Universul, septembrie 1910 (Anul 28, nr. 239-268)
1910-09-15 / nr. 253
Monumentul prințului Leopold de Hohenzollern, care s-a desvelit zilele acestea în Sigmaringen. Calendar pe anul 1910 Ortodox Marți, 14 Septembrie. — j- înălțarea Sf. Cruci. Catolic. Marți, 27 Septembrie.—Cosma și Damian. Ras. soarelui 6.08 Ap. soarelui 6.05 »^Universul“6 are următoarele linii telefonice: Administrația »,»«.« 662 Redacția . ...... 12[88 Străinătatea ... .... 20156 București, 14 Septembrie Personalul tehnic al industriei petrolului V . Continuăm a rezuma lămuririle date de ziarele guvernamentale asupra acestei chestiuni. Deși regulamentul din 1906 a dat roade bune, totuși avea lipsuri multe și încă din 1908 s-a alcătuit un ante-proiect pentru completarea lui. La acest ante-proiect a colaborat majoritatea exploatatorilor de petrol, grupați în „Asociația industriașilor de petrol“, precum și inginerii-șefi ai diferitelor șantiere. S’a recunoscut atunci că regulamentul din 1906 nu luase toate măsurile pentru o bună recrutare a personalului, așa încât să dezașuiască siguranța oamenilor și păstrarea zăcămintelor de petrol. Numeroasele accidente ce continuau, să se producă, dovedeau aceasta. Modificările propuse au fost discutate în consiliul minelor, din care fac parte reprezentanții industriei petrolului, și toți au recunoscut necesitatea absolută de a se recruta un personal prevăzut cu cunoștințe tehnice solide și verificate. Preocupările aceste de a asigura exploatărilor un personal capabil de a înfrunta problemele noul ce pot să se ivească, se regăsește în legislația tuturor țărilor miniere. Cu ocaziunea circularii de mai deună zi a ministerului industriei privitoare la respectarea regulamentului, s-a spus că, în avansarea impiegaților de la o categorie la alta, exploatatorii au putere discreționară. Dar regulamentul dispune că orice persoană angajată trebue să poseadă un certificat de aptitudine liberat de minister. Cine posedă asemenea certificat e liber sa se angajeze în orice întreprindere de petrol din țară, dar numai în calitatea arătată un certificat. Sunt însă industriași, zic gazetele guvernamentale, cari angajează impiegați, din țară sau din străinătate, fără certificatul ministerului. Cu toate acestea regula e limpede și precisă, dictată de bunul simț, pot exercita în industria petrolului numai acei cari posedă un certificat al ministerului și numai pentru serviciul special în vederea căruia a fost dat. Sunt exemple ele maiștri-sondori înaintați maiștri-sondori șefi, fără să poseadă cei trei ani de vechime sau să fi trecut examenul cerut de regulament; aceasta, bineînțeles, fără știrea ministerului. Nu e aceasta o violare flagrantă a regulamentului? Din lămuririle date, ziarele guvernamentale trag următoarea încheiere : Regulamentul de administrație și poliție minieră n’a fost inspirat decât de interesele superioare ale industriei petrolului, care, mai ales în România, are trebuință de un personal de direcțiune și de supraveghiare cât, mai luminat posibil și de organe de executare nu mai puțin conștiincioase. Tot ce s’a scris , contra regulamentului care hotărește condițiile de recrutare a personalului în industria petrolului e lipsit de temeiu. Necorocirea diss Graficia( Iffiștes QDUov) Un copil al locuitorului Gh. V. Ionescu din Chiroiu-Roșiori (Ilfov), jucându-se cu chibrituri'a dat foc unor șire de pae. O soră a lui mai mică, aflând,u-se între șire, a fost cuprinsă de flăcări și carbonizată. Statua „Unirerin Focșani O revendicare în baza dreptului istoric.—Focșănenit hotărâți să reclame pentru orașul lor statua Unirea Focșani, 12 Septembrie Cititorii cunosc discuția de la Iași, relativ la locul unde trebue să fie așezată statua lui Cuza. Lumea neoficială la care s'a alipit cu entusiasm întreaga suflare ieșană susține că locul statuei nemuritorului Domn nu poate fi decât în piața mare a Unirei. Alții arată că în acea piață,urmând ca în curând să se așeze măreața statuă a Unirei, cealaltă, a lui Cuza Vodă, vrând nevrând trebue dusă într’o piațetă anume aranjată în acest scop. Iată însă că în orașul nostru mai mulți cetățeni de seamă au început să discute dacă statua Unirea, pentru care se face atâta zgomot, nu ar fi mai logic, din punct de vedere istoric, să se așeze în Focșani. Se știe în adevăr că în acest oraș s’a închegat unirea celor două principate surori, de unde i se trage și numele el e „leagănul Unirei“. E vorba ca chiar zilele acestea să se convoace o întrunire publică în acest scop. S’ar da astfel cuvenita atenție unui oraș între zidurile căruia s’a hotărât definitiv Unirea, acest vis secular al tuturor românilor. Nică erî mai mult ca în Focșani nu poate avea rost statua Unirea. Vom comunica la timp demersurile ce se vor face în această privință.«BNBS snS!® ■—« CHESTIA aducerii lucratorilor streini din Bucovina Ministerul de interne, în urma cererilor făcute de diferiți agricultori, pentru introducerea de lucrători streini în țară pe la frontiera Bucovinei, a luat următoarele dispozitiuni : Nimeni nu va fi autorizat să troducă lucratori streini decât în următoarele condițiuni : 1) Baca are un contract încheiat cu lucrătorii agricoli, conform legii tocmelilor agricole, înainte de închiderea frontierei (1 Septembrie). 2) Lucratorii vor intra numai prin punctul Burdujeni în grupe de cel mult 50 oameni pe zi. 3)Lucrătorii vor trebui să probeze cu acte de călătorie localitatea de unde vin. 4) Proprietarii și arendașii vor fi răspunzători de starea sanitară a lucrătorilor aduși, obligându-se în scris a îndeplini toate dispozițiile care le vor fi prealabil impuse de direcția serviciului sanitar, precum : o hrană igienică și obligațiunea de a avea un doctor în localitatea unde vor munci lucrătorii care să-i viziteze zilnic. Aceste autorizațiuni nu vor fi date de către direcția serviciului sanitar decât special fiecărui proprietar sau arendaș, care va fi îndeplinit dispozițiile arătate mai sus. Tot deodată punctul Mamornița se deschide, dar numai pentru eșit. Intrarea rămâne interzisa. Persoanele care ies prin acest punct se vor întoarce prin punctul Burdujenî. rima oribilă a unui sol — Prin fir telegrafic [UNK]— Ploești, 10 Septembrie. Am comunicat că s’a telegrafiat autorităților cum că alaltă eri femeea • Măria I. Moraru, din comuna Bertea, fiind beată, s’a aruncat pe focul din vatră, căpătând arsuri grave din care cauză a și murit. In urma Cercetărilor făcute de jandarmii secției respective, s'a constatat că numita femee a fost aruncată pe foc de soțul ei care voia să se scape de ea. La examenul medical făcut de medicul comunal, s’au constatat mai multe leziuni pe Corpul victimei, ceea ce întărește bănuiala, că, înainte de a fi fost aruncată pe foc, numita a fost bătută grav de către soțul ei. Parchetul a ordonat facerea autopsiei cadavrului și arestarea criminalului soț. — Mâine va fi la cercul medico-farmaceutic, adunarea membrilor societății „Valea Teleajenului“ cu care ocazie se va face •alegerea' comitetului diriguitor al societățel Cercul central Goîsenelal ’ și Consiliul general a trimes o circulară către președinții cercurilor din țară, invitândui să ia parte la ședința ce se va ține joi 17 curent, orele 9 dimineața, la sediul cercului central (str. Isvor 14). Asupra ordinei de zi, circulara spune următoarele: „Băncile noastre trebuesc înființate negreșit și repede, căci prin ele , vom putea aduce un mare bine clasei pe care o reprezentăm și din care avem cinstea să facem și noi parte. „Organul nostru propriu trebue să ia ființă cât mai curând, căci, numai prin acest mijloc ne putem propaga ideile de la unii la alții, alimentându-ne dreptul la viață.. „Alegerile bat la ușă”, și dacă nu ne vom pregăti să trimitem în Parlament reprezentanții noștri, cari să ne apere interesele și să ne susție drepturile, nu putem alege nimic bun din toată opera noastră“. Se vor discuta și alte chestiuni. DIN Russia Descoperirea unei tipografii secrete Odessa, 11 Septembrie. Se telegrafiază din Petersburg că, în urma unui șir de percheziții a fost descoperită în str. Ivanovsk o tipografie secretă a comitetului partidului social-democrat. Tipografia a fost instalată de tehnicul partidului, Goare și de un fost student, Teodorov, sosit de curând din Geneva. Trădarea secretelor apărărei naționale După știrea dată de ziarul „Svet”, comisiunea parlamentară pentru apărarea națională va interpela pe ministrul de marină asupra următorului fapt: Ministerul de marină sub privigherea căruia se află cablele submarine, a predat direția cablelor Poștei și Telegrafului. Or. direcțiunea Poștei face comenzile la societatea de electricitate din Berlin, unde lucrează foști ofițeri. Demascarea unei spioane Corespondentul ziarului „Ruskia Vedomosti” scrie din Paris că a fost dat la iveală un nou agent provocator, o femee Leonidova. Aceasta a început să slujească la poliția secretă vrând să-și răzbune asupra unei rivale. In calitate de secretar al comitetului din Moscova al partidului soc deri., ea a fost în relații cu un medic foarte popular, care a știut despre legăturile ei cu poliția. Apoi, Leonidova a intrat în relații cu un publicist, căruia i-a mărturisit totul ,și i-a declarat că, după cererea lui, e gata să se lepede de activitatea de provocator. El însă a sfătuit-o să rămâie în slujba poliției. Ambii au plecat la Paris să apară înaintea unui tribunal de onoare, chiar pe drum însă publicistul a dispărut. Ziarul „Utro- Roșii” a aflat adevăratul nume al zisei Leonidova, el e Puteata*). Astfel s-a aflat și numele publicistului. Știrea a produs o senzație mare la Moscova D. G. experiențele “ cu „preparatul Ehrlich“ la București pri ’ dimineață, la spitalul Brâncovenesc, în serviciul chirurgical al d-lui dr. Leonte, s’a făcut de către d. dr. Bărdescu o infecțiune Ehrlich 606 Hg (hyperideal). Aceasta e ultima modificare a preparatului, și soluțiunea a fost preparată extemporanea, după cele mai nouă indicații șni, de către dr. Băcănescu, șeful farmaciei spitalului. Pacientul, un locotenent la examenul sângelui căruia s’a dovedit irifecțiunea sifilitică, a suportat fără nici o durere injecțiunea care i s’a făcut subcutan, între omoplați. Au asistat la facerea infecțiunei d-nii d-r. Popescu-Cozma, Dănulescu, I. Goldenberg și personalul medical al spitalului. Peste zece zile se va face din nou examenul gangéiul bolnavului, spre a se vedea dacă s’a obținut vindecarea. Aceasta este a cincea injecție ce se face la spitalul Brâncovenesc cu preparatul Ehrlich ; celelalte 4 au avut rezultat desăvârșit. A, O. Atentatul din strada Duzilor D. Vasile Rădulescu, din str. Popa Nan No. 23, trecând aseară pe la orele $ și jum. pe strada Duzilor, în dreptul casei cu No. 16, proprietatea d-lui Nan Meilă, a fost întâmpinat de fiul acestuia Gogu Meilă, care fara du a-i zice ceva și fără de nici un motiv, a tras asupra lui patru focuri de revolver. Unul din gloanțe ricoșând de peretele casei, i-a perforat pardesiul și haina în dreptul cotului stâng, fără însă de a-l răni. Numai întunericului e de datorii, că nu avem de deplâns o viață de pui. Mai mulți sergenți de stradă, alarmați de detunăturile de urmă, au alergat la fața locului, dar până la sosirea lor, criminalul dispăruse. Cu toate cercetările făcute de comisarul circumscripției 28, până noaptea târziu ei nu putut fi prins. s înjunghierea din Sf. Apostoli Eri după amiaza zugravul Mihail Bálint, din str. Georgescu 11 No. 31, luându-se la batie cu colegul sau Johami Bechet, pe când lucrau în strada Sf. Apostoli No. 44, cel dintâi a fost rănit, de celalt cu un cutit la mâna stângă. Victima a fost pansată la Salvare de către doctorandul Arie. *) Șe crede ca e din .Basarabia. JiTa aewreîe CORPULUI ¥ DE ARMATA — Heist, com espoxidentul mostru special — Constanța, 12 Sept. Azi, 12 Septembrie, corpul V de armată a continuat manevrele sale, începute ori, — cele două partide trebuind să urmărească atingerea misiunilor respective impuse prin tema generală, enunțată în precedenta noastră relațiune, cu oarecare modificări pe care d. general Coandă, comandantul corpului V și director superior al manevrelor, le-a introdus în tema zilei, spre a da situațiunii realitatea creiată de rezultatul luptei de la Carol I, adică: a) Corpul de nord, presupus învingător grație superiorității sale numerice — în lupta dela Carol I, a cantonat în noaptea ee 11—12 Septembrie, iar la Carol I și împrejurimi în dimineața de 12 Septembrie , s’a pus în marș spre Medgidia cu intențiunea de a respinge trupele inamice ce va întâlni în cale și a ocupa Medgidia, după cum îi era prescris: b) Corpul de sud, neputând obține un avantaj asupra corpului de nord în ziua de 11 Septembrie, a fost nevoit să renunțe pentru moment, la misiunea sa ofensivă, retrăgându-se pe înălțimile dela nord de Medgidia, cu intențiunea de a acoperi această localitate până la sosirea ajutoarelor ce i-au fost amințate și cari îi vor permite să reia operațiunile ofensive. Operațiunile din ziua de 12 Septembrie s-au desfășurat potrivit scopului respectiv urmărit de adversari, adică: a) Corpul de nord a înaintat spre Medgidia, prin Docuzol, mai întâi și într’o singură coloană și apoi, aflând că inamicul ocupă o pozițiune defensivă la nord de Docuzol, s’a rupt în două coloane cu scopul de a ataca pe dușman de front cu coloana de vest și de a-î învălui aripa dreaptă cu cealaltă coloană (de est) ; b) Acestei manevre, prea bine închipuită, a corpului de nord, corpul de sud a răspuns prin ocuparea la timp a dealului Docuzol cu trupele ce avea în rezervă și prin aceasta, nu numai că a zădărnicit mișcarea de învăluire a adversarului, dar încă s'a pus în condițiune de teren așa de potrivite situațiunea că succesul atacului corpului de nord devenea in mod evident foarte problematic. Situațiunea, cu totul grea, a corpului de nord s-a accentuat și mai mult, în urmă, prin faptul că corpul de sud, primind un ajutor de 6 batalioane și trei baterii, a reluat ofensiva pe toată linia. Această contra-ofensivă a corpului de sud a fost actul final, după care s’a sunat încetarea manevrelor. In urmă trupele au avut un mic repaos spre a putea mânca, după care s’au adunat pe divizii, și au defilat înaintea d-lui g [UNK]neral Coandă, comandantul corpului V de armată, chiar pe terenul pe care manevraseră. , general Crăiniceanu, ministru de război, însoțit de aceiași ofițeri ca în ziua precedentă, a urmărit acțiunea de la început până la sfârșit cu un interes și cu o ardoare de care nu-și dau seama decât, aceea cari îi cunosc inima și activitatea ce a pus pentru, sporirea forțelor noastre de apărare, prin organizarea trupelor de rezervă. Aceste trupe s’au afirmat, în adevăr, în manevra de astăzi, ca și în zilele precedente, ca fiind , în stare, prin rezistența și instrucțiunea lor să răspundă oricărei chemări, fără nicio deosebire de trupele active. O constatare care a entuziasmat foarte mult asistența cu privire la trupele de rezervă a fost ținuta perfectă, ordinea desăvârșită și prestanța lor ostășească la defilare. Dacă nu s-ar fi știut, nimeni n'ar fi putut crede că divizia 10-a este compusă numai din trupe de rezervă, care de peste 15 zile se găseau în marșuri-manevre executate în condițiuni tot așa de grele ca și la război. La critica făcută, după terminarea manevrelor, d. general Coandă, comandantul corpului V de armată, a insistat cu deosebire asupra modului admirabil cum au manevrat trupele de rezervă cărora le-a exprimat deplina sa mulțumire. Țara trebue să fie și ea multumira căci. general Crăiniceanu, ministrul de razboiu,a știut să învingă toate greutățile și să răstoarne toate piedecle pentru a pune în valoare o forță militară necunoscută care nici nu se bănuia, mărind astfel încrederea ce trebue să avem în puterea noastră armată. După terminarea defilărei, ministrul, împreună cu toți însoțitorii săi și cu atașații militari s'a intors la Constanța, de unde cu trenul de seară a plecat la București. Desconcentrarea trupelor din corpul 5 de armată se face cu calea ferată cu începere de mâine, 13 Septembrie. Primejdia Holerei Nici un caz suspect in Capitală Ziarele au vorbit ori despre o femee Ioana Dumitru, servitoare la d. avocat Basescu din calea Rahovei 66, care s-ar fi îmbolnăvit subit prezintând simptome suspecte. Cercetând atât la serviciul de gardă de la primăria Capitalei, cât și la spitalul Colentina, ni s’a spus că nu a fost internată în spital nici o femee cu acest nume.* Cazul suspect din T.-Severin Din T.-Severin se comunică următoarele : Acum câteva zile au sosit la d. Bulighin, șeful depoului gărei din Idealitate, călătoarele Vera Turcovskova și Krasnoia Limbov, venind din Saratov (Rusia).Aceste persoane sunt sănătoase. Dar dri noapte soția șefului depoului a fost apucată de vărsături și diaree, cu ușoare colici la stomac, cari însă către dimineață au încetat odată cu vărsăturile. Medicului căilor ferate, părându-i-se cazul, suspect, a anunțat pe d. Gardăreanu, prefectul județului, care împreună cu medicul județului, al orașului, și al spitalului, au plecat la fața locului. S’au luat imediat măsuri de izolare și de supraveghiere, iar materiile fecale au fost trimise la analiză la București. Starea generală a bolnavei e bună. Se crede însă că nu e vorba de holeră. ♦ Direcțiunea serviciului sanitar desminte știrea, că ar fi un caz suspect la Severin. Puși sub observație Mărășiști, 13 Sept. Niță Manoliu, Franța Doroghiu și T. Mandraciuc, sosind din localități contaminate de holera, au fost puși sub observație medicală pe 5 zile. Oasta din Barca Craiova, 13 Septembrie. Se aduce la cunoștința serviciului sanitar al județului rnt în Barca a murit femeea .Ioana Gh. Mitu, în urma, unei boale cu simptome de holeră,. Procedându-se la autopsie care a fost făcută, de d. dr. Ciorăscu, procura și la analiza materiilor fecale, s-a constatat că acestea nu conțin vibrionii holerei și că moartea a fost cauzată de o intoxicație alimentară. Brăila declarată îndemnări și azi nu s'a mai ivit în oraș nici un caz suspect. Toate persoanele, care erau izolate și puse sub observație, nevenind in contact cu nimeni, au fost lăsate libere. Rezultatul analizei materiilor fecale de la aceste persoane a dat rezultate negative. In județul Iași Iași. 13 Septembrie. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a vizitat biserica de pe domeniul Coroanei Poeni , și a ținut o cuvântare, dând Sfaturi sătenilor cum să-și îngrijească gospodăria, arătând apoi primejdia holerei și sfătuindu-i să aplice măsurile sanitare. S’a decis retragerea unei părți din trupele cari fac paza Prutului în județul nostru și trimeterea ei la granița din spre Austro-Ungaria pe unde foarte mulți inși trec clandestin în țară. — Mitropolitul Moldovei a trimes azi un nou ordin circular către prosperiile respective ca toți preoții să fie predici în biserică dând populației sfaturi pentru paza contra holerei. Măsuri contra holerei la Giurgiu Consiliul de higiena, a făcut să se împartă azi în oraș o publicațiune cu următoarele sfaturi contra holerii: 1) Boli mimai apa care a fost fiartă în clocote și apoi răcită. Apa păstrați-o în vase curate și bine acoperite. Mai puteți bea ceai și ape minerale naturale. 2) Spălat vasele și corpul numai cu apa care a fost fiajtă. 3) Să nu mâncat lapte crud, unel fructe și salate nefierte. 4) Băuturile, apa și alimentele, trebuesc bine acoperite, căci muștele contribue să împrăștie holera. 5) Duceți viața regulată și iuî cumpătată. Excesele, chefurile și în special alcoolul predispune la holeră. G) Țineți casele și curțile su perfectă curățenie. Văruiți casele și latrinele. Deși infectați latrinele turnând în ele cât mai des lapte de var proaspăt în cantități cât se poate imaâ mari, asemenea pardoseala grajdurilor și vatra, băligarilor. 7) Gimonele și baligarul să fie cărat zilnic din oraș și numai la stânga șoselei ce merge la vadul sacagiilor (spre Smârda), aproape de găzărie, sub nici un motiv în altă parte. S) Chemați medicul îndată,ce se îmbolnăvește cineva de diaree , (urdinaîe), vărsături și colici. Giurgiu, 13 Sept. pânirea gravă a mm Jandarm Târgoviște, 13 Sept. Parchetul a fost Înștiințat că azi dimineață, la ora 10, jandarmul caporal Ionescu Ion, chemat în Bezdeadu la o cercetare acasă la locuitorul Ghiță, Gologănescu, a fost atacat, de acesta,și lovit cu um topor în cap. Primăria, a arestat, pe atentator, iar, pe jandarm a- dus la dispensarul din comună. Starea jandarmului este extrem de gravă. Subscripție In ajutorul bătrânului sătean Gh. Stoica Goran din Breaza-de-Jos jud Prahova, căruia arzându-i casa și toate ale gospodăriei a rămas pe drumuri, au mai mai venit, prin subscripție următoarele persoane : D. N. Achimescu dela fabrica Steinberg București 22.40, d-ra Hobansa Manolescu, Obilești, Ilfov 3 lei, V. Vrânceanu din Buda, R. Barat 2 lei, Ciocoiu Năstase, Chiojdearca, Prahova, 1 leu 50. • Suma din urmă 61. Suma anală: 89-90. Principele Wilhelm de Hohenzollern, fratele A. S. R. Principelui Ferdinand, căruia deunăzi împăratul Germaniei i-a conferit titlul de Alteță Regală. Peninsula balcanică — Prin fir telegrafie — TUR<A RESARMAREA CREȘTINILOR Constantinopol. 13. — Ministrul Greciei, Gryparis, a făcut críiün demers pe lângă Poartă în privința expulzărea celor trei notabili din Cavalla, precum și în privința ordonanței după care grecii din Turcia sunt obligați să predea armele lor direct autorităților turcești, pe când străinii de alte naționalități le vor preda consulatelor lor. Ministrul de externe al Turciei a refuzat, să discute acest din urmă punct. TURCIA FAȚA DE MARILE PUTERI Berlin, 13. — Ziarului ..Lokalanzeiger“ i se telegrafiază din Paris . Ziarele se ocupă cu viitoarea atitudine a Turciei față de Franța, Anglia si cele alte mari Puteri. Se crede că refuzul ce Turcia l-a întâmpinat in Anglia și Franța cu prilejul tratativelor pentru cotarea noului împrumut, nu va rămâne fără efect. Se așteaptă sosirea marelui vizir Haki-pașa la Constantinopol spre a se lua o hotărâre. Cabinetele de la Paris și Londra speră că nici o schimbare nu se va face în politica externă a Turciei. ÎMPRUMUTUL extern - Londra. 13. —Eiar al „Standard“ scrie că deoarece Turcia n’a izbutit să-șî asigure împrumutul în Anglia, va cota acest împrumut tot în Franța. Vizita bancherului englez Cassel la Paris e în legătură cu această chestiune. Berlin, îs.— Bancherul Cassel a fost, aici între 15—17 Septembrie st. nou și a avut câteva întrevederi cu fruntașii pieței financiare germane în privința împrumutului Turciei SERBIA DESCOPERIREA UNOR MINE DE FER Belgrad. 13. — In regiunea Palanca—Petla, lângă Dunăre, s’au descoperit straturi geologice care conțin fier. Despre o discuție ,am târât brâ« Noi aceștia cari am apucat timpurile când Moldova și Muntenia erau tratate de Turcia, Rusia și Austria ca aproape niște colonii ale lor, noi bătrânii cari am asistat la sfintele frământări ale patrioților moldoveni și munteni pentru realizarea Unirei, nouă discuțiile de azi cu privire la statua lui Cuza-Vodă, ni se par niște copilării, ca să nu zicem mai mult și iată de ce : Chiar lăsând la o parte istoria domniei lui Cuza-Vodă, credem că numai memorabilele fapte ale zilelor de 5 și 24 ianuarie 1859, dau dreptul acelui Domnitor la un monument, nu numai la Iași dar și la București. Dar cu toată colosala însemnătate a faptelor petrecute și în urma ăstora colonelul. Cuza a fost preferatul și alesul Moldovei la 5 Ianuarie 1859 și cu toate că pentru înlesnirea realizarea Unirea, Muntenia la 24 din aceeași lună și-a ales de domn al ei iarăși pe Cuza, noul Domn al Moldovei, totuși credem că logica cere ca statua lui Cuza-Vodă să cedeze pasul Monumentului României, ambele ridicate pentru acelaș sfânt fapt. Prin urmare, cu toată admirația și dragostea noastră pentru alesul din memorabilele zile de 5 și 24 ianuarie 1859, nevoiți suntem de a considera nesfârșitele și exageratele discuții de azi ca un fel de poftă de ceartă, căreia săteanul îi zice „târâebrâu“. Cât pentru sinceritatea spuselor noastre, mărturisim că pe când ne-am îndeplinit, datoria cu privire la statua lui Cuza- Vodă, d. președinte al onor. Comitet nu avea încă nici sigiliul, ce de obicei se pune pe chitanțe. Alea. Arestarea unui falit fraudulos Târgoviște, 13. — Bulgarul Cristea. Tănase, comerciant, din Potlogî, declarat în stare de faliment pentru bancrută frauduloasă, și care fugise in Bulgaria, rătQixându-se zilele trecute în țară, a fost arestat. Azi judecătorul de instrucție l'a depus la printenciar. In curând: CELE 80MMSI la optMwsii F ediVEHȚIA TUice romană — Mt telegrafe — CONVENȚIA N’A FOST INCA SEMNATA Londra. 13.— Ziarului „Daily Telegraph“ i se telegrafiază din Constantinopol . Punctele convenției militare secrete cu România sunt stabilite, dar documentele diplomatice încă n’au fost SUE3.2îSIS» INTERVIEWURI CU DOI MINIȘTRI BULGARI Paris. 13. — Ziarul,,Le Matin“ publică o serie de intervievuri pe cari corespondentul acestui ziar le-a avut cu capii politici ai Bulgariei., Primul ministru Matinov a declarat că din moment ce atât Turcia cât și România au dus Turcia cât și România a desfințit în chip oficial și categoric că ar exista o convenție militară turco-română, este zadarnic a sa discuta asupra convențiunei. Fiind întrebat dacă e adevărat că există o convenție militară între Bulgaria și Grecia, Matinov a răspuns că o astfel de convenție nu ar avea nici un rost, și ar fi menită să producă supărări de prisos. Corespondentul ziarului „Le Matin“ a intervievat și pe ministrul de comerț Liapcev. Acesta a spus că dacă nu există încă o convenție militară scrisă între România și Turcia, există însă cu siguranță o înțelegere verbală. Vorbind despre politica actuală a Turciei, spuse că Bulgaria nu î mulțumită cu atitudinea guvernului turc sați de Ultimi din Macedonia țari sunt și azi prigoniți ca mai înainte. In privința asta nu ai nici o deosebire între regimul mnritor turci și cel absolutist. CE CREDE UN GENERAL BULGAR DESPRE CONVENȚIE Paris. 13. — Un distins general din armata bulgară a declarat corespondentului ziarului „Le Matin“ următoarele : In cazul unui războiu cu Turcia și al unui atac din partea României, Bulgaria nu ar dispera. Bulgarii ar lăsa la început pe români să treacă Dunărea și să pătrundă în interiorul Bulgariei; armata română ar înainta până la Rusciuk, Plevna, Târnava și chiar mai departe. Dar înainte ca românii să ajungă la Sofia, bulgarii cari în timpul acesta ar mobiliza, o armată de 300 de mii de oameni arbate, în câteva zile anuala turcă și ar luci Cbnstantinopolul. După căderea Constantinopolului și înfrângerea armatei otomane, Turcia ar fi nevoită să ceară închhierea pe cer și ajutorul României nu-i va fi folosit la nimic. PAREREA CABINETELOR DIN VIENA ȘI BERLIN Londra, 13. — Ziarului ,,Daily Mail ș i se telegrafiază din Constatinopol . Turcia concentrează mereu unei forțe armate în Macedonia. De curând, au fost aduși din Asia 30 de mii de soldați. Din cauză că multe din trupele trimise în Turcia europeană sunt deja, frontiera turco-rusă din Asia (Armenia), efectivul armatei turcești in garnizonele de la acea frontieră a scăzut în chip simțitor. Germania și Austro-Ungaria nu simt mulțumite de această măsură prin care Turciei își slăbește forțele la granița rusă. Cabinetele din Berlin și Viena consideră convenția militară turcoromână ca o garanție destul de puternică contra Bulgariei. Irită adevăr România va ține în șah Bulgaria și nu o va lăsa să se îndrepteze cu toate puterile contra Turciei. PAREREA CERCURILOR POLITICE GRECEȘTI Londra. 13. — Ziarului ,,Daily Telegraph" i se telegrafiază din Atena . In cercurile politice bine informate de aici domnește convingerea că Turcia și România au încheiat, la 4 Septembrie st. n., într'adevăr o convenție militară, secretă, ofensivă și defensiva. PĂRERILE PRESEI RUSEȘTI Dăm mai jos un rezumat, al părerilor ce se întâlnesc mai des în articolele principalelor ziare moscovite. „Prietenia turco-română s’a început încă pe timpul domniei lui Abdul-Hamid, când Cuțovlahii ai început să se bucure de deosebite privilegii; asemenea de multă vreme Românii au profitat de toate ocaziile să își arate sentimentele dușmănoase față de Bulgari, mai cu seamă față de greci, așa că Ilakki-Pașa culege acuma roadele a mulți ani de muncă. Sentimentele dușmănoase ale Românilor față de Rusia datează de asemenea de mult, întreținute tot timpul de Austria și Germania ; aceste sentimente se cunoșteau la Petersburg și au făcut ca guvernele rusești să construiască o rețea de linii ferate strategice în sudul Basarabiei. La Petersburg se cunoaște de asemenea existența unui tratat militar între Germania și Austria deoparte și România, de alta. Au contribuit, pentru a creia starea aceasta de lucruri, întâi, interesele dinastiei Regelui Carol, care e un Hohenzollern; al doilea,dezvoltarea neașteptată și surprinzătoare a Bulgariei, care a devenit pentru România destul de periculoasă; al treilea,...diplomația, germană, și austriacă, care a știut, să tot amintească Românilor de perderea Basarabiei și să-i facă să uite de colo trei milioane de frați de-al lor, cari zac sub jugul ungurilor. Scopul convenției e o acțiune comună contra Bulgariei, căci in cazul unui război ruso-turc, România nu poate fi de-atâta folos prin armata ei, cât mai ales prin neutralitatea, ce-ar păstra-o, închizând astfel Rușilor drumul pe uscat spre Turcia. Cu totul, altceva e în cazul unui război turco-bulgar. E știut în toată Europa că Bulgaria are o armată excelent organizată și înarmată, numărând până la 350.000 de oameni, pe când Turcia, în primele doua luni nu ar putea mobiliza, în Europa, decât cel mult 280.000 oameni, și numai în a treia luna Malimul Besket, Pașa ar putea să aducă întăriri din Asia Mică. Afară de aceasta, relațiunile dintre Greci și Bulgari se întăresc din ce în ce. E drept că Grecii nu pot dispune decât de cel mult 60.000 de soldați, și aceștia în stare destul de proastă; totuși o parte, din forțele turcești vor trebui să fie trimise în Tesalia și Epir. Aceasta chiar în cazul neutralitatea Serbiei și a Muntenegrului. Bulgarilor nu le rămâne decât două căi: sau să se apropie de Turci, ceea ce înseamnă însă să se lepede de independența lor, atât de greu câștigată, sau să încerce o alianță cu Sârbii și Muntenegrenii, care pot da și ei în caz de război până la 140.000 de oameni, buni soldați, și astfel să contrabalanseze puterile unite turco-române“. VICO MANTEGAZZA ȘI CONVENȚIA TURCO-ROMANA Vestea ziarului „Matin“ despre o convenție militară secretă între Turcia și România continuă să preocupe toată presa străină. In numărul din urmă al ziarului „Corriere della Sera“, Vico Mantegazza publica un prim articol asupra acestei convenții. Articolul distinsului publicist italian este intitulat: In căutarea de aliați. — Pentru războiu și pentru pace, Vico Mantegazza începe arătând cum din anul 1903 încoace, Bulgaria se pregătea de război împotriva Turciei, mărindu-șî și întărindu-șî în chip extraordinar armata. A fost o minune, că acest război n’a izbucnit. Totuși această întărire a armatei bulgare și spiritul războinic al cercurilor din Sofia, care în ultimii ani n’aveau alt vis decât acela de a pătrunde în Constantinopol, au pus pe gânduri Statele din Balcani și marile Puteri ale Europei. In primul rând România a început să fie îngrijorată de aceste ambițiuni de expansiune bulgară, gândindu-se la iredentismul bulgarilor din Dobrogea și la soarta aromânilor din Macedonia. In chip fatal deci, atât la Constantinopol cât și la București, Bulgaria a început să fie privită ca un pericol comun, și o înțelegere între cele două puteri era oarecum cerută de aceste circumstanțe. Când după schimbarea de regim din Turcia, Bulgaria a prevăzut că armata turcă avea să se întărească din ce în ce mai mult și că ea singură n’ar mai fi fost în stare să-i țină piept, oamenii politici din Sofia au Început să-și îndrepte privirile spre ceilalți slavi din Balcani, in speranța de a alcătui o confederație balcanică intre Bulgaria, Serbia și Muntenegru. Aceste aspirațiuni pare că s'au îndrumat spre o realizare de fapt cu ocazia serbărilor ce s’au dat luna trecută la Cetinje. In vremea când în capitala Muntenegrului, bulgarii fraternizează cu sârbii și muntenegrenii, ba chiar fac ochi dulci grecilor, Hakki-pașa alear’gă la București unde pregătește o înțelegere amicală între Turcia și România, destinată să contrabalanseze Tripticea, balcanică de care amintirăm. Acum — scrie Mantegazza— este indiferent dacă între Turcia și România s-a încheiat o convenție scrisă sau o simplă învoială verbală. Ceea ce nu se poate nega este că între București și Constantinopol există o înțelegere amicală, după cum între Statele slave din Bicanî există, de asemeni, o astfel de înțelegere. De o parte și de alta dar nu avem deocamdată decât simple planuri de acorduri, cari însă mai curând sau mai târziu vor deveni realități. Fără îndoială că aceste evenimente balcanice și-au găsit ecoul în politica marilor Puteri europene, ba chiar au fost până la un punct inspirate de aceste Puteri. Astfel Rusia, protectoarea slavilor, pare că a încurajat confederarea slavă din Balcani, pe când Austria, rivala Rusiei, împreună cu Germania, a favorizat apropierea turco-română. Făcându-și apoi aprecierile sale asupra acestor stări de lucruri, Vico Mantegazza găsește că apropierea turco-română va fi o nouă garanție pentru pacea în Orientul european, căci ea înseamnă echilibrarea forțelor națiunilor rivale din această parte a Europei. „Dar de aci — continuă publicistul’italian — până la a crede că România (cu toate cele ce s’au spus despre aderarea ei la Tripla Alianță și cu toate că la București domnfește un Hohenzollern) a devenit un avantpost al blocului austro-german împotriva Rusiei, mai mult. In Transilvania se găsesc mai bine de 3 milioane de români, apăsați de Ungaria, căreia i-au fost încorporați și cari vor face totdeauna cu neputință o adevărată alianță cu imperiul vecin. Este atât de vie, de adâncă ura românilor împotriva apărătorilor lor, că nu este cu putință să ne închipuim in nici un caz pe soldații Regelui Carol luptând alături de unguri, chiar dacă poate părea pentru moment că acordul de care se vorbește atâta azi, a fost încurajat, favorizat, poate chiar ajutat de Germania și Austria“. Apoi Mantegazza arată opiniei publice italiene „cum națiunea română e în chip hotărît protivnică unei înțelegeri prea intime cu blocul austro-german, cum românii țin foarte mult la latinitatea originii lor, cu toate că pe tronul României se află un principe german. El se Închină însă înaintea autorității