Universul, aprilie 1910 (Anul 28, nr. 89-115)

1910-04-01 / nr. 89

Gasse!« ds bani„Ostertaf ca trei cuirass sunt pgiptresute chiar mai bune și mai­eftine ca Mărcile englezești Tot așa și cu țesătoria". Fa­­bricile de cărămidă și de țiglă consumă enorm de pe spinarea consumatorului. Industriașii se plâng contra acestui proect. Cu ce drept? Prin legea dela 1887 li s’a acordat drepturi pe timp nemărginit de 15 ani; la 1902 au expirat drep­turile lor; de atunci și până azi ei se află într’o stare anormală de provizorat» Pe ce bază reclamă ei acum drepturile câștigate? încă de la 1887, d. Djuvara fiind în Parla­ment, a prevăzut că vom ajunge la specula de azi, a spus-o a­­tunci la discuția legei. Trebue să se facă o selecțiune, să se vadă ce industrie mai tre­bie încurajată. In special este vorba de industria mică. Sunt în țară 512 fabrici încurajate și 62.144 stabilimente industriale cari nu sunt încurajate. Cele 512 fabrici au 52.000 lucrători iar restul au 170.000 lucrători. Bine a făcut de ministru că a venit cu acest proect, în care se preocupă și de mica industrie, proect cu care trebuia să se vină acum 8 ani. Oratorul citește din proect a­­vantagiile ce se acordă indus­triașilor. Industriașii mai cer și scutire de taxe pe materii prime, adaugă d-sa, însă aceasta ar fi în dauna Statului, căci s’a făcut experiență prin legea în vigoare, că din acauza acestei scutiri de taxe s’atu distrus multe indus­­tri prin faptul că se puteai­ a­­duce, fără vamă, materii­ prime, și semi-fabricate din streinătate. In afară de asta, cu scutirea de de materii prime se faceau abu­zuri. Un fabricant de tăbăcăne din Bacău se făcuse negustor de tanin pe care-l aducea fără vamă. . . Creditul petrolifer aducea fer și-l vindea. Vă închipuiți cat pierdea Statul. . . Oratorul fiind obosit, ședința se ridică la orele 11 și 20 minute. Discuția va continua azi. Interesant panim Bmw&m ® și It­­ ș@ar@SI Aveți nevoe de o frumoasă lucrare artistică ? Vizitati expoziția și «unicul Salon de coafură din Ro­mânia» . Lecțiuni­ pentru coafure și așezatul pol­ischelor. Modele noul invizibile.—Splendide lucrări de păr. Lucrări ireproșabile. Mai eftine și mai bune ca ori­unde. Mare cantitate­ de păr și in cele mai dificile nuanțe. Specialiste Tel. 10/94 J. X W ortheimer Clemențes 7 din Paris pentru post profesor la clubul lucrătorilor In Viena Masage și Manicure Fost Prim-Asistent al coaforilor Imp. și regale din Viena puît ce se petrece la serviciul sanitar, însuși prefectul de Il­fov — bine ar fi să fie zece pre­fecți ca acesta — raportează mi­nistrului de interne că la sate t­ți sunt doctori și mortalitatea e mult mai mare ca în trecut. In broșură se acuză Epitro­­pia Sf. Spiridon și Eforia Spi­talelor numind-o pe cea dintâi vacă de muls. Cum e posibil ca ministrul de interne să tolereze să se acuze astfel niște funcțio­nari cari sunt sub controlul Sta­tului? D. Br. Sion s’a delegat singur să se ducă la Berlin ca să stu­dieze lazaretele de leproși, a luat 3000 de lei și n’a vrut să facă raport spunând că a făcut raport verbal celui în drept. Și tocmai acest om să vorbeas­că de­ diurnele mele? D. prim­­ministri știe că eu nu sunt di­­n magiu. Dacă m’am prezintat la alegerea de la Credit, e că n’am voit să las să se acredi­teze ideea că instituțiile noastre financiare sunt ale d-voastră, d-le prim-ministru. La cursurile de la facultate d-rul Sion a lipsit de 132 de ori din 213. Și leafa a luat-o întreagă. Mie, d. prim-ministru însuși, mi-a redus la jumătate niște diurne la cari aveam tot drep­tul, căci muncisem. N’a vroit d. prim-ministru să-mi răspundă cum i-a dat pedeap­sa: verbal sau în scris? Asta îmi dă dreptul să fac orice presupu­nere: nu i-a dat nici o pedeapsă. Ele nu pot fi așa de ușor păcă­lit. E de mirat că d. prim-mi­­nistru, care e așa de sever în toate ocaziile, să fie așa de în­găduitor în acest caz, cu un re­cidivist călcător chiar al ordine­lor d-sale. Nu e admisibil să se dea numai pedeapsa admonestării unui funcționar care de trei ani insultă pe toată lumea. Se­ inau­gurează un urât precedent ca funcționarii inferiori să fie lă­sați să insulte nepedepsiți pe membrii Parlamentului. Căci pedeaspa dată nu e decât o în­curajare la anarhie, încheie o­­ratorul. D. prim-ministru I. Bratianu spune că a răspuns la interpela­rea d-lui Take Ionescu, ce păre­re are asupra broșurei d-rului Sion. Mi-am făcut convingerea despre acea broșură, spune d-sa, înainte de a aștepta interpela­rea d-rului Râmniceanu. Am răspuns d-lui Take Ionescu. Nu admit ca un funcționar al Sta­tului să polemizeze prin presă și l-am pedepsit disciplinar cu o zi înainte de interpelarea d-lui Take Ionescu. In ce privește legea sanitară, vom discuta pe larg când legea va veni în Senat. Se plânge d. dr. Râmniceanu de cuvintele injurioase ale d-ru­­lui Sion; trebue să recunoaștem că i le-a plătit îndestul în Senat. Cât despre chestiunea diurne­lor, mi se pare că e imposibil ca o singură persoană să înca­seze cinci diurne pe zi, fiindcă ține cinci ședințe, cum s’a în­­tâmplat cu d. dr. Râmniceanu ; am fost tot­uș indulgent și în loc să reduc cifra la 1 am redu­s-o la 3 diurne pentru o singură zi. In ce privește insultele, nu­mele d-rului Râmniceanu nici nu e pomenit în broșură; d-sa am luat ca chestiune personală cu­vântul „mastodont“. D. C. Dissescu: Intr’un articol din „Voința Națională“ d-rul Sion pomenește numele d-rului Râmniceanu. D. prim-ministru I. Brătianu: Eu vorbesc de broșură. In ce privește prietenii,dați-mî voe să țin mai mult la cei cari nu m’am părăsit până acum de­cât la cei pe cari i-am avut ori și m'au părăsit azi, încheie d. prim-ministru. Ședința se ridică la orele 5. ȘEDINȚA DE NOAPTE Ședința se deschide la orele 9 și 20, sub președinția d-lui ge­neral Budișteanu. După cererea d-lui prim-mi­nistru se ia în cercetare proiec­tul pentru modificarea unor ar­ticole din legea pentru organi­zarea comunelor rurale și ad­ministrațiu­­nea plășilor. Proiectul se admite fără dis­cuție cu 46 bile albe contra 1 neagră. Se admite fără discuție apro­barea convențiunei de comerț încheiate între România și Nor­vegia. Se admite fără discuție cu 41 bile albe contra 1 neagră proiec­tul pentru interpretarea art. 7 din legea dela 1864 în sensul că prin cuvintele „sătean" sau ,,cultivatori­i săteni14 se înțelege și înotătorii, preoții și femeile sătence. Proiectul pentru încurajarea industriei naționale Continuă discuția proiectului legei industriale. D- Al Enacovici spune că, în ce privește politica economică, trebue să luăm pildă de la Un­­garia a­ cărei stare economică e înfloritoare. Noi am cheltuit bani pe altele: funcționarismul A­uraPlague Cars Trebue Să mulțumim autoru­l esteaaeSa UL Par °he­t- In ce pri­­vește așa zisa mișcare contra adevărul e că este o lupă între marii și micii in­­dustiași. Dar pe consumatori ^ apără ? Noi suntem da­­tori sa le luăm apărarea. Pm nenorocire, pentru agri­cultura nu s’a făcut nimic, nu sau luat măsuri ca ea să fie a­­părată, nu s’a pus nici un frân cartelurilor societăților de asi­gurare. Dacă țăranul nu-și asi­gură recolta, este din cauza ur­­cărei primelor de asigurare. Cartelurile se întind peste tot. Societățile de petrol le-am car­­telat noi înși­ne anul trecut printr’o lege. Cartelul fabricelor de zahăr e revoltător; suntem exploatați într’un mod nedemn; chilogramul de zahăr nu costă mai mult decât 25 bani, iar noi îî dăm o primă de 11 bani, deci costă 14 bani,­la care adăugând taxele către Stat ajungem la 76 bani cât ar trebui să se vândă. Fabricele de zahăr încasează ta­xa vamală pe care ar trebui s’o încaseze Statul. Cum se poate ca ministrul "să n’aibă nici un drept de a pune capăt acestei stări de lucruri? Dacă nu poate s’o facă pe ziua de 1 Aprilie, să ne grăbim a vota această lege, care dă ministrului oarecare »uteri asupra cartelurilor* — cota oamknilor LA BURSA DIN BUCUREȘTI București, 30 Martie, împrumuturi de Stat ro­mâne : renta 5 °/0 din 1894 internă ieH02V„—102.30 ; id. 5­>/0 Impr. 185 mii. din 1903 lei 10474-103%; id - 4«/0 Impr. de 32*/* mii. intern lei 91.40 c. prec.; idem 4% de 50 mii. 1889 lei 91 %—91% ; id. 4% de 274 mii. din 1890 lei 9874—95% ; id. 4% de 45 mii. din 1891 lei 93—927,; vr. 4 ®/a de 120 mii, din 1894 lei 93—92%; idem­ 4 ®/9 de 90 mii­ din 1896 lei 9374-92%; id. 4«/a de 180 milioane din 1898 lei 93%—92% idem 4‘i/o de 100 milioane din 1905 Seria A și B 91%—91.­j; idem 4 ®/9 convertită din anul 1905 lei 91.65-91.45; idem 4e/9 de 70 milioane din 1908 lei 91.30-91.05; idem 4% impr. 128 mii. din 1910 lei 91—90.65 ; idem rentă amort, pentru cumpărare de păduri lei —.— CREDITUL județean și co­munal 5 ®/9 lei 100.90—100.70; id. 47, cu 1. 93.15 —93 ; oblig. Cre­ditului viticol. 94—OS­/,. OBLIGAȚIUNILEcom. Bucu­rești -4<>­0 din 1903 lei 89.90—39.65 id. 4% din anul 1906 lei 89.90-89.65 idem com. Craiova 5 ®/* din 1906 lei 95112­9­11/^; id.com. l’Ioești 5% din 1906 lei 947s—194; idem com­. Iași din 1906 lei 971­«—97. FOVCIARF rurale 5 % lei 99.2â*l.3­99118; id. 4% lei 89.15—89 ; urbane București 5 ®/9 lei 98.55 ind­.; idem urb. Iași 5 ®/9 lei 96.55— 96.40; Bonurile Casei Rurale 5 ®­ 8 lei IOO—993­;. A­C­T­I­V­XI: Banca Națională 4318-4308; Casa Rur. 410-404; Banca Agricolă 509-507; Bank of. Rom­­a­­nia Ltd. 226—224; Banca de Scont din București lei 149—147 ; Banca Marmorosch-Blank & Comp. lei 926- în eb.; Banca Gen. Română lei 2073- 2069 ; Banca populară din Pitești 300—280. Soc. com­. tramvvaeior Bu­curești, 180—172 Loc. an. Rom. „Spe­ranța“ 500. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: Societ. Qaeia-România lei 918, 922 inch.; Naționala lei 1130 inch.; Gene­rala lei 1020—1010. SCHIMB : Ok Londra 1. 25.427,­­ 25.37­7, ; cais Paria lei 100.70 — 100.50; cek Berlin lei 124.027,— 123.777,; cek Viena 105.70—105.50; cek Belgia 100.45—100.25. MONEDE : Napoleon lei 20.25— 20.20 ; coroana austriacă lei 1.067,­ 1.051­... Rubla de hârtie lei 2.73­2.70. SCOXTURI și AVANSURI : Banca Națională, scont 5 ®/a; idem avans, pe dep. 572% Casa de Dep. avans, pe dep. 51/,. Cota valorilor românești la bursele străine Berlin, 29 Martie. Renta 5 ®/9 impr. 185 mii. din 1903 mărci 102.25; id. 4% impr. 50 mii. din 1889 mărci 92.20 ; id. 4 ®/0 impr. 274 mii. din 1890 mărci 94.60; id. 4% împr. 45 mii. din 1891 mărci 91.75 ; id.4% impr. 120 mii.din 1894 mărci 91.50; id.­4% împr. 90 mii. din 1896 mărci 91.70; id. 4­­0 împr. 180 mii. din­ 1898 mărci 91.70; idem 4%­conv. din 1905 mărci 91.80 ; id. 4% seria A. și B. de 100 mii. din 1805 mărci 91.50; id. 4% împr. 70 mii. din 1908 mărci 90.90.Frankfurt, 29 Martie. Renta 4%lei 94.70 noul împrumut rom. 102.—. Paris, 29 Martie. Renta română 5% lei 96.70 ; renta rom. conv. lei 92.90 noul impr. 94.—. Triest, 29 Martie. Acțiuni Dacia-România cor. 885 id.Naționala cor. 1085; id. Generala cor. 990. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea deia 27 Martie. Viena : schimb Londra 240.70; id. Paris 95.25; idem Berlin 117.40; id. Amsterdam 198.30; id. Belgia 95.—; id. Italia 94.75. Berlin: schimb Amsterdam, 168.80 id. Belgia, 80.875 ; id. italia, 80.55; idem Londra, 204.85; idem Paris —.—; idem Elveția, 81.— ; idem Yiena, 85.10. Paris: schimb Londra 252,65 ; id. Viena 104.87; id. Amsterdam 208.06 id. Berlin 123.18 ; id. Belgia 23 % per­­derețid. Italia % pierdere; id. Elve­ția 7lg pierdere. Londra : schimb Paris 25.43%; id. Berlin20.68; id. Amsterdam 12.06. CEBEAX.ELOB TGAT® PREȚURILE SUNT DATS IM LSI PE 109 ESI. Chicago, 29 Martie. Grâu Maiu 21.32 scad. 0.16 Iulie 19­92 ,, 0.33 Septembrie 19­32 ,, 0.35 Porumb Maiu 10.99 „ 0.16 „ Iulie 41.54 „ 0.14 Septembrie 11.75 ,, 0.16 New-York, 29 Martie. Grâu Disponibil 23.60 ---------­„ Maiu 22.74 scad. 0.26 „ Iulie 21.46 „ 0.33 ”, Septembrie 20­65 ,, 0.28 Porumb Disponibil 11.99 arc. 0.09 „ Maiu 12.82 scad. 0.19 ” Iulie 13.41 „ 0.04 ” Septembrie —.—----------­Anvers, 29 Martie. Grâu calitate inferioară 22% ,, ,, superioară 237s Porumb s, inferioară 15*/s ’ superioară 157s Colta dunăreană Aug. Sept. 29% Naveta dunăreană Febr. Apr. 29— Paris, 29 Martie: Grâu Iulie-August 24.80 ---------­,, Sept.-Dec. 24.10 sectl. 0.05 Făină Iulia-August 32.90 — — — Făină Sept.-Decen­. 31.65 scă. 0.10 Ulei coiza Aprilie 65.-------------­,, Maiü " 65.75 urc. 0.50 „ Mai-August 66.25 — — — ,, Sept.-Dec. 67.— scă. 0.25 Berlin, 29 Martie. Grâu Maiu 27.91 urc. 0.06 „ Iulie 27.54 „ 0.14 Secară Maiu 19.80 scă. 0.06 ,, iulie 20.54 — — — Porumb Maiu­ -----------------­M Iulie ”- — «­ —­ —­ Grâu gr. 80-81 k. 1% «• »tri 21.60 „ „ 78-79 k. 4% ”, „ 20.60 sî îî 75-76 k. 8% „ „ 19.20 Porumb 12.60 Orz L1.40 Ovăz 10.80 Secară 43.90 Fasole 23.70 Brăila, 29 Martie. Grâu gr. 80-81 kgr. 1.9 e. str. 20.30 ii iî .8­­0 ,, 49 o ., ,. 75-76 „ 8%”, Porumb Orz Ovăz Secară Fasole — Marți 30 Martie — Prețul cerealelor 19.30 17.90 12.70 ii.20 10.60 13.80 23.50 Piața pescăriei Brăila, 30. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 3.000 kgf. peste proaspăt, cu următoarele prețuri: Cr. 136-139, ciortocrap 117-125, ciortan 83­—115, avat 100—155, câr­­jeancă 47—60, plătică 38—55, colac 37—433, știucă 70, caracudă 34—74, babușcă 60—72, somn­ pană 146-176, somotez 170—178, biban 100—157, văduviță 28—47, sabiță 4, albitură 33 -46, comoană 100—120, morun­ă 170—178, nisetru 97—178, păstrugă S0, cegă mare 220— 340, cegă mică 125—177,­­ calcan 78, scrumbii de Dunăre 50- 58, scrumbii de mare 17—19. OBORUL CAPITALEI Grâul recolta 1909, greutatea 78 per hect., s’a vîndut cu lei 20.70 — 21 suta de kgr. "Grâul nou recolta 1910 corpuri streine 3 la sută cu lei 12.43—12.57 hectolitru. Porumbul recolta 1909 cu lei 12.10- 12.30 suta de kilo și cu lei 8.43— 8.71%—8.85—9.07 hect. Ovăzul recolta 1909 cu lei 9.95— 10.05 suta de kgr. Orzul recolta 1909 cu lei 10.40 — 10.70 suta de kgr. Rapita naveta recolta 1910 cu lei 20—21 suta de kgr. Rapifa colza recolta 1910 cu leî 16.14%-ri6.28i/asuta de chilo. Prețul lemnelor Lemnelo­r de fag (de metru) s'au vîndut cu 170—186 lei vagonul sau 17—18 lei mia de kgr. Lemnele cojite cu 235-245 lei vag. sau 23.50—24.50 leî mia de kgr. Lemnele de tufă cu 200 leî vago­nul sau 20 leî mia de kgr. Lemnele de șleaă cu 150—170 leî,vag. sau 15—17 leî mia de kgr. Cartofii ros s’au vândut cu 1200 leî vagonul, cartofii albi cu 1150 leî vagonul și cartofii americani cu 900 lei vagonul. In ultimele trei zile au sosit pe rampă 101 vagoane cu lemne, 7 vag. cu cartofi, 28 vagoane cu var și cl­ment și 15 vag. cu făină. Prețul vinurilor, țuicei și rachiului pe rampele de lângă gara de Nord Vinul vechiü de Odobești cu 5.50—­ 7.20 lei de ea. Vinul de deal cu 6.50—7.50 lei deca. Vinul de Moldova cu 5—7 lei deca. Vinurile negre cu 5—8 lei deca. Țuica cu 7.50—9 lei deca. Drojdia cu 10—11 lei deca. Prețurile la vinuri variază după ca­litate iar la rachiuri după tărie. Tîrgu­l financiar și comercial din țara­ și străinătate Constanța 29 Martie. «ÜOUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Escrocherie Am publicat la timp că par­chetul de Ilfov a dat în judecată pentru escrocherie, pe un anu­me Gh. Teodoru care deschisese în Capitală un birou sub denu­mirea de „Creditul comercial român". Acest Teodoru, după ce înfiin­țase așa zisul birou care în realitate nu era de­cât un birou de pungășie, a anunțat prin zia­re că căuta încasatori cu ga­ranție. In urma acestui anunț, o mul­țime de naivi au alergat să o­­cupe acele posturi depunând cuvenitele garanții, așa că în scurt timp Teodoru a încasat 16.500 lei după care apoi a dis­părut. Teodoru, la comiterea pungă­șiilor, a fost ajutat de fratele sau, N. Teodoru, și de indivizii Gheorghe și Nicolae Botez și de N. Drăgoi, cari de asemenea au fost dați judecăței. Procesul lor s’a judecat ori de secția I-a a tribunalului Il­fov, care ’și va da azi sentința. De la Contențio­sul administrativ Jandarmul rural Carlescu A­­postol, după 9 ani trebuind să se retragă din serviciu din cauză de boală, a cerut comandamen­tului jandarmeriei să i se res­­titue reținerile făcute pentru casa de ajutor sau în cel mai rău caz să îî acorde un ajutor. Comandamentul respingând cererea, Carlescu a făcut recurs la Contenciosul ad­ trativ che­mând Îi­ instanță atât coman­damentul jandarmeriei cât și pe ministerul de interne. Recursul s’a judecat ori și a fost respins ca inadmisibil . TransSsrarl Intre admi­nistratorii de plăși La ministerul de interne s’au făcut următoarele transferări între adminis­tratorii de plă­și : Județul Ialomița.­D. Aurel Petres­­cu, dela plasa Ciochina la plasa Ba­lacin; D. Virgil Spălățelu, dela Bala­­ciu la Ciochina; D. R. Nițescu, dela Lehliu la plasa Elisa-Stoenești; D. V. Rădulescu, dela plasa Elisa-Stoe­­nești la Bovine; D. I. Negreanu, dela Bovine la Lehliu; D. N. N. Popescu, dela Ciocănești, la Țăndărei; d. N. N. Stoenescu, dela I­osetti la Ciocă­nești; d. A. Bogdănescu, dela Piua Pietrii la Slobozia, Județul Putna.­D. căpitan Gh. Ta­­taru, dela plasa Biliești și d. Mihai Chiriță, de la plasa Nămoloasa, unul în locul altuia. Județul Prahova.— D. I. N. Florescu dela Filipești la Târgșor; d. Gh. Ni­­culescu, de la Doftanețu la Flip­ești; d. Ștefan Pantelimonescu, de la plasa Târgșor la pțlasa Dou­ AniiLi, Jour I Aprilie 1910 Nona Msvisia &HILTIS jmsr in own (Prin poștă dela corespondenții noștri particulari) CAL­ARAȘI. — Proces. — Eri a venit înaintea tribunalului pro­cesul în care d. Sebastian Teo­­dorescu, fost primar la Tulcea, e învinuit de ultraj adus prefec­tului acelui județ, d. Ion C. Ata­­nasii­. Se știe că d. Sebastian Teodorescu, fiind condamnat 15 zile închisoare, a cerut Casației strămutarea procesului pentru sus­piciune legitimă. Eri venind nu­mai 2 din martori, Nicolae Șoșca și Alexandru Macarov, din cei 5 citați, procesul s’a amânat pen­­tru ziua de 31 Mai­, când se vor da mandate de aducerea marto­rilor absenți. Partea civilă, d. Atanasiu nu s'a prezentat. Incendiu.­­ Un incendiu a îz­­bucnit la o pădure a arendașului Hangiopol, din comuna Manasia, incendiu care s-a întins apoi și la o altă pădure a d-lui Lache Constantinescu, din Urziceni, ar­zând în parte, pe o întindere ca de 20 hectare. Pagubele sunt de 8000 lei. — Lui Aristide Negru, din Făl­căeni, i-a ars o bucătărie și alte dependințe. Pagubele sunt de 1500 lei. Cauza este neglijența. GIURGIU. — Cadavrul de pe moșia Chiriacu.— Am vorbit la timp că într’o groapă de pe mo­șia Chiriacu, niște copii au gă­sit cadavrul femeei Maria Ba­ron, din Ciolanu, ce avea urme de sânge pe mâini și fața aco­perită cu o batistă. La autopsie s’au constatat 2 lovituri de cuțit in obrazul drept și 7 în dreptul gâtului, în partea stângă, carotidele tăiate complet, o lovitură de cuțit în regiunea abdomenului, în dreapta. Aceste lovituri au fost date, după ce criminalii—căci au fost mai mulți—legase victi­ma la ochi cu trei barișuri. Mo­bilul a fost furtul, întru­cât Maria Baron avea 200 lei. Administratorul de plasă, Ca­­zaciuk, a reușit să afle că țiga­nul Ion Niță era vecin cu de­­functa, știa tot ce avea pe su­flet Maria Baron. Numita, în special, se plângea lui Ion de soțul ei, spunându-­ și de bani, că este nevoită să plece cu ei ori­unde se duce, de teamă a nu’i găsi acesta, care e bețiv. Cuțitul țărănesc cu care s’a co­mis crima a fost găsit la locui­torul Dumitrache Popescu, din aceeași comună, care avea oare­care avere, dar care pentru un moment, nu avea o sumă de bani necesară a plăti un avocat ce dorea să angajeze pentru un proces pendinte. Sunt indicii că Maria Baron a fost ucisă de Dumitrache Po­­pescu, fiul său Anton Popescu și țiganul Ion Niță și de un al patrulea, care nu s’a stabilit încă cine ar fi fost. O importantă conferință la „Liga Culturală". A- Duminică, 4 cor., la orele 9 seara, d. dr. M. Manicatide, președintele Li­­gei Culturale, secția Iași, pro­fesor la Universitatea de acolo și fiu al orașului nostru, va ține o conferință la Ateneul de aci, vorbind despre „Cum ne ferim de tuberculoză" cu proecțiuni luminoase. Venitul intrărilor e destinat fondului statuei lui Mihail Kogălniceanu. Biletele se găsesc de vînzare la d. Aurel Scurtu, farmacist. ROMAN. — Falsificatori de monede prinși. — Alecu Vasile zis Sufragiu, din Bălușești, fiind prins umblând prin oraș cu o monedă falsă de 5 lei spre a o schimba, a fost condus la poliție. Luându-i-se interogatorul, a declarat că moneda falsă i-a fost dată de locuitorul Costache Chiriac Ungureanu, din Ave­­rești, spre a o vinde cu doi lei. Intinzându-se cercetările și a­­supra lui Costache Chiriac, a­­cesta declară că el a primit pie­sa de la Toader Camătă, tot din Averești, și neagă c’ar fi însărci­nat pe Alecu Vasiliu să o vân­dă numai cu doi lei. Afacerea fiind suspectă, s’au început cercetări serioase. S­LAN­IC (Prahova). — Inspec­ție. — Astăzi, 26 p., a sosit în localitate d. Dobrovici, directorul general al închisorilor, însoțit de d-nii Zamfirescu, procuror gene­ral, și medic Nedelcu, în vederea formării tabloului de grațieri, re­duceri și comutări de pedepse ale condamnaților. Cu această ocazie, d. director făcând inspecția penitenciarului local, a răm­as pe deplin mulțumit. Timpul este variabil; munții sunt încă acoperiți cu zăpadă. SULINA. — Navale. — Cru­cișătorul „Elisabeta“ a sosit în port venind din Constanța, de unde a adus echipagiile torpi­­loarelor „Năluca“, „Sborul“ și „Zmeul" din Galați. TÂRGOVIȘTE. — Agresiunea din Ghergani.­— Guardul câmpean Dumitru R. Sandu, de pe moșia d-nei Sevasta Șerbănescu, din Gherganî, prinzând pe Marin Ni­­culae cu vitele în grâu cari fă­cuseră stricăciuni, l-a bătut grav, făcându-i mai m­ulte răni cu cio­magul. Rudele victimei, auzind despre aceasta, s’au răsbunat imediat, plătindu-l în acelaș chip. Marș militar. — Sub socot. Vii­­șoreanu, din roșiori, care, după cum se știe, a plecat din Bârlad pentru a face călare distanța Bârlad-Craiova, a sosit ori la orele 1­1 și jumătate din Ploești. După trei ore de odihnă, în localitate, ofițerul și-a continuat drumul spre Pitești, petrecut până la câțiva k­ilometri de oraș de mai mulți ofițeri, de la școala de cavalerie. Festivalul cercului funcționari­lor financiari a avut loc aseară în sala societate­ de arme. S-a jucat opereta „Vagabonzii". Publicul a răsplătit pe­ artiști cu furtunoase aplauze. Festivalul a fost dat sub pa­­tronagiul prefectului Dimitriu și al ad­oratorului financiar Tomida. După spectacol, administratorii­ a oferit artiștilor un mic banchet. Diverse. — Societatea de credit și economie „Viitorul Susenilor”, d;s la IffiS lau mare­nerală în ziua de 4 Aprilie, pen­tru alegerea comitetului și pre­zentarea bilanțului pe anul trecut. Timpul. — De două zile plouă, cu mici întreruperi. ZIMNIEA­. — Conferința d-lui N. Iorga.—Em­. 28 Martie, cu tre­­nul de 10 dim. a sosit in locali­tate d. N. Iorga. In gară i-au primit membrii secției Ligei Culturale, orășeni fruntași și un număr de peste 500 țărani. După ce ban­urat bună venire, strigându-i în mai multe rânduri „Ura“ „Trăiască d. Iorga“, de la gară au pornit la localul Ligeî unde s’a oficiat un serviciu religios. La orele 3 d. a., d. profesor I­­Iorga și-a despoltat conferința, tratând despre «Orașele de granița și rostul lor cultural». După conferință, d. profesor N. Iorga s fost în port și la «eta­tea dacică «Zencma». D. profesor N. Iorga a plecat de aci azi la orele 6.35 dim. la Târgu-Jiu, unde va ține o altă con­ferință. _________ PROTESTUL­­ PREOȚILOR ȘI CETĂȚENILOR Protestul si­stenților in teologie Noi, studenții ai facultăței de teologie din București, satisfă­cuți de unanimul protest ce s’a ridicat din partea multor fii drept credincioși ai țărei noas­tre în centra adversarului cre­dinței pe care am moștenit-o de la străbuni, dorim din suflet și mai departe reprobarea calom­niilor ce se aduc prin presă, îm­potriva celui mai înalt ierarh ce avem, împotriva înalt Prea Sfințitului Mitropolit Primat D. D. Atanasie Mironescu. Având convingerea că gravele acuzații formulate de preotul Vasi­lesc­u nu pot fi adevărate, și că planarea lor asupra I. P. S. Mitropolitul neliniștește su­fletele credincioșilor, contri­buind la distrugerea autorităței morale pe care șeful Bisericei noastre trebue s-o aibă, cerem cu insistență desăvârșită lumi­nă, urmând ca după ce se va dovedi netemeinicia acuzațiilor aduse, să se pedepsească cu cea mai mare rigoare preotul Vasi­­lescu. (Urmează semnăturile a 70 de studenți). Protestul obștei din Pantelimon- Dobrești Suntem, rugați să publicăm următoarele: Subsemnații, obștea locuitori­lor din comuna Pantelimon-Do­­broești, județul Ilfov, în frunte cu preoți, învățători, autorita­tea și toată elita comunei, în urma discuțiunilor urmate prin ziar de încercarea făcută de preotul C. D. Vasilescu, unealta­­renegaților de a ponegri pe vred­nicul și stimatul nostru Mitro­polit Primat Dr. Atanasie Mi­ronescu, și în urma scrisoarei acum­augitului abate Ch. Ioseff Baud publicată în ziarul „Uni­versul" de la 28 Martie 1910, ca­re spune că: „fiind influențat de o boală" s’a făcut victima u­­nei greșeli ponegrind memoria Mitropolitului Calinic Miclescu, care în ultimele zile ale vieței sale ar fi vo­it să treacă la cato­licism. Din aceste armate, fiind și noi convinși,­ în mod cert, că în adevăr aceste au fost atentate din partea catolicilor contra re­­ligiunei noastre creștine orto­doxe strămoșești. Protestăm dar și noi cu cea mai mare energie în contra a­­cestor tendințe vrăjmașe religiu­­nei, și deci și neamului nostru românesc, încredințăm și noi pe Șeful Bisericei române de tot respec­tul și devotamentul nostru de fii sufletești ai I. P. S. Sale. (Urmează un mare număr de iscălituri). MI1EUAȘI! și legea încurajării industriei naționale D- ministru M. G. Orleanu, a primit di­ l­a orele 11 dimineața delegația meseriașilor din Cons­tanța, care i-a înmânat un me­moriu prin care-i mulțumește de solicitudinea ce arată meseriașilor patroni și micilor industriași prin noul d-sa de proect de lege. D. ministru Orleanu s’a arătat binevoitor față de această dele­gație asigurând-o că totdeauna va sprijini pe patronul meseriaș și mica industrie întrucât dorește să fie puse în posibilitate de a trăi alături de marea industrie. Delegații s’au dus la orele 2 d. a., la Senat unde au înmânat senatorilor acelaș memoriu, ru­­gându-i să voteze această lege care, spun ei e menită să aducă atâta bine industriei noastre, în general­. Meseriașii din culoarea de ne­gru se vor întruni mâine, Jouî, la orele 7 seara, în localul societății „înfrățirea meseriașilor români“ din bulevardul Ferdinand No. 57, unde vor discuta proiectul de lege pentru încurajarea industriei naționale și vor protesta în contra mișcărea fa­bricanților, întru­cât meseriașii con­sideră actualul proiect in favoarea lor. * * Comitetul executiv al clubului meseriașilor a hotărât convoca­rea micilor patroni într’o con­sfătuire pentru Joi 1 Aprilie, o­­rele 8 seara, în localul clubului spre a discuta procesul de lege a’î încurajărei industriei și a da citire memoriului ce urmează să fie înaintat d-lui ministru Or­leanu și Corpurilor legiuitoare. demisiunea primarei ajutor de primar Bros­­­cst­emn Craiova, 30 Martie. Azi d. a. în ședința consiliu­­ui comunal s’a citit textul de­­misiunei d-lui V. Broscărescu, din demnitatea de prim-a­jutor­de primar. D-sa rămâne sim­plu consilier comunal. D. Broscărescu fusese in ulti­­mult timp președinte al comite­tului Teatrului Național din localitate și acum o lună d-sa a demisionat din acea funcțiune. Con Depuneri spre fructificare «Va «VaVo 6 luni un an pe: (Carnete de econ „Bisco 3F&rt — Strada Lipscani ste un an­omie) sEa4*­ io — 5050 MIERCURI ♦ Unul din frumoasele premii ce oferim gratuit abonaților noștri la tragerea de la 21 Maiu c., este fără îndoială și bogatul serviciu de bucătărie «Kosmos» cumpărat de la cel mai bine asortat magazin de fierărie și articole pentru me­naj, A. Aritonovici , I. Paro­­șanu, calea Victoriei InI. Sucur­sala strada Colței No.­i. ♦ Printre celelalte mari și de valoare premii ce oferim gratuit abonaților noștri la tragerea de la 21 Mai c., este și un foarte e­­legant dormitor de bronz, cumpă­rat de la cel mai bine asortat ma­gazin in această branșe «Industria metalică Starcu», bulevardul Eli­sabeta No. 8. ♦ A sosit apa de Pougues St. Leger proaspătă. ♦ Ministerul instrucției a nu­mit pe d. Al. Lepădatu, licențiat în științele istorice, secretar al co­misiei istorice a României. ♦ M. S. Regele a aprobat re­gulamentele pentru administra­rea și exploatarea stațiunilor balneare Călimănești, Căciulata, Govora și Lacul-Sărat. ♦ D. I. Bogdan, profesor uni­versitar și membru al Academiei, a fost numit președinte al comi­siei istorice a României. D-ni. D. Onciul și I. Bianu, profesori universitari și membri ai Academiei, și C. Găisescu și D. Ruso, doctori în litere și filo­­sofie, au fost numiți membri în această comisie, pe timp de 7 ani, cu începere de la 1 Aprilie anul cor. ♦ Un consiliu de miniștri s’a ținut eri la ministerul de interne sub președinția d-lui I. I. Bră­tianu, prim-ministru. ♦ D. C. Rădulescu, sub direc­torul general al închisorilor, ur­mând a face o clinică penitenci­ară cu d-nii studenți de la drept la închisorile Doftana și Mislea cu începere­ de la 1 până la 10 Aprilie, face cunoscut că d-nii studenți cari voiesc a lua parte la această clinică să se înscrie la d. Sfetescu, student anul al II-lea la drept, spre a se ști pen­tru câte persoane să se facă în­­tervenire la ministerul lucrări­lor publice pentru eliberarea bi­letelor pe căile ferate române. ♦ Pentru ocuparea definitivă a posturilor vacante de medici pri­mari de județe, actualmente ocu­pate provizoriu, se va ține concurs în localul direcțiunii generale a serviciului sanitar, în ziua de 1 Iunie 1910, orele 3 după amiază. D-nii concurenți sunt invitați a se adresa cel puțin cu 20 zile li­bere înaintea concursului la mi­nisterul de interne (direcțiunea generală a serviciului sanitar), unde vor depune pe lângă o peti­­țiune prin care cer înscrierea la concurse și actele necesare. In „Monitorul Oficial’­ de eri, s’a publicat legea pentru în­ființarea Casei pădurilor. ♦ Mâine, la orele 12 și jura., după amiaza va fi în sala Conservatorului de muzică și artă dramatică din București, producțiunea elevelor și elevilor claselor de dramă și comedie ale d-nei Romanescu și d-lor Nottara și Livescu, profesori. Se va juca Scânteia și Amo­rul vegh­iasă, comedii și Măștile, dramă.­­ Direcțiunea Teatrului National a convocat pentru Duminecă, 4 Aprilie, la orele 10 jum. dim., pe top autorii dramatici, pentru a-și alege reprezen­tantul în comitetul de lectură, con­form art. 3 al nouei legi de organiza­re a teatrelor. Lista autorilor, cari întrunesc con­­dițiunile legate a fost întocmită du­pă ecte real stricte cercetări făcute 111 registrele Teatrului Național. Ea este următoarea: Alexandrescu-Dorna, F.m. Antones­­cu, I. Bacalbașa, căp. Bacaloglu, 2. Bârsan, Bengescu-Dabija, L. Caragea­­le, L. Dauș, Al. Davila, B. Delavran­­cea, Mir­cea Demetria­de, Dutu-Duțes­­cu, Al. O. Florescu, C. Grigoriu, Con­stanța Hodoș, H. Lecca, V. N­eonescu, Al. Macedonski, Macri, I. Malla, C. Mărculescu, I. Miclescu, I. Negruzzi, Polizu-Micșunești, N. D. Popescu, Ră­­dulescu-Niger, G. Raneüi, K. D. Rn­­setti, Rosetti-Mai­, Iuliu Roșe­a, N. Tinea, V. Toneanu și maior Ursaliy. Dacă totuși sunt persoane cari cred că pot revendica dreptul de a vota conform legei, sunt rugate sa se pre­zinte la direcția generală a teatrelor un orî­ ee zi a acestei săptămâni la ora 12 ziua. ♦ Primăria Capitalei, întoc­mind tabloul definitiv de dele­gați de suburbii, aduce la cunoș­tința vechilor delegați cari nu au mai primit cărți, de a nu mai is­căli dovezile ce li se prezintă spre semnare. D. Vasile Mârzescu a fost primit în corpul silvic al Eforiei spitalelor civile și numit șeful circumscripției Curtea-de-Argeș. ♦ „Cercul medico-farmaceu­­tic" din Constanța va ține ședin­ță ordinară la 1 Aprilie ora 8 jumătate. ^ Comitetul de inițiativă pentru construirea bisericei cu hramul Naș­terea Maicei Domnului 41 în cartierul Floreasca din Capitală, aduce la cu­noștința generală, că în ziua de 2 A­­prilie c.. ora 3 p. m., în cantonul co­munal din Prelung­irea Dorobanților, unde se afla cancelaria comitetului, va avea loc o slujbă religioasă, pen­tru pomenirea persoanelor cari au dă­ruit, bani sau materiale, pentru con­struirea acestei sfinte biserici.­­ Numirile consilierilor la înal­ta Cu­rte de casație vor fi publi­cate pe ziua de 1 Aprilie a. c. * Ș­colar. Ministerul instrucțiunei pu­blice a cerut celui de lucrări pu­blice să acorde reducere pe C. F. R. elevilor cari urmează să se ducă pe în casele lor în va­­­canța Paștelui. Ministerul lucrărilor publice a răspuns că, de acum înainte, nu se mai acordă asemenea reduceri.­­ D. Maximilian W. Schrof a fost numit profesor definitiv la liceul din Craiova, la catedra de limba germană. D. N. D. Neștianu a fost nu­mit profesor definitiv la liceul și școala normală din Bârlad, la catedrele de limba latină și drept. ❖ S’a aprobat modificarea re­gulamentului din 1904 pentru numirea cu titlu provizoriu a ajutorilor de învățători de la școalele de cătun. La art. 1 cuvintele „până la 1 Ianuarie", se vor înlocui cu „până la 1 Maiu“. La art. II se va adăoga un ali­niat nou prin care candidații cari vor împlini termenul de 3 ani de suplinire după 1 Februa­rie și înainte de 1 Mai a anului în care se ține examenul, vor fi obligați să prezinte comisiei un certificat de la revizorul școlar, prin care să­ se constate că au funcționat efectiv până în ziua împlinirea termenului. D-nix Gr. Odobescu, Radu C. Odobescu, A. Odobescu, I. Odo­bescu și d-nele Ana G. Odobescu și Elena G. Odobescu au dăruit un teren de 2160 m. p. în com. Popești-Dragomirești (Ilfov) pen­tru construirea imul local de școala. Palamenrare ♦ Eri s’a depus la Cameră pro­­ectul de lege prin care se autori­ză comuna Iași de a pune taxe pe apă și proectu­l pentru modi­ficarea legei de învoel­i agricole.­­ Camera deputaților a votat în ședința de eri, după o scurtă dis­­cuțiune, proiectul de­ lege al repao­­sului duminecal. 1 Epidemia ♦ In com. Streinî-Dobreții (Il­fov), s’a declarat epidemia de scarlatina. ♦ S’a declarat epidemia de tuse convulsivă in com. Sintești (Ilfov). XT universit­are ♦ Colegiul universitate­ din București a fost convocat pen­tru diseară la orele 9. ♦ Senatul universitar din Bu­curești împreună cu consiliul fa­­cultățea de litere se va întruni Sâmbătă la orele 8 jum. seara spre a decide asupra recoman­­dărei d-lui Pârvan ca agregat la catedra de istorie antică și epigrafie vacantă la această fa­cultate. A­gri­cole ♦ In județele: Argeș, Buzau, Ilfov, R.­Sărat, Tecuci, Roman, Vaslui și Botoșani se găsește în prezent un număr de peste 4500 muncitori agricoli români, dis­ponibili pentru munca câmpu­lui. ._____ 1Difve­rse 4 In noaptea de 29 — 30 cor. s’a furat d-lui Gestică Dragomoi­escu, din grajdul conacului moșiei sale Movila, com­. Poenari - Vulpești (Ilfov), mai m­ulți cai. 4 Kri noapte, rău-făcători introdu­­cându-se prin spargere în cârciuma d-hiî Manolach­e Ch­irea, din satul Goenî, com­. Isvoarele (Ilfov), i-au fu­rat marfă și obiecte în valoare de peste 250 lei. Judiciare . Eri a fost înaintat parchetului V. Cristea-Jelea autorul crimei din str. Măgurele fapt despre care am vorbit alaltă erî. Cu instrucția e însărcinat d. ju­decător al cab. 2­ [UNK] Instrucția în privința cri­mei comisă de Gh. Costache, zis Cap. de fier, fiind terminată, d. judecător Hiotu de la cab. 3 a dat eri’ ordonanța definitivă trimițând pe criminal în jude­cata Curții cu jurați. Se știe că Cap de fier a în­junghiat pe un anume Costea Dumitru cu care se certase. ♦ Conrucătorii de minore Mo­ritz Goldstein și Nicu Fermo au fost înaintați ori parchetului de Ilfov. Cu anchetarea cazului e dele­gat de judecător Slătineanu de la cab. 5. ♦ D. judecător Budișteanu de la cat. 2 al trib. Ilfov terminând instrucția în privința lui Dumi­tru Cercelaru, autorul crimei din strada Cuza-Vodă, a dat ebi or­donanța definitivă prin care tri­mite în judecata tribunalului pe Cercelaru, întru­cât el e minor. IEsco3S­om.ice ♦ După statistica publicată de ministerul de finanțe asupra comerțului exterior al României în 1908, importul s’a ridicat la 871.090 tone,­­ în valoare de 444.057.4 Í9 lei și exportul de 2 mii. 822.925 tone, în valoare de 379.430.871 lei. In total comerțul exterior în 1908 s’a ridicat la 3.693.913 to­ne, în valoare de 703.489.350 lei. In 1907, comerțul exterior a fost de 5.134.750 tone, in valoare de 984.527.746 lei.Militare ♦ Absolventul institutului medico-militar, secția farma­ceutică, Vlahuță Șt., a fost înaintat la gradul de farmacist sublocotenent­ , 4 D. general Crăiniceanu, ministru de război, a luat de­ciziunea ca pe ziua de 7 Apri­lie să facă numai mutările ne­cesare, după prevederile buge­tare și pe cele în vederea îna­­intărilor la noile comandamen­te, iar înaintările propriu zise să se facă pe ziua de 10 Mai. ♦ S’a primit­­ demisiunea din armată a d-lui lo cot.-colonel dr. D. Catopol, aflat în disponi­bilitate pentru boală, pe ziua de 1 Aprilie, regulându-și drep­turile la pensie. XHverse . A. S. R. Principesa Maria va vizita azi, la 2 d. a., expozi­ția societăței de binefacere Mun­ca (asistența prin lucru), de sub înaltul patronaj al M. S. Regi­nei,—expoziție aranjată în loca­lul societăței, strada Cometa No. 1krtistica — Amintim că Duminica viitoare 4 Aprilie la 8 a. a., se va da la Ateneu de către orchestra ministerului d ms­­tricțiunei publice un concert supli­mentar cu concursul celebrei cântă­rețe a Cartei imperiale­­ Germane, Luca Mysz-Gmeiner. Admirabila ar­tistă va cânta cu orchestra Aria din „Samson și Dalila“ de Saint-Saëns, apoi câte­va melodii de Schubert prin­tre care, după cererea generală „Er­­skoenig“ din care cântăreața face un poem atât de mișcător, în fine 4 din cele mai frumoase cântece populare de Brahms. Orchestra va executa sub direcția d-lui Dinien, Uvertura „Co­­riolan“ de Beethoven, Simfonia pos­tumă (neisprăvită) a lui Schubert și Ariile de balet de Glück-Mottl. — Joi 1 Aprilie încep la Teatrul Na­țional reprezentațiile de operă ale d-nei Darelée. Trupa mărei artiste va debuta cu opera „Andrea Che­nier“ care se reprezintă la noi în ța­­ră pentru prima oară și care în străi­nătate a avut un succes formidabil. D-na Darelée va apare pentru prima oară în Don Pasquale Sâmbătă, 3 A­­prilie. Aproape toate biletele la această re­prezentație sunt reținute. — Artiștii teatrului Național, sub direcțiunea d-lor P. Liciu și N. Sorea­­nu, cu începere de la 1 Aprilie vor în­treprinde un mare turneu cu piesele „Prostul“ și „Chinul“ căci au avut un mare succes în această stagiune. I. far iS -Ufte- • esssfiäIS&mFj^****-**­---*­O’ale meseriașilor — Astă­zî corporațiile tâmplarilor, bărbierilor-coaforî, corelărilor și a mecanicilor, se vor muta in noul lo­cal din str. Știrbey-Vodă No. 43, pus la dispoziția corporațiilor de către ministerul de industrie și comerț. — D. Andrei Popescu a fost nu­mit secretar-contabil la corporația băr­bierilor coafori din Capitală în lo­cul d-lui Baboianu, destituit. — Sindicatul curelarilor a ți­nut aseară ședință, sub preșe­dinția d-lui I. Simionescu. Au vorbit d-niî C. Popescu și Lupu, de felul cum sunt exploatați lu­crătorii la fabrica d-lui Samuel Sewartz.­ssismsnji Troicu Baritonul d. Florescu va da Sâm­bătă, la Ateneu, un mare concert cu concursul d-lor Goriantz și Er. Na­ri­ce. Programa: î. a) Haendel: Verdi prati ; b) Giordano : Caro mio ben, d. Florescu. 2. a) I. S. Bach: Air ; b) Moszkowaky :* Gustarre, d. Go­riantz, 3. a) Mozart: Serenada din „Don Juan“ ; b) Mozart : Cavatina din „Nozzi di Figaro“, d. Florescu. 4. aj R. Strauss: Die Nacht; b) Fr. Schubert: Der Wanderer, d. Florescu. 5. a) Tossi: Sapra­morți; b) Rossini : Arie din „Cenarentola“, d. Florescu. 6. C. Dim­itrescu: Serenade Rou­­maine, d. Gorianiz. 7. Ponchielli : Barcarola din „Gioconda“, d. Fio­­rescu. 8. a) Brediceanui : După ochi; b) D. Florescu : Serenadă, d. Florescu. CRONICA MUZICALA TEATRUL MODERN. — Don Pas­­quale, operă da Donizetti: Aseară s’a dat la teatrul Mo­dern Don Pasquale, frumoasa o­­peră a lui Donizetti. Ca libret Don Pasquale e plin de haz. E vorba de farsă însce­nată de doctorul Malatesta bă­trânului don Pasquale spre a o­­bliga pe acesta să consimtă la­ căsătoria lui Ernest, nepotul bă­trânului cu frumoasa Norma. Interpretarea a fost reușită. D-ra Șeinescu s’a relevat încă­­odată ca o cântăreață de forță în rolul Normei. D. Alexiu, în rolul titular, a fost foarte corect și a contri­buit mult la reușita represen­­tației.­D-a a fost bisat ca și d. Flo­­rescu, bariton, în rolul doctoru­lui Malatesta. D. Stănescu-Cerna (Ernest) s’a achitat de rolul sau atât cât i-au permis mijloacele sale o cale insuficiente pentru operă. Victor. DIN RUSCIIK Rusciuk, 30 Martie. Erî a încetat din viață la spitalul „Nadejda" tânărul Marin Pop Mano­­lof, de 22 ani, funcționar comercial, grav rănit în măcelul de acum pata săptămâni. — Poliția din Rusciuk nu știe nici azi, unde se află religiaă Rusca Rișa. — Un detectiv, travestit în coșar, s’a dus în satul Bahovo, jud. Ruscink, și a intrat în casa preotului Ivan Be­­linski, cel care a botezat pe Aișie. Polițistul avea un mandat de ares­tare pentru iubita lui Stefanov. Preotul Belinski lipsea de acasă, preoteasa demascam­ pe falsul coșar, l’a p­onit din curte afară. — Afla că planul monumentului care să comemoreze trista zi de 28 Fe­bruarie este gata. Monumentul va fi de marmora nea­gră și va avea pe soclu sculptat un same încolăcit pe o hienă ! -Jos la bază vor fi culcați, un băiat de 13 ani c­are va reprezenta pe mi­cuțul Ganeia Drenovski și o fată care va reprezenta pe Stoianca Craivanova (de 11 ani) ciuruiți de gloanțe. Șasin, întruniri și conferințe 4. D. dr. Gh. Tănăscanu a ți­nut săptămâna trecută a două conferințe: la Bolintinu din Va­le și la Slobozia-Clinceni (Ilfov), vorbind despre sifilis, pelagră și alcoolism.­­ Conferința ce urma a se ține la societatea femeilor române azi Miercuri, s’a amânat din cauză că d. conferențiar este bolnav. . „ — „Cercul de studii genito-urinare va ține ședință Joî, la orele 9 seara, în amfiteatrul spitalului Colea, la ord­­­inea zilei fiind comunicările d-lor dr. Herescu, dr. Iacobovici, dr. Strom­in­­ger, dr. Cealae. . , — Joî 1 Aprilie, d. prof. dr. Ștefan Dinulescu va desvolta conferința d-sa­*1*. "Wf­r ir. r­. rț ry J î-XTvf- r: LrXÍI for A. filă E € ©URI D. C. V.Zinărescu din Cra­iova, în urma excelentelor rezultate date ele automobi­lele „Fiat“, a comandat D-lor Lemn­da & C-îe­nu du-Whi-físern­a ..FiÎÎN sustentul dintre d-nii Procopiu și Ștefan Ion Un regretabil inicident s’a­ petrecut ori la Cameră în timpul ședinței între d-nii deputați Ioni Procopiu și Ștefan Ion în ur­mătoarele împrejurări: 1. D. Ștefan Ion dorea ca să sa intervertească ordinea de zi pen­tru a se lua în discuțiune pro­iectul de lege pentru alimenta­rea cu apă a orașului Fălticeni. D. Procopiu, înainte însă ca d. Ștefan Ion să-și formuleze cere­rea, s-a făcut cunoscut că nu maț admite cererea și că se va lua­ mai întâi în discuție proiectul de lege care interesează orașul Vaslui. Intr’adevăr, d. Ștefan Ion cek­rând intervertirea ordinei de zi și Camera fiind consultată, cek­rerea s’a respins Foarte supărat d. Ștefan Ion a apostrofat pe d.. Procopiu; a urmat un schimb de cuvinte grele. Au intervenit alți deputați și pentru moment lucrurile au fosti calmate. D. Procopiu, găsindu-se ofen­sat, a însărcinat pe d-nii C. Sturdza și C. Bațiu să ceară d-lui Ștefan Ion satisfacție prim arme. Acesta din urmă și-a con­­stituit, la rândul sau martori pe d-nii Emanoil Cuioglu și Al. Rad­o­vici. Martorii celor doi adversari se vor întruni azi dimineață . ADUNAREA generală a „VEhii­ei studtmilor rumâni1"­.Uniunea studenților români" s'a întrunit aseară la Orele 9, în adunare generală sub președenti­i d-lui Gr. Mihalescu. * Din cauza lipsei câtor­va membri din comitet, s’a amânat pentru adu­narea Viitoare darea de seamă a ges­­turiei acestuia. D. Tomnovoeî-P­opșor, vice-preșdiin­­tele socienței, a declarat că greva stu­­denților din Capitală nu a fost procla­mată de „Uniune", ci de studenții cari au luat parte la întrunirea ținută­ la Dacia, de unde au venit în acea zi la „Uniune și au h­otărât greva. D-sa, smr o altă ordine de idei, aduce niște grave acuzațiuni d-lui Ravin, liceu­, țint ^­in teologie și fost președinte al „U­niunei“, și d lui Tömesen, ex-stu­­­dent, care în­ această calitate, a can­didat la preșidenția „Uniunei", iarnat aceasta. S’a ales o comisie de trei studenții spre a controla acuzațiile formulatei­ de d. Tomovicî. D. I. N. Sorién a cerut satisfacția­ „Uniune!" pentru ca a fost oprit de­ câțiva studenți greviști tineri să in­tre în Universitate. D. Mihalescu i-a răspuns că intra cât greva n’a pornit din sânul „Uniu­ne!", aceasta nu-l poate face nim­ic. Ca urmare a propunerei studentu­lui Ceeropid, adunarea a adoptat in unanimitate următorul comunicat: „Greva studențească din săptămâna trecută n’a fost declarată de „Uni­unea studenților români" ci de studen­ți­ cari s'au strâns, în urma unei în­truniri ținută la Dacia, Jouî, 25 c., in localul „Uniune!".* Pentru o dată care se va fixa ulte­rior, studențimea universitară va fi convocată spre a lua in discuție con­stituirea „Centrului studențesc traent­reștean“. întrunirea s-a sfârșit la orele 11 Jumătate. N. B.

Next