Universul, iulie 1910 (Anul 28, nr. 177-207)
1910-07-01 / nr. 177
u CALENDARUL CULTURAL AL ROMANULUI ------PE 1911----- Pătrunși de nevoia și însemnătatea Învățământului, prin metodă care să îndemne la cetit și să stea în îndemâna fiecăruia, spre cercetare zilnică. Înfățișăm lucrarea noastră „CALEDARUL CULTURAL AL ROMANULUI**. Această lucrare cuprinde felurite învățături, astfel: In fiecare zi se dau versuri din Biblie, mai ales din Noul Testament, precum și deslușiri asupra vieței sfântului prăznuuit. Apoi, în fiecare Duminecă de peste an, se deslușește pe scurt înțelesul Evangheliei, care se cetește la Sfânta Liturghie. Tot in această zi se dă o însemnare despre munca câmpului și un episod din istoria patriei. In fiecare Luni se dă un sfat de agricultură și unul de chibzuială casnică. In fiecare Marți se dă un rezumat al unuia sau mai multor articole din Constituția țărei, precum și un sfat de gospodărie. In fiecare Miercuri se dă o însemnare despre oaste și o pildă de publicitate din gazetele străine, sau din alte scrieri folositoare. In fiecare Jour se dau însemnări despre statistică, economie națională, despre obștii și băncii poporale,precum și un ltat oarecare. In fiecare Vineri se dă o însemnare despre îngrijirea vitelor, precum și o istorioară. In fiecare Sâmbătă se dă o însemnare despre higiena și una despre educație. Materialul s’a rânduit pe cât cu putință în raport cu nevoile noastre și el este în mare parte cules de prin cărți și scrieri, iar ideile sunt bine cernute de pleava răzvrătirei și cât se poate de dospite în românism. Prilejul de a se rupe foaia zilei trecute din acest calendar, poate fi un imbold la cetire și la fapte bune, și un îndemn de a mai căuta și de suflet prin cetirea frumoaselor versuri ale Bibliei, care în alte țări nu lipsește din nici o casă. Cele 365 foi vor fi așezate pe un cadru de carton lung de 118 c.m. și lat de 32 c.m., unde prin ilustrațiuni frumoase se vor arăta fazele principale din istoria patriei, putându-se astfel împrăștia cultura și prin imagini. Nădăjduim că acest calendar să fie de mult folos și săteanului nostru, care încă n’are la îndemână o bibliotecă potrivită Și căruia tncă nu i s’a format gustul pentru cetire; în schimb însă, i se otrăvește zilnic sufletul și mintea prin scrieri rele și prin imagini provocătoare. De aceea credem că și acest calendar poate fi un dar de Anul Nou, pentru toți aceia cari doresc a avea mai mult decât un simplu calendar amintitor* al zilei. Dacă lucrarea aceasta nu se poate încă înfățișa precum are de dorit, avem nădejdea că ea va fi îmbunătățită an cu an, mai ales că unele coloane trebue înoite în fiecare an cu alte însemnări, cu alte sfaturi și cu alte date cerute de legea progresului. Costul unui exemplar va fi de l ică 50 bani. Lucrarea va apare la începutul lunei Octombrie, 1910. Pentru înlesnirea expedițiunei la timp se primesc abonamente chiar dape acum dar numai pe câte cinci exemplare cel puțin, arătându-ni-se prin o carte poștală numele și adresa persoanei rânduite a primi pachetul. Ca o mai bună încredințare a celor cari doresc a avea această lucrare, dam ca probă mai jos conținutul zilelor de 1 și 2 ianuarie 1911. In restul zilelor anului urmează întreaga materie a subiectului respectiv al coloanei. Ne rezervăm toate drepturile legiuite în forma fondul și ideia lucrărei. Căci oricine făptuește rele, urăște / \ lumina și nu vine la lumină, / \ pentru ca faptele lui să nu / . •“ö / \ fie mustrate. . .£ 2 © CÖ \ / o fe*S © \ tona €. m. I ®. / S* § X \ / S 5 § £ ^--------------------------------------------vac» “ Kg IANUARIE I « $3 2* S1 / a ‘s~ ■s | 114 11 *e ® Js SâmbAT & S £ £ ce 23 ^ Sf. Ierard Vasile ^ Cu Răsăritul 7.52. Apusul 4.58 *2 3S6 — Pătrarul I a 7-a zi — S ö ® ^ Ph >ce © w . » cfi . eö /Sf Vasile s’a născut la Poa Nk fij /tul Capadochiei din părinți creștini.X^ S~ite Q /Fiind isteț foarte și ager la minte, deVrj, 2 /vene capătă învățătura cărților dela vestitulV jJj /dascăl Eurul pe care îl și convertește la creștin /nisra. Îmbrățișând slujba bisericească ajunge Episcop al Chezariei Capadochiei și prin nemărginita sa credință in Christos face mulțime de minuni. El tâlcuește in trei forme /stihurile lui Homer spre marea mirare a învățaților vremei și limpezește înțelesul pildelor lui Solomon. Chemat de Valent împăratul, laS Spatul fiului său Galatie, Sf. Vasile îl insănătoșează din boală prin rugă (ăuni Înălțata Domnului El păstorește până la vîrsta de 45 ani. SSnt+'* OrUpTulux. Evanghelia lui Ma rcu C. I / se deslușește că loan Botezătorul vestește luui Isus, iar prin botezarea mulțimei in a&a / • pregătește pentru a putea primi învăță / îtuitorului și Botiául cu Duhul Sfânt, / Mai înainte a zis Isaia proorocul: „Glaui ce stngă in pustiu . Gătiți calea / ^ mulai drepte faceți cărările lui“. / T. o . “• SP ------------------------------------------------A 11: trzj/| IANUARIE §|M1 .c2â«| ra v R I % -- o £ %Î*AZ |«3 £jk A I s S s 1 g £ o. ~ g-a Hill Ül "S I Țg I I C * £ S “ „ I* -Sol-2* I“!.!52:= Dumineca î . : !f | | l I ! t și Sf. Silvestru • T i 9 §® îs *53 § o Răsăritul 7.51. Apusul 4.58. ’s § g „ se K “ - Lună plină la zi g> | « * U -a « ’S- 3 B .ti ......................~“S ^ 1 £ S 'S. ~ í S / \ § ~ S ^ « la « So / S'vestrul mare învățat \S ~ Offi „ £ a / creștin, s’a născut în Roma veche \ ’*’ E 2 Km rt Q J \ tt Ud E S “ B / și a fost ucenicul Învățatului Ghirin. \ Sif Ipsea / Fiind întărit Episcop al Romei, Sfântul \ 7S. 5 sg 73 *• / rânduește zilele săptămâne, după numele lor \ ® ab /ia astăzi, înlăturând pe cele păgânești. Având\ / darul d’a tămădui pe bolnavi mântuește de lepră pa p* / împăratul Constantin cel Mare prin Sfântul botez, iar acesta îndeamnă pe supușii săi să îmbrățișeze legea nouă. \ / Sfântul păstorește 23 de ani și 10 luni. BIENE £ tfICOLA de la facultatea din vî fost asistent pentu alele Intenta - Exercită ele 18 ani _ consultă în — .IsZ.A.JEBXSZB.A.ZD -Casa. »BXXJilorif « Sw’ndelstrasse,- 5222 le-............... 1 Hr- Ls Mayerso&n Lsureas a! I asaltă il ia râm ír Paris ANGELINA S. E.SGOTE Institutoare di București. Diplomată a Seminariului pedagogic din Eisenach ( Weimar) MAIOR S. IIEONTR Din Intendență, fost 10 ani profesor de partea economică la școala superioară de război Strada Buzești 93, București Elev al profesorului Sebilean Specialist pentru boale și iOPEITAȚIUNII «le ! — VAS, GÂT și URECHI — Calea Moșilor 97, colț cu str. Sfinților.—Telefon 2/83. 5305 ____Consult, dela 2—6 p. m. GROAZNICUL INCENDIU din,urăila Brăila, 29 Iunie. Azi, la orele 3, un groaznic incendiu a isbucnit In calea Dobrogei, la angrosistul de coloniale Vasile Serafide. Focul a luat naștere din etajul magazinului încărcat cu tot felul de mărfuri inflamabile. Flăcările au cuprins întreaga clădire, proprietatea d-lui Iani Gheorghiadi și în care se mai aflau Instalate și birourile Comisiunei europene, și agenția de pilotaj. Pompierii nu pot face nimic. La orele 4 focul s’a transmis la proprietatea cu No. 23 a Creditului urban, în care e instalat depozitul de coloniale al comerciantului angrosist P. Levendi și locuința d-lui liner. Din cauza căldurei ce produc flăcările, nu se poate trece pe calea Dobrogei. Totul e asigurat. Brăila, 29 Iunie. Incendiul izbucnit azi, a distrus complet, până la orele 5, depozitul comerciantului Serafimi și localul, care e proprietatea lui George Polihroniad ; de asemenea a distrus complet proprietatea lui Gheorghiade, precum și biuroul Comisiunei europene. Nu s’a putut scoate nimic a ars toată marfa de coloniale în valoare de 250.000 lei ; grație jutoarelor date de pompieri, casa Crediului în care era instalat magazinul lui Levenți, nu a fost coprinsă de incendiu. Numai o parte din acoperiș s’a aprins. Din biuroul Comisiunei europene nu s’a scos nimic. Toate clădirile distruse de incendiu, precum și depozitul de coloniale sunt asigurate pentru 230.000 lei, la societățile de asigurare „Generala“ și „Naționala“. Bănuindu-se că focul a fost pus, tot personalul magazinului Serafimi a fost arestat. Casele de peste drum de cele incendiate au fost scăpate de foc fiind stropite în continuu cu apă. Mii de persoane se aflau la fața dezastrului. Buni abonați, cari cer schimbări de adresă, sunt rugați să bine-voiască a trimite la administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Jour 1 Iulie 1910 Frații HA.SILNAD PRIX FIXE BUCUREȘTI STRADA LIPSCANII 41 BUCUREȘTI Anunță onor.lor clientele că au angajat un MAESTRU FRANCEZ Specialist în ROCHITAILLEUR precum și o PREMIERA FRANCEZA DE LA UNA DIN CELE MAI MARI CASE PARIZIENE pentru TOALETE ELEGANTE astfel că orice comandă va fi executată un mod de a putea revaliza cu cele confecționate in marile ateliere pariziene. Irusouii gata și de comandă, de la cele mai simple până la cele mai fine și elegante, se execută cu cunoscuta îngrijire în renumitul nostru atelier de lingerie, după ultimele modele. De finele sezonului am pus în vînzare SOLDURI foarte apreciabile cu prețuri extrem de reduse. Preturi fixe și moderate 5283 Starea seamăualurilor La ministerul de interne s’au mai primit următoarele rapoarte : Vaslui. A plouat bine în întreg județul, căzând grindină în comunele Brodoc, Chetrești, Zepodeni, Cănțălărești și Țibana, făcând stricăciuni semănăturilor, pomilor și viilor, inundând și mărind fânețele și grădinile cu zarzavaturi. Semănăturile și fânețele cosite sufer din cauza ploii. Argeș. Timpul a fost noros și secetos. Pe alocuri se simte nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă și cele de primăvară sunt frumoase, însă până în prezent nu s’a început seceratul lor. Porumbul e în bună creștere. Livezile de fân, viile, prunii și pășunile pentru vita sunt abundente. R. Vâlcea. — Timpul variabil. A căzut o ploae torențială cu vijelie, însoțită de grindină și puternice manifestațiuni electrice cauzând stricăciuni la pomi și porumb. Locuitorii se ocupă cu mușuroitul porumbului și cu seceratul grâului. In unele părți grâul a fost culcat în pământ din cauza ploilor puternice. Piatra care a căzut în acest județ a făcut stricăciuni la viile d-lor Limita iu 75 la sută, Gh. Olănescu 50 la In- Î2k Muntenescu 12 pogoane, domnii lui Știrbei 50 în sută, Marin Ionescu 9 pogoane, G. Teodorescu și Filipescu 89 la sută, Gh. Snculescu 50 la sută, Mișu Filipescu 25 în sută. Bacău. Timpul a fost variabil. Semănăturile de vară și primăvară au dat în copt. Toate promit o recoltă abundentă, pe unele locuri s’a început, secerișul grâului. Prășița a doua a porumbului e aproape terminată. Grădinile cu zarzavaturi, viile și pomii fructiferi promit o recoltă abundentă. Imașurile și fânețele se prezintă bine. In comuna Luncani a căzut grindină, făcând stricăciuni recoltelor și viilor; pagubele se urcă aproximativ la 30 la sută. Pe teritoriul comunei Harja a căzut grindină în mărimea oului de porumbel, făcând stricăciuni porumbului de pe teritoriul acelei comuni. În comunele Traian, Helegiu, Valea Rea, Botești, Slănic, Bârsănești, Filipina, Letea-Veche, Slănic, Letea- Nouă, Călugăra, Luizi-Călugăra, Valea-Seacă și Odobești a căzut grindină tot de mărimea oului de porumbel, făcând stricăciuni recoltelor și viilor. Dorohoi. Semănăturile de toamnă și primăvară, în special grâul, orzul, ovăzul, secara și porumbul de pe teritoriul comunelorWiguseniT, Manoleasa, Adâncată, Buna, Șendriceni și Vlăsinești a suferit daune din cauza grindinei, căzute aproximativ între 20 și 30 la sută. Iar pe teritoriul comunei Cotmncca ploaia fiind torențială și grindina deasă și mare, pagubele se urcă la R0 la sută. In general semănăturile se prezintă bine. Praștia a doua a porumbului s’a sfârșit. S’a început seceratul grâului și orzului precum și cositul fânetelor artificiale și parte din cele naturale. Școala de dticultură și sesiuni din Valea Călugarească (Prehova) Scopul acestei școale de viticultură și meserii este să deprindă pe fiii de săteni și proprietari de pământ cu cultura sistematică a viei și să formeze din ei buni îngrijitori pentru viile particularilor. Pe lângă cultura viei și pregătirea vinurilor, școlarii mai învață și celelalte trebi ale câmpului, precum și îngrijirea vitelor. Deosebit de aceasta, școala are două ateliere, unul de dogărie și altul de împletituri, conduse de maeștri speciali, însărcinați să învețe pe școlari aceste meșteșuguri folositoare. Ca să fie primiți în școală, tinerii trebuie să aibă vârsta de 14 ani împliniți și să fie sănătoși , la înscrierea în școală să prezinte certificatul de terminare a școalei primare. Școlarii se întrețin cu cheltuiala lor, plătind la cantina școalei 13 lei pe lună, pentru hrană și spălat, iar locuința, luminatul și încălzitul 11 se înlesnște de școală, gratis. Școlarii își aduc cu dânșii rufe, plapoină, 2 cearceafuri, 2 prosoape și 2 fețe de pernă. îmbrăcămintea și-o fac singuri, purtând fiecare ce poate. Durata cursurilor de școală este de trei ani, cu câte șase zile de vacanță la Crăciun și la Paști. Absolvenții școalei fac armata numai 1 an, conform decretului Regal No. 2S56 din 2 Iulie 1907, publicat în „Monitorul Oficial“ din 10 Iulie 1907. Timpul înscrierilor este dela 1 Iulie până la 1 Septembrie, când toți școlarii înscriși trebuie să vină la școală. Certificatele se pot înainta atât personal, prin școlari, în ziua prezentării la școală, cât și prin poștă, în plic recomandat, însoțite de o cerere, cu timbru de 30 bani. FOCȘANI. — Telegrama de condoleanțe a M. S. Regelm. — D. general Rașuc, nemângâiatul părinte al decedatului sublocat. Rașcu a primit din partea M. S. Regelui următoarea telegramă : „Majestatea Sa Regele mă însărcinează a vă transmite condoleanțele Sale pentru pierderea prea iubitului dv. fiu“. Adjutant de serviciu (ss) lt.-col. Marfheru. Cercul comercial și industrial.La întrunirea care a avut loc în sala „Ciurea“ pentru înființarea unui cerc al comercianților și industriașilor din orașul nostru și întreg județul Putna, pe lângă numroase persoane din localitate, au luat parte și delegații din țară. Președinte al întrunirei a fost ales cu ovațiune d. I. Mihalcea- Vrânceanu. D-sa a arătat marea utilitate a înființărei cercurilor comerciale, cercuri cari vor aduce o mare îmbunătățire comerțului și industriei țărei noastre. Mai vorbesc d-nii: C. Nico lf UNIVERSUL" (Prin poștă dela corespondenții noștri particulari) BUZĂU.— înecat.— Eri, pe la ora 1 după amiazi, copilal Hoise Ion Tănase Vâlian, de 12 ani, din comuna Prescoi, pe când se scălda la apa râului Buzau cu un frate mai mic, la un moment dat pe când se juca cu fratele său in apă, a dat intr’un loc adânc unde s’a înecat. Cadavrul nefericitei victime a fost pescuit după o jumătate oră. CARACAL. — Inspecția de la ferma Studina. — D. ministru de domenii Constantinescu a făcut o inspecție eră la ferma model Studina, din acest județ. D-sa a venit dinspre Piatra-Oit cu automobilul. In treacăt s’a oprit și in localitate vizitând toate autoritățile, însoțit fiind de primarul orașului, prefectul și senatorul Demetrian, a mai vizitat și parcul comunal care este o podoabă a orașului. După amiază ministrul domeniilor și-a continuat drumul cu automobilul la fermă, unde a făcut inspecții și seara a plecat, la Slatina. CAAPINA. — Accident nenorocit. — Pe când trenul No. 128 trecea aseară de la Predeal la Câmpina, a călcat lângă cantonul No. 33 pe o fetiță a șefului de echipă Manta Dumitru. Fetița se numea Bena și era în etate de 2 ani și jumătate. După 2 ore, a încetat din viață. Jefuire. — In noaptea de 27 Iunie, niște indivizi cari până acum nu s’au putut prinde, au intrat prin spargere în locuința săteanului Grigore Nan din com. Corsa, furându-i haine, pânză, o pereche de cisme și suma de 112 lei. CA LABA ȘI-De la soc. funcționarilor comerciali. —Erî toți funcționarii comerciali s’au întrunit la sediul societate din str. Știrbey Vodă 1 .................... .............. Între altele s’a decis înființarea, focuri de artificii. a unei școale de adulți, pentru care scop au cerut ministerului de instrucțiune publică cuvenita autorizațiune cum și pentru a se acorda societăței în mod gratuit una din sălile gimnaziului. S’a hotorit asemenea începând de Duminică 4 Iulie să se țină in localul societaței o serie de conferințe, cu subiect religios, patriotic și comercial. Pentru aceasta s’a oferit diferite persoane particulare competente a le da concursul. CAMPULUNG— Vizitatori.— Odată cu începerea căldurilor și cu încetarea svonurilor ce se răspândise, cum că orașul ar fi contaminat de boale molipsi toace, au început să sosească zilnic vizitatori. Intre cei sosiți am putut memora deocamdată : Familia d-lui inspector judecătoresc Balș, familia d-l ui maior Jean Florescu, d-na Faredy, d-na Tăutu, familia Săvulescu, familia Rosetti Bălănescu, familia general Guman, d-na Rosin, fam. N. Iapati, fam. Brătulescu, fam. general Fâlcoianu,d-na Alcalay, d. Benjamin, d. Buznea, d. Cialîc, d. maior FeriedUe, d. ingineri Șuțu toți din Bucnrești, D-na Demetrescu C.-de-Argeș, domnișoarele Zamfirescu din Focșani, d-na Cupea, d. Iulian Deșsu din T.Măgurele, d-na Niculescu, d. Drnckman, d. Botez din Brăila, d-d. P. Dobrescu, Pascu, Marinescu și Dache Mihailescu din Craiova, d-nele Ianescn, d. Dan din Pitești, d-na Andorlescu , diaconul N. Ionescu din Ploești, d. M.Kirovici, Galați, d. Capon, Giurgiu, d-na și d. locot. Teodorescu, P.Neamț, d-na Braescu, Iași, d. Esoșnn Focșani, d-na Cristina G. Mihaescu Dăești, etc., etc. DOROEOI. Tâlhărie.— In ziua de 26 e. femeea EDonora Kic Pahora, din com. Văculești, mergând la câmp, pi lângă rodiul din marginea satului Văculești, a fost întâmpinată de către dezertorul G. Ignat, care i-a luat mâncarea ce o ducea la lucrători. Compania de jandarmi a luat energice măsuri pentru prinderea numitului dezertor, care este condamnat la 5 ani inchisoare, evadat din Galata și care de 2 ani trăește numai prin locuri ascunse. Acest Ignat a atentat la viața lui Cherbis, comerciant de vite din Dorohoi, în drumul spre Zvorâștea, In luna Mai. DRAGAȘANI.—Moarte subită.— Astă noapte pe la orele 2 a încetat din viață, in urma unei intoxicații alimentare, locotenentul Tătăranu din regimentul II Vâlcea. S’a dispus facerea autopsiei cadavrulub GIURGIU. — Sărbătorirea patronului societaței de binefacere a industriașilor români. Astăzi fiind aniversarea patronului societatei de binefacere a „Industriașilor români“, toți membrii s’au întrunit la sediul societatei în strada Olari. De aci cu muzica și drapele au pornit, în frunte cu comitetul la biserica catedrală a orașului, unde au luat parte la oficierea sf. liturghii. După aceasta, s-a oficiat de preoții catedralei, un parastas pentru odihna membrilor decedați și a reposatului Petrică Drăgănescu fost fost președinte al societatei, fost prim-ajutor de primar. Corul catedralei a dat răspunsurile. Apoi, societarii, s’au înapoiat la sediu unde a depus drapelul. Partizanii d-lui Ghica și d. Manolescu ajutor de primar din a cărui grupare politică făcea parte și Drăgănescu s’au dus la cimitirul Sf. Haralambie unde au depus flori pe mormântul defunctului. Aci s’a oficiat de asemeni un serviciu religios. Otrăvit cu doctorii băbești. Bivolarul Petre Jega, din strada Smârdei, fiind bolnav, a luat o cantitate de 100 grame gândăcei preparați. Puțin după aceasta căzând jos în nesimțire, din cauză că doza fusese prea mare, a fost dus la spital. Doctoria în chestie i-a fost preparată de Petrache Răcaru din bal. Exterior pentru suma de 7 lei. In urma ajutoarelor date la timp, rega e în afară de orice pericol. Mușcați de un câine turbat.— Era, pe la orele 4 d. a. , un câine al d-lui Răducan Pavelescu, din str. Dorobanților No. 2, turbând, a mușcat pe fata Constanța Ionescu de 11 ani și pe copilul Alexandra Dumitra, de 2 ani. Câinele a fost ucis. Victimele au fost trimise institutului antirabic din București. Sosirea unui rus din Kișineuu. Poliția portului Ramadan a trimis azi poliției orașului pe individul Petre Sfetea, întrucât acesta vinea direct din Kișineu, unde holera bântue cu furie. Polițaiul orașului a vestit serviciul sanitar comunal, spre a se lua măsurile necesare de supraveghere pe timp de 5 zile, conform dispozițiunilor sanitare. RUCĂR. — Prinderea unor bandiți. — «Universul» a vorbit i. timp despre tâlhăria săvârșită în noaptea de 6 Decembrie pe teritoriul com. Gura-Teghi juj. Buzău, asupra comerciantului l Ștefănescu și a soției sale,care au fost jefuiți, după ce au fost torturați, luându-li-se 10.000 lei numerari, iar 2.000 lei în bijuterii. De atunci și până acum s’a făcut diferite cercetări cari au rămas fără nici un rezultat. Ian, Ștefan Ganea, V. N. Simionescu-Buzau, Efrka Istrati-Tecuciu, Hie I. Moisescu-Buzau și Gh. Antonescu, toți susținând ideea Înnființărei cercului. După aceea d. Costica Nicolau, secretarul, dă citire unui statut provizor, care se admite cu unanimitate. " S’a ales o comisiune de 31 membri care să stărue pentru închegarea definitivă a cercului. D. I. Mihalcea-Vrânceanu, a anunțat că cel mult in 10 zile cercurile vor fi convocate la o mare întrunire în București. Ședința societatei podgorenilor. Tot în sala „Ciurea“, a avut loc era o întrunire a societăței podgorenilor din județele Putna, Tecuciu și R.Sărat. D. Duiliu Zamfirescu, membru în comisiunea dunăreană și mare podgorean din județul nostru, a tratat chestiunea lipsei de muncitori pentru lucrările agricole in general și cele viticole în special. D. Al. Mihail, mare viticultor din jud. R.Sărat, a vorbit despre importul strugurilor turcești și a cerut să se intervie pentru oprirea lui, sau cel puțin a fabricărei vinului din aceste struguri. După cum se știe această chestiune agită foarte mult pe podgorenii țărei noastre, cărora importul pomenit mai sus le face o mare și neleală concurență. Altă chestiune de o foarte mare importanță tratată de d-nii Duiliu Zamfirescu și Al. Mihail a fost: Ferirea viilor de flagelul grindinei. D-lor au susținut că cel mai eficace, sistem ar fi, înființarea de numeroase stațiuni prin regiunile de podgorii, de unde în caz de apariția norilor cari ar părea că conțin grindină să ceste focuri s’ar putea ridica la înălțimi de 700—1500 metri și ar împedeca în mare măsură formarea grindinei. Totodată s’a emis ideea înființărei unei societăți de asigurare, care în caz de înființare a stațiunilor de artificii, ar avea foarte puține despăgubiri de făcut și deci asigurările s’ar contracta în condițiuni ușoare pentru podgoreni. Importantele chestiuni discutate, se vor mai studia de societate. CURELE DE PIELE Gebrüder Krafft Fahr na a IU Cureți ^ Pic de Cămilă și Baista Gast. Kunz A. G., Treuen 1/8 - FARA CONCURENȚA - Depozit permanent la Repr. General ARTHUR RYSER București. B-Aut Carol ÎS. Azi însă autorii au fost dovediți de către șeful de secție P. Berindzi de la plasa Giuvala. Ei sunt Gh. Fulga zis și Folosca și Gheorghe I. Bâncilă, cari au făcut mărturisiri complete. S’a găsit la ei revolverul, 2 inele de aur și un lanț de aur ale reclamanților, cari venind în localitate au recunoscut atât obiectele cât și pe bandiți. Furt de vite.Astăzi a fost descoperit de d. P. Berendei, șeful secției Giuvala, autorul furtului de boi al lui Bran Rădescu din Rucăr. El este Gh. I. Bâncilă, un cunoscut bandit, care a băgat groaza populația comunei Rucăr. Copilă arsă.—Copila Maria Nicolae Bâuță din Stoenești, de 4 ani, pe când se afla singură, părinții fiind duși la munca câmpului, dându-se pe lângă foci »’»a aprins hainele. La țipetele disperate ale copilei, au sărit vecinii cari au salvat-o. Primele Îngrijiri i s’au dat de d. Grigore Enache, agentul sanitar local. Vizitatori sosiți.—Până acum a sosit : Familia Chehais, din Pitești, inginer Dima, Pitești, d-na Stănescu și d-șoarele Voinescu, Calafat, d-na Ionescu, d-na Briti și d. avocat Ispas din București. TECUCI.— Stabilirea identității unui cadavru. — Azi, făcându-se în târgușorul Ivești desgroparea cadavrului unui necunoscut ce s’a găsit tăiat de tren în apropiere de stația Ivești, s’a recunoscut chiar de către soția mortului că e Marcus Shirman, de loc din Galați. Nenorocitul era suferind de alienare mintală și s’a aruncat sub roatele trenului. TELEGA. — Serbare scalară, Erî, 27 Iunie, s’a dat la școala primară din localitate serbarea de fine de an. D. Georgescu, institutor și dirigintele școalei, a deschis serbarea arătând importanța cultarei poporului In urmă copiii au declamat poezii și s’au jucat piese de teatru. D. Jordănescu a încurajat mult pe conii dând fiecăruia câte o sumă de bani. Asistența era foarte numeroasă. Am remarcat pe d-nii: M. Hodoiu primar, Luca Tordanescu, Th Panghel, dirigintele oficiului, Al. Mihăilescu, Alexandrescu învățător în Brebu, Costea Alexandrescu; familiile : căpitan Martinescu, Zinghiara, Grigoriu, Tălăngescu, G. Ionescu, d-neie Clonaru, Martinescu, d-ra Alexandrescu, fam. Popescu, etc. VASLUI.—Nuntă. — Erî, în saloanele prefecture! frumos ornate cu flori naturale și iluminate cu electricitate, s-a sărbătorit căsătoria d-șoare, Francine Ghica, fiica d-lui Eduard Ghica, prefect al județului, cu d. Grigore Vasiliu, prefect de Tutova. D-na și d. Neron Lupașcu, vice-președinte al Senatului, au fost nașii tinerei perechi. Târgul Staasselas* și cu m ©sa 8ial din țară și strâinătate Cota valorilor românești la bursele streine Berlin, 28 iunie. Renta 5% impr. 185 mii. din 1903 mărci 101 80; id. 4% impr. 50 mii. din 1889 mărci 92.60; id. 4% impr. 274 mii. din 1890 mărci 95.70; id. 4 ®/0 impr. 45 mii. din 1891 mărci 91.60; id. 4*/0 impr. 120 mii. din 1894 mărci 91.40; id. h.la impr. 90 mii. din 1896 mărci 90 90; id. 4% impr. 180 mii. din 1898 mărci 90 90; idem 4% conv. din 1905 mărci 91.40; id. 46/ seria A. și B. de 109 mii. din 1905 mărci 90.75; idem 4»/0 impr. 70 mii. din 1908 mărci 90.60. Paris, 28 Iunie. Renta română 5% lei 96.05; reta romeonv. 1.92.—; noul impr. 94 50 Triest, 28 Iunie. Acțiune Dacia-România, cor. —; id. Naționala cor. — ; id. Generala cor.—.—. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea dela 28 Iunie. Viena: schimb Londra 240.25; id. Pans 95.25 ; id. Berlin 117.475 ; id. Amsterdam 190.—; idem Belgia 94.92; id. Italia 94.75. Berlin, schimb Amsterdam.—; id. Belgia —.—; id. Italia —.—; id. Londra —.—; id. Paris —.—; id Elveția —.—; id. Viena —.—; Paris: schimb Londra 252.05; id. Viena 104.87; id. Amsterdam 208.81; id. Berlin 123.18; id. Belgia 9/M perdere ; id. Italia */M pierdere; id. Elveția, s/16 pierdere. Londra: schimb Paris25.'ă&iRfiâ. Berlin 20.62; id. Amsterdam 12.04. COTA CE18ALELOSI TOATE PREȚURILE SUNT DATE IN LEI PE 100 KGB. Chicago, 28 iunie Grâu Iulie 19.75 secd. 0.42 „ Sept. 19.39 „ 0.42 „ Dec. 19.63 „ 0.35 Po mmb Iulie 11.01 ,, 0.14 „ Sept. 11.27 „ 0.28 ” Dec. 10.87 „ 0.38 New York. 28 Iunie. Grâu Disponibil 21.22 scăd. 0 28 ” Iulie 2094 „ 0.38 „ Septembrie 20.34 „ 0.60 „ Decembrie 20.58 ,, 0.47 Porumb Disponibil 13.13 ,, 0.04 „ Iulie 12.94 „ 0.09 ,, Septembrie 13.01 ,, 0.26 „ Decembrie 12.41 ,, 0.42 Liverpool, 28 Iunie. Grafi Iulie 18.99 scăd. 0.43 Oct. 19.40 , 0.17 Porumb Sept. 12.49 ,, 0.08 Grâu Iulie 26.10 urc. 0.24 ,, Sept. 23.82 scăd. 0.06 Secară Iulie 18.07 urc. 0.24 ,, Sept. 18.78 scăd. 0.18 Porumb Iulie-------—-------,, Sept.------—-------Budapesta. 28 Iunie. Grâu Octomb. 19.87 urc. 0.14 „ Aprilie 20.33 „ 0.16 Secară Gotombr. 15.16 ,, 0.18 Ovăz Octombr. 15.16 ,, 0.02 Porumb Iulie 11.52 scăd. 0.04 ,, August 11.61 „ 0.08 „ Mai 11.09----------Rapiță August 25.52 urc. 0.10 Anvers, 28 Iunie. Grâu calitate inferioară 182 g ., sup. iul.-Aug. 18% Porumb ,, inferioară 132/s ., superioară kP/s Coiza dunăreană sup. promt. 25s g Naveta dunăreană ,, ,, 24— Paris, 28 Iunie. Grâu Sept.-Dec. - Nov.-Febr. Făină Sept.-Dec. ,, Nov.-Dec. Ulei coiza Iulie „ „ August „ „ Sept.-Dec. „ „ Ian.-Apr. Grâu c. str. 80-81 kgr, „ „ 78-79» ,. .. 75-76 » Porumb Orz Ovăz Secară Fasole Mei Brăila, 38 Iunie. IV. 4% 5 °,« 24.65 urc. 24.80 32.40 32.35 58.25 58.75 60.— 61.— 0.30 0.15 0.30 0.20 6.75 0.75 0.75 0.75 17.50 16.80 15.10 11.50 9.70 10.— 11.30 22.Constanța, 28 Iunie. Grâu 80-81 kgr. 1 ®; c. str. 16.80 .. » 78-79 ». 4. „ „ 10.„ „ 75-76 ., 5 ° 10 „ „ 15.20 Porumb 11.50 Orz 9.90 Ovăz 9.40 Secară —.— OBORUL CAPITALEI — Vineri, 25 Iunie — Prețul lemnelor Lemnele de fag (de metru) s'au vîndut cu 170—190 lei vagonul sau 17—19 lei mia de kgr. Lemnele cojite cu 230—240 lei vagonul sau 23—24 lei mia kgr. Lemnele de tulă cu 290— 200 leî vagonul sau 19—20 leî mia de kgr. Lemnele de șleau cu 140—150 leî vagonul sau 14—15 leî mia de kgr. Lemnele de plop pentru cărămidă cu 130-135 leî vagonul sau 13-13.50 leî mia de kgr. In ultimele trei zile au sosit pe rampă 140 vagoane cu lemne și 27 vagoane cu var și ciment. Prețul vinurilor, țuicei și rachiurilor pe rampele de , lângă gara de Nord Vinul vechiu de Odobești s’a vândut cu 5—7 leî deca. Vinul de deal cu 5.50-7.50 leî daca. Vinul de Moldova cu 4.50—6.50 leî deca. Vinurile negre cu 5—8 leî deca. Țuica cu 7.50—9.50 leî deca. Drojdia cu 10,50-11-50 lei deca. Prețurile la vinuri variază după calitate iar la rachiuri după tărie. LOGK-OUTUL PATRONILOR TIPOGRAFI DIN CAPITALA Am dat seamă despre agitația lucrătorilor tipografi din Capitală, cari cer ca patronii să le respecte pe lângă sărbătorile prevăzute de legea repausului duminical, și pe cele cuprinise In statutul corporației lor, precum și sporirea salariilor. Față cu această mișcare, patronii tipografi s’au întrunit la orele 4 d. a., în sala Cercului comercial și industrial din calea Victoriei, spre a aviza. Au luat parte la întrunire d-nnl. Soceca, I. Rasidescu, C. Sfetea, I. Ionescu (Universala), G. Ionescu, Filip (Minerva), G. Lăzăreanu, Tipogr. „Eminescu“, Albert Baer, și mulți alții mai mărunți. După mai multe discuțiuni, patronii au luat și semnat următoarea DEC5ZHJNE Față de mișcarea lucrătorilor tipografi, subsemnații patroni tipografi, întruniți astăzi, 29 iunie 1910, în focalul cercului comercial și industrial, am luat următoarele deciziuni: 1) Ca atelierele noastre să fie închise până Luni dimineața, 5 Iulie a. e. și după această dată, in cazul când lucrătorii nu vor relua lucrul în toate atelierele, fără excepție, sub următoarele conditioni : a) Respectarea legea repausului duminical, actualmente in vigoare; b) Menținerea orelor de lucru de 9 pe zi ; e) Respectarea scăreiurilor stabilite sub arbitragiul ministerului de comerț și industrie din 1907 și a nume : Anul I, de la eșirea ca lucrător, 22 leî săptămânal. Anul II, 24 lei săptămânal. Anul III, 26 lei săptămânal. Anul IV, 28 lei săptămânal, și cu majorarea pentru Anul V la 30 lei săptămânal. Anul VI la 32 lei săptămânal. d) Respectarea quantumului de producțiune astăzi uzual. Mai hotărâm că mâine Mercuri, 30 Iunie, orele 4 d. a., să ne Întrunim din nou tot In localii, Cercului comercial și industrial din calea Victoriei. (Urmează semnăturile tipografilor din Capitală). E întâia oară când se produce la țara noastră faptul acesta. In străinătate bckoului, aibă închiderea fabricator uzinelor sau stabilimentelor—în caz de conflict între patroni și lucrători — e obișinuit de câțiva ani. PENTIUJ DULCEAȚA -Calitate superioară, -15 kilograme trimise la domiciliu în București Lei 12 PEPIMIEIlELE ȘTIRB Y— 3UFTEA M ÜnÜII” școalelor secundare din țară Următorii elevi de la școala de aplicației a „Seminarului Pedagogic Universitar“, au obținut diploma de absolvire a clasei a VIII-a, secția clasico-modernă : Finkelstein Sima, Georgescu Teodor, Gheorghiu Ioan, Ionescu D., Iordănescu Gh., Linde Eugen, Nicolae Tudor, Periețeanu Constantin, Ștefănescu loan, Tălășescu Horia, Timuș Ionel și Zamfirescu Constantin. • Absolvenții gimnaziului „Enăchiță Văcărescu“ din Târgoviște : Coleș I. Petre, Basarabescu Grigore, Lipiceanu Vasile, Nițescu Ion, Popescu Emanoil, Popescu Teodor, Georgescu Mircea, Nicolau Nicolae, Rădescu Teodor, Dumitrescu Dumitru, Ionescu Horia, Cătănoiu Constantin, Cazănescu Procopie, Dudea Grigore, Dimitriu Ana, Dumitrescu Cecilia, Dumitrescu Margareta, Grideanu Elena, Nagy Maria, Trofin Zoe, Rizescu Dumitru și Sehescu Ion. • Școala de sericicultură din str. Vienei 6 din Capitală a avut anul acesta 12 absolvente și anume : Constantinescu Virginia, Dima Maria, Irimescu Maria, Popescu Irina, Popov Maria, Petrin Ana, Plopeanu Bena, Petcu Elena, Stanciu Ana, Mlăceanu Elena, Vasiliu Maria și Vasilu Sofia. * Absolvenții clasei a IV-a au școalei superioare de arte și meserii din București : Andrei G., Bobocescu N., Bengulescu M., Creiculescu Gh., Dumitrescu N., Dobrescu A., Gheorghiu I., Herda G. Ionescu M., Isac C., Ilie N., Ion L, Leonida Gh., Mălăescu Gh., Mihai Ilie, Mântulescu C., Pestriceanu E., Petrescu I., Popescu St., Popescu M. , Popescu D, Popescu F., Bădulescu C tD, Ștefănescu St., Suciu V., Toma V., Totoianu Gh. și Vâlceanu Grîn. Următorii elevi au trecut examenul de capacitate clasa IV B., liceul „Sf. Sava“ : Angelin AL, Aslan Ceaur Gh., Goldemberg S., Idieru AL, Lenghel Ion, Mihai Simion, Nicolesca Ulise, Păduraru Gh., Pancescu Cezar, Popovici Lupa Mircea, Schwartz S., LoUz Aurel, Ștefănescu V. și Tănăsescu Constantin. — Prin poștă — — Piesa lui Rostand „Chantecler“ s’a jucat la teatrul Porte- St.-Martin din Paris de 150 de ori una după alta, într’un interval de 5 luni. — Sâmbăta trecută a fost executat în curtea închisoarei din Ratibor lcriitorul minier Tannerberg, condamnat la moarte pentru că și-a ucis copilul, in vârstă numai de patru luni. •— Duminica trecută s’a inaugurat în orașul Bremen o statuă ecvestră a principelui Bismark, primul cancelar al imperiului german. — Consiliul comunal al orașului Pressburg din Ungaria, cu ocazia aniversării 80 a nașterii împăratului Francisc Iosef a votat instituirea unui fond de 100 mii coroane, din venitul căruia să se dea burse elevilor săraci din Pressburg, care învață la universitatea din Budapesta. Al 18-lea congres internațional pentru pace se va ține la Stokholm de la 18—24 August. — Intr’o adunare numeroasă a agrarienilor cehi ținută la Praga s’a hotărît înființarea unui nou partid sub numele de partidul poporal ceh. BULETINUL MMQSFEESC al Institutului Meteorologic Pe ziua de 29 Iunie 1910 In țară. — In cursul zilei de orî timpul a fost frumos și liniștit pretutindeni. Seara a plouat puțin in unele localități din partea vestică’» țărei și din județele Iași și Neamțu. Timpul in general mai cald ca o lele precedente, temperaturile mai ridicate din țară au fost 33 ° Giurgiu și 34 ° ta Periețî (Ialomița) iar cele mai coborâte 10 ° la Rucăr 9 ° la Sinaia. Astăzi dimineață cevu mai mult noroi afară de partea d veste a țărei unde este senin. Prsiunea atmosferică a crescut prea plin de erî; ea se găsește în mijloc către 760 mm. In jurul agitației angrosiști!®r la pescărie din Gara Galați, 29 iunie. Am arătat la timp agitața produsă printre comercianții angrosiști de pescărie, în urma nouei dispozițiune luată de d. ministru Constantinescu cu privire la vânzarea și distribuirea peștelui. Angrosiștii înaintaseră prin d. dr. Antipa, directorul pescăriilor Statului, un memoriu d-lui minstru Constantinescu, prin care cereau să revie la vechiul sistem de a se vinde peștele prin licitație. Ca răspuns la această cerere, ministerul a comunicat comercianților angrosiști de pescărie din localitate că orice revenire asupra modului de vânzare a peștelui stabilit acum în urmă, e imposibilă. Printre angrosiștii de pescărie se agită ideea de a trimite la București o delegație numeroasă, spre a interveni din nou pe lângă d. ministru Constantinescu, formulând aceeaș cerere. De câteva zile se observă oarecare mișcare printre vânătorii pescari de la lacul Brateș, bălțile Dobrogei și Dunăre. Ei, pretind ca, față cu eftinirea peștelui, ministerul domeniilor să le scadă și lor dijma cu cel puțin 10 sau 15 la sută. Amănunte asupra sângeroasei tucierărei din comuna Bsrceli — Prin poștă — Tecuci, 28 Iunie. Am relatat pe scurt în corespondența de er, despre încâerarea sângeroasă din comuna Barcea, săvârșită noaptea între orele 11—1 jum. în satul Drăgănești între un grup de soldați al unui detașament din reg. 6 roșiori aflați la munca câmpului pe moșia Drăgănești, proprietatea d-lui Dinu Mihail, și oamenii acelei moșii. Completez știrea cu următoarele date cari sunt și ca un scurt rezumat al cercetărilor făcute azi la fața locului de reprezentanții autorităților civile și militare. In noaptea de 27—28 cm cam pe la ora II, pe când d-nii Luca Sobieski și Ion Teodorescu, funcționari la sus zisa moșie, se întorceau din oraș spre conac, într’o trăsură condusă de vizitiul Sava Căluian, s’au întâlnit aproape de eșirea satului cu un grup de 9 soldați și 3 flăcăi cari erau într'o completă stare de ebrietate. La observațiunile ce li s’au făcut de oamenii moșiei că de ce întârziază atâta, căci a doua zi se vor simți obosiți, a doua zi când munci, muniții crezânduse insultați au început a vocifera. Injuriile pornindu-se de astădată de ambele părți, soldații au sărit asupra oamenilor moșiei, unii ținând caii iar alții cu bolovani și cu parii de pe marginea șoselei au început a-I lovi, pricinuindu-le mai multe leziuni grave, spărgând și capul lui Teodorescu. Faptul petrecându-se chiar înaintea locuinței d-lui Petricanu, tot din serviciul moșiei, acesta a căutat să-șî scape tovarășul de furia bătăușilor trăgându-l și adăpostindu-l la el în curte, unde soldații voind a pătrunde, numitul pentru a-l înfricoșa și liniști a tras 2 focuri de revolver în vânt. In acest interval d. Sobieski, profitând de ocazie, a scăpat cu fuga spre conac. Soldații părând a se liniști s’au retras un moment pe câmp la mașina de treier, unde trezind din somn și pe ceilalți camarazi ai lor, zvonind că a fost împușcat brigadierul Anton Ion, au plecat cu toții în corp dre vre-o 50—60 la număr înarmați cu pari de la șosea spre conac unde are d. Sobieski locuința. Aci forțând porțile, au cercat să pătrundă în interior. La răspunsurile ce li s’au dat și somațiunile ce li s’au făcut de a se retrage că nu e nici un brigadier mort sau împușcat în curte, el înaintând mereu, d. Sobieski crezându-se în legitimă apărare, a tras un foc de armă lovind de moarte pe soldatul Pasta Vasile și mai ușor pe alți 2. Soldații văzând că dintre ei cad răniți, îngroziți de faptele ce au făcut, au început a se retrage la mașina de treier. Răniții au fost puși într-un ghiocin al curtei și transportați la infirmeria corpului. Starea lui Pasta e îngrijitoare și nu se știe de va scăpa cu viață, altele perforându-i regiunea toracică. Soldații au început lucrul azi. Ancheta s-a făcut de o comisiune mixtă compusă din d-nul Emanoil Șendrea, actorul plășei Tecuci, delegat din partea Parchetului și d. locot. Niculescu, adjutantul Pieței, delegat din partea Garnizoanei.