Universul, mai 1910 (Anul 28, nr. 116-146)

1910-05-01 / nr. 116

6183 Cantități mari de producte pot fi treerate în mod perfect fără risipă, gata pentru vânzare numai cu vestitele Batoze Model Mare, triplă curățire și triplă ventilație, construite cu­ site și cai extra mari in vederea unei lucrări perfecte și rapide. Fusul rebel in lagăr e cu bac de unt­de lemn. Toate cubunetele­ mobile Eleva­torul exterior transportă cantități imense de frâne fără fnland­are. Tobe perfecționate pentru evitarea spargerei LOCOMOBILE, cu mare pre­siune, de 8 și 10 atmosfere cu și fără aparat cu puc. Efect util superior ori­cărui alt sistem. Economie de combustibil. Construcțiune extra-solidă. conține 10—12 °­ C mai mult material de­cât multa alte sisteme. Catalog și oferte speciale gratis și france la cerere. Singurul Depozitar.­ ­B'uTsxisoriizl dwrțel ReQ&le l­ucu­rești, Str. Smârdan No. î.C.—l­rfiila — Craiova—Botoșanii — APA DE MASA a artritecilor­ — 3976 Societate Anonimă pentru Import și Export, București Industriași, Proprietari de Mori, etc. Înainte de a vă­ decide cumpărarea UNUI MOTOR pentru industria Z)-voastrii, cereți oferte de la ingien­­rul T. AKERMAN, București, Str. *I. C. Bratianu 10.—Ci­­titl aiuviciul referitor la pag. IV-a a numărului de azi. 4821 ALEXANDRI­ (VISILE QUMITRESCU Str. Lipscani 27A— BUCUREȘTI—­Six. Lipseani 87B Cel mai mare mai aâifi :în articole pentru ra.en.aj FORCELAIVLIU MIiäRII DE LĂMPI pentru PETROL Cinstit Ieri o ALV&IMM&a GAZ ?| AUGIMĂnte tie &»az­i! Sier electricitate -MA^ff PENTRU ÎNGHEȚATĂ, RĂCITURI, CĂRUȚE PENTRU COPII -amiturii deposit.«ri­m articole Sarmacautice ai fabrice! „Somiei" Prețuri"Ilie. — Telefon 23/63. — Prețuri fixe. ISST Sál Pentru Copii tai lESAJE AERIAIIE prin reprezentanța W. STAâBECKER, BUCUREȘTI Cărămidă FABRICATA DE MÂNA ȘI DE MAȘINA ARSA PERFECT u CUPTOARE SISTEMATICE Se află: de vânzare la ------STOTOSST MOTI — Pentru preț și condițiuni doritorii se vor adresa la : Ji Ä Strada Lipscani I­o. 5 Banca sie scont ts?* le vânzare O locomobilă Hansomes 10 cai, in stare perfecta, cu aparat de ars­pac. Lei 4000 în numerar. O moară nodă 42 țol, com­plectă, insă fără pietre. Lei 1300 in numerar. A­tress: C. FREUND 5ȘM Calea Moșilor 280 m mimmim — RENUMITUL — CABiffl’l­ DICOWTAR al O­rului WAISEH din Calea Călărașilor No. 23 unde se efectuiază IDeatarî ’s Bridge- Americattc, Barcana și dinți cu știrele admsisablice, cu soliditate și eleganță de către cunoscutul teh­ni­cian parizian Ede Schweizer ; ase­menea se plombează după metodele cele mai modărne, iar scoaterea din­ților se face in adevăr fără nici o durere.—Notat­ bine adresa : Calea Călărașilor No. 23.1r 5223 Prețuri foarte convenabile Consuli. 9—12. 1r 3 6 S ® fiestinat o casă mobilată, 7 odăi , Salon, su­fragerie, antreu, două dormitoare și Încă două Odăi pe coridor, baie, bu­cătărie, pimniță, curte, tot confortul pentru 6 iutii in­ centru. Str. Bibescu Vodă» 8. ,rrjiS Bum l’e&Juii&saga de preferință inginer ; să aibă expe­­riența comercială, s­ă cunoască bine cli­entela industrială din întreagă țară. 81 voiajeze, să edică pentru o casă de­ comerț de primul rang. Ofertele, certificate și referințe se vor adresa Agenției de Publicitate Alexandru Bassa, Buc. Calea Victoriei 162 sub A­ B. 5212 On pantă O bou­ă sau madamă «Iß UDIÜU pentru Rusciuc, la un topit de un an și jumătate. Sa se prezinte Bibescu- Vodă S. 5217 Sâmbătă, i Mato l!HO Redeschiderea PARCULUI OTETELEȘANU Grădina mărită și aranjată din nou­. BERE BE BRAGADIRU Consumațiuni alese și bucă­tăria condusă de cei mai buni­ specialiști ai artei culinare. Muzica Mat. îi de Pionieri va distra pe Onor. Public de la ora. 7 seara la 12 noaptea. it. si Șfeiass» Specializat la Paris Tratează, boalele ,în piele, păr, sifilis, venerice. Consult 1—3 p. m­.— Telefon 14/94. Luca.­i 21. 1174 CEASORNICĂRIA An O. Mihăn ®sa si s’a mutat in Str. Teatrului No. 3 (Matei Millő) unde primește toate com­andele și reparațiile ca și in trecut soliditate acuratelă. 5 ISO _________ i­r. in medicină I.ESRA specializat la iierb­i in A BŰIT­I­STIC­A Lues‘ări­efline in aur Extracția­­ franc­i­e iii S—10 dîm­inesața Calea Mo­ilor 6­ (colt str. Patria) , 4706 ar.­uia Boale de Stomac și Intestine Consultațiunî 2—4 p. m­. Calea Călărașii^ ISESfe • &&; Telefon 23/16. * (pe cabluri) pentru transportat CĂRBUNI, LEMIRH, PIETRE etc., furnisează FABRICA,I.PBHLINkölh SPECIAL IX 5070 Vinia Regelui Suediei la Busieuan și Câmpina Sinaia, 29 Aprilie. Azi, la orele 3 d. a., au­ plecat de aci M. S. Regele Suediei, AA. U­. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu aghiotanții lor, ducându-se în trei automobile la Buș­­ten­ari și Câmpina, unde au vizitat in­­stalațiunile petrolifere. In această din urmă localitate au luat ceaiul la d. Schalne. Apoi, pe un timp ploios, cu tunete și fulgere, s’au înapoiat la Sinaia, unde au a­­juns la orele 7 și jum. seara. Buștenari, 29 Aprilie. Azi, la ora 4,15 ai a sosit in localitate AA. L­. RR. Principele Ferdinand­­ și Principesa Maria, împreună cu Rege­le Gustav V al Suediei însoțiți de dt. col. Greceanu. Auguștii oaspeți au venit cu auto­mobilele oprindu-se pe plai. Conduși de d. inginer Gotlieb, delă soc. „Columbia“, care le-a dat toate explicațiile, Regele Suediei și Princi­pii noștri moștenitori au vizitat son­da No. Ü, a soc. „Aquila Franco-Ro­­mână“, sonda No. 2 a soc. „Columbia“ ce era în erupție, și sonda No. 90 a „Concordiei“, Câmpina, 29 Aprilie. De la Buștenari, Principii­ Moș­­tenitori împreună cu regele Gus­tav V al Suediei au venit în lo­calitate de au vizitat rafineria Societăței „Steaua Româ­­ă“, unde li s-au dat explicațiile de către d. Bauer, directorul teh­­nic al instalației. înalții oaspeți erau însoțiți de suita regelui Suediei, de d-nii general Robescu, de d. locot.-col. Greceanu și de d-ni. Panaites­­cu, directorul siguranței gene­rale a Statului și Willy Georges­­cu, sub-șeful siguranței. La ora 6.15 minute au plecat spre Sinaia. La »1, 22 Și 23 Maiü, Capitala va fi în sărbă­toare. u­mrmin Tannhäuser, operă în 3 acte. Această operă a lui Wagner, cea mai reușita ca lucrare de teatru a poetu­­lui-compozitor, a avut o soarta foarte ciudată. Compusă acum mai bine de 60 de ani , jucată pen­tru prima oară la Dresda în 1845, flucrată la Paris in 1851 , ciuntită prin tăeturî și cu totul travestită pe cele mai multe­ din sce­nele germane ; reînviata In toata splendoarea ei la Bayreuth, in 1831, când am avut fericirea sa aud pentru prima oară ; aclamată în sfârșit la o­­pera din Paris în 189Ș, ea și-a luat as­tăzi locul de onoare ce merita sa ocu­pe în repertoriu. Acțiunea dramei se petrece la începutul veacului XIII, în Thuringia, epocă și țară în care tradi­ția așează celebra luptă lirică între cavalerii cântăreți cunoscută sub nu­mele de ,,lupta de la Wartburg“. A­­ceastă tradiție, combinată cu legenda populară a cavalerului Tamihtiuser, a­­m­orezăt, de Werus, pe care o părăsește și, vrând să se pocăiască, e mântuit prin iubirea nestrămutată a.Elisabe­­tei de Thuringia, devenită sfânta Eli­­sabetă a Ungariei, a dat lui Wagner subiectul admirabilei sale poeme, în care legenda se amestecă într’un chip așa de fericit cu istoria și din care el a făcut un simbol admirabil al luptei veșnice dintre Materie și Spirit, din­tre trup și suflet, între aplecările bu­ne și cele rele. Tot așa de fericit, ea și poetul, a fost in Wagner și compozitorul, căci muzica ce i-a inspirat această frumoa­să poemă e de o investț­ație minunată și de o putere de expresiune pe care nici un alt maestru n'a ajuns’o. Uvertura, care este un rezumat al dramei, ne prezintă motivele princi­pale ale operei, așa de frumoase și în­treținute cu atâta măestrie, în­cât au făcut din ea un capo-d’operă, ajuns în curând celebru, popularizat și la noi prin concertele simfonice. In actul I însemnăm imnul la Ve­nus,­ așa de sensual , bacanala plină de frenezie , cântecul pitoresc al păstoru­lui și cântarea pelerinilor. In actul II, după duetul Elisabetei cu Tannhäuser, admirabilul marș de primire a oaspeților, concursul cântă­reților și finalul de alură așa de mă­reață. In actul II, rugăciunea mișcă­toare a Elisabetei, celebrul „cântec, al stelei“, po­vesti­rea călătoriei la Roma și în fine corul cortegiului funebru și corul tinerilor pelerini, de o frumuse­țe r­ară, închee această operă de o cu­loare extraordinară și de o pasiune intensă, plină de frăgezime și de fru­museți desăvârșite. D. Nachod, a căruit voce simpatică, am­ semnalat’o in rolul lui Erik din „Vasul fantomă“, n’a prea corespuns așteptărilor în rolul zdrobitor al Tannhäuser, care, prin focul tragic al pasiunei, prin opoziția contrastelor așa de intense, e cel mai grozav rol de tonor pe care Wagner l-a scris. In scena concursului, în care partea sa e plină de pasiune și de energie, cam a fost eclipsat de d-nii Wasdhow, Fa­bian și Schwarz, cari și-au zis prea frumos părțile. Cel dili­tal chiar a fost eroul serei prin modul ferm­enilor­ cu care a cântat romanța duioasă a ste­lei. D. Wagner a fost mișcător cu fra­zele duioase ale Elisabetei, cu deose­bire în rugăciunea finală. Orchestra a executat cu multă preci­­ziune uvertura, redând cu justețe miș­cările și efectele. Corurile și misa Iu lăsat mult de dorit. e‘ Don Remi. 5ămMt5 1 Mai 1910 Hernia ușurată — PRM­ — Bandajele Barrére . „Bandagiul Bar­ren­“ reține toate herniele cele mai vo­luminoase, dând po­sibilitatea de a Ieși și face ori­ce sfor­țări exagerate, fără ca hernia să fie dizl­­ocatâ ; nici un alt bandaj nu poate da un astfel de rezultat. Agentul sau general intorcându-se din Brăila și Iași, mai ramând încă în București până Sâsimlală ! Maiü Singur­el va aplica acest bandaj după cazul fiecărui suferind, garan­tând o ușurare complectă. De vizitat la : Compuitorul gene­­ral de optică- Bu­cureț­ti. Calea Victoriei No. 10­1. Vindeca­rea, o sigarină la copil. Încercarea gratuită. inspectorat al ZIUA IV-a Dezbaterile reîncep la orele 9 și jumătate dimineața, fiind pre­zenți acuzații și apărătorii lor. D. Ch­irițescu dă citire unui raport ce d-sa a înaintat minis­terului prin care cerea sa se detașeze la inspectorat un căpi­­tan-ajutor, ori­cine ar fi el, n’a cerut deci să fie numit cu aju­tor d. maior Nicolaescu după cum­­ se arată în actul de acu­zare. Prieș.—D-voastră ați alcătuit regulamentul instituției instruc­torilor militari ? D. Chiricescu.—Da. In ce pri­vește Insă partea administra­tivă am fost ajutat și de conta­bili, mai ales în ce privește păr­țile de amănunt. I.—De ce n’ați făcut adiminis­­trația după regulamentele mili­tare ? R.—Fiind­că așa mi s’a indicat de la ministerul cultelor. I.—Aveți vre­un act scris în privința acestei aprobări? R.—Nu. Dar e prevăzut chiar în regulament ca administrația să se facă după modelul celei a ministerulu­i cultelor, întru­cât instituția făcea parte integralii din minister. Interogatoriul căpitanului Duțescu Ter­minându-se interogato­riul maiorului Ch­irițescu, consi­liul procedează la luarea intero­gatoriului căp. Duțescu. Consiliul învitându-1 să spue tot ce are de spus in această a­­facere, d. Duțescu spune urmă­toarele : înainte de a mă apăra de acu­­zațiunile ce mi se aduc, țin să spun că am servit în armată timp de peste 30 ani, și am eșit cu cinste și fără nici o pată. A trebuit ca d. Chitițescu să se gândească la înființarea institu­ției corpului instructorilor mili­tari ca să compar, acum la bă­trânețe, la baza justiției, sub în­vinuirea că aș fi comis fapte in­corecte. Trecând la acuzațiile ce i­ se a­­duc, d. Duțescu spune că d-sa în administrația instituției era socotit mai mult ca un scriitor. De­și purta titlul de casier d-sa nu îndeplinea nici un serviciu în legătură cu titlul ce-l avea, D. Chirițescu încasa de la mi­nister a conturi, tot d-sa făcea plăți și lua conturi prin inter­mediul altora, iar eu nu făceam de­cât să înregistrez și să certi­fic. Toate comenzile și plățile le făcea mai ales guardul Nicules­­cu, azi decedat. E adevărat că la început făceam pe ofițerul în­sărcinat cu aprovizionarea, dar și de această însărcinare am fost descărcat fiind înlocuit cu un sergent-major. Vorbind despre fraudele co­mise cu cumpărarea obiectelor de gospodărie și a mobilierului, spune că n’are nici o cunoștin­ță, căci atât cumpărarea cât și plata s’a făcut de d. Chirițescu și de defunctul guard Niculescu. Venind la fraudele comise cu ocazia celor două concentrări ale instructorilor militari, d. Duțes­­cu spune că contractele pen­tru furnizarea cărnei și a pâinei au fost încheiate de d. Chirițescu iar plata a fost făcu­tă de persoane anume însărci­nate de d. Chirițescu. Așa, plata pentru carnea furnizată de Pu­­șoi din C.­­Lung a fost făcută de ajutorul Calotescu care a­ și luat cuvenitele acte justificative. In ce privește faptul că a sem­nat în niște conturi pentru fur­nizarea pâinei și a articolelor de coloniale numele unor furnizori, d. Duțescu spune că a făcut a­­ceasta din ordinul d-lui Chin­te­scu. D-lui Duțescu i se mai impută că n’a dat la destinație sumele reținute din soldele plutonierilor și ofițerilor, rețineri din cari ur­­mau să fie plătiti mai mulți fur­nizori ai celor din soldele cărora s’au făcut reținerile. In această privință d. Dutes­­cu spune nu le-a dat la destina­ție fiindcă a avut ordin de la d. Chirițescu, ca din sumele reținu­te să plătească avonturi mai multor scriitori cari au cola­borat la, broșurile „Ostașul", „Instructorul militar“,etc.,sume pe cari d. Chirițescu susține că le-a plătit din punga d-sale. La orele 12 ședința se sus­pendă. Ședința de după amiaza Ședința se deschide la orele 3 d. a. Se continuă cu interogarea căpitanului Duțescu. D-sa spune că văzând că d. Chirițescu nu voește a se confor­ma dispozițiunilor regulamente­lor militare, i-a spus în mai multe rânduri ca să intre în legalitate dar d-sa tot a amâ­nat ; de asemenea nu și-a putut îndeplini nici funcțiunea de ca­sier tot din cauză că a fost o­­prit de d. Chirițescu. Președ. D-voastră ați primit două sume, una de 5000 și alta de 2500 pentru instalațiunile ce trebuiau făcute în tabără? R.: Nu. Le-a primit d. Chiri­­țescu. Mi­e mi-a dat numai acte justificative, plățile le-a făcut d-sa. I.. Cine a făcut statele pentru plata plutonierilor concentrați? R.: S’a făcut de contabilul Ni­­culescu, socotindu-se câte 120 lei lunar de fiecare. De plătit nu li s’a plătit de cât solda gradu­lui cu care au venit din armată, diferența a rămas la d. Chiri­­țescu. I.: Cine a plătit furnizorului NUMAI ZILE mai sunt până la tragerea ma­rilor premii, ce­ oferim gratuit abonaților noștri. Grăbiți-vă dar a vă abona, spre a nu pierde fericita ocaziu­­ne de a deveni proprietarul unui frumos imobil in București, sau a câștiga unul din marile premii ce oferim absolut gratuit abona­ților noștri. Cu prețul unui simplu abo­nament, puteți câștiga o avere însemnată. Abonamentele costă : , Lei­­ 4.65 pentru 3 luni „ 9.15 pentru 6 luni , 18 pentru un an Abonații pe 3 luni primesc 3 bonuri pentru participare la premii; abonații pe 11 luni pri­mesc 14 bonuri; iar abonații pe un an, 30 bonuri. FRAUDELOR Dorojan pentru carne și pe care l-ați semnat în conturi ? R.: D. maior Chirițescu. I.: Cu ocazia concentrărilor se constată că au fost câteva mici venituri, adică sum­ele în­casate de la cantinier, bragagiu, etc. Cine a încasat acele sume? R.: Eu: Banii însă i-am dat d-lui Ch­iritescu. I. : Cine a reținut sumele ce urmau să se plătească ministe­rului de r­ăzboi pentru obiectele de încazarmament? R. : Eu. Din suma reținută, 1200 i-am trimis ministerului, restul de peste 2000 lei i-am dat d-lul maior luând chitanță, dar din nenorocire acea chstanță s’a pierdut.. D. Duțescu dă apoi mai multe detalii asupra gestiunei sale și termină susținând că d-sa a fost foarte corect. . D. comisar regal. Ați primit toate registrele pentru care ați semnat de primire? R. Da. Afară de registrul de referate și registrul de valon car! s’au făcut de mână. I. Aț­ ținut registrul jurnal și carnetul casei? R. Da. Carnetul casei era la d. Chirițescu. , „ . I. Cum se face că nu s’au mai găsit? R. Aț dispărut, nu știu cum. Căci le lăsam pe biuron. I. Ce sumă reprezenta contul scris de d-ta și care s’a trimis lui Poșta spre semnare, pentru car­nea furnizată? R. : 17 mii de lei socotindu-se a 55 bani k*r. Despre un alt copt, în sumă de 10 mii n’am avut nici o cunoștință. I. In seara de 21 Decembrie 1907 a fost o ceartă, între d-v., cei de la inspectorat? R. Da a fost. De altfel, certuri au fost dese. In anul 1908 însă am avut o ceartă mare cu d. Chirițescu când i-am adresat cu­vinte foarte grele și aceasta din cauză că vedeam că vrește în ori­ce chip să mă nenorocească lip­­sindu-mi de actele justificative. I. Ce demersuri ați făcut ca să vi se respecte atribuțiunile de casier? R. Oficial n’am făcut nimic. Interogatoriul d-lui maior Nico­­laescu D. Nicolaescu spune mai în­tâi că în întreaga sa viață n’a fost măcar odată învinuit de vre­un fapt reprobat de lege. Am luat parte la războiul pen­tru independență și mi-am făcut datoria așa cum trebuia. Devenind în urmă căpitan am fost însărcinat să­ îndeplinesc, timp de aproape 8 ani, funcțiu­nea de șef al depozitului de re­crutare, funcțiune de care m’am achitat astfel în­cât mi s’au a­­dus laude de însuși A. S. R. Principele Ferdinand. Trebue să spun și eu cum a spus d. Duțescu, că a trebuit să fiu ispitit să primesc a fi în serviciul inspectoratului, pentru ca să compar azi în fața justi­ției. D. Nicolaescu arată apoi că a lucrat împreună cu d. Chirițescu la alcătuirea regulamentului. Arată pe urmă modul cum s’au recrutat instructorii mili­tari și modul cum s’au făcut concentrările, de cari s’a ocupat în special d-sa. Orele fiind înaintate ședința se suspendă, urmând ca dezbate­rile să continue azi. N. T. Procesul preotului Vasilescu Éri s'a judecat de către consis­­toriul eparhiei Ungro-Vlahiei, în­­tr’o sală de la Sf. Mitropolie, pro­cesul intentat părintelui C. Va­­silescu, din comuna Surani, jud. Prahova, acuzat că și-a părăsit parohia fără voia Chiriarhului său, precum și de alte abaterii de la obligațiunile bisericești, ca purtarea pălăriei în loc de culion, la diferite slujbe religioase. Consistoriul a fost prezidat de cuv. La părintele econom­ Ștefan Călinescu, asistat de patru mem­bri. Acuzația a fost susținută de părintele econom Georgescu, revi­zor eclesiastic. Acuzatul preot Vasilescu, luând cuvântul a făcut declarațiunea că d-sa­n are încredere în impar­ția­­litatea acestui tribunal bisericesc și cere ca să fie dat în judecata Curței cu jurați. După această declarațiune, preotul Vasilescu a părăsit sala de ședință. Consistoriul după o scurtă deli­berare a decis să judece procesul și in lipsa acuzatului. După ce s’a citit actul de acuzație, s’a­ procedat la ascultarea numero­șilor martori. ____________ S. P. ,I. S. Mitropolitului Primat la atelierul societ. «Țesătoarea» 1. P. S. S. Mitropolitul primat d. D. Athanasie, însoțit de pro­­toiereii Capitalei Ath. Protopo­­pescu și M. Popescu cum și de preotul Al. Popescu al bisericei Oborul-Nou, din Capitală, a vizi­tat ieri atelierele soc. „Țesătoa­­rea“ din str. Popa Lazăr, unde a admirat covoarele și stofele lu­crate în aceste ateliere. Au fost de față d-nele Zoe Râm­­niceanu, Alexandrina Cantacu­­zino, Zoe Golescu, Al. B. Catar­­gi, din comitetul soc. „Țesătoa­­rea“ cum și d-ra Maria Stănes­­cu, diriginta atelierului, și d-na Adela-Chiru Nanov, sub­ direc­­toarea acestui atelier. înaltul prelat a ținut apoi o scurtă predică elevelor acestui atelier făcând o aplicație la pa­rabola talanților din evanghelie și le-a împărțit apoi iconițe, cruciulițe și psaltirea. I. P. S. S. a mai vizitat bucă­tăria unde s’a minunat mult de îndemânarea elevelor la menaj. A trecut de aci în gogoderie și în sală de creștere a viermilor de mătase. Pretutindeni, înaltul prelat a admirat sârguința cu care se predă în acest atelier cunoștințele necesare celor cari se vor îndeletnici cu sericicultu­ra la noi, altă dată una din cele mai de seamă isvoare de bogă­ție din­ țara noastră. înaltul prelat a părăsit apoi a­­telierul de sericicultură al soc. „Țesătoarea“ și a inspectat bise­rica Oborul-Nou unde-i aștep­­tau numeroși drept credincioși. Aci a ținut poporului o predică din pridvor, aducând elogii pre­otului Alexandru Popescu, care a stăruit la restaurarea acestei biserici cum și mulțumind cu­cernicilor cari T au ajutat pe preot la săvârșirea acestei res­taurări. I. Iliescu. A. BOALA prof. dr. V. SION sub-directorul serviciului­­ sanitar D. prof. dr. V. Sion, sub-di­rectorul serviciului sanitar, a căzut era bolnav. D-sa a făcut, în ultimul timp, o inspecție la Iași, unde bântue epidemia da febră tifoidă. Era, pe când lu­cra de dimineața în cabinetul d-sale s’a simțit de­odată râu. Medicii prezenți la direcțiunea generală sanitară au constatat o ridicare de temperatură (38 gr. 6). De teama uniei contami­nări de febră tifoidă, sub-direc­torul serviciului sanitar a luat un concediu pe timp nedetermi­nat. D-sa va fi suplinit, prin de­legație, de către d. inspector-sa­­nitar dr. Mihail. Se crede că d. dr. Sion suferă de gripă. In tot cazul, părerea generală e că se va restabili In scurt timp.______L.­a Festivalul Ligei Cul­turale Reamintim că Liga Culturală va sărbători ziua de 3 Mai 1848 printr’o frumoasă­ serbare, ce va avea loc Luni seara, orele 8 și jum., în sala Ateneului. Programul va consta din fru­moase producții muzicale : co­ruri, solo cu acompaniament la piano, versuri recitate de ar­tiști ai Teatrului Național, și se va încheia cu o cuvântare ocazională a d-lui profesor uni­versitar N. Ior­ga, secretarul ge­neral al Ligei. Biletele de intrare se pot pro­cura de la sediul „Ligea”, calea Victoriei 93, de la librăria Națio­nală și Sfetea și de la magazinul Lupan din calea Victoriei. Partea întâia. Evangheliile și Ioan, cu introduceri și zilnic, de Arhereu­t Acest este titlul unei noui lu­crări ce a apărut acum, de sub tipar într’un volum destul de e­­legiant cu 27 de ilustrat­iu­ni religioase. In poarta cărții P. S. Arhiereu ho­­frou­se ne spune, ea... cele ce se vad in­­trfțu­sji nu sim­t.­Picturi nu oi, deși sub­semnatul cercetând cu­ de amănuntul acest tetravanghel, tm­ găsit multe lu­cruri de mare însemnătate, pentru ca­re îmi permit a face această dare de seamă, în urma căreia socotesc că atât Sfințiții preoți cât și ortodocșii creș­tini se vor sârgui a și-l procura și a-l citi. Mai întâi în aceasta sfântă carte se găsește despărțit ,fiecare evanghelist in­ evangheliile de rând, cele de toate zilele­ în latini­tul cărora stă scris cu litere intei începutul și sfârșitul fie­cărei evanghelii, așa precum ar avea cin­evat in mâini evanghelia cea mare din biserică. , După ce P. 8. S. arată isvoare­le de care a­ți folosit la întocmirea cărții, ne­­dă o listă de cuprinsul ei, o însemna­re de cum trebu­e a se citi evanghelia peste săptăî­­ânele întregului an — coni­­ fi în vremea Sfântului și marelui Post —­ apoi un sinac­ar anual indicând sfântul din­ fiecare zi cu evanghelia sa. ’ • „, înainte de a intra în însăși citirea sfintelor evanghelii, se găsește un­ foarte important capitol despre „Sfân­ta Tradiție“, cu un moto. Este un adevărat studiu exegetic. Doctrină creștină, spuft de P. S. •$., eu este compusă cum­­ ar fi :seria de pro­­pozituri filozofice, de sfiét sistemati­ce, pe cari om­ul le poate examina pe îndelete, ci trebue a supune rațiunea credinței. Preceptele creștinismului sunt corinii pozitive, pe ești Dumne­zeu­ este legat de sfintele Taine și vo­ința arbitrară a omului nu poate întru nimic a se schimbă. Aceia ce ne-a fost transmis numai în felul acesta, aceea este creștinesc. Tot ce s’a născut mai­ în urmă, este Scornitură fără autoritate Dumm­eaö­­érisca. " Unica piatră de trerestre a adevăru­rilor unei dog­me creștine este că: a­­cea dogmă a­ fost crezută de la început în toate veacurile, apoi vestită și al­tora. Ceea ce zic protestanții cum că Doctrina creștină se poate propovădui numai prin mijlocul Sfintei Scripturi, este o aserțiune anticreștină; ei neso­cotesc cu desăvârșire natura creștinis­mului. Căci tăg­ăduin­d tradițiunea — pre dania— se desbracă însăși Sfânta Scriptură de toată siguranța însuflării Dumnezeești și o supune la critica cu­rat omenească. Cărțile sfinte nu sunt — în istorie — decât scrieri de circumstanța care a­­jung răsfețe în mâinele credincioșilor. Și au a­juns după vreme îndelungată în­tr’un tot, precum le vedem astă­zi. Dogma propriuzisă se arată sub forma unei cuvântări istorice, iar credința cere mai presus decât adevărul la care ea se întrupează o mijlocire dintru în­­nălț­m­ie. Adevărurile creștine nu cons­­t­it­iesc doctrini abstracte; ele sunt Taine Dumnezeești care nu se desco­păr decât prin viața lucrătoare și re­ală a Bisericei . Domnul nostru și«u» Hristos n’ar fi făcut diri cáínefii Ucenicii Săi, dacă le-ar fi lăsat, ca testament al sau tota­litatea învățământu­ri­l­o­r sale scrise într’o carte. Hristos a Cârmuit prin pilde și prin cuvânt pe ucenicii săi, deschizându-le mintea prin explicațiunti personale. Biserica sa este singura tălmăcitoare a doctrinei Lui. Fără Biserică adevă­rul nu poate exista pentru oameni ca și cu­m afară de Biserică Hristos nu poate fi găsit pe pământ nici în ade­vărul sau, nici în realitatea sa obiec­tivă. Dar El a răm­ăs pe pământ ne­văzut în­ Biserica sa, Care este trupul Său­ văzut. Și Biserica lui uită nimic din ceea ce a învățat la începutul ei din gura lui Hristos, al căreeia prin­cipiu este și pe care o cârmuește. Mân­tuitorul este acela care la toate dățile rostește cuvântul și-l face cunoscut prin organele sale legiuite. Prin această însă El nu înlătură îm­preună lucrarea Păstorilor Bisericei, Ci, lucrarea Dum­nezeiască si cea Ome­nească­, merg îmbinate in viata Bise­ricii, fără să se afarme în a­mor fire esențială și proprietăți distinctive. Membrii Bisericii simt organele ei po­­vătuitoare prin darul Hirotoniei, cu puterea de a da Si el sora, aceia ce pen­tru ei, a devenit Viața și Adevărul. Adevărul total al Chreștinismului se Păstrează în Trad­i­ți­un­e. Această Tra­­d­iți­u­­ne se numește orală, pentru că Ministerul doctrinar al Bisericii este oral, căci în același chip acel Minis­ter nu încetează a fi oral când orga­nele sale iau­ Sfârlta Script­u­ră­­ în mâ­nă o citesc și apelează la ea. Organele Trad­i­ți­unii nu sunt cărți sau­ scrieri, ci persoane cum Apostolii și următo­rii lor Episcopii. întreaga doctrină a lui Hristos a fost cuvântul cel viu­ depus de Apos­toli în mâinile Episcopilor. Apostolii și următorii lor­ fură car­te»^ în care Hristos înscrise întreaga Lui doctrină:, iar în această carte se trăiește tot, ceea ce oamenii sunt datori să învețe. Prin u­imate Sfânta Scriptură nu poate fi cunoscută și înțeleasă decât prin m­rttc în int Tradițiunii, și are tre­buință a fi interpretată printr’o au­toritate. Când ereticii au­ căutat să-și înto­­meeze pretențiunile lor numai pe Sfân­ta fferiptcară. Apostolul Pavel trimite ne toite eredineiești tm fe Biblie ci la TradUinne î căci Biblia depărtată de artera ot de viață — TradUin^a __ și fără autori­tate» Enfec^vai­! dă naș­tere ereziei ăstora erezilor de la Ghos­ticî până la Luther și Oe^vlp n © »site nonă cea vădită p^odă. Răsădind oTouionile lor recvierii,*.ie «n Sfânta Scriptură, tălmăcind felul fer ter­țele cari­ nu se ete prin ele însife, ei au s'uyinit toate sistemele ©­­rotire, cerându-s* r*­H cu sitii p* Vfecîrx-na, dintre ei. Singur urinciunuli Triditiunei poate pref er­a de această topire a credinței. Si ceea ce a fost, era hat de că în^^nnf­totdanu­na oneste tot. ac^­a asta doctrina lui țfefetos. Doagreamren între t.#»*te BiAorferfe o*ru­etiferst 0 m­ob* directă cS din ele a rămas la locul și la rândul pHU. Onod semper, oned ubicue, oned ab omnibus suditum est. Aceasta este piatra de cercare a autenticității u­­nei doctrine, adică a provenienței sale Apostolice. Se înțelege de aci în ce contrazicere și absurdități au trebuit să cadă a­­ceia cari tăgăduesc principiul Tradiți­­unii. De unde vine Sfânta scriptură? Din câte părți se compune? Cari sunt autorii diferitelor ei părți? Ce autoritate are ea? Este ea produsul u­­nei inspirați­uni curat omenești? s­au autorii ei au fost insuflați de Sfântul Duh. Iată, atâtea chestiuni de care a­­târnă credința în Biblie. Protestantismul tăgăduind Trădiți­­unea n’are nici un mijloc prin care să probeze autenticitatea Sfintelor Scrip­­turi căci examenul particular sfărâ­­mă toată credința și atunci însăși Sfânta Scriptură nu este proprietatea lui recunoscută. Biblia n’are autorita­­tea decât r­â noi se afla în mâinile Bi­sericei întocmai precum scrisorile de încredere ale unui împărat, n’art au­toritatea de pat când ele se află în mâi­nile ambasadorului­ căruia el i-a dat împuternicirile sale. Singură Biserica poate i ști ce cărți aparțin Sfintei Scrip­tur, fixarea canonului este opera sa­de aceea Traditumea nu este un izvor de mâna Il­a atunci când Sfânta Scrip­tură este neîndestulătoare ci3?3­2. d?­TMâ Bu-I bine lămurită In Sfânta Scriptură se poate demonstra insă prin principiul Traditionel. Cu totul contrariu cuvintelor Bibliei pro­testanta sărbătoresc nu Sabatul ci Duminica. Cum s’au format Sfintele Evanghe­li1 , Implicându-Se vremea proorocilor umbrele și închipuirile vechiului Tes­tament ies la iveala adevărului. Scep­­uil 1 j îm­părăției nu mai era în neamul .Tudei și Marele preot nu mai eșea din trubul lui Lé­vi. Evreii așteptau­ pe Răscumpărătorul. El vine: viața ac­tivitatea, răstignirea și­ moartea­ Lui dacă întuneca întru­câtva ființa lui cea mai presus de orice, totuși supune și chiamă pe toate neam­urile sub ju­gul cel ușor al Evangheliei Sale. Iată Biserica născândă! Drept aceea Biserica este aceea societate pe care a întemeiat p Iisus Hristos spre a da naștere sufletească fiilor lui Dumnezeu ca să crească în virtute ne­cafea sfințeniei, deși i-a fost prezis că va fi prigonită de’către nuternicia pământului. Născută în mij­locul minunilor, ea nu s’a susținut de­cât prin minuni neîntreru­pe. Tfersecii­­nile în loc de » o sfărâm n­­’ău­ slujit, decât să o întărească. Biserica, au tabuit să moră sub sbuciumul ereti­cilor, dacă Dumnezeu nu scotea o mul­țime de dascăli în­treboarc'fe, ‘i­cumeni­­ci, en graiuri lămurite și hotărâri au­tentice. A drm'' maî departe îndeplini­rea acestor Sfinte îndatorirî însem­nează a e^an­hélira (p birie vesti). Dar în li­m­­ba școlară Uu se numeș­te Evanghelie, decât scrierea pe care din Tradifiune fiecare din cei patru Evang helistî »ti fe.sat-o în cărțile ca­­nonirii Noului TeHárríént. * o După această studioasă introducere urmează la fiecare Evanghelist câte o îndoită biografie: una după studiul Erî, la orele 8 alm., a conti­nuat, în sala specială de trageri din calea Victoriei, tragerea cla­sei a Vl-a a loteriei Regatului Român. 150.080 lei numărul 58381 ■e au­ câștigat 25.000 lei numărul 1o51 10.000 lei numărul o^Vod 2A S"“ ““ 5 ° °* n'”U 4 AsrÄe3ooo­rf“­"k Au câștigat câte 2000 lei n-rele 48118 55048 20351 20846 31793 39476 Am câștigat, câte 1000 lei n-rele 53977­­ im 20924 51882 Au câștigat câte 500 lei n-rele 3809 6493 22622 27771 35934 47642 7247 10408 16105 24796 34123 35275­ 53316 55059 59579 3316 3446 34664 40083 41976 44551 45456 45565 46714 54148 55201 Au câștigat câte 200 lei n-rele 0.721 099 403 702 307 887 171 287 381 628 665 464­ 168 819 1. 479 360 613 321 901 408 279 062 392 557 489 517 048 152 094 449 268 379 787 890 908 216 270 2.934 283 949 544 166 649 634 598 479 828 368 590 345 238 669 944 262 454 120 412 3.744 217 144 355 876 928 485 095 885 693 787 790 969 219 648 900 834 275 925 4.571 623 297 131 198 396 839 867 157 890 234 978 392 403 362 772 626 522 124 5.200 776 052 208 444 569 178 798 360 078 409 670 276 069 297 713 355 024 868 6.556 979 847 316 140 591 301 793 296 138 891 445 804 415 093 735 7.349 722 785 477 030 319 304 553 282 923 733 922 187 222 728 863 556 8.766 314 051 702 365 152 244 466 443 826 709 910 179 418 297 188 933 408 9.511 323 304­ 162 642 420 269 516 211 589 038 939 725 660 039 145 692 10.488 157 262 093 617 149 480 543 246 477 739 967 492 891 273 945 327 N­. 011 369 519 770 370 642 228 446 636 053 004 743 079 859 374 173 12.791 709 351 877 165 465 530 679 732 564 357 273 879 965 695 995 655 13.524 833 857 207 163 841 537 367 775 356 506 104 374 264 161 599 626 827 156 14.096 348 053 853 077 866 656 647 140 084 949 705 148 725 032 127 15.064 450 920 433 740 526 240 344 315 157 496 137 688 756 637 120 549 16.120 664 713 559 060 449 344 320 198 738 549 700 652 535 680 487 315 657 801 971 252 504 17.016 550 372 155 888 753 300 314 893 519 909 726 625 731 329 739 18.189 190 259 435 591 426 120 132 615 941 583 883 811 755 554 667 645 690 280 459 003 19.039 108 782 196 848 457 021 413 759 926 067 20.801 133 883 733 101 294 047 680 405 025 631 255 899 929 481 144 298 286 418 702 365 497 430 484 21.943 048 121 900 821 807 S55 143 238 147 018 997 568 264 037 599 072 366 22.708 207 094 031 033 227 589 376 849 069 864 841 288 038 426 379 543 565 23.801 321 282 007 585 509 869 215 506 173 493 440 898 262 874 919 370 827 407 431 948 24.781 629 655 246 653 078 008 986 359 281 823 967 790 471 182 237 912 381 25.136 583 021 141 283 801 402 116 826 159 121 416 518 237 079 602 052 630 20.265 132 357 007 113 662 770 481 651 847 884 251 27.307 084 434 996 444 085 802 851 075 105 687 252 001 318 027 044 824 554 448 461 301 844 057 541 142 519 28.746 686 390 218 858 333 039 870 492 698 768 389 359 573 117 511 484 696 252 785 857 457 29.263 752 027 542 511 495 949 874 338 005 206 097 30.300 400 145 762 774 385 529 609 250 886 139 494 639 897 538 499 931 086 937 975 676 31.807 066 069 034 311 639 375 485 74­4 685 288 997 845 919 304 719 396 629 922 262 966 667 374 32.350 351 602 229 667 290 530 131 508 945 622 608 316 444 341 967 071 330 105 539 944 849 249 281 821 33,059 374 606 817 504 850 075 210 256 141 507 263 318 152 825 325 083 950 810 921 594 813 34.672 777 896 498 131 247 682 617 784 747 012 906 866 579 344 35.114 424 965 117 693 922 215 913 334 688 433 719 298 456 512 314 923 030 026 549 36.814 597 495 525 533 795 168 259 981 876 850 546 318 441 039 644 813 729 764 662 603 411 572 787 37.219 627 915 394 668 615 186 673 440 544 381 098 751 267 303 362 132 161 311 660 346 38.105 330 253 098 805 534 884 815 176 104 178 108 158 821 39.611 959 567 235 375 343 954 011 430 459 406 572 151­ 2^.­22a­^ 40.393 948 390 103 670 884 712 177 401 226 686 755 479 272 871 617 805 125 980 955 033 894 41.854 231 424 678 621 929 086 684 956 829 068 856 681 198 533 372 422 034 356 691 179 078 42.154 885 319 309 651 055 522 774 196 088 504 403 654 418 260 021 029 208 545 452 277 795 514 042 983 716 621 424 115 43.985 246 502 031 679 142 275 390 020 320 666 083 239 929 772 101 986 872 559 202 048 601 44.211 353 868 002 631 968 322 113 923 862 947 094, 329 508 161 354 773 911 575 415 520 064 192 344 45.284 052 335 507 489 232 964 435 212 590 011 138 441 395 086 198 125 581 190 352 46.903 551 742 759 813 481 024 929 015 892 472 567 021 520 920 456 639 244 696 439 548 206 402 47.021 271 720 757 521 821 631 941 469 852 712 028 093 790 677 318 102 48.866 616 566 638 005 325 826 878 561 253 331 047 494 892 974 128 579 046 146 568 976 682 335 785­­ 315­ 49.078 400 788 551 280 120 635 306 409 666 900 632 189 574 746 996 153 560 598 113 50.566 116 777 528 115 000 232 053 985 386 654 332 461 848 786 094 390 440 060 675 666 217 51.781 607 779 750 826 730 153 708 267 863 768 580 602 814 117 336 035 451 673 799 804 313 »45 523 52.007 778 091 634 179 625 806 005 372 473 145 351 032 980 633 709 284 151 990 695 53.480 004 268 074 948 055 332 110 601 518 623 490 751 593 784 883 361 204 54.998 802 241 230 738 983 514 616 455 003 602 402 625­ 847 169 233 612 406 647 410 848 55.159 272 492 001 163 126 347 285 937 963 740 177 686 259 933 475 56.517 578 453 950 815 268 033 314 496 459 084 244 158 347 220 257 730 368 666 575 57.104 988 468 886 744 027 038 478 654 901 903 716 152 560 790 503 511 559 695 914 58.002 260 462 547 152 443 406 399 59.672 715 605 812 438 463 385 654 955 452 808 293­ 778 585 533 642 297 203 100 877 Im­puneri­ conferințe ♦ D. Nuși Tuliu va ține Du­minecă în sala­ „Societățea de cultura macedoromână” o con­­ferință asupra confuziunei care ar domni în conducerea școale­­lor și bisericillor noastre din Turcia. ♦ Comitetul de inițiativă al patronilor bărbieri de la margi­nea Capitalei, a convocat pe toți patronii mărginași pentru azi, orele 8 dim., la clubul meseria­șilor, de unde vor porni în cor­pore la ministerul de industria și la Camera de comerț spre a prezenta memoriul în chestiunea repausului duminical. ♦ Președintele soc. „ÎMta", ne roagă să publicăm următoa­rea convocare : „Societatea culturală albarte­­za „Drita”, va ține adunare ge­­nerala Durtlinoca, 2 Mai, orei, 2 d. a., în salonul .,Aurora“ (fostă Potirul Verde). La ordi­nea, zilei fiind mai multe ches­tiuni importante, atât, pentru bunul mers al societăței, cât și pentru tristele evenimente ce se petrec în cele două districte al­baneze ale Albaniei de nord Această vestire servește drept invitație. — Sindicatul lucrătorilor și lucrătoarelor de țesătorie, 8’a întrunit aseară un obicșnuita-i ședință săptămânală, in Sala clubului social-democrat din Capitală. Vorbitorii au făcut propagandă de organizare sin­dalmuttiféríg al Institutului Meteorologic . Pe ziua de 29 Aprilie 1910 — In țară­ — Era a mai plouat puțin la munte și în partea de vest a țărei; cantitățile de apă au variat intre 2 mm. și 8 mm. Temperatura s­a mai coborât: maximele au fost cuprinse intre 26« la Huși, 44 la Sinaia, iar cele minime intre 14« la Hrănești și 3« la Dorna. Astăzi cerul noros și timp liniștit pretutindeni. Presiunea atmosferică a crescut cu 2 la 3 msa. fiind in genere către 762 mm. In Europa la 28 Aprilie. —Antici­­clonul din nordul Europei s-a mai ac­centuat luând o formă regulată iar depresiunea se menține în centrul și su­dul continentului, din care cauză a plouat mult în această regiune. Situația epidemiilor După ultimele buletine sosite la di­­recțiunea santară, situația epidemii­lor este următoarea: In orașul Craiova sunt acum 6 bol­navi de scarlatină. In Capitală sunt 104 bolnavi de scar­latina, 42 de angina difterica, 18 de feb­ță tifoidă, 16 de tuse convulsivă, 242 de rugeolă și 6 de tifos exante­­matic. La lați sunt 2 bolnăvi de i­n­stă» £ de angină din tărie­, 15 de vulatră și 4 ds * ‘ dupe Matei, Maren, Luca orânduire a se putea citi Nor eon ie O­n­o­vean­u scrier­e No«suî așezâ­ , î d".Pa­c«m a scris-o Sf. Pa­­p Prima biografie ('Vlîm .v5­­ ,V­ frT Craioveanu ne ■a idim­ni­! pentru fiecare Evanghe­­l ’ “‘«"i­a) Prilejul și scop”? E-­serisirel­eT Sa,C’ .b­, Limba în care a Citum­,,iniL P",1 .Și data «Parizim­el, d) etip impu­l și întocmirea cărții Princi­tnrl­irij?1?’ C) ^,itenticitatea cu ,nar­­i 0. f‘redinta unanimă. rpT rl(Ic,Pili) fiecar‘.e verset, din fieca­­~ emî? n’ I ,fiecărui Evanghelist î,printr o multă stăruință și 1.acordate — amintire, >a notă din toate pas­agi­i­le Vechiului și Noului a­­semimant care se găsesc în corespon­dente cu versetul Evanghelistului 1.83 ceva nou care dovedește o pro­fundă cunoștința a Sfintei Scripturi din partea Prea Sfinției Sale. de Cettre“»e. ,"­“re­asnîntă vrednică au citit, este în acest Tetravanghel biografia Sfantului loan Evanghelis­­tul, caracterul general, fondul stilul deosebirea între cei îi di Sinoptici, integritatea, tim­aceal­tH " Ton,id Si un £%.a fo­st scrisâî din p­iese­, pV'o «Vinnghelie, dovedesc *» P- S," S- « adâncă cunoștin­ță exegic.i, un harnic slujitor în bîse­c V fiicrăriri»,D'A' ai c3rnî c'noscut In­­t.i lucr.iri se încununează prin onor» pe care am onoare­a o descrie tia Sa D n,P­ %nm .însă?« Prea Sfin­ Ti» sta D. D. bofronie Craiovcs­nu ne asigură că vom avea in curând și a­similă r— dată la Epistoliile ai eî­_ ia­ PteI« Apostolilor, pisiosiire, ii Apoca­lipsii, tot în a«, mod temnrit, exegetic, dogmatic ș i ek Tetravanghelul P. s. S. Sofronie Craioveanu este cel mai complet sta­­diu asupra viat» Mântuitorului și a­­supra activ,toția Sfinților Evanghi­„ Arhimandrit Evghenie Humulesen Tragerea loteriei cl. VI ZIUA XIV

Next