Universul, august 1910 (Anul 28, nr. 208-238)
1910-08-01 / nr. 208
miNIJL.-XXVIII—Wo. 20S—DUMINECA ! AUGUST ií)fo.£ 4 Foram»: LUIGI CAZZA.VILLA.M CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 bani in România—IO haul lu streinulale REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA fan lt. Strada Brezoianu îl. București ^ 8BBBBMKMBKMP3MHWgW«HW8KWBaSgUU!BuliilHWMWBIIII lllfmri MONASTIREA ANIXOASA (Muscel), fondată de Clucerul Tudoran Vlădescu și jupânița sa Alexandra la anul 1618, sub domnia lui Duca Voecod Calendar pe anul 1910 Otto<av SâiaLuii, 31 Iulie. — Sf. si Dreptul Eudochim. (busaiul socului postul Sf. Marii). Catolic SâmMlă, 13 August.—Marta. IIÎ5. soareluiő.lti Ap. soarelui 7.2-1. tt» anw3rw~--..—•—- - • si Universul“ are următoarele linii telefonice : Administrația . . « « . 0(62 Redacția ........ 12[88 Străinătatea 20)56 --------------— Dumrești, 3 Iulie. h timp de vacanță in legătură cu chestiunea întrebuințărea timpului în vacanță, în săptămânile sau lunile de concediu, este un sfat pe care îl da un contratet și asupra căruia credem că nu va fi rău să atragem mai cu dinadinsul atenția tuturor celor în stare de a-i urma. Un profesor român din Transilvania, spune confratele, făcea observația că noi românii avem cu totilT’o mare vină: aceea de a nu ne cunoaște bine alții pe alții. Tot cei de-aci, dacă trecem granița , numai ca să căutăm distracții în unele localități climaterice, iar cei de dincolo arareori vin în România, și atunci stau mai mult numai în București. . Profesorul transilvănean are dreptate. Îndeosebi, noi cei din România, cunoaștem prea puțin viață satelor românești de dincolo, din care am putea învăța multe lieruri interesante pentru noi. Confratele dă ca pildă cireolia cooperativelor sau a industriilor țărănești. Nu e nevoie să mergem până în Danemarca, sat, în alte țări depărtate, ca să ne informăm asupra unor asemenea, chestiuni, putem merge în orice centru românesc din Transilvania și vom vedea filiale ele cooperative, bănci populare, săli de reuniune pentru conferințe, etc. Vom vedea acolo cum românii au știut să se folosească de exemplul sașilor, cari sunt unul din neamurile cele mai active și mai econoaie din câte există,"având o organizare comunală și o gospodărie, rurală ideală. ..Eu de ajuns să vizităm satul Codlea de lângă Brașov, ca să înțelegem gradul de desvoltare economică a lor. Acest sat este tot, alinimt, perfect, canalizat și luminat cu lumina electrică. Are i scat lc niște adevărate palate, localuri de reuniune culturală, sală de lectură în care se primesc ziare de pretutindeni; și totul e făcut din cotizațiile locuitorilor, fără nici un ajutor de la Stat. Toți de altfel sunt și mici rentieri căci nu e unul din sătenii de la Codlea care să nu aibă bani depuși la Casele de economie“. E Vrednic dar de văzut și de constatat ce fel ,și țăranii români de peste munți au știut, să profite de niște exemple ca acestea, cum țăranii noștri din regat nami a,vui înaintea, ochilor. Pe de altă parte nu ne-ar strica să cunoaștem mai bine, convirigându-ne cu ochii noștri la fața locuim, și greutățile vieței fraților noștri de peste munți, suferințele lor morale, felul lor de a le înfățișa și de a se îndura speranțele, năzuințele,aspirațiile lor adevărate. In ce privește pe românii din afară de regat, adevărat este că în mare parte sunt răspândite printre dânșii, în privința noastră a celor de aici, păreri rele foarte greșite mulțumită unor publicații dela noi, cari se complac în ponegrirea, cu sau fără sistemă, a tot ce este viață publică și socială în țara românească. . „Ai*, trebui,—zice confratele pe care l-am citat,—ca și frații noștri să ne cunoască, nu numai din Auzite, căci ar putea să-și controleze și să-și modifice multe din greșitele păreri ce lu au despre noi. Astfel în general ei cred că suntem roși de politică meschină și că ne lipsește cu totul idealul irațional, desigur că aceasta’ e o exagerație. Nici clasele noastre superioare, nici burghezia, nu sunt atât de rele cum li se pare și le consideră frații noștri, prea influențați de criticele "cu ireal nesîncere ale criticașiiilor“, iată dar, și pentru noi cei de acî și pentru frații noștri, un îndemn mai mult, și dintre cele anal vrednice de a li se da toată armarea cu putință, ca să ne întrebuințăm timpul liber al vacanțelor și concediilor Internischip mai puțin deșert și zadarnic ca de obicei. Sfaturi cifre public RELATIVE la holera ce ne amenință a împărțit era Primăria Capitalei următoarele sfaturi : Iubiți cetateni, Holera e lângă țara noastră; datori suntem cu toții să facem mai mult decât satori ca să ne ferim să fure la noi, odată venită, cu greu și cu sacrificii mari o vom putea goni. Se impune o înțelegere, o lucrare comuună în acest scop; vă rugăm ajutați-ne, căci așa vă veți ajuta pe d-voastră înșivă. In prima linie feriți-vă de a mânca lucrați cari bănuiți că nu ar fi furate sau lume : înlătureți fructele crude și mâncați-Ie fierte și preparate în casa d-voastră proprie sai în localuri a căror curățenie o cunoașteți în urma propriilor d-voastră cercetări. Dacă doriți cu orice preț să mâncați fructe crude, spălați-le în mai multe ape suu într’o apa fiartă. Nu dați copiilor să mănânce fructe crude. Spălați-vă pe mâini cu apă caldă șî săpun înainte de mâncare și de mai multe ori pe zi; țineți-vă curați; faceți băi generale sau dușuri,cât mai des . Intrebuințați >mereu săpunul ! Primciți-vă des. Chiar pâinea e bine să o prăjiți puțin la foc înainte de a o mânca. Boți ceaiuri cât de multe sau limonade făcute de d-voastră. Nu influuațțe salate decât bine spălate ți opărite. Aceia dintre d-voastră, cari luați apa de la conduct, puteți să o beți așa cum vine, dar dacii o luați de la sacagii sa îi o mai puneți prin vase, avețî grijă de a o fierbe și aceste vitro să fie foarte curate, l’e acolo pe unde sa dau apă din puțuri, fierbeți-o mai întâi și apoi beți-o. Mai bine însă să, beți ceaiuri. Puteți lua vin cu apă sau bere, cu viiămă , feriți-va însă de boui căci ele strică stomacul, provoacă vărsături și tițari predispunând mult corpii, să capete holeră. Prăjituri, bomboane, rahat, limonade, înghețate, etc.. .acolo unde visa l>are după înfățișare aii nu sunt curate, nu le luați , vă cumpărați boala cu banii d-voastră. "Prin cofitării, berii iii, cafenele, țurțuri, crlrciume, restaurante, treceți tutui io inspectio bucătăriile, laboratoarele, curțile și latrinele și apoi să vă opriți, boicotați pe aceia cari vă vând boală și mizerie în casa și lumina d-voastră. Fără concursul d-voastră, iubiți cetățeni, nu putem face nimic; da mai bine de un an ne luptăm pentru curățenie și prea puțin am putut face, că nu prea ne-ați ajutat. Acum, când o boală teribilă ne amenință, când cu toții trebue să ne strângem rândurile, cel puțin acum să ne ajutați, căci dacă holera intră în țară sau în București, atunci va fi jare mare și greutăți mai mari de, învins, mii de ființe nevinovate și neprețutite ca valoare vitală de energii, vor fi secerate. Oameni buni, curățiți-vă casele, curțile, și mai ales latrinele; nu cereți totul numai da la Primărie ; gândiți-vă că este în joc viața d-voastră, a familiei, a copilașilor d-voastră. Noi nu putem face mare lucru,—e trist, dar e adevărat : apă n’avem destulă, stradele nu le putem stropi pe toate cum trebue, grioaele nu le putem ridica complet, dar facem și noi cât putem. Ne am încumetat a face destule și am făcut chiar multe, dar nu pe toate , nimenea nu poate pretinde că se va ajunge la un rezultat practic și urgent -cum îi cer împrejurările decente,decât dacă fiecare om în parte va fi conștient de importanța ce o are ca factor, ce poate da boale altora precum și puterea ce are de a contribui la păstrarea sănătatei generale. " Strângeți-vă gunoiul din curți, în lăzi sau cutii, închise; vom face sforțări de a le ridica cât de des posibil; prin mahalale, adunați-l și ardeții; nud mai depuneți prin maidane; nu aruncați cărnuri, mâncări sau animale moarte la gurile de canale, pe strade, prin curii, pe maidane sau prin șanțuri. JKu beți dragă, limonada sa și alte băuturi cari au ghiață înăuntru, căci sunt murdare; sai acele care numai vi se par că nu ar fi bube, respins-lc, geU-li Fiți cumpătați în toate, evitați deranjările de stomac, țineți-va curați; în acest fel corpul d-voastră va fi tare și rezistența lui va învinge sămânța holerei și a tuturor bontelor, iar noi, vom avea mulțumirea de a vă fi ajutat prin propriile d voastră mijloace. P. primar, Hr. N. Botosén. GOKZRM șiUite mm Ministerul de război a a dat următorul ordin general relativ la concentrarea de toamnă pentru instrucția regimentelor de călărași și roșiori în anul 1910 : Ca urmare ordinului general din 16 Aprilie a. c. instrucția călărașilor și roșiorlor se va face după cum urmează : 3) Regimentele de călărași ale diviziilor 1 și 9,inclusiv se vor concentra pentru 20 zile după cum urmează: In tabelele regionale de instrucție de la 32—SS August inclusiv: Cadrele permanente ale escadroanelor. Contingentul I (1910) cari au cai.. împărțirea regimentelor de călărași pe tabere de instrucție se va face de către comandamentele respective, conform ordinelor de bătac. I. D. 1828. Regimentul 30 călărași se va concentra la divizia a 10 reservă dela 23 August până la 13 Septembrie și va chema : trupa schimbului sub arme , contingentul de completare 1907 numai în cazul când efectivul de concentrare 000 oameni de regiment nu se va completa cu trupa cu schimbul sub arme. Instrucția se va face în conformitate cu programul anexat la ordinul general No. 27. Pentru manevre. — Regimentele de călărași ale diviziilor 3—9 inclusiv se vor concentra pentru 20 de zile și se vor chema : contingentul II (1909) și III (1908) ,sub amno ; contigentul de completare 1907 numai în cazul când efectivul de concentrare 000 oameni de regiment nu se va completa cu celo 2 disthngento de mai sus. Epoca concentrării regimentelor de călărași ale diviziilor 1—inclusiv va fi în raport cu concentrarea pentru manevră a diviziei respective și arme. Concentrarea regimentelor de călărași (Divizia 19) a regimentului 2 călărași (Divizia II) și a regimentului 3 călărași (Divizia III) se va face în același timp și la datele ce se vor fixa prin ordinul de manevră. Concentrarea regimentului 4 călărași (Divizia IV) s va face în report cu concentrarea diviziei a IV-a comunicând că această decizie se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia IV. Concentrarea regimentului 5 călărași (Divizia V-a) și a regimentului 6 călărași (Div. VI) se va face în raport cu concentrarea acestei divizii, cunoscând că divizia VI se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia V. Concentrarea regimentului 7 călărași (Divzia VIII) și a regimentului 3 călărași (Divizia IV-a se va face în raport cu concentrarea acestor divizii, cunoscând că divizia a III se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia V-a. Concentrarea regimentului 9 călărași (Divizia IX) și a regimentului 10 călărași (Divizia X-a) se va face de la 25 August până la 13 Septembrie inclusiv. La fixarea datei peste patricel se va tine seamă că diviziile care se concentrează mai în urmă în corpurle de armată și fie ele cu concentrarea terminată cu cel puțin trei zile înaintea manevrelor regale, pentru ca pe timpul acestor manevre să nu mai fie nici o concentrare. In cele din urmă 10 zile ale concentrării pentru manevră, regimentele de durași vor lua parte la manevre cu diviziile cărora aparțin. (Regimentele de roșiori se vor concentra pentru exerciții și manevre pe timp de 20 de zile ; vor lua parte contingentele permanente sub arme ; contingentele cu schimbul sub arme ; contingentul de completare 1907 provenit din trupa eu schimbul, numai în cazul cum efectivul de concentrare 600 oameni de regiment nu se va complecta cu continentele permanente și cu schimbul sub arme. Oamenii cu schimbul nu vor purta lance. Ordinele de detaliu pentru concentrarea regimentelor de roșiori, cu privire ,la data , concentrării, instrucții, etc. se vor da de inspectoratul general al cavaleriei. ÖOTMMETEI dela banca „Isbânda Neamului“ (Prin telefondelii coresp. nostru) Galați, S0 Din ancheta făcută de șeful siguranței Gologan, asupra activitatei băncei „Isbârnda Neamului“ rezultă următoarele: La înființarea ei această bancă n’a avut nici un capital. A fost transcrisă la tribunalul Ilfov pe numele unui oarecare Ion Sandu, care nu știe nimic despre operațiunile acestei bănci Operațiunile se făceau de Florea Trișcoiu care semna pe acest Ion Sandu. El a cumpărat lozuitele la casa „Urban“ din Bran, fără să se la se plătească integral, și, fieca din aceste loturi le vindea " mai multe persoane. Horea Trișcoiu a tipărit în localitate contracte de vânzare a unor loturi ce nu-i aparțineau. In aceste contracte el pusese o clauză, că neplate ratelor la timp atrage rezilierea contractului și perderea sumelor depuse. Prin acest procedeu el a reușit să câștige însemnate sume de bani de la acele persoane cari nu puteau să continue cu plata ratelor. La percheziția făcută de șeful siguranței la locuința lui Irișcoiu nu s’a putut găsi nici registru de verificare. Rezultatul acestei anchete a fi trimes mâine parchetului. » nn va OFICial GâRC Stîî HÂȚ! Ofițerii de rezervă din reg. Roman No. 14, sublocotenenți: Stoicescu Mihail, Bolilescu Alexandru, Cristea Solomon, Pană Barbu Alexandru, și Cișmian Nicolae, sunt concentrați pentru instrucție de la 10—31 August. Fi trebue să se prezinte cu ținuta de campanie completă în dimineața de 10..August, la reședința regimentului, la Roman. Regimentul 8 Dragoș No. 29, cu garnizoana în Dorohoi, facecunoscut ofițerilor de rezervă notați mai jos, că sunt chemați pentru ziua de 10 August, orele 6 dimineața, la regiment, spre a lua parte la concentrarea din tabăra Șipote, de la 10 la 81 August a. c. Vor avea cu ei echipamentul de campanie, complet și regulamentar. Sub-locotenenții: Dupu Mihalache, din București, str. Berzei No. 117, Nechifor I. Mihail, din Străoanî-de-Jos, (Putna), Roată Andrei, din Lespezi (Suceava), Tenea C. Andrei, administrator de plasă din jud. Tutova, Diaconescu ,Gr., șeful poliției din Tg.Ocna, Ioan Tudor, advocat, din București, str. Labirint No. 19. * Ofițerii de rezervă sublocot, Niculescu Gheorghe și Huss Alexandru, urmând a lua parte la concentrare, trebue să se prezinte la reședința batalionului de căi ferate (Cotroceni) în ziua de 10 August a. c. orele 7 dimineața având ținuta de campanie completă și reglementară. De asemenea toți concediații din cont. 1905, cari aparțin batalionului de căi ferate și rezerviștii din fost concer UU Leii iüicbtU Î?ILUZ/IU .. conting. 1903 cari n’au intrațî anul acesta. IU CHESTIA. IEFTENIREI PEȘTELUI (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Brăila, 29 Iulie. _ Față de diferitele comentarii ce se fac, criticându-se sistemul actual de vânzare al peștelui vânat în bălțile Statului cu prețul fixat de minister, ca fiind în dauna populației sărace, spre a face o expunere cât mai aproape de adevăr asupra situației, am căutat să am în această chestiune o convorbire cu un funcționar al administrației pescăriilor din localitate. Înainte de a căpăta deslușirile ce vom expune mai jos, am fost condus în una din ultimele zile în port, în piața pescăriei, unde am asistat la desfacerea cantităților de pește ce am sosit atunci. Noul sistem de vânzare nu-l cunoșteam. Vânzarea se face astfel : Se oprește o cantitate suficientă pentru cerințele orașului, care se distribue la precupeți, apoi se repartizează cantitățile spre a satisface cererile primăriilor din țară, după aceasta din cantitatea rămasă se dă diferiților negustori cari vin cu căruțele din județ și în urmă comercianților ce fac afaceri cu interiorul țării. Dacă este morun și nisetru, se dă pentru export în străinătate. Spre a le mulțumi toată lumea,fiecare specie de pește este împărțită la toți; niciodată însă nu se dă unui negustor numai o singură specie de pește, chiar dacă cere așa.Administrația pescăriilor depune tot interesul ca să se poată cât mai mult mulțumi toată lumea, însă fiecare negustor în parte umărindu-șî interesele lui, cu toată bunăvoința administrației de a-i face să fie satisfăcuți cât mai mult, nu vrea să țină SeWnăî și de interesele celorl’alțî și de aci diferite nemulțumiri ce se înregistrează. Sistemul actual de vânzare — după cum mă asigură funcționarul superior de la care am căpătat deslușirile—e foarte bun, pe de o parte fiindcă sa înlătură specula mare, de până acum prin vânzarea directă; iar pe de alta, că prețul peștelui va varia după epoci și cantitățile vânate, permițând astfel întregei populațiuni a se aproviziona cu pește oricând cunoscând prețurile. S’a crezut de multă lume —după zvonurile lansate de interesați—că sistemul actual va fi în paguba populațiunei. La aceasta contribuise în mare parte și faptul că soseau cantități prea mici de pește pe piață, din cauza apelor enorm de mari, cari împiedecăm vânatul. Adevărul e contrar zvonurilor lansate. Apele începând să scadă, cantitățile de pește au încăput să fie mai mari și prețurile au scăzut, permițând oricui să cumpere. Aceste prețuri scăzute se vor menține, multă vreme, deoarece după constatările făcute —bălțile județului nostru azi ,altul acesta e producția extraordinar de abundentă. Spre a se face o înlesnire și mai mare populațiune, și mai ales țăranilor, s’a luat dispoziții ca la toate punctele unde sunt agenți ai administrației pescăriilor să se facă vânzarea direct, ceea ce nu se practica până acum. Coresp. glTrTerul judiciar —TRIBUDALELE CIVIL TI— Falsificatorii ele monedă — Ordonanță definitivă — Am publicat la timp. că poliția Capitalei a arestat pe indivizii Petre Codreanu și Nae Ionescu, zis Noroc, la cari s’am găsit monede false de câte 50 bani. La perchiziția făcută la domiciliul lor s’a găsit și materialul din care fabricau banii. Fiind înaintați parchetului, linat cu iașii, ația afacere pe judecătorul de instrucție al cab. 3. Cu ocazia cercetărilor de judecător a mai descoperit că acești indivizi au comis și furturi, iar Nae Ionescu a comis și o tâlhărie la drumul mare. Instrucția fiind terminată, d. j LKcecator a dat era ordonanța definitivă în această afacere. FATA DE PRIMEJDIA HOLEREI Ancheta „laiversulur“ cu privire la starea sanitară a Capitalei Trecem prin momente critice ; suntem serios amenințați de o invazie a holerei, iar de la direcțiunea generală sanitară, se repetă zilnic că pericolul e iminent, că „holera e gata să intre în țară“. Spre a ne putea da seamă care ar fi proporțiile ce le-ar lua epidemia holerei în cazul când ar izbucni în Capitală, am întreprins o vastă anchetă în diferitele cartiere mărginașe, unde populațiunea este destul de deasă pentru ca starea ei sanitară poată forma obiectul de preocupare al celor în drept. I Rezultatul anchetei mele este că holera ar face adevărate ravagii în Capitală, atât de mare ,este murdăria în care zăcem. Mărturisesc că sunt încă sub puternica impresiune a celor văzute. Nu e numai mizerie, dar e mai ales ignoranță și indolență. Voi relata aci zi cu zi cele constatate, voi publica clișeele ce le-am luat, pentru ca să se vadă de toată lumea că dacă exagerez o fac în minus, iar nici de cura în plus. ^ Azi voî vorbi de două strade din suburbia Cărămidarii de jos (albastru) : stradele Piscului și Mărțișor. Deși situate în vale, fiind însă înconjurate de grădini și vii, aerul pe acolo n’ar fi stricat, dacă s’ar lua măsuri de higienă publică. Acestea însă lipsesc cu desăvârșire. In primul rând trebue să precizez lucrurile și anume trebue să spun că denumirile de stradă este probabil ironică, pentru că nu se poate numi stradă o șosea plină de gropi, de bălți, cu șanțuri mizerabile în care putrezesc tot felul de murdării pe care ivesc muștele. Trebue să spun că până acum n’am pomenit încă atâtea murdărie. Stradă și locuințe sunt cuiburi de muște. Spuneam că măsurile de higienă publică lipsesc cu desăvârșire.. Intr’adevăr, am întrebat pe locuitori dacă căruțele primăriei vin să ridice gunoiul de prin curți. Nu vin niciodată, mi-am răspuns cu toții. Un cârciumar de la colțul stradei Piscului cu strada Mărțișor, — și despre a cărui cârciumă voî vorbi mai la vale—mi s’a plâns că, deși a plătit pe un an întreg în primărie taxa pentru ridicarea gunoaelor, totuși a trecut anul și căruța primăriei n’a venit încă. Ce se face dar cu gunoaele de prin curți? Și să se noteze că în fiecare curte sunt cel puțin 5—6 familii în unele chiar 8—10, având un total de 30 —40 de suflete. Am pus această întrebare tuturor, căci i-am adunat în jurul meri. Ei mi-au răspuns că fiecare, după cum poate, se cară pe deal, la o distanță de câteva sute de metrii, unde le depun. Și, i-am mai întrebat — faceți aceasta în fiecare zi? . — Nu, la 8—10 zile, după cum poate fiecare. ! — Și în acest timp unde țineți gunoiul? In curie. lepot și insistă murdăriile, gunoiul a 7—8—10 gospodării cu un total de 30—40 de suflete, pe căldurile acestea „fără precedent“ cum a spus serviciul meteorologic, se păstrează în cuști descoperite,, câte 8—10 zile. Am avut curioșitatea să văd un asemenea depozit și am intrat în curtea unui locuitor: nu există cuvânt care să descrie ce am văzut. E drept că a trebuit să părăsesc imediat, locul, neputând suporta mirosul. Am fost însă surprins văzând doi copilași cari se jucam aproape jos, lângă acel morman de murdării cu miros oribil. — De ce lăsați copiii lângă gunoiu- am întrebat pe o femee, care probabil era mama lor. A, n’are nimic; noi suntem învățați cu de-ar de astea! Și la această adorabilă inocență a adăugat un zâmbet, ca și când ar fi voit să spue: „domnul acesta nu cunoaște viața“, învățați cu murdăria! Copii învățați să se joace în mirosul resturilor de mâncare, cojilor de pepene, murdăriilor de prin odăi, și în unele curți în mirosul excrementelor omenești și al băii, garului! In acest răspuns al femeii din strada Mărțișor, în aceste cuvinte: „Noi suntem învățați cu deal de astea“, stă pericolul holerei. Cu latrinele, lucrurile nu stăm mai bine. Cele mai multe, sunt aproape pe stradă, mai ales în casele cu curtea neîngrădită. Ele constau dintr’o groapă deasupra căreia e fixată o ladă de scândură înaltă de vre un metru, și 50 și lată de cel mult un metru. In unele curți groapa este descoperită. Adâncimea acestor latrine este de maximum un metru.— Se curăță vre-o dată latrinele? ama întrebat pe unul din locuitori. — Unii le scot o dată pe an. Dar nici nu e nevoe, căci le scot și le desfundă ploile. — Cum asta? — Când plouă mai mult, cum suntem în vale, toate apele se scurg aici și atunci latrinele— care nu sunt decât de un metru — se umplu și se revarsă. Când am fost inundațiile, toate latrinele s’am revărsat prin curți. Cred că acest dialog nu mai are nevoe de nici un comentariu. Am intrat în strada Piscului, lat.No. 43. O curte în care sunt nu mai puțin de 4 proprietari, a patru așa-zise case în definitiv sunt cuibare de infecție și de boli, acoperite cu șindrilă, cu ferestre de o palmă, înalte de doi metri și câte una ori două încăperi. . In această curte locuesc opt familii, reprezentând vre-o 40 de suflete. Printre aceștia trăește și un tânăr tuberculos în ultimul grad. E fiul unei bătrâne numită Ilinca Văduva. — M’am dus la spital cu el, îmi spunea nenorocita, dar n’a voit să mi-l primească. Și e din ce în ce mai rări. — De câtă vreme e bolnav? — Vr-o patru luni a fost pe picioare; acum, de trei luni a căzut la pat. Eu n’am cu ce să-l caut. In timpul când vorbeam cu bătrâna am ieșit aproape toți locatarii din curte și fiecare mă ruga să intervin ca bolnavul să fie ridicat și dus la spital. — O să ne îmbolnăvim cu toții, domnule. Avem copii, sunt vre-o 14 copii aci în curte și e păcat de ei. Nu-i nimic, interveni nenorocita Ilinca văduvă, că eu arunc în latrină ce scuipă când tușește băiatul mers. Dar n’am cu ce să-l caut. Și în ochii celorlalți locatari citeam un fel de ură împotriva bolnavului și a mamei sale, iar peste câteva minute după ce părăsisem curtea îi auzeam cum o certăm pe bătrână că nu și-a căutat băiatul cum trebue, că nu ia dat doctorii, și că din cauza ei sunt și ei acum expuși. Nenorocita mamă tăcea pentru că mizeria și suferința nu poate decat sa faca, îmi fac o datorie să atrag atențiunea celor în drept și persoanelor caritabile asupra acestui caz. Nenorocitul tuberculos trebue fără întârziere ridicat din acea curte și internat la sanatoriul de tuberculoși. Aceasta pentru îndulcirea suferințelor lui cât și în interesul celorlalte 39 de suflete cari trăesc în aceiași curte cu el. Dacă locuințele sunt bordee mizerabil, în care nu pătrund razele soarelui, în care aerul lipsește cu totul, dacă în general starea higienică acestei strade este atât de proastă, cel puțin alimentația este oare mai bună? în primul rând apa. Pe ambele strade sunt puțuri cari, după cât se pare, dăm o apă, care după gust este bună. Dar puțurile sunt descoperite, așa că tot praful tot felul de murdării și ploaia pătrund în ele. Am scos o găleată de apă dintr’un puț. Apa era plină de tot felul de murdării. Nu era oare de datoria autorităței comunale ori a serviciului sanitar ca să îngrijească să fie puțurile acoperite? Dacă într’adevăr apa este bună—„mai bună decât în toată Europa“-după cum îmi spunea cu multă convingere o femee, de ce nu s’ar păstra cel puțin calitatea apei? In fișotă și care e adunată acolo probabil de pe timpul inundațiilor, căci acest cuartier a fost din cele mai inundate. Mirosul ce se exală din această băltoacă este insuportabil. Cu toate acestea băltoaca rămâne locului și e situată lângă puț și în fața a două locuințe. In ce privește Ioana populați-,unei din această parte, care e muncitoare, ea de lasă mult de dorit. Am intrat în băcănia-cârciumă situată în colțul stradelor Piscului și Mărțișor. Clădirea este o dărâmătură, o cocioabă fără aer și într’o stare de murdărie ne mai pomenită. Am găsit atârnați da fereastră cârnați cu piele din cari fără exagerare se hrăneau câteva sute de muște. Roiuri întregi de muște îngroșau volumul cârnaților cari se vând apoi locuitorilor. Am voit săea apei? fața unui puț, pe str. Măriilor, este o haită cu apă înverziasemenea pe unde am putut colinda aceste muște înainte de a se opri la cârnatî și am ieșit în curte. Aci murdăria se resfăța pretutindeni, dar mai ales în fața unei magazii care servește de bucătărie și aci în elementul lor se dilectam doi porci. Ceva mai la o parte latrina în starea celor descrise mai sus. D. dr. Boiescu, n’ar face rări să viziteze acest local.* înainte de a părăsi focarul de infecții pe care îl alcătuesc aceste strade, am voit să știm dacă locuitorii din aceste părți am cunoștință de primejdia holerei, și dacă cunosc măsurile preventive ce trebuia să ia. Nici unul nu știa nimic. — Nu ne-a spus nimeni nimic, mi s’a răspuns. : — Dar dacă vi se va spinge, veți urma sfaturile ce vi se vor da ? — Dacă e lege, trebue să ne supunem numai să avem timp. — Va trebui să fierbeți apa ,înainte de a o bea. — Apa noastră e bună și apoi cine are timp s’o fiarbă ?! — Nu vă gândiți la sănătatea voastră ? —Cum o vrea Dumnezeu. Iată ce mi-ați răspuns unii. »Și aceasta este de sigur mentalitatea celor mai mulți: cum vrea Dumnezeu și guvernul. Totul se așteaptă dela aceste două puteri. Cel puțin, dacă de data aceasta cea nevăzută sa va milostivi să ne scutească de vizita holerei, căci odată intrată greu se va decide să ne lase. . Vom continua. •BUCUR. Plasarea marilul vizir Marele vizir al imperiului otoman a părăsit Sinaia alaltăseară, plecând la Viena. La gara Sinaia, a fost salutat de d. AL. Djuvara, ministru de externe și de Exc. La Șefa Bey, ministrul Turciei, Galib Kemalybey, prim secretar al legației otomane, Ismail Niazim bey, al treilea secretar și colonelul Blaccpie bey, atașat militar. Marele vizir și-a luat în mod foarte cordial, rămas bun de la d. Djuvara și a fost însoțit până la Brașov de Exc. La Șefa bey și colonelul Blachpo, bey* SERVICIUL AL ZIARULUI ’UNIVERSUL" DIN ȚARA Bacău, 30. — Azi dimineață trenul accelerat de Galați a surprins la rampa Călugăra pe G. Grossu din Letea Veche, care voia să treacă linia cu căruța cu boi. Trenul l-a apucat de o parte din sumanul de pe el și l-a făcut bucăți. Brăila. 30. — In cazul coloniilor școlare de la mănăstirea Neamțu, mai aflu că scarlatina, care a îmbolnăvit colonia de la Brăila, s-a întins și la celelalte cele mai aflau acolo, din cauză că supraveghetorul acestor colonii n'a dat atenția cuvenită primelor cazuri. Din cauza lipsei unui medic și fiindcă copiii bolnavi n’au fost isolațî, boala a molipsit toată colonia așa că la um moment dat se găseau 40 de fetițe bolnave de scarlatină. — Ciobanul Ion Dreptul din Șutești în etate de 20 ani, s’a înecat în râul Buzău. — In oraș se înmulțesc zilnic cazurile de scarlatina. — In cătunul Petroiu, focul a distrus recoltele și locuința săteanului Marin Gheorghe, în care se găseau, depozitele într’o ladă, 4000 lei în bilete de bancă. Pagubele se ridică la vre-o 20.000 lei. Calafat, 30. — Cărămidarul Jivco Zvetcovici, în vârstă de 38 ani, voind să pescuiască cu plasa în gropile dela marginea Dunării, s’a înecat. Cadavrul a fost scos. Craiova, 30.—Eri d. a. s’a și continuat cercetările în afacerea sechestrărei cizmarului C. Păunescu. Bălăcescu, controlorul corporațiilor, care era deținut la prefectura poliției pentru că el ordonase să se fie sechestrat numitul cizmar, a fost pus aseară în libertate de către d. procuror V. Niciu. Azi, împreună cu actele și constatările siguranței, a fost înaintat parchetului. Constanța. 30.—Azi, la orele, 11 a căzut asupra orașului nostru o ploae torențială, însoțită de manifestațiuni electrice. Trăznetul a căzut în curtea băilor de nămol a d-lui Marzi Papastavru stricând instalațiile electrice și topind plumburile de siguranță. A fost o panică de nedescris în cabinele doamnelor. ... ~=1 La stația Aroca-Vodă a deraiat un tren de lucru cu mai multe vagoanele vagoane au suferit stricăciuni.. Din fericire nu sunt accidente de persoane. Prefectura poliției Capitalei a cerut telegrafic poliției din localitate urmărirea și prinderea îndrăgostiților Mița Iliescu și Niță Georgescu, de fel din București, fugiți acum două zile de acolo. Agentul Scipioin Mirea, după lungi cercetări, a reușit să-i descopere și să-i aresteze. Ei sunt deținuți în arestul poliției, iar la noapte vor fi porniți la București. — Constatul Cătun comű, păzitor la cantonul 129, a bătut grav pe Abdul Tahir Ibradula. Constanța, 30.—Niște răii-voinOTi au lansat in localitate zvonul cum că la Galații s'ar fi ivit 6 cazuri de holera. Controlând știrea la prefectura locală, mis'a dat cea mai formală asigurare că zvonul e absolut inexact. S'au hiat cele mai drastice măsuri de paza frontierei țârei dinspre Rusia, postându-se santinele la distanțe de câte 200 metri pe tot malul Prutului și Dunărei, până la mare. Asemenea și în localitate s'au luat măsuri foarte riguroase în această privință, în legătură cu aceasta țin să mai arăt că d. prefect GMia a convocat azî în localul prefectureî pe toți d-niî subprefecțî, medici și șefi de poliție, cărora le-a dat instrucțiunile necesare. Galați, 30. — Administrația docurilor primind un denunț, cum că un număr de 36 vagoane cu lemne aflate în incinta docurilor și aparținând unei cunoscute firme din localitate, n’au îndeplinite formalitățile legale, a dispus sechestzarea lor. Galați, 38.— D. C. Toncami, procuror general, a plecat azi în inspecție la Tecuci. — Incendiul de astă noapte de la comerciantul I. Birnbaum din strada Tecuciului, a continuat până la orele 3, distrugând cea mai mare parte din marfă, care era asigurată pentru 18.000 lei. Iași. 30.—Azi s’a început dărâmarea caselor Solescu din fața administrației financiare, unde ne va instala statua lui Cuza- Vodă. — D. general Tătărăscu va pleca la tabăra Șipote spre a inspecta trupele. De acolo d-sa se va duce la Roman, spre a lua parte la concentrările trupelor din acest oraș. Pitești. 39.—O știre sosită pe cale particulară din Techir-Ghiol anunță că tânărul avocat Florică M. Tutunaru, din orașul nostru, a fost împușcat de către un vizitator al acelor băi, pe motivul că îi curta soția. Un frate al avocatului, cerând relații la Techirghiol, până acum știrea n’a fost confirmată. — Sergentul N. Moisescu a bătut grav astă noapte pe servitoarea d-lui căpitan C. Fotescu, din str. Văleni. Cazul se anchetează. Floești, 39.—Tudor C. Frâncu, din Ide,joi având un copil bolnav de scarlatina, a bătut pe agentul sanitar care voise să-i interneze copilul în infirmerie. Numitul a fost dat judecăței. —■ Astă-noapte spărgându-se un conduct de apă din piața Obor, împrejurimile au fost bhmodate. Luându-se măsuri grabnice, conductul a fost reparat. — A fost arestat C. Petrescu, din str. Al. Lahovard care a furat 20 lei de la femeia de serviciu de la hotel Buștenarî. — Poliția și serviciul sanitar, prin agenții săi, am luat întinse măsuri spre a se ridica gunoaiele de prin toate curțile din oraș, aceasta ca prevenire contra invaziei holerei.Am fost aduse la poliție 13 familii de țigani nomazi, găsiți la marginea orașului și cari sunt bănuiți a fi comis mai multe furturi în oraș și împrejurimi. Doi din țigani, la cari s’am găsit unele lucruri de furat, am și fost arestați. Printre copiii țiganilor s'au găsit 2 bolnavi de scarlatina. Azi d. a., o delegație a sindicaliștilor a fost primită de d. Emil Ionescu, directorul prefecturei, cu care ocazie delegația i-a adus la cunoștință doleanțele greviștilor de la rafinăria „Romăno-Americană“. D. director a promis că va interveni ca unele din cererile greviștilor să fie îndeplinite. — Pe când V. Dragomirescu își împacheta azi bagajul, având să plece în Moldova, a căzut rămânând mort pe loc. --- A fost arestat Șt. P. Vliidesen, din Cornejt (T iîmbovița) dovedit că a furat 2 cai de la Stelian F. din Corntești. — Filoftea Dimitrescu, din str. V. Boerescu, dând naștere unui copil acum câteva săptămâni, l-a încredințat unei femei spre a-1 crește. Filofteia a dispărut după aceea fără să se știe de urmă. —• Vizitiul d-lui I. R. Chițu, trecând în goana mare cu caii pe bulevard, a dat pesterăsura d-lui Ghiță Stoenescu rănind grav pe vizitiu și caii acestuia. Crima unui jandarm Târgoviște, 30. — Acum pe seară primesc știrea că jandarmul caporal Ignat Ignat a împușcat pe un locuitor din comuna Costești. Țăranul a murit imediat. Deoarece vestea am căpătat-o prea târziu, neputând s- o controlez, nu am putut dobândi confirmarea ei oficială. Totuși, afirmăm în mod positiv că mâine dimineață va pleca la Costești procurorul Antonescu și medicul județean Lițu. Știrea aceasta face senzație întrucât acum 5 zile, un alt jandarm în împrejurări cunoscute, a împușcat pe un locuitor din Colibași. După cât am aflat, crima din Costești s’ar datora imprudenței.'Mâine vom comunica amfii nunte în această privință. T.Severin, 30. — Administratorul plășei Balta comunică cum ca azi la orele 9 dim. în urma unei certe iscate între N. I. Stoican, Pandele Stoican și Gh. Stoican, din com. Prasna, din cauza unor pruni, Gh. Stoican a fost împușcat de către N. P. Stoican, murind imediat. DIN ST K 4 ÎNATATESFÂRȘITUL GREVEI DIN BILBAO Bilbao, SO. — Patronii miniteri din Bilbao au hotărât ca să se reia lucrul cu începere de mâine. (A. R.) holera pe doua vapoare OLANDEZE Amsterdam, SD. Vapoarele „Carl Lehnkering“ și „Republik“ care merg cel di ntâî la Amsterdam și colab. la Rotterdam, venind din Petersburg, vor avea să se supună la carantină „Carl Lehnkering“ în Smuiden și „Republik“ la Marsilia, din cauza cazurilor dar holeră ce le-am avut pe bord. CRIMA ÎNGROZITOARE A UNOR COPII Berlin. 80. — Telegramă din satul Gabersee (Silesia-de-sus): Două băeți de țăran, omul de 9 și altul de 11 ani, am comis aici crimă îngrozitoare. Ei am întâlnit pe un băiețaș, păstor de capre, și l-au somat să le dea 3 mărci (2 lei și 50 l.) precum și ceasornicul tatălui său. Păstorașul refuzând cererea, cei douî copii l-am trântit jos și l-am ucis cu lovituri de ciocan. STAREA PRIMARULUI DIN NEW-YORK 'Londra, SO. — Telegramă din New-York: Doctorii declară că starea d-lui Gaynor este excelentă. Cu toate astea, pericolul nu e înlăturat. Este mare netvoie de o operație, care însă a greu de făcut din cauza slăbiciunei pacientului. SCUMPIREA CARNEI LA VIENA Viena. 30. — Cele trei ajutoare de primar din Viena s’au adresat ministrului de industrie Weisskirchner rugându-l să oprească exportul de carne, din Austria, deoarece carnea s’a scumpit în chip îngrozitor în Viena. BOI LUCRATORI BĂNUIȚI CA ANARHIȘTI Milano. 30. — Ziarului „Couriere della Sera“ i se telegrafiază din Buenos-Aires. Aici am fost arestați lucrătorii Romanov, rus și Rienzi, italian, bănuiți ca anarhiști, implicati într’un complot contra regelui Victor Emanuel III al Italiei,. GREVA DIN HAMBURG Hamburg, 30. — 1300 de lucrători de la construcțiile navale de aici, am fost concediați. Cum alți 900 de lucrători am încetat de asemeni lucrul, numărul constructorilor fără lucru se riddică la 25.000. ÎMPĂRATUL WILHELM II VII. TEMEIAND UN ZIAR Bruxelles, SD. — Ziarul ,,1’im dépendance beige“ aduce știrea senzațională că împăratul * Wilhelm II se va face ziarist, împăratul german proiectează întemeiarea unui ziar mare, al cărui proprietar, director și prim-redactor va fi el. Se afirmă că monarhul ar fi și și comunicat acest plan du cehii .# Fürstenberg* Ziarul împăratului varianta socialist și vag» .