Universul, septembrie 1910 (Anul 28, nr. 239-268)

1910-09-15 / nr. 253

Monumentul prințului Leopold de Hohenzollern, care s-a des­­velit zilele acestea în Sigmaringen. Calendar pe anul 1910 Ortodox Marți, 14 Septembrie. — j- înălțarea Sf. Cruci. Catolic. Marți, 27 Septembrie.—Cosma și Da­mian. Ras. soarelui 6.08 Ap. soarelui 6.05 »^Universul“6 are urmă­toarele l­inii telefonice: Administrația »,»«.« 6­62 Redacția . ...... 12[88 Străinătatea ... .... 20156 București, 14 Septembrie Personalul teh­nic al industriei petrolului V . Continuăm a rezuma lămuri­rile date de ziarele guvernamen­tale asupra acestei chestiuni. Deși regulamentul din 1906 a dat roade bune, totuși avea lip­suri multe și încă din 1908 s-a alcătuit un ante-pro­iect pentru completarea lui. La acest ante-proiect a cola­borat majoritatea exploatatori­lor de petrol, grupați în „Aso­ciația industriașilor de petrol“, precum și inginerii-șefi ai dife­­­ritelor șantiere. S’a recunoscut atunci că re­gulamentul din 1906­­ nu luase toate măsurile pentru o bună recrutare a personalului, așa încât să d­ezașuiască siguranța oamenilor și păstrarea zăcămin­telor de petrol. Numeroasele ac­cidente ce continuau, să se pro­ducă, dovedeau­ aceasta. Modificările propuse au fost discutate în consiliul minelor, din care fac parte reprezentan­ții industriei petrolului, și toți au recunoscut necesitatea abso­lută de a se recruta un perso­nal prevăzut cu cunoștințe teh­nice solide și verificate. Preocupările aceste de a asi­gura exploatărilor un personal capabil de a înfrunta probleme­le noul ce pot să se ivească, se regăsește în legislația tuturor țărilor miniere. Cu ocaziunea circularii de mai deună zi a ministerului indus­triei privitoare la respectarea­ regulamentului, s-a spus că, în avansarea impiegaților de la o categorie la alta, exploatatorii au putere discreționară. Dar regulamentul dispune că orice persoană angajată trebue să poseadă un certificat de ap­titudine liberat de minister. Cine posedă asemenea certificat e liber sa se angajeze în orice întreprindere de petrol din țară, dar numai în calitatea arătată un certificat. Sunt însă industriași, zic ga­zetele guvernamentale, cari an­gajează impiegați, din țară sau din străinătate, fără certificatul ministerului. Cu toate acestea regula e limpede și precisă, dic­tată de bunul simț, pot exercita în industria­ petrolului numai acei cari posedă un certificat al ministerului și numai pen­tru serviciul special în vederea căruia a fost dat.­­ Sunt exemple ele maiștri-son­­dori înaintați maiștri-sondori șefi, fără să poseadă cei trei ani de vechime sau­ să fi trecut examenul cerut de regulament; aceasta, bine­înțeles, fără știrea ministerului. Nu e aceasta o vi­olare flagrantă a regulamentu­lui? Din lămuririle date, ziarele guvernamentale trag următoa­rea încheiere : Regulamentul de administra­ție și poliție minieră n’a fost inspirat decât de interesele su­perioare ale industriei petrolu­lui, care, mai ales în România, are trebuință de un personal de­­ direcțiune și de supraveghiare cât, mai luminat posibil și de organe de executare nu mai pu­țin conștiincioase. Tot ce s’a scris , contra regulamentului ca­re hotărește condițiile de­ recru­tare a personalului în industria petrolului e lipsit de temeiu. Necorocirea diss Graficia( Iffiștes QDUov) Un copil al locuitorului Gh. V. Ionescu din Chiroiu-Roșiori (Ilfov),­ jucându-se cu chibri­­turi'a­ dat foc unor șire de pae. O soră a lui mai mică, aflând,u­­-se între șire, a fost cuprinsă de flăcări și carbonizată. Statua „Unirerin Focșani O revendicare în baza dreptului istoric.—Focșănenit hotărâți să reclame pentru orașul lor statua Unirea Focșani, 12 Septembrie Cititorii cunosc discuția de la Iași, relativ la locul unde trebue să fie așezată statua lui Cuza. Lumea neoficială la care s'a alipit cu entusiasm întreaga su­flare ieșan­ă susține că locul sta­tuei nemuritorului Domn nu poate fi de­cât în piața mare a Unirei. Alții arată că în acea piață,ur­mând ca în curând să se așeze măreața statuă a Unirei, cea­laltă, a lui Cuza Vodă, vrând nevrând trebue dusă într’o pia­țetă anume aranjată în acest scop. Iată însă că în orașul nostru mai mulți cetățeni de seamă au început să­­ discute dacă statua Unirea, pentru care se face atâ­ta zgomot, nu ar fi mai logic, din punct de vedere istoric, să se așeze în Focșani. Se știe în adevăr că în acest­ oraș s’a închegat unirea celor două principate surori, de unde i se trage și numele el e „leagă­nul Unirei“. E vorba ca chiar zilele acestea să se convoace o întrunire pu­blică în acest scop. S’ar da astfel cuvenita atenție unui oraș între zidurile căruia s’a hotărât definitiv Unirea, a­­cest vis secular al tuturor ro­mânilor. Nică erî mai mult ca în Foc­șani nu poate avea rost statua Unirea. Vom comunica la timp demer­surile ce se vor face în această privință.«BNBS snS!® ■—« CHESTIA aducerii lucratorilor streini din Bucovina Ministerul de interne, în urma ce­rerilor făcute de diferiți agricultori, pentru introducerea de lucrători streini în țară pe la frontiera Buco­vinei, a luat următoarele dispozi­­tiuni­ : Nimeni nu va fi autorizat să troducă lucratori streini de­cât în următoarele condițiuni : 1) Baca are un contract încheiat cu lucrătorii agricoli, conform legii tocmelilor agricole, înainte de închi­derea frontierei (1 Septembrie). 2) Lucratorii vor intra numai prin punctul Burdujeni în grupe de cel mult 50 oameni pe zi. 3)­­Lucrătorii vor trebui să probeze cu acte de călătorie localitatea de unde vin. 4) Proprietarii și arendașii vor fi răspunzători de starea sanitară a lu­crătorilor aduși, obligându-se în scris a îndeplini toate dispozițiile care le vor fi­ prealabil impuse de direcția serviciului sanitar, precum : o hrană igienică și obligațiunea de a avea un doctor în localitatea unde vor munci lucrătorii care să-i vizite­ze zilnic. Aceste au­torizațiuni nu vor fi date de către direcția serviciului­ sani­tar de­cât special fiecărui proprietar sau arendaș, care va fi îndeplinit dispozițiile arătate mai sus. Tot de­odată punctul Mamornița se deschide, dar numai pentru eșit. In­trarea rămâne interzisa. Persoanele care ies prin acest punct se vor în­toarce prin punctul Burdujenî. ­rima oribilă a unui sol — Prin fir telegrafic [UNK]— Ploești, 10 Septembrie. Am comunicat că s’a tele­grafia­t autorităților cum că a­­laltă eri fem­eea • Măria I. Moraru­, din comuna Bertea, fiind beată, s’a aruncat pe focul din vatră, căpătând arsuri grave din care cauză a și murit. In urma Cercetărilor făcute de jandarmii secției respective, s'a constatat că numita femee a fost aruncată pe foc de soțul ei care voia să se scape de­ ea. La examenul medical făcut de medicul comunal, s’au consta­tat­ mai multe leziuni pe Corpul victimei, ceea ce întărește bănu­iala, că, înainte de a fi fost arun­cată pe foc, numita a fost bă­tută­ grav de către soțul­ ei. Parchetul a ordonat facerea autopsiei cadavrului și aresta­rea criminalului soț. — Mâine va fi la cercul­­ me­dico-farmaceutic, adunarea­ mem­brilor societății „Valea Teleaje­­nului“ cu care ocazie se va face •alegerea' comitetului diriguitor al societățel Cercul­ central Goîsenelal ’ și Consiliul general a trimes o circulară către președinții cer­curilor din țară, invitândui să ia parte la ședința ce se va ține joi 17 curent, orele 9 dimineața, la sediul cercului central (str. Isvor 14). Asupra ordinei de zi, circulara spune următoarele: „Băncile noastre trebuesc în­ființate negreșit și repede, căci prin ele , vom putea aduce un mare bine clasei pe care o re­prezentăm și din care avem cin­stea să facem și noi parte. „Organul nostru propriu tre­bue să ia ființă cât mai curând, căci, numai prin acest mijloc ne putem propaga ideile­­ de la unii la alții, alimentându-ne dreptul la viață.. „Alegerile bat la ușă”, și dacă nu ne vom pregăti să trimitem în Parlament reprezentanții noștri, cari să ne apere intere­sele și să ne susție drepturile, nu putem alege nimic bun din toată opera noastră“. Se vor discuta și alte ches­tiuni. DIN Russia Descoperirea unei tipografii se­crete Odessa, 11 Septembrie. Se telegrafiază din Petersburg că, în urma unui șir de percheziții a fost descoperită în str. Iva­­novsk o tipografie secretă a co­mitetului partidului social-demo­crat. Tipografia a fost instalată de teh­nicul partidului, Goare și de un fost student, Teodorov, sosit de curând din Geneva. Trădarea secretelor apărărei na­ționale După știrea dată de ziarul „Svet”, comisiunea parlamentară pentru apărarea națională va in­terpela pe ministrul de marină asupra următorului fapt: Ministe­rul de marină sub privigherea căruia se află cablele submarine, a predat direția cablelor Poștei și Telegrafului. Or. direcțiunea Poș­tei face comenzile la societatea de electricitate din Berlin, unde lu­crează foști ofițeri. Demascarea unei spioane Corespondentul ziarului „Ruskia Vedomosti” scrie din Paris că a fost dat la iveală un n­ou agent provocator, o femee Leonidova. Aceasta a început să­ slujească la poliția secretă vrând să-și răz­bune asupra unei rivale. In cali­tate de­ secretar al comitetului din Moscova al partidului soc­­ deri­., ea a fost în relații cu un medic foarte popular,­ care a știut des­pre legăturile ei cu poliția. Apoi, Leonidova­ a intrat în relații cu un publicist, căruia i-a mărturisit totul ,și i-a declarat că, după ce­rerea lui, e gata să se lepede de activitatea de provocator. El însă a sfătuit-o să rămâie în slujba po­liției. Ambii au plecat la Paris să apară înaintea unui tribunal de onoare, chiar pe drum însă publi­cistul a dispărut. Ziarul „Utro- Roșii” a aflat adevăratul nume al zisei Leonidova, el e Pute­ata*). Astfel s-a aflat și numele publi­cistului. Știrea a­­ produ­s o­­ senzație mare la Moscova D. G. experiențele “ cu „preparatul Ehrlich“ la București pri ’ dimineață, la spitalul Brâncovenesc, în serviciul chi­rurgical al d-lui dr. Leonte, s’a făcut de către d. dr. Bărdescu o infecțiune Ehrlich 606 Hg (hyperideal). Aceasta e ultima modificare a preparatului, și soluțiunea a fost preparată extemporanea, după cele mai nouă indicații șni, de către dr. Băcănescu, șeful farmaciei spitalului. Pacientul, un locotenent la examenul sângelui căruia s’a dovedit irifecțiunea sifilitică,­ a suportat fără nici o durere in­­jecțiunea care i s’a făcut sub­cutan, între omoplați. Au asistat la facerea infecțiu­­nei d-nii d­-r. Popescu-Cozma, Dănulescu, I. Goldenberg și per­sonalul medical al spitalului. Peste zece zile se va face din nou­ examenul gangéiul bolna­vului, spre a se vedea dacă s’a obținut vindecarea. Aceasta este a cincea injecție ce se face la spitalul Brâncove­nesc cu preparatul Ehrlich ; celelalte 4 au avut rezultat desă­vârșit. A, O. Atentatul din strada Duzilor D. Vasile Rădulescu, din str. Popa Nan No. 23, trecând asea­ră pe la orele $ și jum. pe stra­da Duzilor, în dreptul casei cu No. 16, proprietatea d-lui Nan Meilă, a fost întâmpinat de fiul acestuia Gogu Meilă, care fara du a-i zice ceva și fără de nici un motiv, a tras asupra lui patru focuri de revolver. Unul din gloanțe ricoșând de peretele­­ casei, i-a perforat par­desiul și haina în dreptul cotu­lui stâng, fără însă de a-l răni. Numai întunericului e de da­torii, că nu avem de deplâns o viață de pui. Mai mulți sergenți de stradă, alarmați de detunăturile de ur­mă, au alergat la fața locului, dar până­ la sosirea lor, crimina­lul dispăruse. Cu toate cercetă­rile făcute de comisarul circum­scripției 28, până noaptea târziu ei nu putut fi prins. s­ înjunghierea din­ Sf. Apostoli Eri după amiaza zugravul Mi­hail Bálint, din str. Georgescu 11 No. 31, luându-se la batie cu co­legul sau Johami Bechet, pe când lucrau în strada Sf. Apos­toli No. 44, cel dintâi a fost ră­nit, de celalt cu un cutit la mâna stângă. Victima a fost­ pansată la Sal­vare de către doctorandul Arie. *) Șe crede ca e din .Basarabia. JiTa aewreîe CORPULUI ¥ DE ARMATA — Heist, com es­poxidentul mostru special — Constanța, 12 Sept. Azi, 12 Septembrie, corpul V de armată a continuat manevre­le sale, începute ori­, — cele două partide trebuind să urmărească atingerea misiunilor respective impuse prin tema generală, e­­nunțată în precedenta noastră relațiune, cu oarecare modifi­cări pe care d. general Coandă, comandantul corpului V și­ di­rector­ superior al manevrelor, le-a introdus în tema zilei, spre a da situațiunii realitatea creiată de rezultatul luptei de la Carol I, adică: a) Corpul de nord, presupus învingător grație superiori­tății sale numerice — în lupta dela Carol I, a cantonat în noap­tea e­e 11—12 Septembrie, iar la Carol I și împrejurimi în dimi­neața de 12 Septembrie , s’a pus în marș spre Medgidia cu inten­­țiunea de a respinge trupele­ i­­n­amice ce va întâlni în cale și a ocupa Medgidia, după cum îi era prescris: b) Corpul de sud, neputând obține un avantaj asupra corpu­lui de nord în ziua de 11 Sep­tembrie, a fost nevoit să renun­țe pentru moment, la misiunea sa ofensivă, retrăgându-se pe înălțimile dela nord de Medgi­dia, cu intențiunea de a acoperi această localitate până la sosi­rea ajutoarelor ce i-au fost a­­mințate și cari îi vor permite să reia operațiunile ofensive. Operațiunile din ziua de 12 Septembrie s-au desfășurat po­trivit scopului respectiv urmă­rit de adversari, adică: a) Corpul de nord a înaintat spre Medgidia, prin Docuzol, mai întâi și într’o singură coloa­nă și apoi, aflând că inamicul ocupă o pozițiune defensivă la nord de Docuzol, s’a rupt în do­uă coloane cu scopul de a ataca pe dușman de front cu coloana de vest și de a-î învălui aripa dreaptă cu cealaltă coloană (de est) ; b) Acestei manevre, prea bine închipuită, a corpului de nord, corpul de sud a răspuns prin o­­cuparea la timp a dealului Do­cuzol cu trupele ce avea în re­zervă și prin aceasta, nu numai că a zădărnicit mișcarea de în­văluire a adversarului, dar încă s'a pus în condițiune de teren așa de potrivite situațiunea că succesul atacului corpului­­ d­e nord devenea in mod evid­ent foarte problematic. Situațiunea, cu totul grea, a corpului de nord s-a accentuat și mai mult, în urmă, prin fap­tul că corpul de sud, primind un ajutor de 6 batalioane și trei baterii, a reluat­ ofensiva pe toa­tă­ linia. Această contra-ofensi­­vă a corpului de sud a fost actul final, după care s’a sunat înce­tarea manevrelor. In urmă trupele au avut un mic repaos spre a putea mânca, după care s’au adunat pe di­vi­­zii, și au defilat înaintea d-lui g [UNK]­­neral Coandă, comandantul corpului V de armată, chiar pe terenul pe care manevraseră. , general Crăiniceanu, mi­nistru de război, însoțit de a­­ceiași ofițeri ca în ziua pre­cedentă, a urmărit acțiunea de la început până la sfârșit cu un inter­es și cu o ardoare de care nu-și dau seama decât, aceea cari îi cunosc inima și activita­tea ce a pus pentru, sporirea for­țelor noastre de apărare, prin organizarea trupelor de rezervă. Aceste trupe s’au afirmat, în adevăr, în­ manevra de astăzi, ca și în zilele precedente, ca fi­ind , în stare, prin rezistența și instrucțiunea lor să răspundă oricărei chemări, fără nicio deo­sebire de trupele active. O constatare care a entuzias­mat foarte mult asistența cu pri­vire la trupele de rezervă a fost ținuta perfectă, ordinea desăvâr­șită și prestanța lor ostășească la defilare. Dacă nu s-ar fi știut, nimeni n'ar fi putut crede că divizia 10-a este compusă numai din trupe de rezervă, care de peste 15 zile se găseau în marșuri-manevre executate în condițiuni tot așa de grele ca și la război. La critica făcută, după ter­minarea manevrelor, d. general Coandă, comandantul corpului V de armată, a insistat cu deo­sebire asupra modului admira­bil cum au manevrat trupele de rezervă cărora le-a exprimat de­plina sa mulțumire. Țara trebue să fie și ea multu­mira că­ci. general Crăiniceanu, ministrul de razboiu,a știut să învingă toate greutățile și să răstoarne toate piedecl­e pentru a pune în valoare o forță mili­tară necunoscută care nici nu se bănuia, mărind astfel încrede­rea ce trebue să avem în pute­rea noastră armată. După terminarea defilărei, mi­nistrul, împreună cu toți înso­țitorii săi și cu atașații militari s'a intors la Constanța, de unde cu trenul de seară a plecat la București. Desconcentrarea trupelor din corpul 5 de armată se face cu calea ferată cu începere de mâi­ne, 13 Septembrie. Primejdia Holerei Nici un caz suspect in Capitală Ziarele au vorbit ori despre o femee Ioana Dumitru, servi­toare la d. avocat Basescu din calea Rahovei 66, care s-ar fi îmbolnăvit subit prezintând sim­­ptome suspecte. Cercetând atât la serviciul de gardă de la primăria Capitalei, cât și la spitalul Colentina, ni s’a spus că nu a fost internată în spital nici o femee cu acest nume.* Cazul suspect din T.-Severin Din T.-Severin se comunică următoarele : Acum câteva zile au sosit la d. Bulighin, șeful depoului gărei din Idealitate, călătoarele Vera Turcovskova și Krasnoia Lim­­bov, venind din Saratov (Ru­sia).­­Aceste persoane sunt sănătoa­se. Dar dri noapte soția șefului depoului a fost apucată de văr­sături și diaree, cu ușoare colici la stomac, cari însă către di­mineață au încetat odată cu văr­săturile. Medicului căilor ferate, părân­­du-i-se cazul, suspect, a anunțat pe d. Gardăreanu, prefectul ju­dețului, care împreună cu medi­cul județului, al orașului, și al spitalului, au plecat la fața lo­cului. S’au luat­ imediat măsuri de izolare și de supraveghiere, iar materiile­ fecale au fost trimise la analiză la București. Starea generală a bolnavei e bună. Se crede însă că nu e vorba de holeră. ♦ Direcțiunea serviciului sani­tar desminte știrea, că ar fi un caz suspect la Severin. Puși sub observație Mărăș­iști, 13 Sept. Niță Mano­liu, Franța Doro­­ghiu și T. Mandraciuc, sosind din localități contaminate de holera, au­ fost puși sub obser­vație medicală pe 5 zile. Oasta­ din Barca Craiova, 13 Septembrie. Se aduce la cunoștința servi­ciului sanitar al județului rnt în Barca a murit fem­eea .Ioana Gh. Mitu, în­­ urma, unei boa­le cu simptome de holeră,. Proc­e­­dându-se la autopsie care a fost făcută, de d. dr. Ciorăscu, pro­cura și la analiza materiilor fe­cale, s-a constatat că acestea nu conțin vibrionii holerei și că moartea a fost cauzată de o­ in­toxicație alimentară. Brăila declarată îndemnă­­ri și azi nu s'a mai ivit în o­raș nici un caz suspect. Toate persoanele, care erau­ izolate și­ puse sub observație, nevenind in contact cu nimeni, au fost lă­sate libere. Rezultatul analizei materiilor fecale de la aceste persoane a dat rezultate negative. In județul Iași Iași. 13­ Septembrie. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a vizitat­ biserica de pe domeniul Coroanei Poeni , și a ținut o cu­vântare, dând Sfaturi­ sătenilor cum să-și îngrijească gospodă­ria, arătând apoi primejdia ho­lerei și sfătuindu-i să aplice măsurile sanitare.­­ S’a decis retragerea unei părți din trupele cari fac paza Prutului în județul nostru și­ tri­­meterea ei la granița din­­ spre Austro-Ungaria pe unde foarte mulți inși trec clandestin în țară. — Mitropolitul Moldovei a tri­mes azi un n­ou ordin circular către prosperiile respective ca toți preoții să fie predici în bise­rică dând populației sfaturi pentru paza contra holerei. Măsuri contra holerei la Giurgiu Consiliul de higiena, a făcut să se împartă azi în oraș o pu­­blicațiune cu următoarele sfa­turi contra holerii: 1) Boli mimai apa care a fost fiar­tă în clocote și apoi răcită. Apa păs­­trați-o în vase curate și bine acope­rite. Mai puteți bea ceai și ape minerale naturale. 2) Spălat­ vasele și corpul numai cu apa care a fost fiaj­tă. 3) Să nu mâncat­ lapte crud, unel fructe și salate nefierte. 4) Băuturile, apa și alimentele, tre­buesc bine acoperite, căci muștele contribue să împrăștie holera. 5) Duceți viața regulată și iu­î cum­pătată. Excesele, chefuri­le și în spe­cial alcoolul predispune la holeră. G) Țineți casele și curțile su perfe­ctă curățenie. Văruiți casele și­ latrinele. Deși infectați latrinele turnând în ele cât mai des lapte de var proaspăt în cantități cât se poate imaâ mari, ase­menea pardoseala grajdurilor și va­tra, băligarilor. 7) Gimonele și baligarul să fie că­rat zilnic din oraș și numai la stânga șoselei ce merge la vadul sacagiilor (spre Smârda), aproape de găzărie, sub nici un motiv în altă parte. S) Chemați medicul îndată,ce se îm­­bolnăvește cineva de diaree , (urdina­­îe), vărsături și colici. Giurgiu, 13 Sept. pânirea gravă a mm Jandarm Târgoviște, 13 Sept. Parchetul a fost Înștiințat că azi dimineață, la ora 10, jan­­d­arm­ul­ caporal Ionescu Ion, chemat în Bezdeadu la o cerceta­re acasă la­ locuitorul Ghiță, Go­­logănescu, a­ fost atacat, de a­­cesta,și lovit cu um topor în cap. Primăria, a arestat, pe a­tenta­­tor, iar, pe jandarm a- dus la dis­pensarul din comună. Starea jandarmului este ex­trem de gravă. Subscripție In ajutorul bătrânului sătean Gh. Stoica Goran din Breaza-de-Jos jud­ Prahova, căruia arzându-i casa și toate ale gospodăriei a­ rămas pe dru­muri, au mai mai­ venit, prin sub­scripție următoarele persoane : D. N. Achim­escu dela fabrica Stein­berg București 22.40, d-ra Hob­ansa Manolescu,­ Obilești, Ilfov 3 lei, V. Vrânceanu din Buda, R. Barat 2 lei, Ciocoiu Năstase, Chiojdear­ca, Pra­hova, 1 leu 50. • Suma din urmă 61. Suma anală: 89-90. Principele Wilhelm de Hohen­­zollern, fratele A. S. R. Principe­lui Ferdinand, căruia deunăzi împăratul Germaniei i-a conferit titlul de Alteță Regală. Peninsula balcanică — Prin fir telegrafie — TUR<­A RESARMAREA CREȘTINILOR Constantinopol. 13. — Minis­trul Greciei, Gryparis, a făcut crí­iün demers pe lângă Poartă în privința expulzărea celor trei notabili din Cavalla, precum și în privința ordonanței după care grecii din Turcia sunt obli­gați să predea armele lor direct autorităților turcești, pe când străinii de alte naționalități le vor preda consulatelor lor. Ministrul de externe al Turciei a refuzat, să discute acest din urmă punct. TURCIA FAȚA DE MARILE PUTERI Berlin, 13. — Ziarului ..Lo­kalanzeiger“ i se telegrafiază din Paris . Ziarele se ocupă cu viitoarea atitudine a Turciei față de Fran­ța, Anglia si cele alte mari Pu­teri. Se­ crede că refuzul ce Tur­cia l-a întâmpinat in Anglia și Franța cu prilejul tratativelor pentru cotarea noului împru­mut, nu va rămâne fără efect. Se așteaptă sosirea marelui vizir Haki-pașa la Constantinopol spre a se lua o hotărâre. Cabinetele de la Paris și Lon­dra speră că nici o schimbare nu se­ va face în politica ex­ternă a Turciei. ÎMPRUMUTUL extern - Londra. 13. —Ei­ar al „Stan­dard“ scrie că deoarece Turcia n’a i­zbutit să-șî asigure­ împru­mutul în Anglia, va cota acest împrumut tot în Franța. Vizita bancherului englez Cassel la Pa­ris e în legătură cu această che­stiune. Berlin, îs.— Bancherul Cas­sel a fost, aici între 15—17 Sep­­tembrie st. nou și a avut câteva întrevederi cu fruntașii pieței fi­nanciare germane în privința împrumutului Turciei SERBIA DESCOPERIREA UNOR MINE DE FER Belgrad. 13. — In regiunea Palanca—Petla, lângă Dunăre, s’au descoperit straturi geologice care conțin fier. Despre o discuție ,am târât­ brâ« Noi aceștia cari am apucat timpurile când Moldova și Mun­tenia erau tratate de Turcia, Rusia și Austria ca aproape niș­te colonii ale lor, noi bătrânii cari am asistat la sfintele fră­mântări ale patrioților moldo­veni și munteni pentru realiza­rea Unirei, nouă discuțiile de azi cu privire la statua lui Cuza-Vodă, ni se par niște copi­lării, ca să nu zicem mai mult și iată de ce : Chiar lăsând la o parte istoria domniei­ lui Cuza-Vodă, credem că numai memorabilele fapte ale zilelor de 5 și 24 ianuarie 1859, dau dreptul acelui Domnitor la un monument, nu numai la Iași dar și la București. Dar cu toată colosala însem­nătate a faptelor petrecute și în urma ăstora colonelul. Cuza a fost preferatul și alesul Moldovei la 5 Ianuarie 1859 și cu toate că pentru înlesnirea realizarea U­­nirea, Muntenia la 24 din aceeași lună și-a ales de domn al ei ia­răși p­e Cuza, noul Domn al Mol­dovei, totuși credem că logica cere ca statua lui Cuza-Vodă să cedeze pasul Monumentului României, ambele ridicate pen­tru acelaș sfânt fapt. Prin urmare, cu toată admi­rația și dragostea noastră pen­tru alesul din memorabilele zile de 5 și 24 ianuarie 1859, nevoiți suntem de a considera nesfârși­tele și exageratele discuții de azi ca un fel de poftă de ceartă, căreia săteanul îi zice „târâe­­brâu­“. Cât pentru sinceritatea spuse­lor noastre, mărturisim că pe când ne-am îndeplinit, datoria cu privire la statua lui Cuza- Vodă, d. președinte al onor. Comitet nu avea încă nici sigi­liul, ce de obicei se pune pe chi­tanțe. Alea. Arestarea unui falit fraudulos Târgoviște, 13. — Bulgarul Cristea. Tănase, comerciant, din Potlogî,­ declarat în stare de fa­liment pentru bancrută fraudu­loasă, și care fugise in Bulga­ria, rătQixându-se zilele trecute în țară­, a fost arestat. Azi jude­cătorul de instrucție l'a depus la print­enc­iar. In curând: CELE 80M­MSI la optMwsii F ediVEHȚIA TUice romană — Mt telegrafe — CONVENȚIA N’A FOST INCA SEMNATA Londra. 13.— Ziarului „Daily Telegraph“ i se telegrafiază din Constantinopol . Punctele con­venției militare secrete cu Româ­nia sunt stabilite, dar documen­tele diplomatice încă n’au fost SUE3.2îSIS» INTERVIEWURI CU DOI MI­NIȘTRI BULGARI Paris. 13. — Ziarul,,Le Matin“ publică o serie de intervievuri pe cari corespondentul acestui ziar le-a avut cu capii politici ai Bulgariei., Primul ministru Matinov a de­clarat că din moment ce atât Turcia cât și România au dus­ Turcia cât și România a des­­f­ințit în chip oficial și catego­­r­ic că ar exista o convenție mi­litară turco-română, este zadar­nic a sa discuta asupra conven­­țiunei. Fiind întrebat dacă e adevă­rat că există o convenție militară între Bulgaria și Grecia, Mati­nov a răspuns că o astfel de convenție nu ar avea nici un rost, și ar fi menită să producă supărări de prisos. Corespondentul ziarului „Le Matin“ a intervievat și pe mi­nistrul de comerț Liapcev. Aces­ta a spus că dacă nu există încă o convenție militară scrisă în­tre România și Turcia, există în­să cu siguranță o înțelegere ver­bală. Vorbind despre politica ac­tuală a Turciei, spuse că Bul­garia nu­ î mulțumită cu at­itu­dinea­ guvernului turc saț­i de­­ Ultimi din Macedonia țari sunt și azi prigoniți ca mai înainte. In privința asta nu ai nici o deosebire între regimul m­­nritor turci și cel absolutist. CE CREDE UN GENERAL BUL­GAR DESPRE CONVENȚIE Paris. 13. — Un distins gene­ral din armata bulgară a decla­rat corespondentului ziarului „Le Matin“ următoarele : In cazul unui războiu cu Tur­cia și al unui atac din partea Ro­­mâniei, Bulgaria nu ar dispera. Bulgarii ar lăsa la început pe români să treacă­ Dunărea și să pătrundă în interiorul Bulgariei; armata română ar înainta până la Rusciuk, Plevna, Târnava și chiar mai departe. Dar înainte ca românii să a­­jungă la Sofia, bulgarii cari în timpul acesta ar mobiliza, o ar­mată de 300 de mii de oameni ar­bate, în câteva zile anuala turcă și ar luci Cbn­stantinopolul. După căderea Constantinopo­­lului­ și înfrângerea­ armatei oto­mane, Turcia ar fi nevoită să­ ceară­ închhierea pe cer și ajutorul României nu-i va fi folosit la ni­mic. PAREREA CABINETELOR DIN VIENA ȘI BERLIN Londra, 13. — Ziarului ,,Daily Mail ș i se telegrafiază din Con­­statinopol . Turcia concentrează mereu­ unei forțe armate în Macedonia. De curând, au fost aduși din A­­­sia 30 de mii de soldați. Din ca­uză că multe din trupele trimise în Turcia europeană sunt deja, frontiera turco-rusă din Asia (Armenia), efectivul armatei turcești in garnizonele de la acea frontieră a scăzut în chip simți­tor. Germania și Austro-Ungaria nu simt mulțumite de această măsură prin care Turciei­ își slă­bește forțele la granița rusă. Ca­binetele din Berlin și­ Viena con­sideră convenția militară turco­­română ca o garanție destul de puternică contra Bulgariei. Irită adevăr România va ține în șah Bulgaria și nu o va lăsa să se îndrepteze cu toate puterile contra Turciei. PAREREA CERCURILOR POLI­TICE GRECEȘTI Londra. 13. — Ziarului ,,Daily Telegraph" i se telegrafiază din Atena . In cercurile politice bine informate de aici domnește con­vingerea că Turcia și România au încheiat, la 4 Septembrie st. n., în­tr'adevăr o convenție mili­tară, secretă, ofensivă și de­fen­­siva. PĂRERILE PRESEI RUSEȘTI Dăm mai jos un rezumat, al părerilor ce se întâlnesc mai des în articolele principalelor ziare moscovite. „Prietenia turco-română s’a început încă pe timpul domniei lui Abdul-Hamid, când Cuțo­vlahii a­i început să se bucure de deosebite privilegii; aseme­nea de multă vreme Românii au profitat de toate ocaziile să își arate sentimentele dușmă­noase față de Bulgari, mai cu seamă față de greci, așa că Ilakki-Pașa culege acuma roa­dele a mulți ani de muncă. Sen­timentele dușmănoase ale Româ­nilor față de Rusia datează de asemenea de mult, întreținute tot timpul de Austria și Germa­nia ; aceste sentimente se cunoș­teau la Petersburg și au făcut ca guvernele rusești să constru­iască o rețea de linii ferate stra­tegice î­n sudul Basarabiei. La Petersburg se cunoaște de­ ase­­menea existența unui tratat mi­litar între Germania și Austria deoparte și România, de alta. Au contribuit, pentru a­ creia starea aceasta de lucruri, întâi, interesele dinastiei Regelui Carol, care e un Hohenzollern; al­­ doilea,­­dezvoltarea neaștep­tată și surprinzătoare a Bulga­riei, care a devenit pentru Ro­mânia destul de periculoasă; al treilea,...diplomația, germană, și austriacă, care a știut, să tot a­­mintească Românilor de perde­­rea Basarabiei și să-i facă să uite de colo trei milioane de frați d­e-al lor, cari zac sub ju­gul ungurilor. Scopul convenției e o acțiune comună contra Bulgariei, căci in cazul unui război ruso-turc, România nu poate fi de-atâta folos prin armata ei, cât mai ales prin neutralitatea, ce-ar păstra-o, închizând astfel Ruși­lor drumul pe uscat spre Tur­cia. Cu totul, altceva e în cazul unui război turco-bulgar. E știut în toată Europa că Bulga­ria are o armată excelent­ orga­nizată și înarmată, numărând până la 350.000 de oameni, pe­ când Turcia, în primele doua luni nu ar putea mobiliza, în Eu­ropa, decât cel mult 280.000 oa­meni, și numai în a treia luna Malimul Besket, Pașa ar putea să aducă întăriri din Asia­ Mică. Afară de aceasta, relațiunile dintre Greci­­ și Bulgar­i se întă­resc din ce în ce. E drept că Grecii nu pot dispune decât de cel mult 60.000 de soldați, și a­­ceștia în stare destul de proas­tă; totuși o parte, din forțele tur­cești vor trebui să fie trimise în Tesalia și Epir. Aceasta chiar în cazul neutralitatea Serbiei și a Muntenegrului. Bulgarilor nu le rămâne de­cât două căi: sau să se apropie de Turci, ceea ce înseamnă însă să se lepede de independența lor, atât de greu câștigată, sau să încerce o­ alianță cu Sârbii și Muntenegrenii, care pot da și ei în caz de război până la 140.000 de oameni, buni soldați, și astfel să contrabalanseze pu­terile unite turco-române“. VICO MANTEGAZZA ȘI CON­VENȚIA TURCO-ROMANA Vestea ziarului „Matin“ des­pre o convenție militară secretă între Turcia și România conti­nuă să preocupe toată presa străină. In numărul din urmă al ziarului „Corriere della Sera“,­ Vico Mantegazza publica un prim­ articol asupra acestei con­venții­. Articolul distinsului pu­blicist italian este intitulat: In căutarea de aliați. — Pentru războiu­ și pentru pace, Vico Mantegazza începe ară­tând cum din anul 1903 încoace, Bulgaria se pregătea de război împotriva Turciei, mărindu-șî și întărindu-șî în chip ext­ra­or­­dinar armata. A fost o minune, că acest război n’a izbucnit. To­tuși această întărire a armatei bulgare și spiritul războinic al cercurilor din Sofia, care în ul­timii ani n’aveau alt vis decât acela de a pătrunde în Constan­tinopol, au pus pe gânduri Sta­tele din Balcani și marile Puteri ale Europei. In primul rând Ro­mânia a început să fie îngrijo­rată de aceste ambițiuni de ex­pansiune bulgară, gândindu-se la iredentismul bulgarilor din Dobrogea și la soarta aromâni­lor din Macedonia. In chip fatal deci, atât la Constantinopol cât și la București, Bulgaria a în­ceput să fie privită ca un­ pericol comun, și o înțelegere între cele două puteri era oarecum cerută de aceste circumstanțe. Când după schimbarea de re­gim din Turcia, Bulgaria a pre­văzut că armata turcă avea să se întărească din ce în ce mai mult și că ea singură n’ar mai fi fost în stare să-i țină piept, oamenii politici din Sofia au În­ceput să-și îndrepte privirile spre ceilalți slavi din Balcani, in speranța de a alcătui o con­federație balcanică intre Bulga­ria, Serbia și Muntenegru. A­­ceste aspirațiuni pare că s'au îndrumat spre o realizare de fapt cu ocazia serbărilor ce s’au dat luna trecută la Cetinje. In vremea când în capitala Munte­negrului, bulgarii fraternizează cu sârbii și muntenegrenii, ba chiar fac och­i dulci grecilor, Hakki-pașa alear’gă la București unde pregătește o înțelegere ami­cală între Turcia și România, destinată să contrabalanseze Tripticea, balcanică de care a­­mintirăm. Acum — scrie Mantegazza— este indiferent dacă între Tur­cia și România s-a încheiat o convenție scrisă sau o simplă învoială verbală. Ceea­ ce nu se poate nega este că între București și Constanti­­nopol există o înțelegere amica­lă, după cum între Statele slave din Bicanî există, de asemeni, o astfel de înțelegere. De o parte și de alta dar nu a­­vem deocamdată decât simple planuri de acorduri, cari însă mai curând sau mai târziu­ vor­ deveni realități. Fără îndoială că aceste evenimente balcanice și-au găsit ecoul în politica ma­rilor Puteri europene, ba chiar au fost până la un punct in­­spirate de aceste Puteri. Astfel Rusia, protectoarea slavilor, pare că a încurajat con­­federarea slavă din Balcani, pe când Austria, rivala­­ Rusiei, îm­preună cu Germania, a favorizat apropierea turco-română. Făcându-și apoi aprecierile sale asupra acestor stări de lu­cruri, Vico Mantegazza găsește că apropierea turco-română va fi o nouă garanție pentru pacea în Orientul european, căci ea în­seamnă echilibrarea forțelor na­țiunilor rivale din această parte a Europei. „Dar de aci — continuă pu­blicistul’italian — până la a crede că România (cu toate cele ce s’au spus despre aderarea ei la Tripla­ Alianță și cu toate că la București domn­fește un­ Ho­­h­enzollern) a devenit un avant­­post al blocului austro-german împotriva Rusiei, mai­­ mult. In Transilvania se găsesc mai bine de 3 milioane de români, apăsați de Ungaria, căreia i-au fost încorporați și cari vor face totdeauna cu neputință o ade­vărată alianță cu imperiul ve­­cin. Este atât de vie, de adâncă ura românilor împotriva apără­torilor lor, că nu este cu putin­ță să ne închipuim in nici un caz pe soldații Regelui Carol luptând alături de unguri, chiar dacă poate părea pentru mo­ment că acordul de­ care se­ vor­bește atâta azi, a fost încurajat, favorizat, poate chiar ajutat d­e Germania și Austria“. Apoi Mantegazza arată opi­niei publice italiene „cum­ nați­unea română e în chip hotărît protivnică unei înțelegeri prea in­­time cu blocul austro-german, cum românii țin foarte mult la latinitatea originii lor, cu toate că pe tronul României se află un principe german. El se În­chină însă înaintea autorității

Next