Universul, iunie 1910 (Anul 28, nr. 147-176)
1910-06-10 / nr. 156
ANUL XXVIII— NO. 156—JOII 10 IUNIE 1910. — FOnDator: LUIGI CAZZAVILLAN MITROPOLITUL MOLDOVEI LA HRAMUL MONASTÎREA NEAMȚU.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1910 Ortodox Miercuri, 9 Iunie. — Păr. Ciril Patriarhul Alexandriei. (Se mănâncă harți). Catolic Miercuri, 22 Iunie.—Paulina. RAs. soarelui 4.32 Ap. soarelui 8.02 „Universul 64 are următoarele linii telefonice : Administrația..................................6/62 Redacția.......................................12/88 Străinătatea.....................................20/56 București, 9 Iunie. IN CHESTIUNEA RIMEI ELECTORALE Am luat notă despre ceea ce se spunea cu privire la atitudinea pe care și partidul conservator-democrat, după acel liberal, avea s’o ia fată de chestiunea reformei electorale. In adevăr, această chestiune a făcut și ea obiectul desbaterilor întrunirii comitetului general al partidului de sub conducerea d-lui Take Ionescu, — și dacă nu i s’a dat, încă o soluție clară și amănunțită, însărcinându-se cu acest lucru o comisiune anume, totuși s’a arătat în ce înțeles ar crede fruntașii acelui partid că s ar putea îndruma o viitoare, și apropiată, reformă a actualului nostru sistem electoral. Șeful partidului conservatordemocrat a stabilit trei puncte pe care ar trebui, după d-sa, să se întemeieze înoirile ce s’ar propune, întâi ca lărgirea dreptului de vot să se facă în chip treptat, — va să zică nu dintr’o dată votul universal, al doilea ca organele administrative să nu se aservească în folosul intereselor electorale și al treilea ca să se țină seama de reprezintarea minorităților. Rămâne de văzut în ce chip comisiunea aleasă va redacta punctul de program întemeiat pe aceste baze. Până atunci trebue să mai notăm și atitudinea partidului vechi, conservator în această chestiune. Organele acestui partid se rostesc hotărât împotriva oricărei modificări a sistemului electoral actual. Argumentele lor sunt: că experiența de până acuma ar fi dovedit o mai mare neatârnare de judecată la colegiile mai restrânse decât la cele mai largi, •— ceea ce ar justifica temerea că orice lărgire a dreptului de vot ar însemna astăzi o mai mare plecare a corpului electoral sub voința și puterea guvernamentală, — iar pe de altă parte că însuși corpul electoral nu s’ar arăta partizan al neî lărgiri a dreptului de vot ; dovadă că sunt mulți, foarte mulți cetățeni cari, deși au după legea actuală dreptul de vot, nu se folosesc de dânsul. Astfel se citează colegiul II de Cameră din București, în listele căruia nu sunt înscriși decâte 7000 de alegători, pe când numărul lor, dacă s’ar înscrie toți cei cu drept de vot, ar trebui să fie de patru tri atâta. 18) Desigur, partizanii lărgirii dreptului de vot vor răspunde la aceste argumentări. Discuția aceasta trebue urmărită, de aproape, fiindcă, după cum vedem, chestia reformei electorale va fi cu siguranță adusă în desbatere cu prilejul campaniei electorale apropiate. Din groapă in groapă până s’îngroapa „Universul“ de ori ne-a adus știrea că toate ziarele din Atena publică următorul comunicat: „Imediat după ce evenimentele din Pireu au fost aduse la cunoștința autorităților în noaptea de Duminică spre Luni, consiliul nostru de miniștri a ținut re ședință extraordinară în care a hotărât să pedepsească în mod exemplar pe provocatorii dezordinelor. Au fost arestați, până acuma, mai multe zeci de indivizi. „Indignarea populațiunei din Atena și din Pireu împotriva vinovaților este colosală“. Or, din acest comunicat reese pur și simplu că : Consiliul de miniștri a hotărât pedepsirea provocatorilor dezordinelor și nici nu se putea altfel, căci de s’ar lăsa nepedepsiți pirații din Pireu desigur că s’ar prăda—nu numai vapoarele grecești —dar poate chiar și iahtul capului Statului grecesc. Acest comunicat, care n’a fost precedat de nici un alt act față de Tronul și guvernul românesc, ne amintește următoarea pungășie ivită la o mahala din București : Nenea Niță, fruntaș și bogătaș al mahalalei, are nuntă în casă, dar când să plece lumea, ia-le de unde nu mai sunt căciulele jupanilor și broboadele cocoanelor. Iar Nenea Niță, în loc d’a se ocupa de musafirî, mulțumește lui Dumnezeu că pungașii nu s’au atins d’ale lui. In fine, abia după o săptămână țipetele și protestările ajungându-I la ureche, se învrednici d’a deschide puțin gurița și încă în mod platonic. Cât pentru scuze, regrete și altele, musafirii le așteaptă și azî. Putem dar conchide că grecii, în loc de procedeul regalist, preferă pe cel mahalagist, Alea. Sfârșitul grevei din Brăila Brăila, 8 Iunie Pe ziua de azi au încetat greva toți lucrătorii fabricilor, afară de cei de la fabrica de ciment, unde se vor aduce lucrători din Bucovina. In port, deși greva nu e declarată ca sfârșită, totuși aproape toți hamalii greviști au venit la lucru. Căruțașii continuă tratativele. Avocatul Cocea a făcut demersuri pe lângă comercianți în favoarea greviștilor, însă aceștia stau în rezervă. Comercianții cer contracte și garanții din partea muncitorilor declarând că după acestea se vor admite imediat cererile. rincipele Cars I la Universitate A. S. R. Principele Carol, în mia invitațiur reî d-luî profesor Munteanu-Murgocî, a asistat era 1 o serie de experiențe ce s’au ícut în laboratorul de căldură i electricitate, de pe lângă faultatea de științe din București. Experiențele au fost făcute sub inducerea d-lui profesor Briețeanu, asistat de d-ni. Bordea, reparator și jarbă, asistent. Alteța Sa a văzut, între alte feomene, pe acele privitoare la distația lichidelor, calorimetrie, la endula lui Foucault, la descărările electrice în vid, la razele pentgen și la descărcările de îaltă frecvență. Principele Carol s’a interesate aceste experiențe timp de ore. La plecare, Alteța Sa a mulimit d-lor profesori Bungețeanu , Munteanu-Murgoci pentru exlicațiunile ce I-au dat, promiindu-le că, în curând, va asista o nouă serie de experiențe. Principele Carol sosise la Universitate la orele 9 jum. dim., isoțit fiind de profesorul sǎu , Moehrlin. G. M. D. mulțim e Dunăre. Scufundarea unui caic — Prin fir telegrafic — Brăila, 8. — Aseară s’a deslănțuit aspra orașului o mare furtună. Caicul Ama“, încărcat cu piatră, a fost arcat de furtună pe când cobora dialul Măcinului în voia curentului, alurile uriașe ale Dunărei, lovind asul, intrau în el, cufundându-i puin câte puțin. Marinarii turci de pe oro strigau ajutor, în timp ce dejada’jduiți își scoteau hainele spre a ntea înota în caz când vasul s'ar fi unuindat. Zeci de bărci din Ghecet, luptând cu alurile furioase, se îndreptau spre asul primejduit care, ca prin minime, un moment dat a fost luat de Client și scos la mal. Sute de persoane din Brăila, cari se flau e^rî la Ghecet, au fost față la ceastă scenă. (—) Tot în timpul furtunei de erî a înecat carcul „Brăila“, mai jos de decet, în Dunărea propriu zisa. j Vasul, care era gol, aparținea, comertanților de cherestea frații Eitman, in localitate. ______ mei mMini — Prin poștă — — La New York au fost arestați clonelul Wilson și un anume Bogart, președintele și vice-preedintele unei companii ameriane de telegrafie fără sârmă. Ei sunt acuzați că au vândut pe 100 milioane de franci acțiuni fră valoare, pretextând că sunt iteresați în toate companiile mericane de telegrafie fără firi că tind la un trust al acestor ocietăți. — Sâmbăta viitoare se va inaugura în Frankfurt statua maéiul scriitor german Henric de Geist. — Primarul orașului Berlin a primit de la farmacistul Andersch 98 mii de mărci din care va servi zilnic mâncare caldă serelor și elevilor săraci de la clasele primare. FOTOGRAFIILE scenei de barbarie de la Mărgineni distruse — Serviciul nostru telegrafic — Făgăraș. 8.— Corespondentul de aci al ziarului „Universul“ află următoarele amănunte cu privire la măcelul de la Mărgineni: Scena de barbarie de la Mărgineni a fost fotografiată de un evreu maghiarizat. Clișeele erau foarte interesante, căci arätau mulțimea de români în momentul când jandarmii au tras asupra ei. Prefectul județului, aflând că s'au luat fotografii atât de compromițătoare pentru administrația maghiară, a venit încă în seara înmormăntărei victimelor la Mărgineni și a oferit fotografului 120 coroane pentru clișee. Fotograful le-a vândut, iar prefectul a nimicit clișeele, sfărămăndu-le. Corespondentul ziarului ,,Universul“ a reușit să pună mâna pe o astfel de sfărâmătură. Mișcarea dela lucrările publice La ministerul lucrărilor publice s-a făcut următoarea mișcare: D. Apolon Constantin, controlor la căile ferate, a fost înaintat controlor principal. D. Ștefănescu Ștefan, casier la căile ferate, înaintat controlor. D. Vasiliu C. George, impiegat, de biurou, înaintat impiegat de biurou principal. S’a primit demisiunea d-lui Ioan Zaharescu, conductor cl. I și a fost trecut în cadrul detașat al corpului tehnic, pe ziua când a fost numit director al școalei de meserii de la Bistrița. D. Dim. Dimăncescu, șef de magazie în administrația căilor ferate, a fost licențiat din serviciu. S-a primit demisiunea d-lui Constantin Iliescu, conductor cl. I-a, și a fost trecut în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic. Comisiunile particulare pentru școalele primare Ministerul instrucției publice a numit următoarele comisiuni pentru examinarea elevilor pregătiți în particular pentru cursul primar : In Capitală B&ed școala general Adrian; Gavril Niculescu, prezident ; Gh. Câmpinetran, d-na Eufilosina Tănăsescu, d-na Aristia Lupescu. Școala de băeți No. 10. — D. Costescu, prezident, Dima Cristescu, d-na Octavia Butineanu, d-na Elena Țigara. Școala No. 9 Clementa.— D. V. Mircea, prezident, I. Dumitriu, d-na Lucreția Popovici, d-na Cleopatra Enăchescu. Școala No. 3 Cuibucu o barză.— D. Ilie Penescu, prezident; G. Antonescu, Marin Popescu și Șt. Negulescu. Școala No. 30 Spinții Voevozi.— N. Stoenescu, prezident; I. Onu, d-na Eliza Popescu, Filofteea Georgescu. Fete Școala No. 9 general Adrian, de la Sf. Vineri.— D-na Zoe Enescu, prezidentă; d-na Smaranda Plăvănescu, d. V. Ștefănescu, d-na Elena Sideri. Școala No. 2 Lucáci.— D-nele Lucia Seculiei, prezidenta; Elena Petrescu, Alexandrina Perieteanu, Ion Wexlberg. Școala No. 12 Clemența. — D-nele Eliza Negreanu, Zoe D. Popescu, Maria Jugureanu, Smaranda Ghenea. Școala No. 11 Cuibu cu barză. — D-nele Zoe Repezeanu, prezidenă : Alexandrina Berberian, Elena Economu, Maria Marinescu. Școala No. 1 Polizu. — D-nele Elena Rădulescu, prezidentă; Elena Tiraoteî, Eliza Ponten, Ecaterina Petrescu. Școala No. 14— D-nele Cecilia Paleologu, prezidenții: Florina M. Dobrescu, Emilia C. loan și Smaranda Comșa. Școala Luterană. — D-nii I. Pomponiu, Anghel Popovici, N. Petrescu, I. Ciorcalie, T. C. Florescu. Școala catolică de băeți din calea Călărași.— M. Mănescu, M. S. Spirescu, V. Stamate, I. Vulcănescu. Școala catolica de băeți din strada Fântânei — M. G. Mumuian, M. Mihăilescu, Anghel Demetrescu, St. Cris-Institutul S. Thierin.— C. Teodoru, D. Cuzi. Școala mixtă a comunității armene. N. Haris, Cl. Niculescu. Școala mixtă italiană. — G. Georgescu, Al. Niculescu. d-na Maria Beiu Palade. Institutul Pompilian. — D-na Maria Boscu, d-na Maria Jipescu. In provincie Constanța D-na Elena Banescu, I. Fulga, I. Costacea, d-na Ecaterina T. Păun. Școala comunității evangelice.—Gh. Tănăsescu și d-na Ana Titorian. Școala comunităței armene.— D. A. Tabacu și d-na A. Iorgulescu. Școala comunităței bulgare.—D-na Smaranda Boniș și d-na P. Rădulescu. Școala comunităței eline de băeți.— L. Lăpușneanu și d-na Ecaterina Niculescu. Fete.—D-nele Ana Tomescu și Elena Manliu. Școala germană franceză.— D. Porumbari, Cl. Tibuc.^ Medgidia S. Chivu, G. Popeseu-Ciocănel, d-na Elena Trandafir eseu. Cernavoda S. Buzincu, M. Anagoste, C. Vlatu și d-na Elena Bartolomeu. Hârșova V. Cotti, M. Teodorescu, H. Cerna și d-na Elena Mătăsaru. Ostrov D. Boboc, C. Etușian, d-na Maria Etușian și d-na Elena Zamfirescu. Azi se va întruni la ministerul instrucției comisiunea inspectorilor pentru a alcătui comisiunile examinatoare pentru județele Dolj și Iași. Dani în România —10 bani în streinătate PERflaȚiA ȘI ADMINISTRARĂ . Stra » Brezolanu 11. Bucurest » In jurul vandalismului de la Pireu mărturisirile presei gre CEȘTI „Agenția română“ ne comunică următoarele traduceri: Din ziarul „Acropolis“ dela 31 Mai: „Sunt câteva zile de când luntrași din Volo au năvălit samavolnicește pe un vapor turcesc și au răpit pe ostașii creștini supuși otomani cari mergeau în Albania. Era aceeași scenă se repetia la Pireu pe bordul unui vapor românesc. Dar unde era autoritatea portului ? Unde era poliția? Unde era Statul oficial când ordinea publică, legile, obligațiunile internaționale sunt la dispoziția mulțimei și a barcagiilor cari zic și strigă: Statul suntem noi! Iată cei cari astăzi în Grecia aui devenit Ludovic XIV! Și atacați apoi mulțimea turcească și vă indignați de tulburările din Smirna și dojeniți guvernul turcesc că nu impune domnia legilor ? Unde este domnia legilor voastre, d-le Dragomis ? și în fine până când această rușine a barcagiilor va împuți cele dintâi porturi ale noastre ? N’am fost capabili să facem nici un debarcader? Nu cumva e nevoie de o Constituantă, ca să se facă un debarcader? In numele rușinei! Toți cei responsabili cari n’au preîntâmpinat scenele de erî și cele din portul Volo trebuesc prinși de urechi și dați afară. Dovedească-se și acum, târziu, că suntem un Stat. Era de trebuință ca barcagii să ne creeze acum și încurcături internaționale ! Și ca Stat să ne prezintăm în ochii lamei civilizate în stare mai rea decât cea a Algeriei cu pirații ei din secolul al XVII! Dar ne găsim în Algeria?“. Mai departe ziarul „Acropolis“ într’un articolaș intitulat „Nu cumva avem nevoie și de un control administrativ european ?“ scrie : „Incidentul barcagiilor din Pireu cere o grabnică destituire a d-lui căpitan al portului și luarea de măsuri radicale contra luntrașilor. Când un Stat nutrește prin toleranța sa o clasă de oameni care-l face de rușine și întinează societatea din Atena, când este lucru cert că printre oneștii luptători pentru existență sunt și elemente criminale, contrabandiști sistematici, conrucători de tineri, la toate putea să se aștepte, până și la compromiterea relațiilor sale internaționale. Când luntrașilor li se permite a juca un rol de tâlhare-pirați pe fiecare vapor care intră în porturi, când prin toleranța voastră faceți ca debarcarea la Pireu să fie mai periculoasă de câte orice călătorie peste ocean, când îi lăsați a răpi geamantanele pasagerilor, a-a spinteca cu cuțitele, a-i arunca în mare, a-i înghionti, a se încăera între ei, a profera înjurături, a teroriza, a spune vorbe obscene, atunci vă declarați voi față de Europa nedemni de a vă administra înșivă, atunci provocați pe lângă controlul financiar și unul administrativ. „Prin măsuri radicale înțelegem să faceți îndată debarcader de scânduri, șlepuri orice alt drac voiți pentru ca vapoarele să acosteze acolo, să se reducă numărul barcagiilor la jumătate. Apoi aceștia să fie trecuți într-un registru, să-și aibă numărul lor, să fie supuși la plata unei contribution precum vroia să o facă fostul ministru de finanțe d. A. Eutaxia, nu pentru consideration financiare ci mai mult din considerațiuni polițienești și să alegeți pe cel mai moral, mai integru și mai sever ofițer ca să-l faceți căpitan de port“. In numărul din 2 iunie, ziarul „Acropolis“ răspunzând ziarului „Aține“, scrie: „Ziarul „Aține“ a atribuit avântului condeiului nostru că, din cauza deselor incidente cu barcagii, am întrebat pe cel în drept: nu cumva cereți și un control administrativ pe lângă cel financiar ? Dar nu este așa. Ceea ce am scris noi este produsul unei judecăți foarte reci, al unei observation încă și mai reci a stare de lucruri de la noi. „Dacă atunci când repauzatul „Tricupi” împingea finanțele Statului nostru la faliment, era să eșim atunci și să zicem : Ce ? Nu cumva vreți să ne supună linul control financiar ? Ce ar fi existat atunci „Aține“ ne ar fi întrerupt cu vreun „Nu blestemați !“ Și cu toate acestea, blestemul acela se făcu astăzi un palat măreț de marmoră, unde îșî are sediul comisiunea financiară internațională, adică controlul european. „Nu cumva credeți că în mod nepedepsit au să ne lase a călca steaguri străine și teritorii străine și a juca rolul de tâlharo-pirațî, cu singura justificare că barcagiii sunt alegători ai d-luî Cartali și ai d-lui Rețină ?“ DISCUȚIA DIN SENATUL TURCESC Constantinopole. In Senatul turcesc, mareșalul Fuad pașa a ridicat un incident cu privire la afacerea din Pireu. In cursul discuțiunei, senatorul român Balara Efendi a zis: „Am câteva informațiuni particulare, foarte sigure. Am avut apoi o convorbire cu comandantul pachebotului. Acesta este un om de 55—56 ani. Este bolnav. Această agresiune a fost pusă la cale contra românilor și contra acelora cari purtau fesul. Acei sălbatici nu trebue să fie creaturi omenești pentru că au avut barbaria și lașitatea să atace femei. In cursul acestui incident s’a întâmplat un fapt care a relevat umanitatea și curagiul femeilor musulmane , ele au înconjurat și liniștit pe micii principi români“. In răspunsul sau, Fuad Pașa a terminat, zicând : „Națiunea trebue să salvgardeze dreptul internațional. S’a produs un eveniment fără precedent chiar la popoarele cele mai sălbatece. In timpul războiului din Albania și din Muntenegru, nici un foc de pușcă n’a fost tras asupra femeilor cari trecea printre combatanți. Atunci când umanitatea recunoaște și respectă astfel drepturile femeei, sălbăticia din Pireu este incalificabilă. De astă dată toate s’au făcut cu complicitatea poliției. Guvernul n’a dat semn de viață“. DIN PRESA TURCA Ziarul „Turcia“ din 5 Iunie, dă următorul text al protestărei guvernului român în chestiunea incidentului de la Pireu. In urma cererea guvernului român, trimisul extraordinar și ministrul plenipotențiar al Italiei la Atena, însărcinat, cu girarea intereselor Românilor din Grecia, a remis o notă de protestare formală cabinetului din Atena cerând: ■A) Ca Grecia să facă României scuze formale și să exprime părerea sa de rău pentru incidentul de la Pireu. 2) Ca o pedeapsă exemplară să fie dată, vinovaților de actul de piraterie. .3) Ca pagubele suferite de vasul român și cele suferite de pasageri să fie indemnizate..... 1) Ca dezertorul român, luat la Pireu, să fie remis de autoritățile elene autorităților române fără întârziere. Dacă aceste condițiuni nu vor fi îndeplinite până la 10 (23) iunie 1910, adică, dacă guvernul grec nu răspunde până atunci că, le-a primit, guvernul român [UNK]— declară în mod formal ministrul Italiei—va lua imediat fată de Grecia măsurile de rigoare ce le comportă cazul și cari vor fi de natură a salvgarda mai ales demnitatea Statului român. Ziarul „Pester Lloyd“ asupra actului de piraterie Ziarul „Pester Lloyd“ din Budapesta, organul guvernului ungar, publică în ultimul sau număr un lung articol asupra vandalismelor de la Pireu. Din acest, interesant articol reproducem următoarele pasagii : „Dacă privește cineva remarcabilele linii, în care se mișcă politica grecească din timpul recent, trebuie să fie foarte curios asupra rezultatului conflictului greco-român. Grecii au manifestat prea puțin respect Statului lor în lunile trecute, încât să arate acum considerațiuni pentru un Stat străin. „Guvernul român a trimis o notă guvernului grecesc prin ministrul plenipotențiar al Italiei din Atena. Ce se va întâmpla însă dacă guvernul grecesc va refuza să acorde satisfacția cerută ? Primul mijloc drastic , ruperea relațiunilor diplomatice, s’a făcut acum patru ani. Un remediu eroic nu este de recomandat ,nu numai fiindcă România nu este în graniță cu Grecia, dar fiindcă armata română care se afla la un nivel european nu-șî va câștiga deloc lauri intr-o luptă cu Grecii. Prin urmare nimeni nu se gândește la această ultima razio. Guvernul grecesc a uitat însă că în România trăiesc cam vre-o 30.000 de supuși greci, dintre care cea mai mare parte câștigă foarte mult în afaceri comerciale și-și agonisesc mari averi. Când acum patru ani au fost întrerupte relațiunile între București și Atena, o parte dintre grecii domiciliați în România au trebuit să plece din țară. Se poate lua și acum o asemenea dispozițiune. România însă mai are la dispoziție și alte mijloace. Grecii stăpânesc o mare parte din comunicația pe Dunăre. Ei privesc Dunărea ca pe un fluviu al lor. In cadrul convențiunei dunărene există destule mijloace pentru a închide comerțului grecesc porturile dunărene. Ce ar putea face în schimb Grecia? In acest Stat nu trăește nici un singur supus român; comerțul României cu Grecia e cu totul neînsemnat. „Jefuirea unui vas strein într’un port grecesc, violarea brutală a stipulațiunilor internaționale sunt suficiente pentru ca să se sgudue încrederea în actualul regim din Grecia. Dacă însă guvernul grecesc ar refuza de a da satisfacție României, atunci ar trebui să renunțe în același timp la faptul ca acțiunea sa să fie judecată după cultura și educațiunea europeană“. Convorbirea sa era schesh! La Iași Iași, 8 Iunie Azî am avut ocaziune să vorbesc cu un distins membru al corpului consular local, reprezentantul unei mari puteri, în chestia sălbătăciilor grecești din Diret. Distinsul diplomat și-a exprimat nu numai indignarea, dar și uimirea despre incalificabila îndrăzneală grecească, D-sa mi-a spus textual: „Dacă e adevărat că autoritățile grecești ați avut cunoștință de cele ce se preparau contra vaporului „împăratul Traian“ — și e mai mult decât probabil că ați avut cunoștință—atunci orice satisfacție acordată României este insuficientă. Căci n’a fost umilit numai drapelul românesc, ci și familia domnitoare a României. Diplomatul crede că atentatul a fost înscenat mai mult în contra principilor egipteni aflați pe vapor, dar asta nu scuză întru nimic ofensa adusă României. Distinsul personaj m’a asigurat că toți membrii corpului consular ieșan, fără excepție, sunt indignați de isprava grecilor și așteaptă nerăbdători ca România să iasă în totul satisfăcută din acest conflict. Ancheta asupra incidentelor de la manifestația din Constanța Constanța, 8 Iunie. — Din ancheta făcută de către d. Șt. Rădulescu, șeful siguranței locale, reese că manifestanții eșind din grădina publică Joi seara spre a merge la port ca să manifesteze la plecarea vaporului „împăratul Traian“ în dreptul magazinului lui Dimitrie Calderini, din calea Ștefan cel Mare, colț cu strada Carol, au fost înjurați în gura mare de către grecul Dimitrie Grivas, nepotul lui Calderini, care fiind înconjurat de manifestanți a fost luat sub ocrotirea agentului de siguranță și scăpat. La o mică depărtare de magazinul lui Caldarini, pe când manifestanții își urmau pașnici calea, dintr’o casă grecească s’a aruncat o pieatră care a lovit la cap pe lăcătușul Matache Rădulescu. Numitul a fost transportat plin de sânge, la farmacia cea mai apropiată unde d-rul Pitescu l’a pansat. ____________ Mitropolitul Moldovei la hramul mânăstirei Neamțu — Vezi ilustrația — In ziua de 27 Mai, mănăstirea Neamțu, prăznuindu-și hramul „înălțarea Domnului“, slujba a fost săvârșită de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei. La această serbare s’a adunat o mare mulțime de țărani români din Moldova, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Fotografia înfățișează momentul când I. P. S. S. Mitropolitul vorbește poporului adunat in fața mânăstirei. ___________ COTA APELOR DUNĂREIX ROMANIA — Pe ziua de 8 Iunie — Dunărea scade la Calafat, Bechet și Oltenița ; e staționară la Giurgiu și Galați ; în celelalte porturi crește. Apele du următoarele cote in centimetri, in raport cu etiagiul: T.-Severin 5.09, Calafat 5.21, Beeilet 5.38, T.-Măgurele 5.05, Giurgiu 5.95, Oltenița 6.03, Călărași 5.49, Cernavoda 5.62, Gura-Ialomiței 5.55, Galați 4.57. Tulcea 3.04. Pembra de v/m UNIVERSUL ■ primește abonamente Lunare Lei 1.50 in Țară 3, 3.5 © in Strensă tate Abonamentele de vară pot începe din orice /.i. — IX PROVIXCIE — • Prefectura jud. Olt raportează ministerului de interne că ploaia de La 2 Iunie a stricat toate podurile și podețele din plasa Gura Boului. Podul cel mare de pe apa Vodița, ce leagă Slatina cu Piteștii, a fost luat cu totul. Comuna de reședință a fost complet izolată, șoselele în mare parte deteriorate, iar șanțurile astupate cu nomol. Ambele podețe de pe rîul Boului, ce leagă com. Vița cu Isvoru, au fost complet distruse. Com. Râjlețu a suferit cele mai mari stricăciuni. In com. Sinești, plasa Văleni, vântul puternic a desvelit mai multe case și cantonul No. 117 al căilor ferate.* (Prin poștă și telefon de la corespondenții noștri) Zimnicea, 7 Iunie. Din cauza ploilor torențiale ce au căzut în ultimul timp în localitățile de pe marginea râurilor ce se varsă în Dunăre, aceasta s-a revărsat inundând și la Zimnicea peste 300 hectare de pământ de cultură și pășune. Ciobanii cari se gaseau la baltă cu oile la pășunat, s’au retras la câmp spre a nu fi surprinși de ape. Zilele acestea au trecut pe Dunăre și chiar pe râul Pasărea, diferite lemnării, obiecte casnice, cadavrele aspte de vite , oi, capre, bivoli și chiar în fața gradinei publice a fost scos cadavrul unei fetițe care a fost înmormîntată apoi de d. G. Petrescu, comandantul sergenților de oraș, Iași, 8 Iunie — Ultimele ploi au cauzat numeroase pagube în orașul nostru. Craiova, 8 Iunie - Apele Dunărei au scos la mal în dreptul comunei Rastu, animale moarte, ca : vaci, capre, oi, etc. Prefectura a dispus îngroparea lor ca să nu se infecteze aerul. Roșiori-de-Vede, 8 Iunie. La orele 7 seara s’a deslănțuit un uragan, urmat de o ploaie torențială cu grindină. Aceasta din urmă a căzut timp de 5 minute. Pagubele sunt mari, mai ales la vii, cari au fost în parte dintruse. Ploi mari cad și în județ. Peninsula balcanică — Serviciul nostru telegrafic — GRFCTA DEMISIUNEA GENERALULUI ZORBAS Atena. 8. — Ziarul „Kronos“ anunță că ministrul de războiu, generalul Zorbas, fostul șef al „Ligei militare“ grecești, a demisionat din postul său. Succesorul lui va fi generalul Smolenski, care se bucură de încrederea regelui George. Situația este foarte gravă, deoarece primul ministru Dragomis s’a declarat solidar cu Zoobas, ,și astfel e probabilă demisia întregului cabinet. BULGARIA ÎNTOARCEREA EXARCHULUI BULGAR Sofia. 8. — Exarchul bulgar va pleca Vineri la postul său, la Constantinopol, după o lipsă de aproape un an, desmințind astfel toate zvonurile despre retragerea lui. Exarhul fusese bolnav și din cauza aceasta a lipsit de la post. CALATORIA REGELUI LA PARIS Sofia. 8. — Astă seară regele Ferdinand și regina Eleonora vor pleca la Paris cu o suită aleasă. Faptul că din suita perechei regale vor face parte și mai mulți miniștrii este menit să arate importanța ce guvernul bulgar dă acestei vizite a regelui Ferdinand la Paris. Intorcându-se din Capitala Franței, perechea regală bulgară va vizita expoziția universală din Bruxelles. Știrea despre o vizită oficială a regelui Bulgariei la Belgrad nu se confirmă. SISGRIPȚII pentru ajutorarea victimelor inundațiilor din Serbia Din Capitală. — D. G. Ch. și „România Agricolă’’, câte 2 lei; I. Isaia ileu, I. Misir, Ghedep, St. Bunoiu, D. Pestreanu, St. Stamat, Plaeșceanu, Ilie Bunescu și N. Nicolae câte 50 boană Salina. — D. Hariton 2.70. Constanța. — D-nii: A. H. Ar, tind 10 lei, A. I. Țeposu 5, I. Niculescu, S. Turu și D. Funducas câte 1 leu. Total 29.70 Suma din urmă 990.45 Total general 1020.15 Claudia cea fră3tâân â Milionara cerșetoare (Le Trésor de Cabriole) de CLAIRE BE NESTLE PARTEA I :Cisterul arxa.erica.xna.lvxi XI Tovneta și Toiio. Ea chemă din nou pe Tistet și-o spuse la ce se gândise. Ea adaogă: — Tu ești ușor, du-te și le caută. Ce lucru mare pentru tine să te cobori înăuntru ? Tristețea din umeri, sta la îndoială. Gândul să se scoboare în fundul prăpastie! Goorgo-Negro nu-i convenea. Era o legendă cunoscută prin împrejurimi, că în fundul acelei prăpăstii se afla un animal fantstic, căruia îi se dedese numele de Vulpea Albastră. — Tu vei găsi totul, reluă Claudia, tu ai ochii bun:. Vei fi răsplătit pentru osteneala ta. Iți voi da jumătate din ceia ce vei găsi. Ea așteaptă efectul acestor cuvinte ispititoare. — E mult ? întrebă el. — Cam mult! spuse ea, încremenită de nepăsarea lui. Repede, ea îl vorbi mai întâi de mia de franci, de valoarea pungei, de bijuterii, inele, ceasornic, toate împodobite cu pietre prețioase. Tistet clipea din ochi, tot mai sceptic. — Nu crezi? îl întrebă Claudia încremenită. Dar îți spun că jumătate numai prețuește de douăzeci de ori cât baraca asta cu tot ce e în ea. — Mă iartă, domnișoară, dar numai Tomneta și face cel puțin zece pistoli. D-ra Saint Imert abia își ținu râsul. — Bietul meu Tister, nu pricepi. Ea Îi explică apoi valoarea biletelor de bancă și pietrelor prețioase. —• Câte găini își putea să cumpăr eți cu banii aceia? — Găini? Dar poți să-ți cumperi cel puțin zece vaci. De astă dată băiatul se supără și obrajii SI se reșiră de indignare. — Ah ! domnișoară ! Ce țți bați joc de mine. Claudia protestă zadarnic. — Bine, zise ea, în urmă, să nu mai vorbim de acest lucru, voi găsi eu pe altcineva. Am să ies eu de aci și atât mai rău pentru tine, dacă are să profite un altul. Cuvintele acestea atinseră pe băiat mai mult decât orice. El îșî zise, că la urma urmei tot va profita, ceva și nu voia să-î ia altul partea lui. Rugă deci pe Claudia să nu se supere și promise că va încerca să se coboare în prăpastie. Deocamdată nu putea să fie vorba de așa ceva. Muntele întreg era învăluit de ceață. In noaptea trecută căzuse o mare cantitate de zăpadă și era foarte greu să iasă cineva din baracă... — Lasă am să mă duc, am să găsesc, dar.... — Dar ? — Nu-mi trebue tot ce-mi spui, promite-m, însă... — Promit tot ce vrei... — Uite! ași vrea o căciulă ! asta pe care o am a împlinit 4 ani la Paște... — Adevărat, nu prea e nouă... — Și ași vrea și un brau... de alea roșii, cum se fac la Taigara, în Andora... costă... — Cât ? — Mult de tot, cel puțin douî franci... și căciula? — Vre-o cinci franci... — Aî să aî pentru două... — Iți dați joc... — Nu, nu, prostule, aî tot ce vrei, pe cuvântul meu de cinste. — Atunci ne-am învoit. Și-i întinse mâna lui cea roșie și crăpată, pe care Claudia abia o atinse. XII 4. IN NENOROCIRE Profitând de întunerec și de somnul locuitorilor din baracă, d-ra Saint-Imert, fără zgomot se dăduse jos din pat. Nu putea să se arate în timpul zilei numai în cămașă, căci Basileu și fiul sau nu mai părăseau camera. Prezența Bertomei nu ajungea s-o asigure. In ajun, simțindu-se în puteri se gândise să profite de somnul tuturor, pentru a se îmbrăca, veștmintele fiind puse de Tistet pe un scăunaș lângă pat. Ii era însă teamă. Toinon, ursul cel mic, ale cărui dansuri le admirase zilele trecute mormăise în timpul nopței și Toineta îi răspunsese ca un ecou. Toineta, de când se repezise la Tistet purta mereu botniță; era vorba numai să nu dea peste celălalt urs, peste Toinon, căci Claudia trebuia să umble prin întunerec. Pericolul acesta și chiar un pericol mai mare, tot nu ar mai fi putut, să o rețină în pat. A se scula și a se îmbrăca, însemna un pas, înainte, spre a scăpa din acea baracă. Sfârșise prin a se hotărî să se hrănească și ea cu ceea ce se hrănea și soții Vaunelonge. Pofta ei de mâncare nu se mai mulțumea cu lapte și cu brânză. Ii făcea scârbă însă mirosul celor două animale ce erau mereu ținute în casă. Voia apoi să vadă pe acea ființă ciudată ce-i apăruse în pragul ușei învelită în cearceaf, semănând astfel cu un mort. Lui îi datora că trăia încă. O intriga mult numele lui ciudat de Cabriole. De unde venea ? Cine era ? Tister nu putuse să-i dea amănunte, asupra lui căci el nu-l cunoștea, iar saltimbancul de când fusese adus, era așa de bolnav încât nici nu putea să vorbească. Il găsise însă așa de urât, de grotesc, de extravagant, într’un cuvînt, atât de comic, încât, cu tot devotamentul lui, ea încerca mai mult un sentiment de animozitate decât de milă și de simpatie. Ea chiar îșî imputa că e nerecunoscătoare, dar tot nu putea să se înduioșeze. Nu-i mai văzuse și știa de la Tistet, că se culcase iar bolnav răni. In ajun, pe când cerea știri despre marele „Diabolus“, cum îl ziceau muntenii Tistet îi spusese : — Ră fie rău!, eu nu cred să scape noaptea aceasta. Claudia se înfiora. Apropierea morței e ceva grav impresionant și apoi era vorba de salvatorul ei. Dorința de a-l vedea înainte ca el să fi murit o făcuse poate și mai mult să se scoale cu orice preț. Cum se văzu îmbrăcată, Claudia se îndreptă spre coșar. Ajunse fără piedecă și deschise ușa încet. Intunerecul era complet. In căldura cea mirositoare se auzea răsuflarea puternică a animalelor liniștite, apoi din fund venea un fluerat ascuțit, un fel de horcăit tragic ce te înfiora. Inima fetei se strânse de emoție. Ascultă atentă. Horcăiala Încetă, nu se mai auzea decât răsuflarea animalelor. Atunci se speria... nu cumva a murit! Era pe cale să strige. Dar ce ajutor putea să aștepte de la Basileu și de la fiul lui, de la Bertome, care era și mai sălbatică ? Se întoarse în cameră și se așeză lângă vatră. Tremurând de frig și de foami așteptă» . (Va urma) sau