Universul, octombrie 1910 (Anul 28, nr. 269-299)

1910-10-01 / nr. 269

SINDICATUL FALIMENTELOR TRIB. ILFOV ANUNȚ Se aduce la cunoștința publică că, in ziua de 2 Octombrie 1910, orele 2­/3 se vor vinde prin licitație publică, în calea Călărașilor No. 41, la do­miciliul falitului L. STARK, tot mo­bilierul de lux, compus din mobilă de salon, pian, mobilă de sufragerie, oglinzi, draperii, tablouri, etc. Jude sindic, N. Steriadi. Secretar, M. Melidonian. 5883 Societate nare de petrol caută urgent 1) Pentru București un comp­­libil experimentat cunoscând lim­fele română și germană. 2) Pentru Buștenari, corespon­dent capabil cunoscând in mod perfect prubele română, franceză și germană, pentru care pe lângă sa­lariu va primi și locuința, încălzitul și luminatul. Ofertele cu indicațiunea titlurilor, pretențiunilor, precum și cu actele dovedind ocupațiunile anterioare, să se adreseze la ziar sub «Ualu­otabil» respectiv «Du­ espon­dwH". 3903 Dr. Pop-Avramescu Fost intern al Spitalelor Civile Consult, de la 1­0 d. a. pentru Boale Interne, Nervoase, Mintale, de Femei, de Copii și nou- născuți, de Ochi (cabinet, special), de Piele și Veneriene. Emite“ chirugicale, Ope­rațiuni fără Narcoza generală, ci prin metodă proprie de anestezie regională. 39 — Calea Călărașilor — 39 (Casă, proprie.­ păstrali adn.a) 3880 sir. ep­ficii Specialist in boalele inimei, ar­terelor, vinelor, și sângelui Consult. 3—4 p. m­. 20.-Str. Noma Pompichi.—20 5906 pentru un­ KoM industrial un li­căr român având cunoștințe de comerciu și scriere frumrnoasă. Oferte in scris sub­­ „C. B. s­t ä I“ 5a Agenția de Pu­blicitate CAsm scHU&issa & «p. București. Strada Karagiaeorghe­­vici No. Î.8. 1901 Se caută SOCIETATEA COOPERATIVĂ „Progresul Romaniei“ Toți d-ni­ acționari fără osebi­re sunt invitați ca în ziua de 3 Octombrie, ora 9 dimineața, să binevoiască a lua parte la ADU­NAREA GENERALA ce va avea loc în sala mică a Eforiei pe bu­levardul Elisabeta, când li se va comunica raportul comisiei de verificare, după care adunarea va hotărî. Consiliul de Administrație 5891 S. I. Rosenthal — Bieter de 1‘irnie — Medalie­ de aur la expoziția gene­rală română din UJCH Execută firme artistice și elegante București.—Str. Sm­ordan Itt — Telefon. — 5897 Lucătăreasă caută imediat fabrica STELLA, șo­seaua Colentina No. 66. Seara lei 20 săptămânal, plus toate cele trebuin­cioase. Treburi, să gătească pentru 8 persoane și să spele singură vasele. 5896 DE ÎNCHIRIAT de la Sf. Dumitru anul curent. — Casa din strada Smârdan No. 20, peste drum de fostul Hotel Concordia, în prezent birt, a­­vând în aceiași curte și două mici apartamente de locuit cu dependințe, toate în bună stare de reparațiune, paragini de ba­­zalt, canal, tout-a-Tegou­t, mică grădină în fața stradei. Adresa la proprietar: Calea Victoriei No. 185. 5890. ML O 13 KS D-na S. NICOLAU 119 — Calea Victoriei— 110 (vis-a-vis de Cofetăria Nestnn) S’a­ reîntors din Paris de unde a adus un Frumos asortiment de Palii­rit de la­­ cele mai reputate case, și roagă distinsa sa clientelă a o vizita. Se primesc comando și repara­ți­uni. _ ._ 5887 DOCTORUL — Birman-Bera Specialist pentru Boale și Operațiuni de NAS, GAT­ ȘI URECHI reîntors și-a reluat costsul­­tațiile de la 3 -5 p. mr. 9, «K­. Karageorgev Ic S, 9 Telefon l/Ki____5859 -Ä» aparut­ interesantul catalog, ilustrat pen­tru­ articole de higiena necesarii­ fie­care casă care se trimete gratis la cerere. “5011 s. mwdusk — Com­plicat general de optici­ — 10 f —■ Calea­ Victoriei— 104 — BUCUREȘTI — 5011 ziw loc Sirop Garnit­ura —model conține: Aparatul quadrilliitt aiKm­tnt: t» lame (cutite) din otel special dfe .sagittilă , curea din piele de cal, totul imter cutie elegantă imbri­cata cu piele,înalțimea 5 c/m x gî c/m Prețul complect este de .. ... ++ * * * *«•*** •"* « » « * « A * « •­­ * c Franci lai­a nit múlaow.Geo­rg­is Apostol­iSanu- KircuiteÄei­ Cali­ A Victoriei N­c 20000-100000 Leî caută un inginer român­(antreprenor de lucrări cu capital propriu) cu do­bândă sau­ er asociat pentru între­prinderi și înființare de agentură și comision în două eventual trei orașe principale. Ca asociat se preferă per­soană t­ehhnică sau cu bună expe­riență administrativă, cunoscând din limbele franceză, germană, engleza sau italiană. Adresa la ziar sub: M. IV. 5879 Boalele secrete,, Fieputin­ța Se vindecă după cele mai nouă me­tode, radical,­sigur și repede fără du­rere și impedicare,după o experiență de 32 ani de specialitate in. boli lumești.­­Dr. TIEStaiES Nr. 1,Strada Barbu Cat­arg­iu Intrarea numai prin str. S­­ i. Voevozi Consult. 10— o ști 8—în seara 5565 Cereți : Cognac,AS6ACH EOIS (aticheta roșie) Sticla Les Fins Pols „ .albastră „ „ BO­^al „ aurie în papură „ „ De t smzisie la Princip. «îaprins die băuturi spirtoase Dejioziiiil șjemvatil la MSfgLsiiâ mmmm Biöao« © STMÜÄ 90MNITSI 8 — BUCUREȘTI — 5715 Sf» W. IA1GA Ch­rurg /a serviciul de ginecologie ele la Spitalul Filantropia mum an mmm 8 81 — Unica Victoriei — S­3 I Consultifi 5—7. 5784 ““DOCTOR Trib“ Eug. Felix hnorcdniu-sc in Capitală ist reia consultai­iu­ni­le pentru boala de gât. «us și 5 su­eclii . Orele S—© jvtaxv.. p. paa. 42—Bulevardul Carol—43 timporară FITilul DVSTItUT MÖBERN FdTOfâlâH® BUCUREȘTI- Bulevardul Academiei, 3 - BUCUREȘTI Deschis fără excepție, zilnic de la orele 8 a. m. până noaptea după teatre. Întrebuințarea luminei electrice constante, permite lucrarea independentă de timpul din afară obținând cele mai reușite efecte de lumină, lumină electrică fulgerătoare sau magnezie, nu se întrebuințează în atelierele noastre Săli elegante de așteptare, cu ultimele reviste ilustrate, sau la dispoziția vizitatorului. Ținând cont de cele mai pretențioase cerințe, efectuam ta­blouri în bromură de­ argint, albumină, platină, pigment, gumă și aqu­arel, în toate formele și pentru toate prețurile,­ garant&ard­ reușita desăvârșiții. Se execută măriri după fotografii originale sau­­ străine, oricât de deteriorate sau învechite. Diferite formate până la mărimea naturală și supranaturală. Cărți poștale ilustrate in negru, colorate și pictate de mână Fotografii pe porțelan, pentru monumente funerare. Secțiune specială pentru fotografi amatori, cu prețurile cele mai reduse și efectuarea în 24 ore (Prețul curent special). . . Blocuri, casete, paspartiturî și albume, artistic executate in atelier propriu, pentru festivități ocazionale, jubtișuri etc. Vizitarea­ încăperilor no­atre dorită, fără nici­ o altă obli­gațiune. CTISTI PREȚUL CTIHT Tin­eiim VATĂ REVULSIVĂ USadecă In câte­ ta ©r © ©ii ce BASSO, TUSI, Jimt?S­UBIE REUMATISME, si ci­l­ce DUREAI CORPORALB. De vânzare tu toți farmaciștii și ds‘o­­glieriștii din țara. ’ 5340 Lame tocile —imposibil si de lame noi nu e Mecanismul patentat al unui AutoStrop Safety Razor, permite ca lama (cuțitul) să se­ ascută singură, păstrând un tăiș perfectul decurs de luni de zile. Nu trebue nici artă, nici experiență pentru a menține cuțitul AutoStrop intro stare perfecta. De aci rezulta că nu trebue să cheltuiți mereu bani pentru lame noi, precum e cazul cu alte aparate de ras, cari nu merg la curea. Aparatul de Ras SAU SE SCOATE. FIE LA ASCUTIT SAS LA CURATAT. NU ARUNCAȚI CUTITUL, DACA E BUN. J TiroftUn ilastrale-j-grati«?. • l AUTOSTROP SAFETY * KAZAR CO., Trn., 1 . Depozitul General prenßra Romania- l Geo KG KR Awi Stai ifARin­.... ‘■'lá SP3CXALISA.T­re, 23.'K^XaTaiS'' , Pen­tistica și Coaléile Otira a instalat in Str. Boanmer No. 12 bis­­coli. cu Str. Sf­ Nicolae-ȘalarT > un Lapinet înzestrat cu cele mai no­i mijloacs tectmine si therapeutice —­­X3asta,la,țî­ a,ne Electrică, —ssi? Pa lângă lucrările obicinuite, execută 1 Coroane și Bridge «in aur masiv in«,din temă sujițire­, Plombe speciale de aur și porcelan ars­— EYU<­I ș­U­M­. (■ )­,v țn AllAI»'! IU,­B BEIEFEUTA BANCA IBfflllfi Strada Halelor No. 17, etajul l­u­i și str. Carol I No. 74 (lângă Dacia) din Bucu­rești (Piața mare Sf. Anton) Primește­­ spre M­uettileare (din Provincie prin mandate) pe brvxete de Economii bani de la sum­e de 50 bani până la 10.000 (zece mii) de lei și plătește 6% (t­ease la­ sută) pe an do­bândă. Primește spre fructificare orice sume de bani pe termini fix. Condi­ț­iunile pentru aceste depozite vor face obiectul unei convențiuni speciale­. Scontează cupoane. — Cumpără și vinde orice fel de efecte din țară și străinătate.—Avansuri de bani cu 8% (opt la sută), pe an­ la orice fel de combinațiuni asigurate în ipoteci în rangul I-iu și rangul IT-lea pe moșii sau case. Primește spre încasare polițe plăti­­bile în București sau Provincie. Mijlociri de vânzări și cumpărări de case și moșii. Telefon 16/0. 5783 2.50 3.80 3.50 u Vineri 1 Octombrie 1910 Fructiere la Radivon A. S. Regală Principele Ferdi­nand. La orele 12 din AA. L­. RR. Principii și Principesa pleacă în automobile spre gara Piatra, de unde apoi pornesc cu un tren regal la București. Transporturile de desconcentrare In seara de 28 Septembrie, o­­rele 6 d­.­­a., au început transpor­turile de desconcentrare a tru­pelor în gările Piatra-Olt și Sla­tina și vor continua până în ziua de 4 Octombrie inclusiv. Transporturile pentru concen­trare, cu calea ferată au­ fost foarte puține, însă cele pentru desconcentrare s’au­ sporit pen­tru toate trupele ce avea îi a stră­bate pe jos distanțe mai mari de 100 Ulm. ~ .. Aces­t fapt a constituit pentru căile ferate o foarte interesantă, problemă (deslegată , astfel c­* mult succes în "manevrele fran­cezi' din anul trecut). Rezultatele și la noi au­ fost că calea ferată, în câte­va ore de la înștiințarea acestor dispozițiuni, a luat cuvenitele masuri parțial executarea lor.1 Considerațiuni­le generale asu­pra m­­arilor­ manevre din toam­na anului 1910 se vor comunica ulterior. Marșul forțat al trupelor Cor­pului II de armată La­­ manevrele din acest­ azi ,s'a remarcat marșul forțat, executat de trupele Corpului 2 de armată, primul executat in­ armata noas­tră, astfel că grație acestui marș forțat corpul II de armată a­ pu­tut­ ocupa vitalul ciripi al viului Olt , afară de acest marș forțat și trecerea, prin vad, a regimen­tului 30 Muscel a­ contribuit mai mult la ocuparea de..către tru­pă », acestor pozițiun­i, soldații trecând prin apă ,până la piept. Ranițele însă au­ fost transpor­tate, în căruțe. Soldații, deși fă­cuseră peste 40 kl.m. î­n câteva ore, crap în cea mai bună stare. Sosirea regimentului Olt No. 3 Astă­-seară, la orale 6 luin., a sosit în oraș, venind de la mane­vre, reg. Olt No. 8. Mâine vor fi desconcentrați concediații con­­­centrați pentru manevre. fi» finila-Stadian Produce Company LM „ Ferma, Albion Gara M­­ărculsști Relativ la creșterea importanței amen­orii reî..vitelor românești pentru producția carnei și laptelui, societatea „Anglo-Rom­âna“ invita pe Onor.D-niî Agricultori a vizita „Ferma Albion“, gara Marculești, Ialomița, și a examina marea și bogata sa cireada,­­care conține cele­­ mai­ frumoase vile din Orient..­­ . încrucișarea vitelor românești cu diferitele rase englezești au­ arătat un mare succes, Ferma expunând curcituri" din rasele Guernsey, Jersey, Shorthorn și Aberdeen-Angus, de o calitate de mărime rara. In acelaș timp, Societatea aduce la cunoștința Onor. Public că un mare transport de vite, incluzând 50 Tainiitofi Berkshire I [UNK] și Yorkshire, din cea mai aleasă selecțiune, va­ sosi din Anglia,­­ in cursul lunei viitoare, care vor forma o foarte in­teresantu­l .expoziție. Toate aceste animale, Societatea le va vinde cu prețurile cele mai rezonabile. Onor, Public vizitator va fi primit cu cea mai­­ mare atențiune,­084? CHESTIA locuințelor ieftine Primim de la d. dr. T. Costi­­nescu, consilier comunal al Ca­pitalei, amiutoarea scrisoare : N­oinnule director. In articolul de fond al ziaru­lui d-voastră din 27 Septembrie curent, se tratează cost­iunea lo­­cuin­țelor i­eftine. .Sunt foarte fe­ricit că „Universul“ s'a mai o­­cupat și se ocupa de o cestiune atât de importantă ca aceasta. Dar cum sunt am puțini cunos­cători în țara noastră în această­­ cestiune, îmi voim­ permite a rec­tifica o observațiune ce s’a făcut în articolul citat. Se spune că capitalul de 2 milioane ar fi in­suficient pentru formarea v.U­, t darpe societăți comunale. Acest­ Capital va­ servi drept capital de’’ rulment și organizație, iar clă­dirile se vor construi prin omite­re de obligațiuni cari pot­ merge, până la zecimi­ de milioan­e, du­pă cerere. Vedeți clar că capitalul ce se ki­ va învesti în construcțiuni poater fi foarte mare. 50 mai. vorbește de deriziu­nea orașului ’ Pesta de..» clădi­ pe cheltuiala pe 3000 de locuințe mari colective și se p­une cost­iu­­­nea 1 pentru ce hram face și noi ceva în acelaș sens. In privința locuințelor igieni­ce și eftine țările care trebuiesc luate ca exemplu sunt Anglia în primiul rând, Belgia și Germania în urmă, cât­ despre Pesta nu­mai acum a început a se ocupa de această chestie. In țările citate au al éus­.se lup­tă din toate puterile contra locu­ințelor mari, colective, ori apar­tamente numeroase, adevărate focare de infecție și boală și se preconizează pe cât­ se poate lo­cuința individuală. La congresul locuințelor eco­nomice care s’a ținut astă-primă­­vară la Viena, între alte cesti­­uni era și Blocul (casa colectivă) Collage (casa individuală); toți raportorii și toate comunicări în erau în favoarea rasei indivi­duale , pot spune că,­­nimeni nu a fost pentru locuința colectivă. 51 astfel când avem norocul ca prin obiceiul populației și prin întinderea Bucureștiului să avem mijlocul de a face casa a­­devăirat, igienică, locuința indi­viduală, chiar fiind grupate cât­e 4 sari 2 la un loc, să luăm în sea­mă numai ce se face la«1 Pesta pentru a face casărmi de mizerie iji boală.­­ Când s’a decis de consiliul re­rm­inal formarea acestei socie­tăți, să credeți că numai după u­n studiu profund al cestiunei s’am­­ pus bazele viitoarei socie­tăți a cărei­ subscripțiune se va­ face la primăria Capitalei și în Banca Națională cu sucursalele ei în ziua de 15 Octombrie cu­rent,, astfel că la primăvara vii­toare se vor putea începe cu ac­tivitate lucrările atât­ de mult așteptate și indispensabile pen­tru binele populațiunea sărmane­-Șt­iți că pe lângă cest­iunea lo­cuințelor economice mai este și cealaltă a locuințelor In general. Dar de cea dintâi depinde sănă­tatea morală și fizică din ce în ce mai rea a populațiunei săr­mane și de ea trebue să l­e ocu­păm mai întâi. Cealaltă e mai rentabilă și se vor găsi mai u­­șor capitaliști pentru dânsa. Primiți vă rog, d-le director, asigurarea stimei ,inele. Dr. I. Gristinescu Tirwand­af si OHKia din, fa­rsi ș­i su­rainatat( Cota valorilor la Bursa din București Bucurași), 29 Supt. 111 brio, împrumuturi de Stat ro­mâne: renta 5 °/C din 1894 interna lei 10 i ]j­—100: id. 50/9 împr. 185 mihdin 1903 lei 10 l/110-8/ î idin‘ 4 °/0 de 32i/, mil. intern­ fi le! 91.— 907/S ; idem 4­0­0 de 50 mii. 1889 lei 91.40-907/8. id. 4 i„ de 274 mii. din 1890 lei 97 >/»: id­"11­44/# de­­ 45­ mii. din 1891 ini 9A/ —9 ; ir. 49/o de 120 mii. din 1894 lai 9.’ /.—9 idem. 4 «/0 de 90 m­ii. din 1896 lei 92­7,­91­­­­ idem 4».„ de 180 mii. din­ 1898 I . 92lit—917.’. id­ n­­ 4 '/„ de 100 milioane din 1905 Seria A și B 917,—90 -14 : sliftul 4^f'o Convertită din anul 1905 lei 90V90.bc­ id. 4 °/, de 70 milioane din 1908 lei 9'00­OMC: idem 4«/„ impr. 128 milk dill ‘10101­0 9­ Oil O') ul un cenlu­ amorf, pentru cumpărar­e de păduri leî­­ T­.— CREDITUL județean și eo (imital 60 o I. l­ 19.«l­ 1U 0.1.­­O 4l/s cu lei I0.itO—92.40. obligațiunile Cred. vili col. Olt/?—r.1. OBLIGAȚIILE com. Bucu­rești 4 ®(„ Jiu 1903 I. 88 l­)—BK ; id. 4 o/o din anul 1909 1. 88.1.5—88 : id. 4 °/(­ din 1910 lei 871/..­Sy1/.: id comunale Craiova 5 ®/» din 1906 lei­­ loo.ilo; id. com. IMoe­ști 5 /o din 1906 lei 9 1A : idem coni. Iași din 1900 lei 96.t , id 1910 lei 90;­ 4. 1 OXCIARE rurale 5 »/, lei g 100­1,...O fi: id. 4 °/o In SSI/,—c Ul­t.Vf. București 5^/# lei; 98.80—98.70; id. urbane Iași 5 */» ^ lei 95.00-9'),40 ; Bonurile Căsoi­an~ <u­rale 5 lei 90­05 inc­..; Oblig't. ;ț Camerei de comerț din București lei 3­99—98­­3 ACȚIUNI: Banca Națion. 4960- 5­49110; Casa Aur. of 137-480; Banca A­­­­­riccplS inch. 586,534; Bank of. Ro­mânia î.td. 215-242; Banca de Scont­e din Buc. 1, 140—138,; Banca Mar­­g .Mr.fo«ch-Bl»ink & Goniți, i.9î­­--On­­­g .Banca Gen. Românii lei. 20­0—­01 i; Banca popu­­lară din Pitești. —1, iSoc. com. tramvaelor București, 891 . ■ •••385 ; Loc. a lumi mă Rom. *Spe­­ji­a­n la 6 .480.. . 1 •• • « 1 SOCIETĂȚI de ASIGURARE Soc. Daciia­ Roman­ta le! 1033-1030; •Naționala lei 1155-1140; Generala­­ lî 1179-1170. , 1 ț S­C­H­I­MB : Cek Londra lei £ 5­25-25.20; cek Paris lei 100.1/­­Ó6.871/.­;­ cek Boh­in lei 123.425/5 — 133.13­2;cek Viena 105.95--105.75; . Cek­ Beleia 99.37­/..—09­.3*1’/*. MONERE : Napoleon lei 30.15— ;20.10 , coroana austriaca Ici­l.Doy-J“­k 1.05. 1!­u­bla fl« hârtie b’i 2.09-2.OS. : sconturi și avansuri : .Bariera­ Națională,­­scont 5`/# 5 idem avans, pe cop. 5'/a ®/0 Casa de Dop. 1 avans,pe dop. 11/». Cotii valorilor române la 1 bursele străine Berlin: ?8 Sem­em­brit. Reala 5»/0 împr. 185 mii. din 1903 mărci Ing.: 1 ; id. 4% împr. 50 mi. din 1889 mărci­ — .— ; id.­­4 °/p­rm­pr. 274 m­il. din 1890 mărci 94.50; id. 4 ®,6 impr. 45 mil. din 1891 mărci — *“'> id­.4% împr. 120 mil. din 1894 mărci 91.10; id. 4u/o împr. 90 mil. din 1899 _ mărci 91.40; idem 4% împr. ISO mil. din 1898 mărci 90.40; idem 4 °/0ccmy. j din 1005 mărci 91.75 ; id. 4% seria A. și B. de 100 ulil. din 1905_m­ărci 1 91.50; idem 4 %* împr. 70 mii. din, 9908 mărci oft.20. Paris. 28 Septembrie, p Kenta română 5% ). ——­ renta p­rom conv. 93.—­ noul impr. 27,ț (_ Trieste, 28 Septembrie. <s Actunl Dacia-România, cor. 1023 ; p id. Naționala cor. 1153 ; id. Generali ț\ cor. 1163. p Cursul sch­im­bului pe pici de SlfiJiUC­u închiderea delâ 28 Septembrie. Viena: schimb Londra 210.50; id. Paris 95.30; id. Berlin 117.57»; j. idom Amsterdam 199.40; id. Belgia , 94.05; id. Italia 94.70. ^ _ <_ Berlin:', schimb‘Amstârâm 169.40 ; y i.-l; Belgia 80.65 id. Ralia 80.60; | idem Londra 201,25; id» Paris—. — ; » i’d. Elveția 80.95 ; id. Viena 81.95. , Paris: «chiftib Londra 252.30; id. { Viéna 104.75: id. Amsterdam 209.— b id. Berlin 123.25; id. Belgia V? per­­dare ; id. Ilaiia T/j. pierdere ; id. Li- p vatta. 91.75 piájáéig. si Lorictráí schimb Paris 25.15; idem „ Berlin 20.68 ; id. Amsterdam 12.01. s TOATE PREȚURILE SUNT DA­­­­TE ÎN Î.­EI PE 100 KGB. Ch­icago, 28 Septembrie. s Grâu Dec.­­ 18.22 scăd. 0.33 ; „ Maid 19.37 » 0.81 ]1­­­ .Iulie 18.58 » 0.23 0 Porumb Dec. 9.15 » 0.16 0 » Maiü 9.71 .. 0.19 » Iulie 9.83 » 0.19 e New-York, 28 Septembrie. 5 Gri­Ü Dum­itibil 19.08 scăd. 0.33 s » Decembrie 19.70 » 0.31 1. » Maiu­ 20.56­­­ Zahe —— —.— Porumb Disponibil 10.68 scad. 0.16 >­ Decembrie 11.23 » 0.19 s » Main —.— — —.— c » - dific­v — —•­­ Paris. 28 Septembrie. Gran Nov.-Rebr. £ 7.85 — ... _>* lan.-Aprilie . .27.85 scăd. 0.05 f­­ăină Nov.-Februarie 30.85 urc. 0.1.5 •' , Tan.-Aprilie 33.70 » 0.05 Ulei­­colza Octomb.­. ..­.60.25 » 0.25 a » Tecembrie 60.75 » 0.50 »­­, ian.-Apr. 62.— » 0.25 » » Martiem iunie 03.— » 0.25 Liverpool, £ 8 Septembrie. Grâu Decembre 20.15 scăd. 0.08 >> -Marti1, 20.15 » 0.14 Porumb . Octombrie 14­ 98 >, 0.05 »1 Decfembrie 15.09 » 0.08 Berlin: 23 Septembrie. Grâu Decembrie 21.99 scăd.0.21 » Mai 25.51 » 0.30 Secară Decembrie 18.81 » 0.00 » ■ Mai­­ 19.68 » 0.12 Porumb Decembrie—­— — —­— »­­ Ufâl , —— — .— Grâu Budapesta. 28 Septembrie. Grâu .Octombrie.. .21. 51 tirc. 0 02 ” Aprilie 21.76 scăd.0.08 Secară­­.Octombrie 15.85 urc. 0.01 Ovăz « 16.77 » 0.06 Porumb August —.-------—.­­.•» , , Mat . 11.42 sead.0.1O Rapiță ■ August — € m& gt;StS&M la§1 DIN LONDRA (Date comunicate rle: ministerul in­dustriei, si comerțului) Londra, 28 Septembrie. Deschiderea calmă. Grâul închide pâini in simpatie cu scăderile din America. Din aceea­ cauză cereri presante din Rusia. Grâul se oferă cu­ : l­/k00rp. str. 80/81 feg.hl. 19.69 fr. 2%„ „• „ 80/81 „ 19.57 „ 3% „ „• 79/80 „ 49.15 ,, 6»/, ,, „ 78/79 ,. 19.­3% „ 77/78 „ 18.86 5% ,. .. 76/77 18.30 ,, Octombrie-Noembrie. Liverpool inchide cu . 20.01 fr. pa 100 kgr. Octombrie 20­15 ,­, ,, „ ,, Decembrie 20­15 ,, ,, Martin Porumbul, orzul, b­raiul nescu­itiî­dale. NB.—Prețurile se înțeleg cTt. pe suta de kgr. . mm DIN ANVERS (Date comunicate <te ministerul in­dustriei și comerțului) Anvers, 28 Septembrie. Lei pe 100 kar. . Grâul calitate superioară 10­/s mijlocie.­­ 18 — inferioară 16— Seca­răui elena, cali­tate superioară 131 •« ,, Moldova, ,, mijlocie­ 48— ,, Muntenia­­, inferioară 12 V* .Orz, orzoaică Moldova, calitate su­perioară . 14a / 4 Orz pentru fabricarea herei calif, mijlocie 12 ;1/8 Orz pentru nutreț 12— Ovăz 12-1-Coiza 267/s Naveta 2­>7/11 Porumb Muntenia mare’n bob 12*/ț ., Roz­a 11 12’/i „■ Moldova 12a/4 Gincuanț in calitate superioară 15 /, obișnuită 14% N. B. — Prețurile se înțeleg c­f. Anvers. Constan­ța, 28 Septembrie. Griu 80-iST kgr. l ®/0 c. str. 17.75 ,, ,, 78-79 . 4y# ,, ,, 17.— ,, ,. 75-76 >1­5u 10 ,, ,, 16.40 Porumb ■ 10.30 Orz —,— Ovăz­­­­ 8.96 Secar­a 10.20 Kasoic 19.50 Mehsl­e —,— Naveta —,— Brăila, 28 Septembrie. Grâu -80-84 kg. ,13 0 c. str. 47.40 ,, 78-79 ,, 4% c. 16.80 - 75-70 „ 50^ c. )( b­,.70 Porumb 11.50 Orz 0.65 Ovăz 1 8.60 Secară 10.40 Fasole 20.— Mein —,— Prețul oficial ;ai cercaielor la Hrit­­ila pe ziua de Miercuri, 29 Septem­­­brie. Grâu­ nou­, predare Octom­brie-Noeim­­­b­ir, 7S kar. |a II].. .j la unta corpuri streine, un hectolitru, lei 13.57, craii nou, bun­, curat. 80 kgr. la IV., I la aulă corpuri streine, lei 13.1­2 ; vânza­re promptă: grâu nou­, mijlociu­, 77 kgr., 2 la suti­ e. str., sei 12.112 ; grâ­i noi­, amestecat, 75 kgr., 10 la sută c. str., lei 11.40 ; secară nouă, 74 kgr., lei 7.77 ; secar­ă, calitatea a 11-a, 72 kgr., lei 7.20 ; orz de toamnă, fie kgr., lei 5.5S ; ord de­­ primăvara, 04 kgr. lei 3.03 ; ovăz, 45 kgr., lei î1.82 ; porumb nou­, gras, galben, lei 7.85 ; porumb cincuantin, nou­, 80 kgr., lei 11.20 ; porumb,, colorat, 78 kgr., lei­­ 9.38 ; fa­sole com­u­ne, suta de kgr., lei 10.30 ; iLteii­, sută de kgr. lei 10.10. București,­­9 Septembrie. La Bu­rc­a­ de , cei­ ca le­i d­in București s'a­u vândut astăzi 700 hector. gr­ân cu lei 121711­6 hector. prompt conacul moșiei Sălcuță. mm CERfLALBLOB „ Grâu Porumb Grâu Secară ”! Porumb » 0,23 Takehen la Badivon Solem­nitatea, pentru terminarea lucrărilor de aducerea apei Târgoviște. 28 Septembrie. Solemnitatea proiectată de primărie în zi­ua de 19 Septem­brie pentru terminarea lucrări­lor de aducerea apei în oraș, despre care am comunicat, la fi­nd că a fost amânată, a fost hotărâtă irevocabil pe Duminică 3 Octombrie. Prefectul județului, d. Const. D. Dinu­­rsu a fost înștiințat­­ de d. prim-ministr­u Brătianu că va lua parte la solențțiitate. D. pre­fect mi-a confirmat sosirea pri­­mului-ministru­ și mi-a adăugat că e posibil'să asiste'și alți mi­­niștri, precum și­­ multe perso­nagii înalte din București. Primăria a și început pregă­tirile în vederea solemn­itâții. Locul fixat pentru solemnitate este cel din vecinătatea avuzului de pe ji­ățul m­itropoliei, unde S’a făcut și s d­emnitatea cu prilejul începerea lucrurilor acum un an și câte­va, luni, nu la rezervorul de la Șotânga, cum se credea la început. In­ privința banchetului ca­re spunea că se va da cu această ocaziune, nu s’a luat până acum nici o hotărâre. Moda Rochiile de iarnă. — Rochiile de seară. — Toaletele fetelor Rochiile m­ai elegante din iar­na aceasta se vor face din cati­fea și mătase; stofa folosindu-se pentru rochiile tailleur și cele de stradă. Se vor purta mult culo­rile violet, biciu-marin, tabac, taupe. Imiire: negrul însă și ne­gru cu alb, deși s’am­ purtat a­­tâta, vor avea întâetatel . Rochiile de seară sunt foarte bogate. Cele de mătase se bro­dează în aur și argint, având corseleta în întregime din acest gen de broderie. Multe din a­­ceste rochii sunt voalate cu tul «au­ muselină de m­ătase spre a le atenua splendoarea, făcân­­du-le mai discrete. St­rasurile, pietrele albe și colorate se ames­tecă cu broderiile și formează rochii demne de zâne din po­vești Toalc­ă de mori bleu dungată cu fire de cur. Tunica din voal de mătase gris, brodat cu perle, bleu. Pălărie de catifea bleu, du* biată cu negru; pene umbrate bleu și gris. Paletele sunt mai mult ca tot­deauna la­ ordinea zilei; ele sunt de toate nunanțele și se întrec cu jcurile cari nu au­ căzut încă. Gât, despre toaletele fetelor, e foarte departe timpul când ele se îmbrăcau­ uniform în tul, roz sau bleu-ciel. Acum domnișoare­le se întrec în eleganță cu doam­nele, fără­ să se gândească că e prea multă bogăție în to­aleta lor le ia din grație și tinerețe, îmi perm­it să le dau sfatul de a lăsa doamnelor stofele grele, catifelele, mătasea, stofele ,bro­date în aur și argint, dantelele prețioase, și să se mulțumească, pentru b­a­letele lor de bal și se­rate, cu crepul de Chine, muse­lina de mătase și­ m­ai ales cu tit­lul a cărui legelitate vaporoasă armonizează așa de bine cu fe­țele lor fragede. Veturia Deraiarsa din Constanța Constanța, 29 Septembrie. Azi am­ sosit în localitate d. sub-inspector de tracțiune Negu­­lici și inginerul Perșoiu, șef de secție, cari împreună cu d. Tur­bați­, șeful stației locale, au­ început, să­ ancheteze spre a se stabili asupra cui cade res­ponsabilitatea deraiere! trenului de la Rinei, întâmplată alaltăeri noapte și despre care am comu­nicat la timp. Mâine voiți comunica și re­zultatul anchetei. Ele au­ fost eliberați din spi­tal cei 3 frânări contuzionați cu ocazia acestei deraieri., starea lor nefiind gravă. Asociațiunea patronilor și lucrătorilor tă­­băcari pentru ajutorarea lucrătorilor — Consfătuirea de la dispensa­rul din Tabaci — Erf, s’a­u­ stabilit definitiv con­­dițiunile întemeierea une­i aso­­ciațiuni a­ patronilor și lucrăto­rilor tăbăcari din Capitală pen­tru ajutorarea lucrătorilor din fabricile de tăbăcărie. Faptul a­­re o importanță deosebită: în­seamnă începutul organizărei a­­sistenței medicale pentru lucră­tori, dându-se acestora posibili­tatea să aibă, după împrejurări, acasă, sau­ într’o infirmerie anu­me înființată, îngrijirea unor medici specialiști; in acelaș timp se stabilește înlesniri de trai, cari vor contribui în bună măsu­ră la înlăturarea cauzelor de­­ ruinare a sănătăței lucrătorului. Patronii tăbăcarî, toți oam­eni de inimă, n’a fi așteptat de­cât prilejul de a dovedi, că doresc cu tot dinadinsul binele celor cari conlucrează la propășirea întreprinderilor lor. Și, consfătu­irea po­att avut­­­ și, după amiazi, la dispensarul comunal din Ta­baci, cu d-niî d­r. Bol­escu, aju­tor de primar, dr. Staicovici, m­erite-inspector de fabrici și a­­teliere, dr. EUinger, dr. Crficiu­­neamț și dr. Davilescu­ — acești trei din urmă medici ai dispen­sarului — s’a încheiat, prin sub­scrierea unei sume destinate for­marea fondului necesar pentru înființarea infirmeriei asociațiu­.. neî. Att subscris d-nii T. Lapa­, tine 300 lei, Gr. Alexandrescu 300 lei, dames­ 300­ leî, Westbase, 200 leî. Grigoriu 200 lei și d. Flei­­­­scher 200.­­.. în total 1500 lei. D. dr. Botoseu­ a arătat, ce m­a­­­re însemnătate va avea­ în viitor asociațiunea ale cărei baze s’au pus. Deocamdată, asociațiunea își va forma fondurile prin cotiza­­țiunile foarte mici, dela 1 jum. la sută, din salariul săptămânal al lucrătorilor și prin contribu­­­țiunile patronilor, cari vor da totdeauna fiecare atât, cât­ datt laolaltă lucrătorii din fabrica respectivă. Iar ca scop își pro­pune, pe lângă ajutorul medical ce va da în caz de boală și alte ajutoare, să facă­ neîntârziat po­sibila înființare în cartier a unui depozit de lemne și a unei brută­rii, cari să vândă lucrătorilor cu prețuri reduse, garantând calitatea lucrului vândut. Infirmeria se va înființa în curân­d. Mai târziu, se vor în­ființa : o bac, un sanatoriu pen­tru lucrătorii tuberculoși, un a­­zi­l pentru lehuze și un spital. Dat, fiind că se poate face mult cu bu­nă voință, mai alea cu bună­voința unor oameni cu da­re de mână, e de crezut că a­­ceastă asociațiu nu își va putea­ împlini scopul în chip lăudabil. Sunt sem­ne îmbucurătoare. I. Cernuțiami. ȘTIRI M SIMÎATF ’• — Prin portă •— — Corespondentul nostru din Sofia ne scrie: Aici se­ crede mai mult de­cât ori­unde int.r’o alipi­re mai strânsă a Austro-Unga­­riei la Turcia. Ca un semn deo­sebit de amiciție intre ambele State se dă următorul fapt: După cum se știe în timpul din urmă s'a făcut o înțelegere cu Turcia, ca la acțiunea ei de desarmare toți supușii Staților străine să își­­ predea armele reprezentanți­lor diplomati! sau­ consulari respectivi, numai Austro-Unga­­ria n’a făcut, uz de arest drept. Asta — se spune aici — este mai mult că un ac­t de curtuca­­zie. — Alaltăcri s’a ținut la Szom­bathely adunarea generală a­­­nuală a primarilor orașelor din Ungaria, în care s’a­­ hotărât. In­­­tre altele, ca Statul sa contribuie la îmbunătățirea soartei a tube­­țiciîarilor comunali. —­ In, comandamentul supe­rior­­ al armatei austro-b­ugare se va face o mișcare. Atareșalul Wilrsbach de Hadamar, coman­dantul corpului 2 de armată din­ Viena va fi numit comandant, șef al landweh­rului din Austria, de asemenea se vor retrage la pensie ,comandanții corpurilor 15 (Sarajevo) și 16 (Raguza). J&.M mpstrut până acum. 5 volume, din Mediite Regelui Carol Aceste volume cuprind descrie­­rea cea mai exactă a istoriei Ro­mâniei moderne, istorie pe care este dator să o cunoască orice bun român. Se află de vânzare la toți de­pozitarii și hi toate librăriile din țară. Prețul fiecărui volum ’­i o fetii. mrimiși lui Iancu Baboi tovarășul lui Lache Se știe că unul din capii ban­dei de sub comanda lui Lache era și Iancu Baboi care ani de zile a știut, să se sustragă ca­­ să nu fie prins. Din nenorocire pentru el a fost prins acum câteva luni in ju­dețul Tutova. Fiind trimis în judecata Curții cu jurați din­ jud. Ilfov, la judecarea procesului, Baboi ț­­ contestat că el ar fi acel Baboi care făcea parte din banda lui Lache. D. procuror Ferichide, cu elo­­cința­­ cunoscută, a reușit să stabilească că Baboi e acel care a comis oribilă crimă de acum 8 ani. Curtea după o scurtă delibe­rare l-a condamnat la muncă silnică pe viață. Cele două mume - MARE ROMAN PASIONAL -EMAJL n­ CIXEMOVRG PARTEA I Osândit­i­i moarte VIII Mormântul secretelor — Cine, chiar de mâine mă pun pe lucru. — Când trebue să mai viti pe la d-ta ? In ziua când vei aduce 10 a.i. de franci. Apropos, să-mi dai adresa d tale. — Strada Richepause No. 3. — In strada Richepause avea Sosthène apartamentul lui de băiat, .Acolo își scotea masca pe care o păstra în otelul din Com­lange, pentru a­ deveni derbedeul ce era. — Dacă­ voi avea nevoe de d-ta și Voi scrie. Amaruloiiî se salutară și de Perug­e,și.. După, ce rânusese singur, Blai­­rtau, se asigură mai întâi că ușa era bine încuiată,­ își strânse hârtiile, te ascun­gb îrilv’Un toc sigur, apoi trecând la biuroa sc puse pe gânduri. — Iată o afacere cu lotul di­ferită, dar trebue să faci de toa­te. Mi se pare însă că i am cerut­ pre­a puțin acestui de Penny. Prost mai fușez, dar o să­ știi! cu­ să răsucesc lucrurile ! Vreai­ să ajung muliomir și voimi ajunge ! In acest moment cineva bătu i­­usc. Blaireau redeveni im­­ediat se­rios ș­i întunecat. Se ridică, des­ene ușa, și un nou­ musafir intră. Era un bărbat cu 2- 3 ani mai mult ca Blaireau, jerpelit, care intră în cabinet. IX 33-za Solange .— A­ tu ești Garagașe, zise Blaireau.­­.......................... — După cum vezi! Bună ziua bătrânicule, zise individul care răspundea la numele 3e Gărgașe întinzând cu fam­iliaritate mân­a omului de afaceri, care o tntinse și el la rândul tiu , fără ilici o șovăire. — Ce mai e nori ? întrebă Blai­­reau. — Nimic. —Pun rămășag că te-a dat a­ fără dota casa de bancă, unde te pusesem. . .... — Adevărat. — Ce-ai mai făcu­t? — Mai nimic... Dar sil lăsări­1 astea ! Acum am venit la tine, nu ai să­ 1111 dai nim­ic ? — Nu... pentru un moiueili a­­facerile sunt in baftă." — Atât mai rău­! — De, cu tiu sunt­ econom ca tine !... — Așa­dar nu ai nici ori ce să-ți plătești o i­iasă ? — Apoi mă bizuesc și cu­ pe tine. ■ — .-Totul" cam­ învățat ch­iar..... Pentru­­ iii omî­nt stati și eu­ prept de tot ; te rog să nu te m­ai biz’uî­ ție mine. Bine, îfaiîi să te mai plic­tisesc. Din fericir­ e ulii pe Mar­ga­re­ta.­­ A! Margareta­ croitoreasa? Tot cu ca ești? Tot. Te cerți, te împaci, ce vrei? Nu putem altul fără altul. E fată bună, c­­ragioasă și vred­nică.... Sunt zile când fără ea nu știi­ ce m’ași face. Câștigă puțin, dar­ e econoamă, la ascultă dragă, după cât văd neglijezi pe d-ra Solange. — Pe Solange?... Ai mai vă­zut-o ? .Știii că vin-I prea cine la socoteală, că te vede așa de rar, aseară a fost, la Margareta cu speranța de a avea noutăți des­pre tine. Eu, te previi­, dacă d-ra Solange ține așa mult să te vadă este în stare să-ți gă­sească adresa și să vină aci. — Nu îndrăznește Știe ea ,cum­­ ași primi-o. In orice caz... m­i-am"făc­ut .un,bina de mi-aLsp’us.. .ga. "să g.un un capăt la asta." Sunt a­proape" d­ouă luni de când nu am unui văzut-o, am­­ avut’ și eu­ mul­to pe cap, când team vai fi tocmai mă gândeam str­în­ă dric chiar azi s’o văd., Gargaso plecă. Blaimm trecu în sufragerie, luă masa, apoi se găti, nu se câte­va­ bilete de­­ câte o sută în port,moneu și eși. Luă, un cupert și porunci să-l ducă in­ strada Folie-Méricourt, la d-ra Solange. D-ra Solange era o fată înaltă, brună, cu o­­chii vii, expresivi; deși trecuse de 30 de ani, părea tot bine­ și frumoasă. Chin o vedeai Îă în­chipuiai că trebue să fie foarte deșteaptă, și cu multă energie. Cu toate acestea, femeia asta înaltă, care avea frumusețea impunătoare, această femeie, care era născută pentru a domi­na și a i se supune, se pleca la rei cârtire sub autoritatea lui Blaireau și lui ii era supusă ca un câine si apliinl pl .jrd­. ii era sclavă oarbă.. il i­ub­is.o, iu­. Dea pe Blair'esu a cărui itr­ifeiire era respingătoare:, nu .p.u!'Di­ n..și. Se prea'țîpâîei' Iii' natura' 'sun­t gusturi atât de ciudate. D-ra Solange primi pe Blai­­reau cu. .multă' bucurie.­­Ești un în monstru! De două luniî și o jum­ătate nu mai știm­ ni­mic de d-ta... Credeam cu­m’ai părăsit. — Draga mea, am fost foarte ocupat, tu știi­ afacerile îmiiate de toate. De altfel, eram liniștit, în privința ta, cunoscând cât, ești de prevăzătoare, știam că nu ai­ n­e­voe de­ parale. — Bine, dar ori și cum, eram ingrijată, ..... — Slăbiciune de ferice! — • Așa suf­teți, voii bărbații. Ori și cum știam­­ et­ să te găsesc... In privința astă, să’ți a­­mintesc un sfat pe care, ți l-a­i niști dat,­ tu nu trebue să ști unde start,­­și dacă întâmplarea te face, să­ o afli,­ .trebue să o uiți imediat.­­— Bine,­ răspunse ea ; umilă, voi fac.emșa­­ c/dm. greli. Dar de.ce !să măi ce.r.d­. p.eițirți asta? . — Nu te cerți­,dar asupr­a­ ace­s­­tui subiect să nui mai revenim. Acum să vorbim despre altceva; o’sa am­ nevoi­ de tine. . De mine? Ce fericire! — Ascultă-mă, este vorba de o afacere delicată, presărată cu o mulțime de greutăți foarte peri­culoase. — Atât mai bine. — Te previn­ că ai nevoi de toată deșteptăciunea ta. Dacă tu ’mi poruncești, poți fi sigur de mine. “ . . — Spune-mi repede... . — O, să ai cheltueli multe, dac bani voi fi, și ,când­ afacerea va­ fi isprăvită, vei avea și un ca­dou frumos. Deocamdată,­ uite 500 de franci, cu care să începi. .Acum ascultă despre ce este vorba. ..Ne trebue, adică trebue să găsim în­ patru sau cinci luni, un copil, fată sau­ băiat." Acest copil nu trebuie să fie mai mare de două„?i­ l­. ca să.î.i. d.a.tt sănă­tos persoanei care mă­ plătește pentru a­ i’Tffii’SCUfâV' :................ 7­— înțeleg . ...Uă .■llișai'ciri.ezî., să descoper, ori­unde în Paris, o biată fată sărmană, sedusă sati, o fem­ee măritată, foarte­ ne­norocită, care va consimți a-iai da copilul. — Satt­a .‘1 vinde, dacă­ nu ’1 poți căpăta un alt, chip. Ași pre­feri să nu te adresezi femeilor măritate, mai bine uneia seduse, și părăsită de amantul ei. •— Da, tu ai dreptate. Are sâ­nii fie mai ușor. Ciudat! — Ce e ciudat?­­ — Mă gândesc la bietul micuț, de acum cinci ani, de care erai așa ele încurcat și pentru care am alergat trei zile în Împreju­rimile­ Parisului Ca să găsim­ pe cineva să ’l ia. Ce s’o fi făcut, copilul acela? — Solange, prea ești curioasă, răspunse Blaireau încruntând din sprâncene; ți-am spus să­­ nu mai vorbești de trecut nicioda­tă! m’am înțeles? — Dar cu tine vorbesc ! • ,, !—- Nici cu mine, ripostă el răstit. -Nici­­ e vorbă,­ în­cî­­ oda­tă, nici o aluzie, auzi, nimic !­rFa ,urjaaj.

Next