Universul, iunie 1910 (Anul 28, nr. 147-176)

1910-06-10 / nr. 156

ANUL XXVIII— NO. 156—JOII 10 IUNIE 1910. — FOnDator: LUIGI CAZZAVILLAN MITROPOLITUL MOLDOVEI LA HRAMUL MONASTÎREA NEAMȚU.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1910 Ortodox Miercuri, 9 Iunie. — Păr. Ciril Pa­­triarh­ul Alexandriei. (Se mănâncă harți). Catolic Miercuri, 22 Iunie.—Paulina. RAs. soarelui 4.32 Ap. soarelui 8.02 „Universul 64 are urmă­toarele linii telefonice : Administrația..................................6/62 Redacția.......................................12/88 Străinătatea.....................................20/56 București, 9 Iunie. IN CHESTIUNEA RIMEI ELECTORALE Am luat notă despre ceea ce se spunea cu privire la atitudi­nea pe care și partidul conser­vator-democrat,­ după acel libe­ral, avea s’o ia fată de chestiu­nea reformei electorale. In ade­văr, această chestiune a făcut­­ și ea obiectul desbaterilor întru­nirii comitetului general al par­tidului de sub conducerea d-lui Take Ionescu, — și dacă nu i s’a dat, încă o soluție clară și amă­nunțită, însărcinându-se cu a­­cest lucru o comisiune anume, totuși s’a arătat în ce înțeles ar crede fruntașii acelui partid că s ar putea îndruma o viitoare, și apropiată, reformă a actualului nostru sistem electoral. Șeful partidului conservator­­democrat a stabilit trei puncte pe care ar trebui, după d-sa, să se întemeieze înoirile ce s’ar propune, întâi ca lărgirea drep­tului de vot să se facă în chip treptat, — va să zică nu dintr’o dată votul universal, al doilea ca organele administrative să nu se aservească în folosul interese­lor electorale și al treilea ca să se țină seama de reprezintarea minorităților. Rămâne de văzut în ce chip comisiunea aleasă va redacta punctul de program întemeiat pe aceste baze. Până atunci tre­­bue să mai notăm și atitudinea partidului vechi, conservator în această chestiune. Organele acestui partid se ros­tesc hotărât împotriva oricărei modificări a sistemului electoral actual. Argumentele lor sunt: că experiența de până acuma ar fi dovedit o mai mare neatâr­nare de judecată la colegiile mai restrânse de­cât la cele mai largi, •— ceea ce ar justifica te­merea că orice lărgire a dreptu­lui de vot ar însemna astăzi o mai mare plecare a corpului e­­lectoral sub voința și puterea guvernamentală, — iar pe de altă parte că însuși corpul elec­toral nu s’ar arăta partizan al neî lărgiri a dreptului de vot ; dovadă că sunt mulți, foarte mulți cetățeni cari, deși au după legea actuală dreptul de vot, nu se folosesc de dânsul. Astfel se citează colegiul II de Cameră din București, în listele căruia nu sunt­ înscriși de­câte 7000 de a­­legători, pe când numărul lor, dacă s’ar înscrie toți cei cu drept de vot, ar trebui să fie de patru t­ri atâta. 18) De­sigur, partizanii lărgirii dreptului de vot vor răspunde la aceste argumentări. Discuția aceasta t­rebue urmărită, de a­­proape, fiindcă, după cum ve­dem, chestia reformei electorale va fi cu siguranță adusă în des­­b­atere cu prilejul campaniei e­­lectorale apropiate. Din groapă in groapă până s’îngroapa „Universul“ de ori ne-a adus știrea că toate ziarele din Atena publică următorul comunicat: „Imediat după ce evenimentele din Pireu au fost aduse la cu­noștința autorităților în noap­tea de Duminică spre Luni, con­siliul nostru de miniștri a ținut re ședință extra­ordinară în care a hotărât să pedepsească în mod exem­­plar pe provocatorii dezordinelor. Au fost arestați, până acuma, mai multe zeci de indivizi. „Indignarea populațiunei din Atena și din Pireu împotriva vi­novaților este colosală“. Or, din acest comunicat reese pur și simplu că : Consiliul de miniștri a hotărât pedepsirea provocatorilor dezordinelor și nici nu se putea altfel, căci de s’ar lăsa nepedepsiți pirații din Pireu de­sigur că s’ar prăda—nu numai vapoarele grecești —dar poate chiar și iahtul capului Statului grecesc. Acest comunicat, care n’a fost precedat de nici un alt act față de Tronul și guvernul românesc, ne amintește următoarea pungă­șie ivită la o mahala din Bucu­rești : Nenea Niță, fruntaș și bogă­taș al mahalalei, are nuntă în casă, dar când să plece lumea, ia-le de unde nu mai sunt căciu­­lele jupanilor și broboadele co­coanelor. Iar Nenea Niță, în loc d’a se o­­cupa de musafirî, mulțumește lui Dumnezeu că pungașii nu s’au atins d’ale lui. In fine, abia după o săptă­mână țipetele și protestările a­­jungându-I la ureche, se învred­nici d’a deschide puțin gurița și încă în mod platonic. Cât pentru scuze, regrete și altele, musafirii le așteaptă și azî. Putem dar conchide că grecii, în loc de procedeul regalist, pre­feră pe cel mahalagist, Alea. Sfârșitul grevei din Brăila Brăila, 8 Iunie Pe ziua de azi au încetat greva toți lucrătorii fabricilor, afară de cei de la fabrica de ciment, unde se vor aduce lucrători din Bucovina. In port, deși greva nu e decla­rată ca sfârșită, totuși aproape toți hamalii greviști au venit la lucru. Căruțașii continuă tratativele. Avocatul Cocea a făcut demer­suri pe lângă comercianți în fa­voarea greviștilor, însă aceștia stau în rezervă. Comercianții cer contracte și garanții din partea muncitorilor declarând că după acestea se vor admite imediat cererile. rincipele Cars I la Universitate A. S. R. Principele Carol, în mia invitațiur reî d-luî profesor Munteanu-Murgocî, a asistat era 1 o serie de experiențe ce s’au ícut în laboratorul de căldură i electricitate, de pe lângă fa­­ultatea de științe din București. Experiențele au fost făcute sub inducerea d-lui profesor Bri­­ețeanu, asistat de d-ni. Bordea, reparator și jarbă, asistent. Alteța Sa a văzut, între alte fe­­omene, pe acele privitoare la di­­staț­ia lichidelor, calorimetrie, la endula lui Foucault, la descăr­­ările electrice în vid, la razele pentgen și la descărcările de îaltă frecvență. Principele Carol s’a interesat­e aceste experiențe timp de o­re. La plecare, Alteța Sa a mul­­imit d-lor profesori Bungețeanu , Munteanu-Murgoci pentru ex­­licațiunile ce I-au dat, promi­­indu-le că, în curând, va asista­­ o nouă serie de experiențe. Principele Carol sosise la Un­iversitate la orele 9 jum. dim., isoțit fiind de profesorul sǎu , Moehrlin. G. M. D. m­ulțim­ e Dunăre. Scufundarea unui caic — Prin fir telegrafic — Brăila, 8. — Aseară s’a deslănțuit a­­s­pra orașului o mare furtună. Caicul Am­a“, încărcat cu piatră, a fost a­­rcat de­ furtună pe când cobora di­alul Măcinului în voia curentului, alurile uriașe ale Dunărei, lovind asul, intrau în el, cufundându-i pu­in câte puțin. Marinarii turci de pe oro strigau ajutor, în timp ce dej­­ada’jduiți își scoteau hainele spre a ntea înota în caz când vasul s'ar fi unuind­at. Zeci de bărci din Ghecet, luptând cu alurile­­ furioase, se îndreptau spre asul primejduit care, ca prin minime,­­ un moment dat a fost luat de Cli­ent și scos la mal. Sute de persoane din Brăila, cari se flau e^rî la Ghecet, au fost față la ceastă scenă. (—) Tot în timpul furtunei de erî a înecat carcul „Brăila“, mai jos de decet, în Dunărea propriu zisa. j Vasul, care era gol, aparținea, comer­­tanților de cherestea frații Eitman, in localitate. ______ m­ei mMini — Prin poștă — — La New­ York au fost arestați clonelul Wilson și un anume Bogart, președintele și vice-pre­­edintele unei companii ameri­­ane de telegrafie fără sârmă. Ei sunt acuzați că au vândut pe 100 milioane de franci acțiuni fră valoare, pretextând că sunt iteresați în toate companiile mericane de telegrafie fără fir­i că tind la un trust al acestor ocietăți. — Sâmbăta viitoare se va ina­­ugura în Frankfurt statua ma­éiul scriitor german Henric de Geist. — Primarul orașului Berlin a primit de la farmacistul An­­dersch 98 mii de mărci din care­­ va servi zilnic mâncare caldă serelor și elevilor săraci de la clasele primare. FOTOGRAFIILE scenei de barbarie de la Mărgineni distruse — Serviciul nostru telegrafic — Făgăraș. 8.— Corespondentul de aci al ziarului „Universul“ află următoarele amănunte cu privire la măcelul de la Mărgi­neni: Scena de barbarie de la Mărgi­neni a fost fotografiată de un e­­vreu maghiarizat. Clișeele erau foarte interesante, căci arätau mulțimea de români în momen­tul când jandarmii au tras asu­pra ei. Prefectul județului, aflând că s'au luat fotografii atât de com­promițătoare pentru administra­ția maghiară, a venit încă­ în seara înm­ormăntărei victimelor la Mărgineni și a oferit­ fotogra­fului 120 coroane pentru clișee. Fotograful le-a vândut, iar pre­­fectul a nimicit clișeele, sfără­­măndu-le. Corespondentul ziarului ,,U­­niversul“ a reușit să pună mâna pe o astfel de sfărâmătură. Mișcarea dela lu­crările publice La ministerul lucrărilor publi­ce s-a făcut următoarea mișcare: D. Apolon Constantin, contro­lor la căile ferate, a fost înaintat controlor principal. D. Ștefănescu Ștefan, casier la căile ferate, înaintat controlor. D. Vasiliu C. George, impiegat, de biurou, înaintat impiegat de biurou principal. S’a primit demisiunea d-lui Ioan Zaharescu, conductor cl. I și a fost trecut în cadrul detașat al corpului teh­nic, pe ziua când a fost numit director al școalei de meserii de la Bistrița. D. Dim. Dimăncescu, șef de magazie în administrația căilor ferate, a fost licențiat din servi­ciu. S-a primit demisiunea d-lui Constantin Iliescu, conductor cl. I-a, și a fost trecut în cadrul de disponibilitate al corpului teh­­­nic. Comisiunile particulare pentru școalele primare Ministerul instrucției publice a nu­mit următoarele comisiuni pentru e­­xaminarea elevilor pregătiți în par­ticular pentru cursul primar : In Capitală B&ed­ școala general Adrian; Gavril Ni­­culescu, prezident ; Gh. Câmpinetran, d-na Eufilosina Tănăsescu, d-na A­­ristia Lupescu. Școala de băeți No. 10. — D. Cos­­tescu, prezident, Dima Cristescu, d-na Octavia Butineanu­, d-na Elena Ți­gara. Școala No. 9 Clementa.— D. V. Mir­cea, prezident, I. Dumitriu, d-na Lu­­creția Popovici, d-na Cleopatra Enă­­chescu. Școala No. 3 Cuibu­cu o barză.— D. Ilie Penescu, prezident; G. Antonescu, Marin Popescu și Șt. Negulescu. Școala No. 30 Spinții Voevozi.— N. Stoenescu, prezident; I. Onu, d-na Eliza Popescu, Filofteea Georgescu. Fete Școala No. 9 general Adrian, de la Sf. Vineri.— D-na Zoe Enescu, pre­­zidentă; d-na Smaranda Plăvănescu­, d. V. Ștefănescu, d-na Elena Sideri. Școala­ No. 2 Lucáci.— D-nele Lucia Secul­iei, prezidenta; Elena Petrescu, Alexandrina Perieteanu, Ion Wexl­­berg. Școala No. 12 Clemența. — D-nele Eliza Negreanu, Zoe D. Popescu, Ma­ria Jugureanu, Smaranda Ghenea. Școala No. 11 Cuibu cu barză. — D-nele Zoe Repezeanu, prezidenă : Alexandrina Berberian, Elena Eco­­nomu, Maria Marinescu. Școala No. 1 Polizu. — D-nele Elena Rădulescu, prezidentă; Elena Tiraoteî, Eliza Ponten, Ecaterina Petrescu. Școala No. 14— D-nele Cecilia Pa­­leologu, prezidenții: Florina M. Do­­brescu, Emilia C. loan și Smaranda Comșa. Școala Luterană. — D-nii I. Pom­­poniu, Anghel Popovici, N. Petrescu, I. Ciorcalie, T. C. Florescu. Școala catolică de băeți din calea Călărași.— M. Mănescu, M. S. Spi­­rescu, V. Stamate, I. Vulcănescu. Școala catolica de băeți din strada Fântânei — M. G. Mumuian, M. Mi­­hăilescu, Anghel Demetrescu, St. Cris-Institutul S. Thierin.— C. Teodoru, D. Cuzi. Școala mixtă a comunității armene. N. Haris, Cl. Niculescu. Școala mixtă italiană. — G. Geor­­gescu, Al. Niculescu. d-na Maria Beiu Palade. Institutul Pompilian. — D-na Maria Boscu, d-na Maria Jipescu. In provincie Constanța D-na Elena Banescu, I. Fulga, I. Costacea, d-na Ecaterina T. Păun. Școala comunității evangelice.—Gh. Tănăsescu și d-na Ana Titorian. Școala comunităței armene.— D. A. Tabacu și d-na A. Iorgulescu. Școala comunităței bulgare.—D-na Smaranda Boniș și d-na P. Rădulescu. Școala comunităței eline de băeți.— L. Lăpușneanu și d-na Ecaterina Ni­­culescu. Fete.—D-nele Ana Tomescu și Elena Manliu. Școala­ germană franceză.— D. Po­rumbari, Cl. Tibuc.^ Medgidia S. Chivu, G. Popeseu-Ciocănel, d-na Elena Trandafir eseu. Cernavoda S. Buzincu, M. Anagoste, C. Vlatu și d-na Elena Bartolomeu. Hârșova V. Cotti, M. Teodorescu, H. Cerna și d-na Elena Mătăsaru. Ostrov D. Boboc, C. Etușian, d-na Maria Etușian și d-na Elena Zamfirescu. Azi se va întruni la ministerul in­strucției comisiunea inspectorilor pentru a alcătui com­isiunile exami­natoare pentru județele Dolj și Iași. Dani în România —10 bani în streinătate PERflaȚiA ȘI ADMINISTRARĂ . Stra » Brezolanu 11. Bucurest » In jurul vandalismului de la Pireu mărturisirile presei gre­ CEȘTI „Agenția română“ ne comuni­că următoarele traduceri: Din ziarul „Acropolis“ dela 31 Mai: „Sunt­ câteva zile de când lun­trași din Volo au năvălit sama­­volnicește pe un vapor turcesc și au răpit pe ostașii creștini supuși otomani cari mergeau în Albania. Era aceeași scenă se re­­petia la Pireu pe bordul unui vapor românesc. Dar unde era autoritatea portului ? Unde era poliția? Unde era Statul ofi­cial când ordinea publică, le­gile, obligațiunile internaționale sunt la dispoziția mulțimei și a barcagiilor cari zic și strigă: Statul suntem noi! Iată cei cari astă­zi în Grecia aui devenit Lu­dovic XIV! Și atacați apoi mul­țimea turcească și vă indignați de tulburările din Smirna și dojeniți guvernul turcesc că nu impune domnia legilor ? Unde este domnia legilor voastre­, d-le Dragomis ? și în fine până când această rușine a barcagii­lor va împuți cele dintâi por­turi ale noastre ? N’am fost ca­pabili să facem nici un debar­cader? Nu cumva e nevoie de o Constituantă, ca să se facă un debarcader? In numele rușinei! Toți cei responsabili cari n’au pre­întâmpinat scenele de erî și cele din portul Volo trebuesc prinși de urechi și dați afară. Dove­­dească-se și acum, târziu­, că suntem un Stat. Era de trebuin­ță ca barcagii să ne creeze a­­cum și încurcături internaționa­le ! Și ca Stat să ne prezintăm în ochii lamei civilizate în sta­re mai rea de­cât cea a Algeriei cu pirații ei din secolul al XVII! Dar ne găsim în Alge­ria?“. Mai departe ziarul „Acropo­lis“ într’un articolaș intitulat „Nu cumva avem nevoie și de un control administrativ euro­pean ?“ scrie : „Incidentul barcagiilor din Pireu cere o grabnică destituire a d-lui căpitan al portului și luarea de măsuri radicale con­tra luntrașilor. Când un Stat nutrește prin toleranța sa o cla­să de oameni care-l face de ru­șine și întinează societatea din Atena, când este lucru cert că printre oneștii luptători pentru existență sunt și elemente crimi­nale, contrabandiști sistema­tici, conrucători de tineri, la toate putea să se aștepte, până și la compromiterea relațiilor sale internaționale. Când lun­trașilor li se permite a juca un rol de­­ tâlhare-pirați pe fiecare vapor care intră în porturi, când prin toleranța voastră fa­ceți ca debarcarea la Pireu să­ fie mai periculoasă de câte ori­ce călătorie peste ocean, când îi lăsați a răpi geamantanele pasagerilor, a-a spinteca cu cu­țitele, a-i arunca în mare, a-i înghionti, a se încăera între ei, a profera înjurături, a teroriza, a spune vorbe obscene, atunci vă declarați voi față de Europa nedemni de a vă administra în­șivă, atunci provocați pe lângă controlul financiar și unul ad­ministrativ. „Prin măsuri radicale înțele­gem să faceți îndată debarcader de scânduri, șlepuri ori­ce alt drac voiți pentru ca vapoarele să acosteze acolo, să se reducă numărul barcagiilor la jumăta­te. Apoi aceștia să fie trecuți într-un registru, să-și aibă nu­mărul lor, să fie supuși la pla­ta unei contribution­ precum vroia să o facă fostul ministru de finanțe d. A. Eutaxia, nu pentru consideration­ financiare ci mai mult din considerațiuni polițienești și să alegeți pe cel mai moral, mai integru și mai sever ofițer ca să-l faceți căpi­tan de port“. In numărul din 2 iunie, ziarul „Acropolis“ răspunzând ziarului „Aține“, scrie: „Ziarul „Aține“ a atribuit a­­vântului condeiului nostru că, din cauza deselor incidente cu barcagii, am întrebat pe cel în drept: nu cumva cereți și un control administrativ pe lângă cel financiar ? Dar nu este așa. Ceea ce am scris noi este produ­sul unei judecăți foarte reci, al unei observation­ încă și mai reci a stare­ de lucruri de la noi. „Dacă atunci când repauzatul „Tricupi” împingea finanțele Statului nostru la faliment, era să eșim atunci și să zicem : Ce ? Nu cumva vreți să ne supună li­nul control financiar ? Ce ar fi existat atunci „Aține“ ne ar fi întrerupt cu vre­un „Nu bleste­mați !“ Și cu toate acestea, bles­temul acela se făcu astăzi un pa­lat măreț de marmoră, unde îșî are sediul comisiunea financiară internațională, adică controlul european. „Nu cumva credeți că în mod nepedepsit au să ne lase a călca steaguri străine și teritorii stră­ine și a juca rolul de tâlharo-pi­­rațî, cu singura justificare că barcagiii sunt alegători ai d-luî Cartali și ai d-lui Rețină ?“ DISCUȚIA DIN SENATUL TURCESC Constantinopole.­ In Senatul turcesc, mareșalul Fuad pașa a ridicat un incident cu privire la afacerea din Pireu. In cursul discuțiunei, senatorul român Bal­ar­a Efendi a zis: „Am câteva informațiuni par­ticulare, foarte sigure. Am avut apoi o convorbire cu comandan­tul pachebotului. Aces­ta este un om de 55—56 ani. Este bolnav. Această agresiune a fost pusă­ la cale contra românilor și con­tra acelora cari purtau fesul. Acei sălbatici nu trebue să fie creaturi omenești pentru că au avut barbaria și lașitatea să atace femei. In cursul acestui incident s’a întâmplat un fapt care a relevat umanitatea și cu­­ragiul femeilor musulmane , ele au înconjurat și liniștit pe micii principi români“. In răspunsul­ sau, Fuad Pașa a terminat, zicând : „Națiunea trebue să salvgar­­deze dreptul internațional. S’a produs un eveniment fără pre­cedent chiar la popoarele cele mai sălbatece. In timpul războ­iului din Albania și din Munte­­negru, nici un foc de pușcă n’a fost tras asupra femeilor cari trecea printre combatanți. A­­tunci când umanitatea recu­noaște și respectă astfel dreptu­rile femeei, sălbăticia din Pireu este incalificabilă. De astă dată toate s’au făcut cu complicitatea poliției. Guvernul n’a dat semn de viață“. DIN PRESA TURCA Ziarul „Turcia“ din 5 Iunie, dă următorul text al protestărei guvernului român în chestiunea incidentului de la Pireu. In urma cererea guvernului ro­mân, trimisul extraordinar și ministrul plenipotențiar al Ita­liei la Atena, însărcinat, cu gira­rea intereselor Românilor din Grecia, a remis o notă de protes­tare formală cabinetului din A­­tena cerând: ■A) Ca Grecia să facă României scuze formale și să exprime pă­rerea sa de rău pentru incidentul de la Pireu. 2) Ca o pedeapsă exemplară să fie­ dată, vinovaților de actul de piraterie. .3) Ca pagubele suferite de va­sul român și cele suferite de pa­sageri să fie indemnizate..... 1) Ca dezertorul român, luat la Pireu, să fie remis de autori­tățile elene autorităților române fără­ întârziere. Dacă aceste condițiuni nu vor fi îndeplinite până la 10 (23) iu­nie 1910, adică, dacă­ guvernul grec nu răspunde până atunci că, le-a primit, guvernul român [UNK]— declară în mod formal ministrul Italiei—va lua imediat fată de Grecia măsurile de rigoare ce le comportă cazul și cari vor fi de natură a salvgarda mai ales dem­nitatea Statului român. Ziarul „Pester Lloyd“ asupra actului de piraterie Ziarul „Pester Lloyd“ din Bu­dapesta, organul guvernului un­gar, publică în ultimul sau nu­măr un lung articol asupra van­­dalismelor de la Pireu. Din acest, interesant articol reproducem următoarele pasa­­gii : „Dacă privește cineva remar­cabilele linii, în care se mișcă politica grecească din timpul re­cent, trebuie să fie foarte curios asupra­ rezultatului conflictului greco-român. Grecii au­ manifes­tat prea puțin respect Statului lor în lunile trecute, încât să a­­rate acum considerațiuni pentru un Stat­ străin. „Guvernul român a trimis o notă guvernului grecesc prin ministrul plenipotențiar al Ita­liei din Atena. Ce se va întâm­pla însă dacă guvernul grecesc va refuza să acorde satisfacția cerută ? Primul mijloc drastic , ruperea relațiunilor diplomatice, s’a­ făcut acum patru ani. Un remediu eroic nu este de reco­mandat ,nu numai fiindcă Ro­mânia nu este în graniță cu Gre­cia, dar fiindcă armata română care se afla la un nivel euro­pean nu-șî va câștiga de­loc lauri intr-o luptă cu Grecii. Prin urmare nimeni nu se gân­dește la această ultima razio. Guvernul grecesc a uitat însă că în România trăiesc cam vre-o 30.000 de supuși greci, dintre care cea mai mare parte câștigă foarte mult în afaceri comercia­le și-și agonisesc mari averi. Când acum patru ani au fost­ întrerupte relațiunile între Bu­curești și Atena, o parte dintre grecii domiciliați în România au trebuit să plece din țară. Se poa­te lua și acum o asemenea dis­­pozițiune. România însă mai are la dispoziție și alte mijloace. Grecii stăpânesc o mare parte din comunicația pe Dunăre. Ei privesc Dunărea ca pe un fluviu al lor. In cadrul convențiunei dunărene există destule mijloa­ce pentru a închide comerțului grecesc porturile dunărene. Ce ar putea face în schimb Grecia? In acest Stat nu trăeș­­te nici un singur supus român; comerțul României cu Grecia e cu totul neînsemnat. „Jefuirea unui vas strein în­tr’un port grecesc, violarea bru­tală a stipulațiunilor internați­onale sunt suficiente pentru ca să se sgudue încrederea în ac­tualul regim din Grecia. Dacă însă guvernul grecesc ar refuza de a da satisfacție României, a­­tunci ar trebui să renunțe în a­­celași timp la faptul ca acțiunea sa să fie judecată după cultura și educațiunea europeană“. Convorbire­a sa era schesh! La Iași Iași, 8 Iunie Azî am avut ocaziune să vor­besc cu un distins membru al corpului consular local, repre­zentantul unei mari puteri, în chestia sălbătăciilor grecești din Diret­. Distinsul diplomat și-a exprimat nu numai indignarea, dar și uimirea despre incalifica­bila îndrăzneală grecească, D-sa mi-a spus textual: „Dacă e adevărat că autoritățile gre­cești ați avut cunoștință de cele ce se preparau contra vaporului „împăratul Traian“ — și e mai mult­ de­cât probabil că ați avut cunoștință—atunci orice satis­facție acordată României este insuficientă. Căci n’a fost umilit numai drapelul românesc, ci și familia domnitoare a României. Diplomatul crede că aten­tatul a fost înscenat mai mult în contra principilor egipteni aflați pe vapor, dar asta nu scu­ză întru nimic ofensa adusă României. Distinsul personaj m’a asigu­rat că toți membrii corpului consular ieșan, fără excepție, sunt indignați de isprava greci­lor și așteaptă nerăbdători ca România să iasă în totul satis­făcută din acest conflict. Ancheta asupra incidentelor de la manifestația din Constanța Constanța, 8 Iunie. — Din ancheta făcută de către d. Șt. Rădulescu, șeful siguran­ței locale, reese că manifestanții eșind din grădina publică Joi seara spre a merge la port ca să manifesteze la plecarea vaporu­lui „împăratul Traian“ în drep­tul magazinului lui Dimitrie Calderini, din calea Ștefan cel Mare, colț cu strada Carol, au fost înjurați în gura mare de că­tre grecul Dimitrie Grivas, ne­potul lui Calderini, care fiind înconjurat de manifestanți a fost luat sub ocrotirea agentului de siguranță și scăpat. La o mică depărtare de maga­zinul lui Caldarini, pe când ma­nifestanții își urmau pașnici ca­lea, dintr’o casă grecească s’a aruncat o pieatră care a lovit la cap pe lăcătușul Matache Rădu­lescu. Numitul a fost transpor­tat plin de sânge, la farmacia cea mai apropiată unde d-rul Pi­­tescu l’a­­ pansat. ____________ Mitropolitul Moldovei la hramul m­ânăstirei Neamțu — Vezi ilustrația — In ziua de 27 Mai, mănăstirea Neamțu, prăznuindu-și hramul „înălțarea­ Domnului“, slujba a fost săvârșită de I. P. S. S. Mitro­politul Pimen al Moldovei. La această serbare s’a adunat o mare mulțime de țărani români din Moldova, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Fotografia înfățișează momen­tul când I. P. S. S. Mitropolitul vorbește poporului adunat in fața mânăstirei. ___________ COTA APELOR DUNĂRE­­IX ROM­AN­IA — Pe ziua de 8 Iunie — Dunărea scade la Calafat, Be­chet și Oltenița ; e staționară la Giurgiu­­ și Galați ; în celelalte por­turi crește. Apele du următoarele cote in centimetri, in raport cu etiagiul: T.-Severin 5.09, Calafat 5.21, Be­eilet 5.38, T.-Măgurele 5.05, Giur­giu 5.95, Oltenița 6.03, Călărași 5.49, Cernavoda 5.62, Gura-Ialom­iței 5.55, Galați 4.57. Tulcea 3.04. Pemb­ra de v/m UNIVERSUL ■ primește abonamente Lunare Lei 1.50 in Țară 3, 3.5 © in Stren­să tate Abonamentele de vară pot începe din orice /.i. — IX PROVIXCIE — • Prefectura jud. Olt raportează ministerului de interne că ploaia de La 2 Iunie a stricat toate po­durile și podețele din plasa Gura Boului. Podul cel mare de pe apa Vodița, ce leagă Slatina cu Piteștii, a fost luat cu totul. Comuna de reședință a fost com­plet izolată, șoselele în mare par­te deteriorate, iar șanțurile as­tupate cu nomol. Ambele podețe de pe rîul Boului, ce leagă com. Vița cu Isvoru, au fost complet distruse. Com. Râjlețu a suferit cele mai mari stricăciuni. In com. Sinești, plasa Văleni, vântul puternic a desvelit mai multe case și cantonul No. 117 al căilor ferate.* (Prin poștă și telefon de la co­respondenții noștri) Zimnicea, 7 Iunie. Din cauza ploilor torențiale ce au căzut în ultimul timp în localitățile de pe marginea râu­rilor ce se varsă în Dunăre, a­­ceasta s-a revărsat inundând și la Zimnicea peste 300 hectare de pământ de cultură și pășune. Ciobanii cari se gaseau la bal­tă cu oile la pășu­­nat, s’au retras la câmp spre a nu fi surprinși de ape. Zilele acestea au trecut pe Du­năre și chiar pe râul Pasărea, diferite lemnării, obiecte casni­ce, cadavrele a­spte de vite , oi, capre, bivoli și chiar în fața gra­dinei publice a fost scos cada­vrul unei fetițe care a fost în­­mormîntată apoi de d. G. Pe­trescu, comandantul sergenților de oraș, Iași, 8 Iunie — Ultimele ploi au cauzat nu­meroase pagube în orașul nos­tru. Craiova, 8 Iunie - Apele Dunărei au scos la mal în dreptul comunei Rastu, animale moarte, ca : vaci, capre, oi, etc. Prefectura a dispus în­groparea lor ca să nu se infec­teze aerul. Roșiori-de-Vede, 8 Iunie. La orele 7 seara s’a deslăn­­țuit un uragan, urmat de o ploaie torențială cu grindină. Aceasta din urmă a căzut timp de 5 minute. Pagubele sunt mari, mai ales la vii, cari au fost în parte din­truse. Ploi mari cad și în județ. Peninsula balcanică — Serviciul nostru telegrafic — G­RFC­TA DEMISIUNEA GENERALULUI ZORBAS Atena. 8. — Ziarul „Kronos“ anunță că ministrul de războiu, generalul Zorbas, fostul șef al „Ligei militare“ grecești, a de­misionat din postul său­. Succe­sorul lui va fi generalul Smo­lenski, care se bucură de încre­derea regelui George. Situația este foarte gravă, de­oarece primul ministru Drago­mis s’a declarat solidar cu Zoo­­bas, ,și astfel e probabilă demisia întregului cabinet. BULGARIA ÎNTOARCEREA EXARCHULUI BULGAR Sofia. 8. — Exarchul bulgar va pleca Vineri la postul său­, la Constantinopol, după o lipsă de aproape un an, desmințind astfel toate zvonurile de­spre retragerea lui. Exarh­ul fusese bolnav și din cauza aceasta a lipsit de la post. CALATORIA REGELUI LA PARIS Sofia. 8. — Astă seară regele Ferdinand și regina Eleonora vor pleca la Paris cu o suită a­­leasă. Faptul că din suita pere­chei regale vor face parte și mai mulți miniștrii este menit să a­­rate importanța ce guvernul bul­gar dă acestei vizite a regelui Ferdinand la Paris. Intorcându-se din Capitala Franței, perechea regală bulgară va vizita expoziția universală din Bruxelles. Știrea despre o vizită oficială a regelui Bulgariei la Belgrad nu se confirmă. S­­ISGRIPȚII pentru ajutorarea victime­lor inundațiilor din Serbia Din Capitală. — D. G. Ch. și „România Agricolă’’, câte 2 lei; I. Isaia i­leu, I. Misir, Ghedep, St. Bunoiu, D. Pestreanu, St. Sta­­mat, Plaeșceanu, Ilie Bunescu și N. Nicolae câte 50 boană Salina. — D. Hariton 2.70. Constanța. — D-nii: A. H. Ar, tind­ 10 lei, A. I. Țeposu 5, I. Niculescu, S. Turu și D. Fundu­­cas câte 1 leu. Total 29.70 Suma din urmă 990.45 Total general 1020.15 Claudia cea fră3tâân â Milionara cerșetoare (Le Trésor de Cabriole) de CLAIRE BE NESTLE PARTEA I :Cisterul arxa.erica.xna.lvxi XI Tovneta și Toiio. Ea chemă din nou pe Tistet și-o spuse la ce se gândise. Ea adaogă: — Tu ești ușor, du-te și le cau­tă. Ce lucru mare pentru tine să te cobori înăuntru ? Tristeț­ea din umeri, sta la îndoială. Gândul să se scoboare în fun­dul prăpastie! Goorgo-Negro nu-i convenea. Era o legendă cu­noscută prin împrejurimi, că în fundul acelei prăpăstii se afla un animal fantstic, căruia îi se dedese numele de Vulpea Albas­tră. — Tu vei găsi totul, reluă Cla­udia, tu ai ochii bun:. Vei fi răsplătit pentru osteneala ta. Iți voi da jumătate din ceia ce vei găsi. Ea așteaptă efectul acestor cu­vinte ispititoare. — E mult ? întrebă el. — Cam mult! spuse ea, încre­menită de nepăsarea lui. Repede, ea îl vorbi mai întâi de mia de franci, de valoarea pungei, de bijuterii, inele, cea­sornic, toate împodobite cu pie­tre prețioase. Tistet clipea din ochi, tot mai sceptic. — Nu crezi? îl întrebă Claudia încremenită. Dar îți spun că jumătate nu­mai prețuește de două­zeci de ori cât baraca asta cu tot ce e în ea. — Mă iartă, domnișoară, dar numai Tomneta și face cel puțin zece pistoli. D-ra Saint Imert abia își ținu râsul. — Bietul meu Tister, nu pri­cepi. Ea Îi explică apoi valoa­rea biletelor de bancă și pie­trelor prețioase. —• Câte găini își putea să cumpăr eți cu banii aceia? — Găini? Dar poți să-ți cum­peri cel puțin zece vaci. De astă dată băiatul se supă­ră și obrajii SI se reșiră de in­dignare. — Ah ! domnișoară ! Ce­­ țți bați joc de mine. Claudia protestă zadarnic. — Bine, zise ea, în urmă, să nu mai vorbim de acest lucru, voi găsi eu pe altcineva. Am să ies eu de aci și atât mai rău­ pentru tine, dacă are să profite un altul. Cuvintele acestea atinseră pe băiat mai mult de­cât ori­ce. El îșî zise, că la urma urmei tot va profita, ceva și nu voia să-î ia altul partea lui. Rugă deci pe Claudia să nu se­­ supere și promise că va în­cerca să se coboare în prăpastie. De­o­camdată nu putea să fie vorba de așa ceva. Muntele în­treg era învăluit de ceață. In noaptea trecută căzuse o mare cantitate de zăpadă și era foarte greu să iasă cineva din baracă... — Lasă am să mă duc, am să găsesc, dar.... — Dar ? — Nu-mi trebue tot ce-mi spui, promite-m, însă... — Promit tot ce vrei... — Uite! ași vrea o căciulă ! asta pe care o am a împlinit 4 ani la Paște... — Adevărat, nu prea e nouă... — Și ași vrea și un brau... de alea roșii, cum se fac la Tai­­gara, în Andora... costă... — Cât ? — Mult de tot, cel puțin douî franci... și căciula? — Vre-o cinci franci... — Aî să aî pentru două... — Iți dați joc... — Nu, nu, prostule, aî tot ce vrei, pe cuvântul meu de cinste. — Atunci ne-am învoit. Și-i întinse mâna lui cea roșie și crăpată, pe care Claudia abia o atinse. XII 4. IN NENOROCIRE Profitând de întunerec și de somnul locuitorilor din baracă, d-ra Saint-Imert, fără zgomot se dăduse jos din pat. Nu putea să se arate în tim­pul zilei numai în cămașă, căci Basileu și fiul sau nu mai pă­­răseau camera. Prezența Bertom­ei nu ajun­gea s-o asigure. In ajun, simțindu-se în puteri se gândise să profite de somnul tuturor, pentru a se îmbrăca, veștmintele fiind puse de Tistet pe un scăunaș lângă pat. Ii era însă teamă. Toinon, ursul cel mic, ale că­rui dansuri le admirase zilele trecute mormăise în timpul nop­­ței și Toineta îi răspunsese ca un ecou­. Toineta, de când se repezise la Tistet purta mereu botniță; era vorba numai să nu dea peste celălalt urs, peste Toinon, căci Claudia trebuia să umble prin întunerec. Pericolul acesta și chiar un pericol mai mare, tot nu ar mai fi putut, să o rețină în pat. A se scula și a se îmbrăca, însem­na un pas, înainte, spre a scăpa din acea baracă. Sfârșise prin a se hotărî să se hrănească și ea cu ceea ce se hrănea și soții Vaunelonge. Pofta ei de mâncare nu se mai mulțumea cu lapte și cu brânză. Ii făcea scârbă însă mirosul celor două animale ce erau­ me­­reu­ ținute în casă. Voia apoi să vadă pe acea ființă ciudată ce-i apăruse în pragul ușei învelită în cearceaf, semănând astfel cu un mort. Lui îi datora că trăia încă. O intriga mult numele lui ciu­dat de Cabriole. De unde venea ? Cine era ? Tister nu putuse să-i dea amă­nunte, asupra lui căci el nu-l cunoștea, iar saltimbancul de când fusese adus, era așa de bolnav în­cât nici nu putea să vorbească. Il găsise însă așa de urât, de grotesc, de extravagant, într’un cuvînt, atât de comic, în­cât, cu tot devotamentul lui, ea încerca mai mult un sentiment de ani­mozitate de­cât de milă și de simpatie. Ea chiar îșî imputa că e nere­cunoscătoare, dar tot nu putea să se înduioșeze. Nu-i mai văzuse și știa de la Tistet, că se culcase iar bolnav răni. In ajun, pe când cerea știri despre marele „Diabolus“, cum îl ziceau muntenii Tistet îi spu­sese : — Ră fi­­e rău!­, eu nu cred să scape noaptea aceasta. Claudia se înfiora. Apropierea morței e ceva grav impresionant și apoi era vorba de salvatorul ei. Dorința de a-l vedea înainte ca el să fi murit o făcuse poate și mai mult să se scoale cu ori­­ce preț. Cum se văzu îmbrăcată, Clau­dia se îndreptă spre coșar. A­­juns­e fără piedecă și deschise ușa încet. Intunerecul era complet. In căldura cea mirositoare se auzea răsuflarea puternică a a­­nimalelor liniștite, apoi din fund venea un fluerat ascuțit, un fel de horcăit tragic ce te înfiora. Inima fetei se strânse de emo­ție. Ascultă atentă. Horcăiala Încetă, nu se mai auzea de­cât răsuflarea anima­­lelor. Atunci se speria... nu cumva a murit! Era pe cale să strige. Dar ce ajutor putea să aștepte de la Basileu și de la fiul lui, de la Bertom­e, care era și mai sălbatică ? Se întoarse în cameră și se a­­șeză lângă vatră. Tremurând de frig și de foami așteptă» . (Va urma) sau

Next