Universul, iulie 1910 (Anul 28, nr. 177-207)

1910-07-01 / nr. 177

u CALENDARUL CULTURAL AL ROMANULUI ------PE 1911-----­ Pătrunși de nevoia și însemnătatea Învățământului, prin­­ met­odă care să îndemne la cetit și să stea în înde­mâna fiecăruia, spre cercetare zilnică. Înfățișăm lucrarea noastră „CALE­­DARUL CULTURAL AL ROMANULUI**. Această lucrare cuprinde felurite învățături, ast­fel: In fiecare zi se dau versuri din Biblie, mai ales din Noul Testament, precum și deslușiri asupra vieței sfântului­­ prăznuuit. Apoi, în fie­care Duminecă de peste an, se deslușește pe scurt înțelesul Evangheliei, care se cetește la Sfânta Litur­ghie. Tot in această zi se dă o însemnare despre munca câm­pului și un episod din istoria patriei. In fiecare Luni se dă un sfat de agricultură și unul de chibzuială casnică. In fiecare Marți se dă un rezumat al unuia sau mai multor articole din Constituția țărei, precum și un sfat de gos­podărie. In fiecare Miercuri se dă o însemnare despre oaste și o pildă de publicitate din gazetele străine, sau din alte scrieri folositoare. In fiecare Jour se dau însemnări despre statistică, economie națională, despre obștii și băncii poporale,­­precum și un ltat oarecare. In fiecare Vineri se dă o însemnare despre îngrijirea­­ vitelor, precum și o istorioară. In fie­care Sâmbătă se dă o însemnare despre higiena și una despre educație. Materialul s’a rânduit pe cât cu putință în raport cu ne­voile noastre și el este în mare parte cules de prin cărți și scrieri, iar ideile sunt bine cernute de pleava răzvrătirei și cât se poate de dospite în românism. Prilejul de a se rupe foaia zilei trecute din acest calendar, poate fi un imbold la cetire și la fapte bune, și un îndemn de a mai căuta și de suflet prin cetirea frumoaselor versuri ale Bi­bliei, care în alte țări nu lipsește din nici o casă. Cele 365 foi vor fi așezate pe un cadru de carton lung de 118 c.m. și lat de 32 c.m., unde prin ilustrațiuni frumoase se vor arăta fazele principale din istoria patriei, putându-se ast­fel îm­prăștia cultura și prin imagini.­­ Nădăjduim că acest calendar să fie de mult folos și sătea­nului nostru, care încă n’are la îndemână o bibliotecă potrivită­­ Și căruia tncă nu i s’a format gustul pentru cetire; în schimb însă, i se otrăvește zilnic sufletul și mintea prin scrieri rele și prin imagini provocătoare. De aceea credem că și acest calendar poate fi un dar de Anul Nou, pentru toți aceia cari doresc a avea mai mult de­cât un simplu calendar amintitor* al zilei. Dacă lucrarea aceasta nu se poate încă înfățișa precum ar­e de dorit, avem nădejdea că ea va fi îmbunătățită an cu an, mai ales că unele coloane trebue înoite în fie­care an cu alte însem­nări, cu alte sfaturi și cu alte date cerute de legea progresului. Costul unui exemplar va fi de l ică 50 bani. Lucrarea va apare la începutul lunei Octombrie, 1910. Pentru înlesnirea expedițiunei la timp se primesc abona­mente chiar dape acum dar numai pe câte cinci exemplare cel puțin, arătându-ni-se prin o carte poștală numele și adresa per­soanei rânduite a primi pachetul. Ca o mai bună încredințare a celor cari doresc a avea a­­ceastă lucrare, dam ca probă mai jos conținutul zilelor de 1 și 2 ianuarie 1911. In restul zilelor anului urmează întreaga materie a subiectului respectiv al coloanei. Ne rezervăm toate drepturile­­ legiuite în forma fondul și ideia lucrărei.­­ Căci oricine făptuește rele, urăște / \ lumina și nu vine la lumină, /­­ \ pentru ca faptele lui să nu / . •“ö­­ / \ fie mustrate. . .£ 2 © CÖ \ / o fe*­­S­ © \ tona €. m. I ®. / S* § X \ / S 5 § £ ^--------------------------------------------v­a­c» “ Kg IANUARIE I « $­­3 2* S­1 / a ‘s~ ■s­ | 114 11 *e ® Js S­â­m­b­A­T & S­ £ £ ce 23­ ^ Sf. Ierard­ Vasile ^ Cu­ Răsăritul 7.52. Apusul 4.58 *2 3S6 — Pătrarul I a 7-a zi — S ö ® ^ Ph >ce © w­ . » cfi . eö /Sf­ Vasile s’a născut la Poa­ Nk fij /­tul Capadochiei din părinți creștini.X^ S~i­te Q /Fiind isteț foarte și ager la minte, deV­rj, 2 /vene capătă învățătura cărților dela vestitulV jJj /dascăl Eurul pe care îl și convertește la crești­­n /nisra. Îmbrățișând slujba bisericească ajunge Episcop­­­ al Chezariei Capadochiei și prin nemărginita sa credință­­ in Christos face mulțime de minuni. El tâlcuește in trei forme­ /stihurile lui Homer spre marea mirare a învățaților vremei și lim­­­pezește înțelesul pildelor lui Solomon. Chemat de Valent împăratul, laS­­ Spatul fiului său­ Galatie, Sf. Vasile îl insănătoșează din boală prin rugă (ăuni Înălțata Domnului El păstorește până la vîrsta de 45 ani. SS­nt+'* OrUpTulux. Evanghelia lui Ma rcu C. I / se deslușește că loan Botezătorul vestește lu­­­­ui Isus, iar prin botezarea mulțimei in a&a / • pregătește pentru a putea primi învăță­ / îtuitorului și Botiául cu Duhul Sfânt, / Mai înainte a zis Isaia proorocul: „Gla­­­­ui ce stngă in pustiu . Gătiți calea / ^ mulai drepte faceți cărările lui“. / T. o . “• SP ------------------------------------------------A 11: trzj/| IANUARIE §|M1 .c2â«| ra v R I % -- o £ %Î*AZ |«3 £jk A I s S s 1 g £ o. ~ g-a Hill Ül "S I Țg I I C * £ S “ „ I* -Sol-2* I“!.­!52:= Dumineca î . : !­­f | | l I ! t și Sf. Silvestru • T i 9 §­­® îs *53 § o Răsăritul 7.51. Apusul 4.58. ’s § g „ se K “ - Lună plină l­a zi­­ g> | « * U -a « ’S- 3 B .ti ......................~“S ^ 1 £ S 'S. ~ í S / \ § ~ S ^ « la « S­o / S'­vestrul mare învățat \­­S ~ O­ffi „ £ a / creștin, s’a născut în Roma veche \ ’*’ E 2 Km rt Q J \ tt­ Ud E S “ B / și a fost ucenicul Învățatului Ghirin. \ Sif Ip­s­ea / Fiind întărit Episcop al Romei, Sfântul \ 7S. 5 sg 73 *• / rânduește zilele săptămâne, după numele lor \ ® a­b /ia astăzi, înlăturând pe cele păgânești. Având\ / darul d’a tămădui pe bolnavi mântuește de lepră pa­­ p* / împăratul Constantin cel­ Mare prin Sfântul botez, iar a­­­­­­cesta îndeamnă pe supușii săi să îmbrățișeze legea nouă. \ / Sfântul păstorește 23 de ani și 10 luni. BI­­ENE £ tfICOLA de la facultatea din vî fost asistent pent­u alele Intenta - Exercită ele 18 ani _ consultă în — .IsZ.A.JEBXSZB.A.ZD -Casa. »BXXJilorif « Sw’ndelstrasse,- 5222 le-............... 1 Hr- Ls Mayerso&n Lsureas a! I asaltă­ il ia râm ír Paris ANGELINA S. E.SGOTE Institutoare di București. Diplomată a Seminariului pedagogic din Eisenach ( Weimar) MAIOR S. IIEONTR Din Intendență, fost 10 ani profesor de partea economică la școala superioară de război Strada Buzești 93, București Elev al profesorului Sebilean Specialist pentru boale și iOPEITAȚIUNII «le ! — VAS, GÂT și URECHI —­­ Calea Moșilor 97, colț cu str. Sfin­ților.—Telefon 2/83. 5305 ____Consult, dela 2—6 p. m. GROAZNICUL INCENDIU din,­­urăila Brăila, 29 Iunie. Azi, la orele 3, un groaznic in­cendiu a isbucnit In calea Do­brogei, la angrosistul de colo­niale Vasile Serafide. Focul a luat naștere din eta­jul magazinului încărcat cu tot felul de mărfuri inflamabile. Flăcările au cuprins întreaga clădire, proprietatea d-lui Iani Gheorghiadi și în care se mai a­­flau Instalate și bi­rourile Co­­misiunei europene, și agenția de pilotaj. Pompierii nu pot face nimic. La orele 4 focul s’a transmis la proprietatea cu No. 23 a Cre­ditului urban, în care e instalat depozitul de coloniale al comer­ciantului angrosist P. Levendi și locuința d-lui liner. Din cauza căldurei ce produc flăcările, nu se poate trece pe ca­lea Dobrogei. Totul e asigurat. Brăila, 29 Iunie. Incendiul izbucnit azi, a dis­trus complet, până la orele 5, de­pozitul comerciantului Serafimi și localul, care e proprietatea lui George Polihroniad ; de ase­menea a distrus complet pro­prietatea lui Gheorghiade, pre­cum și biuroul Comisiunei euro­pene. Nu s’a putut scoate nimic a ars toată marfa de coloniale în valoare de 250.000 lei ; grație jutoarelor date de pompieri, casa Crediului în care era insta­lat magazinul lui Levenți, nu a fost coprinsă de incendiu. Nu­mai o parte din acoperiș s’a aprins. Din biuroul Comisiunei europene nu s’a scos nimic. Toate clădirile distruse de in­cendiu, precum și depozitul de coloniale sunt asigurate pentru 230.000 lei, la societățile de asi­gurare „Generala“ și „Națio­nala“. Bănuindu-se că focul a fost pus, tot personalul magazinu­lui Serafimi a fost arestat. Case­le de peste drum de cele incen­diate au fost scăpate de foc fiind stropite în continuu cu apă. Mii de persoane se aflau la fața de­zastrului. B­uni abonați, cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați să bine-voiască a trimite la admi­nistrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic a­­dresa, spre a se putea da curs re­pede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Jour 1 Iulie 1910 Frații HA.SILN­A­D PRIX FIXE BUCUREȘTI STRADA LIPSCANII 41 BUCUREȘTI Anunță onor.­lor clientele că au angajat un MAESTRU FRANCEZ Specialist în ROCHI­TAILLEUR precum și o PREMIERA FRANCEZA DE LA UNA DIN CELE MAI MARI CASE PARIZIENE pentru TOALETE ELEGANTE astfel că orice comandă va fi executată un mod de a putea revaliza cu cele confecționate in marile ateliere pariziene. I­rusoui­i gata și de comandă, de la cele mai simple până la cele mai fine și elegante, se execută cu cunoscuta îngrijire în renumitul nostru atelier de lingerie, după ultimele modele. De finele sezonului am pus în vînzare SOLDURI foarte apreciabile cu prețuri extrem de reduse. Preturi fixe și moderate 5283 Starea seamăualurilor La ministerul de interne s’au mai primit următoarele rapoarte : Vaslui.­­ A plouat bine în întreg județul, căzând grindină în comunele Brodoc, Chetrești, Zepodeni, Cănțălă­­rești și Țibana, făcând stricăciuni semănăturilor, pomilor și viilor, inun­dând și mărind fânețele și grădinile cu zarzavaturi. Semănăturile și fâne­­țele cosite sufer din cauza ploii. Argeș.­­ Timpul a fost noros și se­cetos. Pe alocuri se simte nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă și cele de primăvară sunt frumoase, însă pâ­nă în prezent nu s’a început secera­tul lor. Porumbul e în bună creștere. Livezile de fân, viile, prunii și pă­șunile pentru vita sunt abundente. R. Vâlcea. — Timpul variabil. A că­zut o ploae torențială cu vijelie, înso­țită de grindină și puternice m­ani­­festațiuni electrice cauzând strică­ciuni la pomi și porumb. Locuitorii se ocupă cu mușuroitul porumbului și cu seceratul grâului. In unele părți grâul a fost culcat în pământ din cauza ploilor puternice. Piatra care a căzut în acest județ a făcut stricăciuni la viile d-lor Limi­ta iu 75 la sută, Gh. Olănescu 50 la In- Î2k Muntenescu 12 pogoane, domnii lui Știrbei 50 în sută, Marin Ionescu 9 pogoane, G. Teodorescu și Filipescu 89 la sută, Gh. Snculescu 50 la sută,­­ Mișu Filipescu 25 în sută. Bacău.­­ Timpul a fost variabil. Semănăturile de vară și primăvară au dat în copt. Toate promit o recoltă abundentă, pe unele locuri s’a început, secerișul grâului. Prășiț­a a doua a porumbului e a­­proape terminată. Grădinile cu zarzavaturi, viile și pomii fructiferi promit o recoltă a­­bundentă. Imașurile și fânețele se prezintă bine. In comuna Luncani a căzut grindi­nă, făcând stricăciuni recoltelor și viilor; pagubele se urcă aproximativ la 30 la sută. Pe teritoriul comunei Har­ja a că­zut grindină în mărimea oului de po­rumbel, făcând stricăciuni porumbu­lui de pe teritoriul acelei comuni. În comunele Trai­an, Helegiu, Va­lea Rea, Botești, Slănic, Bârsănești, Filipina, Letea-Veche, Slănic, Letea- Nouă, Călugăra, Luizi-Călugăra, Va­­lea-Seacă și Odobești a căzut grin­dină tot de mărimea oului de porum­bel, făcând stricăciuni recoltelor și viilor. Dorohoi.­­ Semănăturile de toam­nă și primăvară, în special grâul, or­zul, ovăzul, secara și porumbul de pe teritoriul comunelor­­WiguseniT, Ma­­noleasa, Adâncată, Buna, Șendriceni și Vlăsinești a suferit daune din cau­­za grindinei, căzute aproximativ în­­tre 20 și 30 la sută. Iar pe teritoriul comunei Cotmncca ploaia fiind toren­țială și grindina deasă și mare, pa­gubele se urcă la R0 la sută. In general semănăturile se prezin­tă bine. Praștia a doua a porumbului s’a sfârșit. S’a început seceratul grâului și or­zului precum și cositul fânetelor ar­tificiale și parte din cele naturale. Școala de­­ dticultu­ră și sesiuni din Valea­ Călugarească (Prehova) Scopul acestei școale de viti­cultură și meserii este să deprin­dă pe fiii de săteni și proprietari de pământ cu cultura sistemati­că a viei și să formeze din ei buni îngrijitori pentru viile particularilor. Pe lângă cultura viei și pre­gătirea vinurilor, școlarii mai învață și celelalte trebi ale câm­pului, precum și îngrijirea vi­telor. Deosebit de aceasta, școala are două ateliere, unul de dogă­­rie și altul de împletituri, con­duse de maeștri speciali, însăr­cinați să învețe pe școlari aces­te meșteșuguri folositoare. Ca să fie primiți în școală, tinerii trebuie să aibă vârsta de 14 ani împliniți și să fie să­nătoși , la înscrierea în școală să prezinte certificatul de termi­­­­nare a școalei primare.­­ Școlarii se întrețin cu cheltu­iala lor, plătind la cantina școalei 13 lei pe lună, pentru hrană și spălat, iar locuința, luminatul și încălzitul 11 se în­­lesnște de școală, gratis. Școlarii își aduc cu dânșii rufe, plapoină, 2 cearceafuri, 2 prosoape și 2 fețe de pernă. îmbrăcămintea și-o fac sin­guri, purtând fiecare ce poate. Durata cursurilor de școală este de trei ani, cu câte ș­ase zile de vacanță la Crăciun și la Paști. Absolvenții școalei fac arma­ta numai 1 an, conform decre­tului Regal No. 2S56 din 2 Iulie 1907, publicat în „Monitorul O­­ficial“ din 10 Iulie 1907. Timpul înscrierilor este dela 1 Iulie până la 1 Septembrie, când toți școlarii înscriși tre­buie să vină la școală. Certificatele se pot înainta a­­tât personal, prin școlari, în ziua prezentării la școală, cât și prin poștă, în plic recoman­dat, însoțite de o cerere, cu tim­bru de 30 bani. FOCȘANI. — Telegrama de condoleanțe a M. S. Regelm. — D. general Rașuc, nemângâia­tul părinte al decedatului sub­­locat. Rașcu a primit din par­tea M. S. Regelui următoarea telegramă : „Majestatea Sa Regele mă în­sărcinează a vă transmite con­­doleanțele Sale pentru pierderea prea iubitului dv. fiu“. Adjutant de serviciu (ss) lt.-col. Marfheru. Cercul comercial și industrial.­­La întrunirea care a avut loc în sala „Ciurea“ pentru înfiin­țarea unui cerc al comercianți­lor și industriașilor din orașul nostru și întreg județul Putna, pe lângă numroase persoane din localitate, au luat parte și delegații din țară. Președinte al întrunirei a fost ales cu ovațiune d. I. Mihalcea- Vrânceanu. D-sa a arătat marea utilitate a înființărei cercurilor com­er­­ciale, cercuri cari vor aduce o mare îmbunătățire comerțului și industriei țărei noastre. Mai vorbesc d-nii: C. Nico­­ lf UNIVERSUL" (Prin poștă dela corespondenții noștri particulari) BUZĂU.— înecat.— Eri, pe la ora 1 după amiazi, copilal Hoise Ion Tănase Vâlian, de 12 ani, din comuna­ Prescoi, pe când se scălda la apa râului Buzau cu un frate mai mic, la un moment dat pe când se juca cu fratele său­ in apă, a dat intr’un loc adânc unde s’a îneca­t. Cadavrul nefericitei victime a fost pescuit după o jumătate oră. CARACAL. — Inspecția de la ferma Studina. — D. ministru de domenii Constantinescu a făcut o inspecție eră la ferma model Stu­­dina, din acest județ. D-sa a venit dinspre Piatra-Oit cu automobilul. In treacăt s’a o­­prit și in localitate vizitând toate autoritățile, însoțit fiind de pri­marul orașului, prefectul și sena­torul Demetrian, a mai vizitat și parcul comunal care este o po­doabă a orașului. După amiază ministrul dome­niilor și-a continuat drumul cu automobilul la fermă, unde a făcut inspecții și seara a plecat, la Slatina. CAA­PINA. — Accident nenoro­cit. — Pe când trenul No. 128 tre­cea aseară de la Predeal la Câm­­pina, a călcat lângă cantonul No. 33 pe o fetiță a șefului de echipă Manta Dumitru. Fetița se numea B­ena și era în etate de 2 ani și jumătate. După 2 ore, a încetat din viață. Jefuire. — In noaptea de 27 Iu­nie, niște indivizi cari până acum nu s’au putut prinde, au intrat prin spargere în locuința sătea­nului Grigore Nan din com. Cor­sa, furându-i haine, pânză, o pe­reche de cisme și suma de 112 lei. CA LABA ȘI-De la soc. funcțio­narilor comerciali. —Erî toți func­ționarii comerciali s’au întrunit la sediul societate­ din str. Știr­bey Vodă 1 .................... .............. Între altele s’a decis înființarea, focuri de artificii. a unei școale de adulți, pentru care scop au cerut ministerului de in­strucțiune publică cuvenita auto­rizați­une cum­ și pentru a se a­­cord­a societăței în mod gratuit una din sălile gimnaziului. S’a hotorit asemenea începând de Duminică 4 Iulie să se țină in localul societaței o serie de con­ferințe, cu subiect religios, patrio­tic și comercial. Pentru aceasta s’a oferit diferite persoane particulare competente a le da concursul. CAMPU­LUNG— Vizitatori.— Oda­tă cu începerea căldurilor și cu în­cetarea svonurilor­ ce se răspândise, cum că orașul ar fi contaminat de boale molipsi toace, au început să so­sească zilnic vizitatori. Intre cei sosiți am­ putut memora deocamdată : Familia d-lui inspector judecătoresc Balș, familia d-l ui maior Jean Flo­­rescu, d-na Faredy, d-na Tăutu, fa­milia Săvulescu, fam­ilia Rosetti Bă­­lănescu­, familia general Guman, d-na Rosin, fam. N. Iapati, fam. Bră­­tulescu, fam­. general Fâlcoianu,d-na Alcalay, d. Benjamin, d. Buznea, d. Cialîc, d. maior FeriedUe, d. ingineri Șuțu toți din Bucnrești, D-na Demetrescu C.-de-Argeș, dom­nișoarele Zam­firescu din Focșani, d-na Cupea, d. Iulian Deșsu din T.­­Măgurele, d-na Niculescu, d. Drnck­­man, d. Botez din Brăila, d-d­. P. Do­­brescu, Pascu, Marinescu și Dache Mihailescu din Craiova, d-nele Iane­­scn, d. Dan din Pitești, d-na An­dorle­scu , diaconul N. Ionescu din Ploești, d. M.Kirovici, Galați, d. Capon, Giur­giu, d-na și d. locot. Teodorescu, P.­­Neamț, d-na Braescu, Iași, d. Esoșnn Focșani, d-na Cristina G. Mihaescu Dăești, etc., etc. DOROEOI.­ Tâlhărie.— In ziua de 26 e. femeea EDonora K­ic Pa­­hora, din com. Văculești, m­ergând la câmp, pi­ lângă rodiul din mar­ginea satului Văculești, a fost în­tâmpinată de către dezertorul G. Ignat, care i-a luat mâncarea ce o ducea la lucrători. Compania de jandarmi a luat energice măsuri pentru prinderea numitului dezertor, care este con­damnat la 5 ani inch­isoare, evadat din Galata și care de 2 ani trăește numai prin locuri ascunse. Acest Ignat a atentat la viața lui Cher­­bis, comerciant de vite din Doro­­hoi, în drumul spre Zvorâștea, In luna Mai. DRAGAȘANI.—Moarte subită.— Astă noapte pe la orele 2 a înce­tat din viață, in urma unei in­toxicații alimentare, locotenen­tul Tătăranu din regimentul II Vâlcea. S’a dispus facerea autop­siei cadavrulub GIURGIU. —­ Sărbătorirea pa­tronului societaței de bine­facere a industriașilor români.­­ As­tăzi fiind aniversarea patronu­lui societatei de binefacere a „Industriașilor români“, toți membrii s’au întrunit la sediul societatei în strada Olari. De aci cu muzica și drapele au pornit, în frunte cu comite­tul la biserica catedrală a ora­șului, unde au luat parte la ofi­cierea sf. liturghii. După aceas­ta, s-a oficiat de preoții catedra­lei, un parastas pentru odihna membrilor decedați și a reposa­­tului Petrică Drăgănescu fost fost președinte al societatei, fost prim-ajutor de primar. Corul ca­tedralei a dat răspunsurile. Apoi, societarii, s’au înapoiat la sediu unde a depus drapelul.­­ Partizanii d-lui Ghica și d. Manolescu ajutor de primar din a cărui grupare politică făcea parte și Drăgănescu s’au dus la cimitirul Sf. Haralambie unde au depus flori pe mormântul de­functului. Aci s’a oficiat de ase­meni un serviciu religios. Otrăvit cu doctorii băbești.­­ Bivolarul Petre Jega, din strada Smârdei, fiind bolnav, a luat o cantitate de 100 grame gândăcei preparați. Puțin după aceasta căzând jos în nesimțire, din cauză că doza fusese prea mare, a fost dus la spital. Doctoria în chestie i-a fost preparată de Petrache Răcaru din bal. Exterior pentru suma de 7 lei. In urma ajutoarelor date la timp, rega e în afară de orice pericol. Mușcați de un câine turbat.— Era, pe la orele 4 d. a. , un câine al d-lui Răducan Pavelescu, din str. Dorobanților No. 2, tur­bând, a mușcat pe fata Con­stanța Ionescu de 11 ani și pe copilul Alexandra Dumitra, de 2 ani. Câinele a fost ucis. Victimele au fost trimise institutului anti­rabic din București. Sosirea unui rus din Kișineuu. Poliția portului Ramadan a tri­mis azi poliției orașului pe in­dividul Petre Sfetea, întru­cât acesta vinea direct din Kișineu, unde holera bântue cu furie. Polițaiul orașului a vestit ser­viciul sanitar comunal, spre a se lua măsurile necesare de supraveghere pe timp de 5 zile, conform dispozițiunilor sani­tare. RUCĂR. — Prinderea unor ban­diți. — «Universul» a vorbit i­. timp despre tâlhăria săvârșită în­ noaptea de 6 Decembrie pe teri­toriul com­. Gura-Teghi juj. Bu­zău, asupra comerciantului l Ște­­fănescu și a soției sale,care au­ fost jefuiți, după ce au­ fost torturați,­­ luându-li-se 10.000 lei numerari, iar 2.000 lei în bijuterii. De atunci și până acum s’a fă­cut diferite cercetări cari au­ rămas fără nici un rezultat. Ian, Ștefan Ganea, V. N. Simio­­nescu-Buzau, Efrka Istrati-Te­­cuciu, Hie I. Moisescu-Buzau și Gh. Antonescu, toți susținând ideea Înnființărei cercului. După aceea d. Costica Nico­­lau, secretarul, dă citire unui statut provizor, care se admite cu unanimitate. " S’a ales o comisiune de 31 membri care să stărue pentru închegarea definitivă a cercu­lui. D. I. Mihalcea-Vrânceanu, a anunțat că cel mult in 10 zile cercurile vor fi convocate la o mare întrunire în București. Ședința societatei podgoreni­lor.­­ Tot în sala „Ciurea“, a avut loc era o întrunire a socie­­tăței podgorenilor din județele Putna, Tecuciu și R.­Sărat. D. Duiliu Zamfirescu, mem­bru în comisiunea dunăreană și mare podgorean din județul nos­tru, a tratat chestiunea lipsei de muncitori pentru lucrările a­­gricole in general și cele viticole în special. D. Al. Mihail, mare viticultor din jud. R.­Sărat, a vorbit des­pre importul strugurilor tur­cești și a cerut să se intervie pentru oprirea lui, sau cel pu­țin a fabricărei vinului din a­­ceste struguri. După cum se știe această chestiune agită foarte mult pe podgorenii țărei noastre, cărora importul pomenit mai sus le face o mare și neleală concu­rență. Altă chestiune de o foarte ma­re importanță tratată de d-nii Duiliu Zamfirescu și Al. Mihail a fost: Ferirea viilor de flage­lul grindinei. D-lor au susținut că cel mai e­­ficace, sistem ar fi, înființarea de numeroase stațiuni prin re­giunile de podgorii, de unde în caz de apariția norilor cari ar părea că conțin grindină să ceste focuri s’ar putea ridica la înălțimi de 700—1500 metri și ar împedeca în mare măsură for­marea grindinei. Totodată s’a emis ideea înfiin­­țărei unei societăți de asigurare, care în caz de înființare a sta­țiunilor de artificii, ar avea foarte puține despăgubiri de fă­cut și deci asigurările s’ar con­­tracta în condițiuni ușoare pen­tru podgoreni. Importantele chestiuni discu­tate, se vor mai studia de socie­tate. CURELE DE PIELE Gebrüder Krafft Fahr na a IU Cureți ^ Pic de Cămilă și Baista Gast. Kunz A. G., Treuen 1/8 - FARA CONCURENȚA - Depozit permanent la Repr. General ARTHUR RYSER București. B-Aut Carol ÎS. Azi însă autorii au fost dovediți de către șeful de secție P. Berindzi de la plasa Giuvala. Ei sunt Gh. Fulga zis și Folosca și Gheorghe I. Bâncilă, cari au făcut mărturi­siri complete. S’a găsit la ei re­volverul, 2 inele de aur și un lanț de aur ale reclamanților, cari ve­nind în localitate au recunoscut atât obiectele cât și pe bandiți. Furt de vite.­Astăzi a fost des­coperit de d. P. Berendei, șeful secției Giuvala, autorul furtului d­e boi al lui Bran Rădescu din Rucăr. El este Gh. I. Bâncilă, un cunoscut bandit, care a băgat groaza populația comunei Rucăr. Copilă arsă.—Copila Maria Ni­­colae Bâuță din Stoenești, de 4 ani, pe când se afla singură, pă­rinții fiind duși la munca câmpu­lui, dându-se pe lângă foc­i »’»a aprins hainele. La țipetele dispe­rate ale copilei, au sărit vecinii cari au salvat-o. Primele Îngrijiri i s’au dat de d. Grigore Enache, agentul sani­tar local. Vizitatori sosiți.—Până acum a s­­osit : Familia Chehais, din Pi­tești, inginer Dima, Pitești, d-na Stănescu și d-șoarele Voinescu, Calafat, d-na Ionescu, d-na Briti și d. avocat Ispas din București. TECUCI.— Stabilirea identi­­tății unui cadavru. — Azi, fă­­cându-se în târgușorul Ivești desgroparea cadavrului unui necunoscut ce s’a găsit tăiat de tren în apropiere de stația I­­vești, s’a recunoscut chiar de către soția mortului că e Mar­cus Sh­irman, de loc din Galați. Nenorocitul era suferind de ali­enare mintală și s’a aruncat sub roatele trenului. TELEGA. — Serbare scalară,­­ Erî, 27 Iunie, s’a dat la școala primară din localitate serbarea de fine de an. D. Georgescu, institu­tor și dirigintele școalei, a deschis serbarea arătând importanța cul­­tarei poporului In urmă copiii au decl­am­at poezii și s’au jucat­ piese de teatru. D. Jordănescu­ a încu­rajat mult pe conii dând fie­căruia câte o­ sumă de bani. Asistența era foarte numeroasă. Am remarcat pe d-nii: M. Ho­­doiu primar, Luca Tordanescu, Th Panghel, dirigintele oficiului, Al. Mihăilescu, Alexandrescu învăță­tor în Brebu, Costea Alexandrescu; familiile : căpitan Martinescu, Zin­­gh­iara, Grigoriu, Tălăngescu, G. Ionescu, d-neie Clonaru, Marti­nescu­, d-ra Alexandrescu, fam. Pope­scu, etc. VASLUI.—Nuntă. — Erî, în sa­loanele prefecture! frumos ornate cu flori naturale și iluminate cu electricitate, s-a sărbătorit căsăto­ria d-șoare, Francine Ghica, fiica d-lui Eduard Ghica, prefect al ju­dețului, cu d. Grigore Vasiliu, pre­fect de Tutova. D-na și d. Neron Lupașcu, vice­-președinte al Sena­tului, au fost nașii tinerei perechi. Târgul Staasselas* și cu m ©sa 8ial din țară și strâinătate Cota valorilor românești la bursele streine Berlin, 28 iunie. Renta 5% impr. 185 mii. din 1903 mărci 101 80; id. 4% impr. 50 mii. din 1889 mărci 92.60; id. 4% impr. 274 mii. din 1890 mărci 95.70; id. 4 ®/0 impr. 45 mii. din 1891 mărci 91.60; id. 4*/0 impr. 120 mii. din 1894 mărci 91.40; id. h­.la impr. 90 mii. din 1896 mărci 90 90; id. 4% impr. 180 mii. din 1898 mărci 90 90; idem 4% conv. din 1905 mărci 91.40; id. 46/­ seria A. și B. de 109 mii. din 1905 mărci 90.75; idem 4»/0 impr. 70 mii. din 1908 mărci 90.60. Paris, 28 Iunie. Renta română 5% lei 96.05; reta rom­eonv. 1.92.—; noul impr. 94 50 Triest, 28 Iunie. Acțiune Dacia-România, cor. —; id. Naționala cor. — ; id. Generala cor.—.—. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea dela 28 Iunie. Viena: schimb Londra 240.25; id. Pans 95.25 ; id. Berlin 117.475 ; id. Amsterdam 190.—; idem Belgia 94.92; id. Italia 94.75. Berlin­, schimb Amsterdam­­.—; id. Belgia —.—; id. Italia —.—; id. Londra —.—; id. Paris —.—; id Elveția —.—; id. Viena —.—; Paris: schimb Londra 252.05; id. Viena 104.87; id. Amsterdam 208.81; id. Berlin 123.18; id. Belgia 9/M per­­dere ; id. Italia */M pierdere; id. El­veția, s/16 pierdere. Londra: schimb Paris25.'ă&iRfiâ. Berlin 20.62; id. Amsterdam 12.04. COTA CE18ALELOSI TOATE PREȚURILE SUNT DA­TE IN LEI PE 100 KGB. Chicago, 28 iunie Grâu Iulie 19.75 secd. 0.42 „ Sept. 19.39 „ 0.42 „ Dec. 19.63 „ 0.35 Po­ mmb Iulie 11.01 ,, 0.14 „ Sept. 11.27 „ 0.28 ” Dec. 10.87 „ 0.38 New­ York. 28 Iunie. Grâu Disponibil 21.22 scăd. 0 28 ” Iulie 20­94 „ 0.38 „ Septembrie 20.34 „ 0.60 „ Decem­brie 20.58 ,, 0.47 Porumb Disponibil 13.13 ,, 0.04 „ Iulie 12.94 „ 0.09 ,, Septembrie 13.01 ,, 0.26 „ Decembrie 12.41 ,, 0.42 Liverpool, 28 Iunie. Grafi Iulie 18.99 scăd. 0.43 Oct. 19.40 , 0.17 Porumb Sept. 12.49 ,, 0.08 Grâu Iulie 26.10 urc. 0.24 ,, Sept. 23.82 scăd. 0.06 Secară Iulie 18.07 urc. 0.24 ,, Sept. 18.78 scăd. 0.18 Porumb Iulie-------—-------­,, Sept.------—-------­Budapesta. 28 Iunie. Grâu Octomb. 19.87 urc. 0.14 „ Aprilie 20.33 „ 0.16 Secară Gotombr. 15.16 ,, 0.18 Ovăz Octombr. 15.16 ,, 0.02 Porumb Iulie 11.52 scăd. 0.04 ,, August 11.61 „ 0.08 „ Mai 11.09----------­Rapiță August 25.52 urc. 0.10 Anvers, 28 Iunie. Grâu calitate inferioară 182 g .,­­ sup. iul.-Aug. 18% Porumb ,, inferioară 132/s ., superioară k­P/s Coiza dunăreană sup. promt. 25s g Naveta dunăreană ,, ,, 24— Paris, 28 Iunie. Grâu Sept.-Dec. - Nov.-Febr. Făină Sept.-Dec. ,, Nov.-Dec. Ulei coiza Iulie „ „ August „ „ Sept.-Dec. „ „ Ian.-Apr. Grâu c. str. 80-81 kgr, „ „ 78-79» ,. .. 75-76 » Porumb Orz Ovăz Secară Fasole Mei Brăila, 38 Iunie. IV. 4% 5 °,« 24.65 urc. 24.80 32.40 32.35 58.25 58.75 60.— 61.— 0.30 0.15 0.30 0.20 6.75 0.75 0.75 0.75 17.50 16.80 15.10 11.50 9.70 10.— 11.30 22.­Constanța, 28 Iunie. Grâu 80-81 kgr. 1 ®;­ c. str. 16.80 .. » 78-79 ». 4­­. „ „ 10.­„ „ 75-76 ., 5 ° 10 „ „ 15.20 Porumb 11.50 Orz 9.90 Ovăz 9.40 Secară —.— OBORUL CAPITALEI — Vineri, 25 Iunie — Prețul lemnelor Lemnele de fag (de metru) s'au vîndut cu 170—190 lei vagonul sau 17—19 lei mia de kgr. Lemnele cojite cu 230—240 lei va­gonul sau 23—24 lei mia kgr. Lemnele de tulă cu 290— 200 leî vagonul sau 19—20 leî mia de kgr. Lemnele de șleau cu 140­—150 leî vagonul sau 14—15 leî mia de kgr. Lemnele de plop pentru cărămidă cu 130-135 leî vagonul sau 13-13.50 leî mia de kgr. In ultimele trei zile au sosit pe rampă 140 vagoane cu lemne și 27 vagoane cu var și ciment. Prețul vinurilor, țuicei și rachiurilor pe rampele de , lângă gara de Nord Vinul vechiu de Odobești s’a vân­dut cu 5—7 leî deca. Vinul de deal cu 5.50-7.50 leî daca. Vinul de Moldova cu 4.50—6.50 leî deca. Vinurile negre cu 5—8 leî deca. Țuica cu 7.50—9.50 leî deca. Drojdia cu 10,50-11-50 lei deca. Prețurile la vinuri variază după ca­litate iar la rachiuri după tărie. LOGK-OUTUL PATRONILOR TIPOGRAFI DIN CAPITALA Am dat seamă despre agitația lu­crătorilor tipografi din Capitală, cari cer ca patronii să le respecte pe lângă sărbătorile prevăzute de legea repau­sului duminical, și pe cele cuprinise In statutul corporației lor, precum și sporirea salariilor. Față cu această mișcare, patronii tipografi s’au întrunit la orele 4 d. a., în sala Cercului comercial și in­dustrial din calea Victoriei, spre a aviza. Au luat parte la întrunire d-nnl. Soceca, I. Rasidescu, C. Sfetea, I. Ionescu (Universala), G. Ionescu, Fi­lip (Minerva), G. Lăzăreanu, Tipogr. „Eminescu“, Albert Baer, și mulți alții mai mărunți. După mai multe discuțiuni, patro­nii au luat și semnat următoarea DEC5ZHJNE Față de mișcarea lucrătorilor tipo­grafi, subsemnații patroni tipografi, întruniți astăzi, 29 iunie 1910, în fo­­calul cercului comercial și industrial, am luat următoarele deciziuni: 1) Ca atelierele noastre să fie în­chise până Luni dimineața, 5 Iulie a. e. și după această dată, in cazul când lucrătorii nu vor relua lucrul în toate atelierele, fără excepție, sub următoarele conditioni : a) Respectarea legea repausului du­minical, actualmente in vigoare; b) Menținerea orelor de lucru de 9 pe zi ; e) Respectarea scărei­­urilor sta­bilite sub arbitragiul ministerului de comerț și industrie din 1907 și a­ nume : Anul I, de la eșirea ca lucrător, 22 leî săptămânal. Anul II, 24 lei săptămânal. Anul III, 26 lei săptămânal. Anul IV, 28 lei săptămânal, și cu majorarea pentru Anul V la 30 lei săptămânal. Anul VI la 32 lei săptămânal. d) Respectarea quantumului de pro­­ducțiune astăzi uzual. Mai hotărâm că mâine Mercuri, 30 Iunie, orele 4 d. a., să ne Întrunim din nou tot In localii, Cercului co­mercial și industrial din calea Victo­riei. (Urmează semnăturile tipografilor din Capitală). E întâia oară când se produce la țara noastră faptul acesta. In străinătate b­ck­oului, aib­ă în­chiderea fabricator uzinelor sau sta­bilimentelor—în caz de conflict între patroni și lucrători — e obișinuit de câți­va ani. PENTIUJ DULCEAȚA -C­alitate superioară,­ -15 kilograme trimise la domiciliu în București Lei 12 PEPIMIEIlELE ȘTIRB­ Y— 3UFTEA M Ün­ÜII” școalelor secundare din țară Următorii elevi de la școala de a­­plicației a „Seminarului Pedagogic Universitar“, au obținut diploma de absolvire a clasei a VIII-a, secția clasico-modernă : Finkelstein Sima, Georgescu Teo­dor, Gheorghiu Ioan, Ionescu D., Ior­­dănescu Gh., Linde Eugen, Nicolae Tudor, Periețeanu Constantin, Ște­­fănescu loan, Tălășescu Horia, Ti­­muș Ionel și Zamfirescu Constantin. • Absolvenții gimnaziului „Enăchiță Văcărescu“ din Târgoviște : Coleș I. Petre, Basarabescu Gri­gore, Lipiceanu Vasile, Nițescu Ion, Popescu Emanoil, Popescu Teodor, Georgescu Mircea, Nicolau Nicolae, Rădescu Teodor, Dumitrescu Dumi­tru, Ionescu Horia, Cătănoiu Cons­tantin, Cază­nes­cu Procopie, Dudea Grigore, Dimitriu Ana, Dumitrescu Cecilia, Dumitrescu Margareta, Gri­­deanu Elena, Nagy Maria, Trofin Zoe, Rizescu Dumitru și Sehescu Ion. • Școala de sericicultură din str. Vienei 6 din Capitală a avut anul acesta 12 absolvente și anume : Constantinescu Virginia, Dima Maria, Irimescu Maria, Popes­­cu Irina, Popov Maria, Petrin Ana, Plopeanu B­ena, Petcu Elena, Stanciu Ana, Mlăceanu Elena, Va­siliu Maria și Vasilu Sofia. * Absolvenții clasei a IV-a au școalei superioare de arte și meserii din Bu­curești : Andrei G., Bobocescu N., Bengu­­lescu M., Creiculescu Gh., Dumitrescu N., Dobrescu A., Gheorghiu I., Herda G. Ionescu M., Isac C., Ilie N., Ion L, Leonida Gh., Mălăescu Gh., Mi­­hai Ilie, Mântulescu C., Pestriceanu E., Petrescu I., Popescu St., Popescu M. , Popescu D, Popescu F., B­ădu­­lescu C­ t­D, Ștefănescu St., Suciu V., Toma V., Totoianu Gh. și Vâl­­ceanu G­rîn. Următorii elevi au trecut exame­nul de capacitate clasa IV B., liceul „Sf. Sava“ : Angelin AL, Aslan Ceaur Gh., Goldemberg S., Idieru AL, Lenghel Ion, Mihai Simion, Nicolesca Ulise, Păduraru Gh., Pancescu Cezar, Po­­povici Lupa Mircea, Schwartz S., LoUz Aurel, Ștefănescu V. și Tănă­­sescu Constantin. — Prin poștă — — Piesa lui Rostand „Chante­­cler“ s’a jucat la teatrul Porte- St.-Martin din Paris de 150 de ori una după alta, într’un inter­val de 5 luni. — Sâmbăta trecută a fost exe­cutat în curtea închisoarei din Ratibor l­criitorul minier Tan­­nerberg, condamnat la moarte pentru că și-a ucis copilul, in vârstă numai de patru luni. •— Duminica trecută s’a inau­gurat în orașul Bremen o statuă ecvestră a principelui Bismark, primul cancelar al imperiului german. —­ Consiliul comunal al ora­șului Pressburg din Ungaria, cu ocazia aniversări­i 80 a nașterii împăratului Francisc Iosef a vo­tat instituirea unui fond de 100 mii coroane, din venitul căruia să se dea burse elevilor săraci din Pressburg, care învață la universitatea din Budapesta.­­ Al 18-lea congres internațio­nal pentru pace se va ține la Stokholm de la 18—24 August. — Intr’o adunare numeroasă a agrarienilor cehi ținută la Praga s’a hotărît înființarea u­­nui nou partid sub numele de partidul poporal ceh. BULETINUL MMQSFEESC al Institutului Meteorologic Pe ziua de 29 Iunie 1910 In țară. — In cursul zilei de orî timpul a fost frumos și liniștit pre­tutindeni. Seara a plouat puțin in unele localități din partea vestică’» țărei și din județele Iași și Neamțu. Timpul in general mai cald ca o lele precedente, temperaturile mai ridicate din țară au fost 33 ° Giurgiu și 34 ° ta Periețî (Ialomița­) iar cele mai coborâte 10 ° la Rucăr 9 ° la Sinaia. Astăzi dimineață cevu mai mult noroi afară de partea d veste a țărei unde este senin. Pr­siunea atmosferică a crescut prea p­lin de erî; ea se găsește în mijloc către 760 mm. In jurul agitației angrosiști!®r la pescărie din Gara­ Galați, 29 iunie. Am arătat la timp agitața produsă printre comercianții an­grosiști de pescărie, în urma nouei dispozițiune luată de d. ministru Constantinescu cu pri­vire la vânzarea și distribuirea peștelui. Angrosiștii înaintaseră prin d. dr. Antipa, directorul pescă­riilor Statului, un memoriu d-lui minstru Constantinescu, prin care cereau să revie la ve­chiul sistem de a se vinde pește­le prin licitație. Ca răspuns la această cerere, ministerul a comunicat comer­cianților angrosiști de pescărie din localitate că orice revenire asupra modului de vânzare a peștelui stabilit acum în urmă, e imposibilă. Printre angrosiștii de pescărie se agită ideea de a trimite la București o delegație numeroa­să, spre a interveni din nou pe lângă d. ministru Constantines­cu, formulând aceeaș cerere. De câte­va zile se observă oare­care mișcare printre vânătorii pescari de la lacul Brateș, băl­țile Dobrogei și Dunăre. Ei, pretind ca, față cu eftinirea peștelui, ministerul domeniilor să le scadă și lor dijma cu cel puțin 10 sau 15 la sută. Amănunte asupra sângeroasei tucie­­rărei din comuna Bs­rceli — Prin poștă — Tecuci, 28 Iunie. Am relatat pe scurt în cores­pondența de er, despre încâera­­rea sângeroasă din comuna Barcea, săvârșită noaptea între orele 11—1 jum. în satul Drăgă­­nești între un grup de soldați al unui detașament din reg. 6 ro­șiori aflați la munca câmpului pe moșia Drăgănești, proprieta­tea d-lui Dinu Mihail, și oa­menii acelei moșii. Completez știrea cu urmă­toarele date cari sunt și ca un scurt rezumat al cercetărilor făcute azi la fața locului de re­prezentanții autorităților civile și militare. In noaptea de 27—28 cm cam pe la ora II, pe când d-nii Luca Sobieski și Ion Teodorescu, func­ționari la sus zisa moșie, se în­­torceau din oraș spre conac, în­­tr’o trăsură condusă de vizitiul Sava Căluian, s’au întâlnit a­­proape de eșirea satului cu un grup de 9 soldați și 3 flăcăi cari erau într'o completă stare de ebrietate. La observațiunile ce li s’au fă­cut de oamenii moșiei că de ce întârziază atâta, căci a doua zi se vor simți obosiți, a doua zi când munci, muniții crezându­­se insultați au început a voci­fera. Injuriile pornindu-se de astă­­dată de ambele părți, soldații au sărit asupra oamenilor mo­șiei, unii ținând caii iar alții cu bolovani și cu parii de pe marginea șoselei au început a-I lovi, pricinuindu-le mai multe leziuni grave, spărgând și ca­pul lui Teodorescu. Faptul pe­­trecându-se chiar înaintea locu­inței d-lui Petricanu, tot din ser­viciul moșiei, acesta a căutat să-șî scape tovarășul de furia bătăușilor trăgându-l și adă­­postindu-l la el în curte, unde soldații voind a pătrunde, nu­mitul pentru a-l înfricoșa și li­niști a tras 2 focuri de revolver în vânt. In acest interval d. Sobieski, profitând de ocazie, a scăpat cu fuga spre conac. Soldații pă­rând a se liniști s’au retras un moment pe câmp la mașina de treier, unde trezind din somn și pe ceilalți camarazi ai lor, zvonind că a fost împușcat bri­gadierul Anton Ion, au plecat cu toții în corp dre vre-o 50—60 la număr înarmați cu pari de la șosea spre conac unde are d. Sobieski locuința. Aci forțând porțile, au cercat să pătrundă în interior. La răspunsurile ce li s’au dat și somațiunile ce li s’au făcut de a se retrage că nu e nici un brigadier mort sau împușcat în curte, el înaintând mereu, d. So­bieski crezându-se în legitimă apărare, a tras un foc de armă lovind de moarte pe soldatul Pasta Vasile și mai ușor pe alți 2. Soldații văzând că dintre ei cad răniți, îngroziți de fapte­le ce au făcut, au început a se retrage la mașina de treier. Ră­niții au fost puși într-un ghio­ci­n al curtei și transportați la infirmeria corpului. Starea lui Pasta e îngrijitoare și nu se știe de va scăpa cu viață, alt­ele perforându-­i regi­unea toracică. Soldații au în­ceput lucrul azi. Ancheta s-a făcut de o comi­siune mixtă compusă din d-nul Emanoil Șendrea, ac­torul plă­­șei Tecuci, delegat din partea Parchetului și d. locot. Nicules­­cu, adjutantul Pieței, delegat din partea Garnizoanei.

Next