Universul, octombrie 1910 (Anul 28, nr. 269-299)
1910-10-24 / nr. 292
t AW3h XXVIII—!*p. 292—DUMINECA 24 OCTOMBRIE 1910, 5 bani în România—În bani în străinătate CELE DIM URMA STÎRÎ DIM LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAT!» it. Strada Brezoianu 11, Bucure ® ® Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Vizita Țarului Rusiei la Berlin BUleVARDUL «UNTER DEN LINDEN» Calendar pe anii 1910 Ortodox Sâmbătă, 23 Octombrie. — Apostolul Iacob fratele Domnului Catolic Sâmbătă, 5 Noembrie.—Emeric Răs. soarelui 6.S8 Ap. soarelui 4.59 ----------------------=sScS5.33»--------------------„Universul“ are următorele linii telefonice: 'Administrația ..... 6|62 Redacția . . . . . . . 12| 88 Străinătatea.. . . . . 20[56 ■---------------------««•IcSS**-----------------București, S3 Octombrie. d SE PAG BA ®? # La articolul nostru prin care, prelevând constatarea d-lui Hagi Tudoraki, președintele Camerei de comerț, că din valoarea recoltei anului acestuia va rămâne în țară un surplus net de 350 de milioane de lei, întrebani: ce se va face cu acești bani? găsim în revista „Lupta economică“ uri răspuns, căruia merită să-i dăm oarecare atențiune. Miezul răspunsului numitei reviste este că surplusul provenind din producția agricolă a țării are să servească în primul rând, acoperirii deficitelor anilor sub-mediocri din trecut și preîntâmpinării celor din viitor, așa că n’ar mai rămâne decât prea puțin capital disponibil de întrebuințat în alte întreprinderi rentabile, folositoare. Pe lângă aceasta, se mai întâmpină că cele 350 de milioane de care e vorba, s’ar repartiza la mai multe sute de mii de pungi, așa că ceea ce ar fi posibil de întreprins, cu o concentrare a acelui capital formidabil, n’ar mai fi nicidecum, cu această pulverizare a lui. Desigur că orice agricultor prudent, când are norocul unui an exceptional de bun, are să-și ia măsurile și în vederea posibilității unui, sau chiar a mai multor ani slabi. Decât, în calculul de care ne-am folosit noi, nu era vorba numai de „beneficiul net“ care ar fi rezultat pentru agricultorii noștri în acest an, ci s’a socotit că, după scoaterea tuturor cheltuielilor interne, va să zică după scăderea consumației întregi din țară, dimpreună cu beneficul ei, și după scăderea și a întregei sume a anuității împrumuturilor Statului, — ar rămânea, din producția anuală totală, diferența aceasta de 350 de miloane, constituind ceea ce din străinătate se va vărsa în plus în țara noastră. Afară de această sumă, mai este produsul muncii naționale care se valorează în interior, și care de asemenea nu trebue pierdută din vedere. Nici pulverizarea aceea a celor 350 de milioane (sau fie și mai puțin) cu care țara noastră s’a îmbogățit în anul acesta, nu poate fi o explicare, sau o scuză, pentru , neîntrebuințarea acestui capital în întreprinderi productive, folositoare. Mai întâi că pulverizarea nu, este așa de mare,— dar chiar dacă acel capital, s’ar repartiza la o sută de mii de pungi, tot ar fi, în termen mediu, 3500 de lei de pungă. Ei bine, cu 3500 de lei, și chiar cu mai puțin, se poate subscrie la diferite întreprinderi serioase, și iată atunci gruparea acestor capitaluri, ca să folosească la sporirea avuției naționale, așa ca soarta ei să se " emancipeze treptat, și tot mai mult, de sub variabilitatea și nesiguranța producției agricole. "■ De altfel, însăși revista „Lupta economică“ recunoaște faptul că „mai mult se cheltuește, la noi pe întreprinderi luxoase decât pe întreprinderi producătoare“. Aceasta era și observarea fundamentală de la care pornisem noi. Apoi dacă și numai în direcția aceasta s’ar porni spre o îndreptare, tot ar fi destul, și destul de îmbucurător, deocamdată. D-niî abonați, cari cer schimbări de adresă, sânt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primea ziarul până atunci, spre a se putea da aici repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Neobservarea acestei cereri ne pune în imposibilitate de a servi prompt pe d-niî abonați. Minim calului de par-sânge la armată și ca ameliorator al rassei cabaline La congresul de creșterea și alimentarea animală ținut la Bruxelles la 9 Septembrie a. c., s’a vorbit și de întrebuințarea calului de pur-sânge in armată. Nu cred fără interes de a rezuma documentata conferință ținută asupra acestui subiect de către căpitanul comandant Joostens. D-sa începe prin a spune că, cavaleria care va avea caii cei mai iuți o să aibă superioritatea în serviciul de explorațiune. Conduse chiar de aceste considerațiuni marile Puteri au înțeles necesitatea vitezei pentru cavalerie și au parvenit după un secol de eforturi, a ameliora speța cabalină indigenă încrucișând apele cu pur-sânge englez. Numai datorită acestei încrucișări, Germania a putut dobâr’du galopul de 560 m, pe minut și acest galop foarte întins, trebue să-l facă nu numai cu câțiva cai dintr'un escadron, ci cu întregul escadron. ’) Desigur că și adaptarea calului trebue să se facă în conformitate cu armamentul și felul de luptă. Altă dată calul de război, era un cal comun. Caii belgieni, a căror constituție solidă răspundea grelei armături a cavaleriei din secolele trecute și mai cu seamă din evul mediu, erau foarte căutați. Astăzi trebue supleță, viteză și fond ceia ce nu se poate obține decât numai prin pur-sânge. Mâine când se va îndeplini deplina cucerire a aerului, cine știe care va mai fi rolul cavaleriei și de ce fel de cai se va servi! In război cele mai adesea, cavaleria trebue să lucreze pe terenuri rele, uneori acoperite de zăpadă și de multe ori este nevoită să străbată aceste drumuri pe cel mai mare întuneric. Pentru ca să poată învinge aceste obstacole trebue ca animalele să fie obișnuite cu toate greutățile. Nu e mai puțin aderat, că și călărețul trebue să fie deprins cu aceste obstacole, să aibă sângele rece, ce de multe ori lipsește chiar ofițerilor, deoarece în timp de pace nu se fac sporturi de acelea cari dau călărețului îndrăsneala atât de necesară. Visul ofițerului ar trebui să fie ca să aibă un cal cu care să poată face toate sporturile și cu care în campanie să poată îndeplini toate însărcinările ce ■i s’ar da, învingând orice obstacol cu ușurință. Ei bine calul de pur-sânge, exclamă 4 Joostens, satisface toate aceste trebuințe. I se reproșează însă : 1) Calul de pur-sânge este lipsit de resistență. Numeroasele experiențe și cursele cele mai remarcabile, spune d-sa, confirmă tocmai contrariul, căci învingătorii Bruxelles-Ostanda, raid-urile Paris—Rouau, Dauville, Aix — Lyon—Vichy, Witte—‘Wittel etc., au fost siroape totdeauna numai pur-sânge ! In proba Berlin—Viena, probă fantastică (578 kilometri în trei zile), cei doui învingători: Contele de Starenberg (austriac) pe Athos (71 k. 26) și Baronul Betzenstein (german) pe Lippsinge (73 k. 6.56) călăreau amândoi cai de pur-sânge. In războiul francofonchinez, cei mai rezistenți cai au fost caii de pur-sânge ; acelaș lucru s’a petrecut și în războiul franco-german. 2) Calul de pur sânge ar fi dificil de mânuit în manevre. Școala din Saumur, școala de echitație din Belgia, aceea a ofițerilor germani, arată cât este de neîntemeiată această afirmațiune, căci nu se întrebuințează decât pur-sânge, cu toate că dresajul este foarte exigent. Dacă un pur-sânge se comportă rău înaintea trupei, aceasta e datorește faptului că educațiunea necesară calului de arme nu a fost complet făcută. 3) Calul de pursânge nu suportă greutăți. Greutatea cu care se încarcă, calul în campanie este în adevăr, mare, dar ceea ce îl îngrooaie încă mai mult este massa, inutilă ce dă un temperament limfatic. Este o erezie a spune *) Iu alte armate galopul este numai de 450 m.. ", -ia, ■ -arto.., „ar”-că trebue greutate ca să suporte greutăți. Pentru tras, da, căci atunci se utilizează acțiunea mecanică a massei, dar pentru a purta greutate, calul nu are trebuință decât de lombe bune, mușchi și oase bine distincte, picioare foarte uscate și un bun aplomb. In sfârșit nu se poate susține că un cal sănătos, bine dresat, capabil de a galopa 3000—4000 m, cu o greutate de £ 0 kgr. nu este în stare, ca cu o greutate mult mai mică, să facă 30—40— 60 ktm. pe zi ca oricare cal de escadron. 4) Calul de pur sânge nu are durată și rusticitate. Mai toți ofițerii francezi și germani cari au făcut, războiul 1870 cu caii de pur-sânge, afirmă că aceștî, cai au suferit mizeriile războiului fără multă greutate și nici n’ar putea fi altfel căci și mânjii de pur sânge viețuesc in aer liber, la pășune, până la vârsta de 12—15 luni. Dar acei nenorociți invalizi ai ipodromurilor, cari nu au decât 5—8 ani, la ce servicii penibile sunt, de multe ori întrebuințați, fie la birje sau altceva, expuși toată ziua intemperiilor, rău nutriți, rău adăpostiți și cu toate aceste privațiuni nu rezistă mai puțin decât caii din rasa comună. Iată clar probe, spune d. Joostens, cari demonstrează că tocmai calul de pur-sânge, este calul ce ar trebui să-i aibă ofițerii. Numai cu un asemenea animal se poate avea viteză și fond și numai cu dânsul cavalerul va putea întreprinde orice fel de sport, în timp de pace și orice însărcinare , în timp de război. Tot relativ la acest subiect, delegatul olandez îmi spunea că după 1870 armata olandeză întâmpină mari dificultăți pentru a-și procura caii necesari și după ce a încercat mai multe mijloace s-a oprit la încrucișarea armăsarului de pur-sânge cu apele olandeze, iar ca rezultat al lungei sale experiențe emite părerea: 1) Calul jumătate sânge este pentru trupă cel mai bun cal, trebue însă cumpărat tânăr și 2) Un depozit de remontă este necesar pentru a procura și a prepara un bun cal pentru armată. G. Mantu, inspector zootehnic. Mit bucovina Adunarea districtuală din Câmpulung a partidului național român Cernăuți, 19 Oct. In urma renunțării contelui Bellegarde la mandatul de deputat al districtului Câmpulung s-au iscat diferite neînțelegerii printre alegătorii acestui district, formându-se chiar mai multe partide adversare. Din această cauză au fost desemnați mai mulți candidați. Unii susțineau realegerea contelui Bellegarde, iar alții erau partizani ai candidaților: Reuț, Sârbu, Târnăveanu, Călinescu etc. In ce privește partizanii contelui Bellegarde, aceștia au început a desfășura o vie agitație. Contele Bellegarde a declarat însă că nu va accepta din nou mandatul de deputat, ci va intra iarăși în serviciul Statului. Partidul național în fața acestei stări de lucruri a convocat, pentru ele, Duminică, o adunare, districtulă în Câmpulung, pentru a se desbate atât pouăle forme ale organizației naționale, cât și desemnarea unui candidat de deputat pentru mandatul vacant. Adunarea districtuală din Câmpulung a fost prezidată de șeful partidului național român dr. Iancu cav. de Flondor, și după lungi desbateri, diferitele partide s’au imit desemnând candidat, de deputat în Parlament în mod oficial din partea partidului național român pe d. Reuț. Ceilalți candidați s’au retras.* In urma acestui acord, se crede că în curând se va putea ține congresul tuturor românilor bucovineni, anunțat de mult Divad. economie. Agricultura noastră în 1910. — Imbunătățirea vitelor din țară. — Cestiunea păcurei. Din punct de vedere agricol, anul 1910 poate să fie caracterizat precum urmează: întinderea teritoriului neagricol a rămas aceeași aproape ca în anul trecut. Nici o cucerire nouă pentru agricultură din acest teritoriu. S’au făcut unele studii însă pentru punerea în valoare a regiunei inundabile a Dunărei. Suprafața pădurilor a rămas și ea neschimbată. Prin votarea noului cod silvic și prin înființarea Casei pădurilor, s’au luat măsuri serioase nu numai pentru conservarea actualului domeniu forestier, dar încă și pentru sporirea lui. Pășunele și-au păstrat de asemenea întinderea din anul trecut. Chestia islazurilor nu a fost definitiv rezolvată. Suprafața totală a terenurilor cultivate a fost de 6 milioane hectare, din care 84 la sută destinate culturei cerealelor. Producțiunea cerealelor a fost foarte mulțumitoare, cu mult mai mare ca în ultimii trei ani: grifft 89 mii. hectolitri; porumb, 3ă> milioane hectolitri: orz și ovăz câte 10 luni. milioane hectolitri; secară 2 milioane și 3 sferturi hectolitri. In anul acesta grâul a dat, 20 hectolitri la hectar, cel mai mare rendement ce s’a înregistrat de statistica noastră agricolă la această cultură. Greutate la hectolitru a avut numai 77,3 kgr., față de £ 0.1 în anul trecut. Recolta porumbului a fost de asemenea destul de mare și nu a fost întrecută decât de recolta anului 1906. Rapița s’a cultivat pe o întindere de 98.000 hectare, după care s-au obținut o producțiune de 1.385.000 hectolitri, cifră ce, in ultimii șapte ani, nu a fost întrecută decât în 1905. Nu se cunoaște încă rezultatul definitiv al celorlate culturi: textile și oleaginoase, legume și tubercule, plante industriale, grădinărit, fânețe, sădiri. In ce privește cultura viței de vie se știe numai că ea nu se prezintă in condițiuni tocmai mulțumitoare. Producțiunea agricolă totală din anul 1910 a fost evaluată la un miliard 210 milioane lei, maximum produs de țara românească într-un an. La ministerul agriculturei a a început să se lucreze mai serios pentru îmbunătățirea vitelor. Fondul zodieclinic a fost sporit în mod considerabil și acum se studiază o serie de măsuri propuse în vederea acestei îmbunătățiri, de către d. profesor N. Filip, șeful serviciului zooteehnic din acel minister. Toate aceste măsuri au fost întrunite într’un memoriu-program, asupra căruia își va da avizul o comisiune de creseșjiucV și specialiști în această ramură. Vitele noastre simt cu totul degenerate. Spre a li se îmbunătăți rasa și a se stimula creșterea lor, d. profesor Filip reclamă o mai mare intervenție din partea Statului, luând măsuri directe mai serioase și ajutând mai mult inițiativa particulară. Pentru îmbunătățirea și înmulțirea cailor, d-sa propune: înființarea de depozite de armăsari în diferite părți ale țării, stabilirea de stațiuni de montă în raza fiecărui depozit, remonta să se facă în țară, înființarea concursurilor de cai și încurajarea inițiativei private. Pentru ameliorarea speței bovine, trebue să se aibă în vedere trei scopuri : carnea, muncă și laptele. Statul e dator : să aibă mai multe tamaslâcuri cu tauri selecționați spre a fi puși la disnrmlin rroftr S+milnr • ci, la dispoziția crescătorilor; sa supravegheze taurii ce arendașii săi sunt obligați prin contractul de arendare să cumpere; să răspândească în mod gratuit sau în condiții ușoare de plată taurii cumpărați de Stat pe la obștii sau sindicate de crescători; să încurajeze cât mai mult inițiativa privată; să înlesnească transportul vitelor pe calea ferată; să oblige județele să facă expoziții anuale la date fixe, să stimuleze înființarea da lăptării și să creeze o școală de lăptari pe lângă institutul zoo technic ce se va înființa. In ce privește speța bovină, d. profesor Filip cere : sporirea efectivului elect merinos și Bukhara ce avem la periile Statului de la Constanța și Grași; încurajarea crescătorilor particulari ; reducerea transportului pe calea ferată pentru oile duse la montă ; distribuirea gratuită a berbecilor de rasă la obștii și sindicate de creștere ; expoziții județene în fiecare an; protocolarea lânurilor produse în țară ; înființarea unei burse a lânurilor. In sfârșit, pentru creșterea porcului ar trebui luate următoarele măsuri: să se răspândească vieri de rasă crescătorilor particulari ; să se distribue gratuit crescătorilor mari și mici vaccinurile destinate prevenirea boalelor molipsitoare; expozițiuni județene anuale; reducerea transportului pe căile ferate pentru vumătorii ce sunt trimeși la abatorii. Și pentru ca programul acesta pentru îmbunătățirea vitelor să aibă caracterul continuitătii, d. Filip cere ca toate măsurile acestea să fie legiferate. Mai cere de asemenea și o mai mare stăruință pentru desvoltarea culturei nutrețurilor artificiale. * In industria noastră de petrol, avem astăzi așa zisa chestie a păcurei, care preocupă din ce in ce mai mult spiritele. , Din pricină, că producțiunea țițeiului a luat o mare desvoltare, pe de o parte, iar pe de altă parte din pricină că țițeiurile extrase din unele regiuni Hirni ale țărei sunt mai bogate în reziduri, producțiunea păcurei a crescut așa de mult încât a ajuns să depășească într-o măsură mare nevoile consumațiunei interne. Prisosul se depozitează necontenit, fără a i se putea găsi desfacere. Soluția ar fi numai în export, exportul păcurei întâmpină foarte mari greutăți. Deși prezintă calități superioare de combustiune, păcura este foarte puțin întrebuințată în străinătate pentru aceasta. Trebue dar acum să se creeze debușeuri și în scopul acesta trebue să se facă o mulțime de sacrificii, printre cari cel de căpetenie ar fi ca păcura să fie oferită . pe prețuri foarte mici ani dearândul. Lucrul acesta se va restrânge desigur asupra prețului țițeiului din țară și vor avea de suferit din această, pricină mai ales micii producători, cari nu sunt, destul de bine urmați pentru a aștepta vremuri mai bune. Pentru rezolvarea chestiunei, industriașii de petrol cer intervenția Statului, anume: reducerea chiriei pentru depozitarea rezidurilor in rezervoriile de la Contanza, chirie care astăzi este foarte scumpă ; reducerea cheltuelilor de manipulare la aceste instalațiuni; reducerea taxelor de transport pentru păcura destinată exportului; suprimarea taxei de exportul păcurei. Prin aceste măsuri, industriașii speră să poată asigura un export de păcură mai serios, fără a se influența în rău prețul țițeiului. Gh. Christodorescu. PUNEREA pietrei fundamentale a cercului profesorilor secundari ori, la orele 2 d. a., s’a făcut, punerea pietrei fundamentale a cercului profesorilor secundari. Au asistat d-niî: Spiru Haret, ministrul instrucției publice, ,M. Popescu, administratorul Casei școalelor, Teodoru, secretarul general al ministerului de instrucție, d-nnu Brătilă, Spiridon Popescu, Sinișteanu, M. Demetrescu, funcționari superiori ai ministerului de instrucție, profesorii universitari Titeica, Miculescu, părintele Nazarie, profesorii secundari Locusteanu, Matei, Șonțu și alți numeroși profesori și profesoare de cursul secundar. Serviciul divin, a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Meletie Constanțeanu, ajutat de mai mulți preoți. După ce d. M. Popescu, administratorul Casei școalelor, a dat citire actului comemorativ, a luat cuvântul d. Șonțu, administratorul cercului profesorilor secundari, care a vorbit despre activitatea d-lui Haret ca ministru al instrucției publice și a mulțumit în numele cercului pentru darul făcut de Casa școalelor. D. ministru Spiru Haret a vorbit mai întâi despre importanța corpului didactic secundar și în urmă a declarat că toate mulțumirile trebuiesc aduse d-lui M. Popescu, administratorul Casei școalelor, prin stăruința și munca căruia se va ridica acel frumos edificiu. In urmă s’a procedat la punerea pietrei fundamentale, după care s'a servit șampanie. D. ministru Spiru Haret a toastat pentru M. S. Regele; d. M. Popescu a făcut un rezumat al activităței Casei școalelor, și a toastat pentru membrii corpului didactic secundar. Au mai vorbit: părintele Nazarie și d. Șonțu. Vizita pinciara Slânic (Prahova), 21 Oct. Astăzi a sosit aci cu automobilul Principele Bentheim, nepotul M. S. Reginei și ofițer în garda imperială germană, însoțit de d. prefect Angliei și de d. Tzigara- Samurcaș. înaltul oaspe a fost primit de d. St. Popescu, administratorul plășel, și Mandragiu, polițaiul orașului. La salină, pe care a vizitat-o, a fost primit de d. inginer director P. Lucaci, care a dat toate explicațiile necesare în l. germană. O RECIZIE a ministerului de război Ministerul de razboiu a dat următoarea decizie, spre a se asigura dreptatea, nepărtinirea și interesele serviciului, în mișcările de personal ce se fac in armată : Orice mișcare pentru mutare și înaintare în armată se lucrează personal și cu mâna proprie numai de către directorul superior al personalului din minister și de către directorul personalului, cari singuri răspund de orice indiscrețiune sau neregulă în orice mișcare. Mișcările în interes de serviciu, necesare în fiecare armă, vor fi cerute de direcțiile respective prin referate anume, care se vor supune aprobării noastre prin directorul superior al personalului. Orice cerere de mișcare care nu ar veni pe cale militară și care n’ar fi îndreptată către directorul superior al infanteriei și personalului, nu va fi luată în considerație și faptul va atrage urmările prevăzute în regulamentul serviciului interior. Pentru fiecare mișcare, directorul superior va face referat individual, arătând motivul pentru care se face propunerea de mișcare. , • ' . 1 LA AGADEHE — Comunicarea d-lui prof. dr. Marinescu — In ședința publică de ezi. a Academiei Române, la care a asistat un numeros public, alcătuit în mare parte din medici și studenți în medicină, d. prof. dr. G. Marinescu a făcut o interesantă comunicare despre :,CJimoterapie și, aplicarea preparatului lui Ehrlich în tratamentul boalelor nervoase“. No. 606, întrebuințat pentru denumirea preparatului lui Ehrlich, nu redue socotit — spune d. prof. Marinescu — ca un termen cabalistic; el își are rostul lui, bine lămurit, însemnând a 606-a preparațiune la care savantul german a ajuris cu prilejul cercetărilor sale în vederea stabilirea unui tratament al sifilisului. Acest preparat e produsul unei munci stăruitoare de laborator făcute timp de 20 de ani și e datorit pregătirii pe care Ehrlich a avut-o ca savant chimist. Expunând amănunțit care a fost punctul de plecare al cercetărilor făcute și teoria lui Ehrlich asupra imunității, d. prof. Marinescu arată că sunt nedrepți oamenii de știință francezi cari contestă, marea valoare științifică a descoperirei acestuia. Preocuparea acestui savant a fost, de a găsi un tratament indiferent pentru organism, dar destul de puternic pentru distrugerea spirochetei palide și munca lui de până acum a dat rezultate bune. El își continuă cercetările și, fără îndoială, vom avea și 607, 610, 630 și așa n. d. Preparatul Ehrlich-Halla 606 se poate întrebuința, dar, cu oarecuri rezerve, și în tratamentul unora dintre boalele nervoase, de ex., în paralizie generală și hemiplegie. Necontestat însă, Ehrlich e un savant de mare valoare, un apostol al științei, a cărui muncă rodnicia deschide chimiei pure, chimiei fiziologice și terapeuticei orizonturi noi. Ifi momârfizarea generalului Sachel și fie Craiova, 22 Oct. Azi s'a făcut cu mare pompă înmormântarea generalului Otto Sachelarie. Carul funebru a fost urmat de toți ofițerii garnizoanei, de reprezentanții autorităților și de numeroși amici ai defunctului. Decorațiile au fost purtate ere d. căp. Stănescu, din vânători, iar onorurile militare au fost date de un reg. de infanterie, un batalion de vânători, un divizion de artilerie și un escadron de călărași. Parada a fost comandată de d. colonel Viișoreanu. Membrii soc. „Smârdan“, a veteranilor grade inferioare, au ținut să petreacă și ei pe fostul lor superior până la ultimul locaș. La biserică de general în rezervă Drăgoescu a rostit o cuvântare, arătând meritele defunctului general Sachelarie, și calitățile lui ca militar și om în societate. De la biserică, cortegiul s-a îndreptat către cimitirul Sineasca, unde rămășițele pământești ale defunctului general au fost depuse în cavoul familiei. raiiiumB." Unui falsificator de mandate poștale Pe când d. Paisescu, controlorul poștelor, se găsea la Calafat in inspecția oficiului, a primit înștiințare să cerceteze și cazul cu niște mandate poștale găsite neînregistrate după achitarea lor de către controla generală. Cum acele mandate erau semnate și ștampilate în regulă, au fost achitate destinatarilor și abia după șase luni s’a putut constata că valoarea lor nu a fost vărsată nefiind înregistrate și purtând numere fictive. In primul rînd vina a căzut pe funcționarul Huzum, care este Însărcinat cu manipularea mandatelor. Acesta însă, observând că semnătura lor ar părea plastografiată și că scrisul îiu i al lui, a declarat că nu’l privesc. D. controlor a chemat pe adresantul unuia din mandate in sumă de 300 lei care se găsea pe atunci ca reprezentant de cereale al uneia din Casele comerciale la Corabia și -l întrebă cine i-a trimis suma. Acesta arătă că în adevăr a primit suma aceea prin mandat fiindu-i trimisă de Nae Liță, funcționar la poștă.. Funcționarul N. Liță, luat din scurt, face mărturisiri complete și spune că mandatele au fost trimise de el. S’a putut afla că acest funcționar ar mai fi falsificat și alte mandate însușindu-și valoarea lor. Direcția poștelor face întinse cercetări. Până acum s’a dovedit mandate neînregistrate în valoare de peste 600 lei. In urma anchetei, Liță a fost arestat. Tatăl său este sărac, iar el de câtva timp făcea chefuri, lucru ce miza pe mulți fiind că n’are ca leafă decât 50 lei lunar. D. controlor Paisescu și poliția instruiesc această afacere. Pentru el ave'e normalii Ministerul instructiunei a hotărât ca elevele normaliste la intrarea lor în școală să aibă următoarele obiecte: 4 cămăși de zi, 3 de noapte, 4 perechi pantaloni, 2 capoate, 1 fustă colorata de flanela și tulpane, 6 batiste, 4 perechi de cărtuni, 3 cearșafuri de plapumă de pat, 3 fete de pânză, 2 rodii, 1 pereche galoși, 1 de ghete, 1 de papuci, 1 manta postav de Azuga, 1 șar colorat, 1 plapumă, 1 saltea de lână, 1 pernă, 1 cuvertură pentru pai, de pânză albă, 1 cutie cu piepteni, 1 tacâm (pahar, cuțit, furculiță lingură, farfurii) 2, flanele de ață, 1 pălărie, 1 pereche de ghetre, 1 pieptar, prafuri de dinți, ață, perie de haine și 3 șervete. V , MTmmwmm. ȚARULUI NICOLAE Ci[ ÎMPĂRATUL WILHELM II C[xln fir telegrafic) Berlin, 22. — La orele 10 și câteva minute dimineața, țarul Niculae II a sosit cu un tren special în gara Wildpark, care se află în apropierea palatului imperial din Postdam. In tot drumul, de la gară la palat, garda imperială, imbrăcată în cuirasă neagră și purtând coifuri cu pene albe, a format cordoane. Gara era frumos decorată cu steaguri rusești și prusiene, emblemele celor două State, flori multe și verdeață. Drumul de la gară la palatul din Potsdam era ocupat în întregime de trupe, așa că publicul n’a putut să stea pe străzi. Numai la un viaduct, ce trece deasupra liniei ferate, au putut, să ocupe locur'o 100 de privitori. Pe peronul greî au venit rând pe rând: cancelarul Germaniei, baronul Bethmann Holweg, ministrul de externe ,Kiderlen-Wächter, șefii trupelor garnizoanei din Berlin, marii demnitari ai imperiului și al Curței, ambasadorul rus la Berlin, cu întreg personalul ambasadei, și un număr restrâns de persoane de distincție. La orele 9 și juni, împăratul Wilhelm II sosi pe jos în gara Wildpark, de la palat, împăratul purta uniforma de general al gardei imperiale ruse: tunică cenușie și coif. El părea vesel. Wilhelm II se apropie întâi degrupul ziariștilor pe care îi salută inclinându-se, apoi se adresă grupului de miniștri și celoralte persoane oficiale zicând : „Bună dimineața“. Persoanele prezente răspunseră : „Bună dimineața !“ La orele 10 și câteva minute, trenul țarului sosi în gara Wildpark, mai curând de cum era așteptat. Berlin, 22. — Trenul special al Țarului era compus din 3 mașini și 12 vagoane. Când trenul intră în gară muzica militară a regimentului de gardă intons imnul național rus. Țarul se cobora din vagonul salon și merse spre împăratul Wilhelm II care îl întâmpinase. Cei doi împărați se îmbrățișară și se sărutară de câteva ori. Țarul purta uniforma regimentarul „Alexandru“ al cărui proprietar e. Pe pieptul lui strălucea marea cruce a ordinului „Vulturul Negru“ împreună cu marea cruce a ordinului rus „Vulturul Roșu“. După ce a salutat pe împărat, Țarul întinse mâna prinților germani prezenți, apoi salută pe cancelarul imperiului, pe ministrul de externe și pe celelalte personalități. Cei doi monarh luară loc în trăsura da gală ce aștepta la eșire, ducându-se cu suitele la parlatul din Potsdam. La orele 11 s’a servit un dejun intim. După masă Țarul a vizitat biserica ortodoxă și a făcut vizite câtorva membre ale casei imperiale germane. Mâine Țarul va participa la vânătoarea din Oranienburg. Petersburg, 22.—Ziarul „Rossia“, comentând întrevederea din Potsdam, zice: Aceasta constitue o nouă dovadă a trăiniciei tradițiunilor istorice unind cele două dinastii și țări. Faptul că legăturile amicale au luat rădăcini în sufletul celor două popoare asigură mai bine poate ca niște tratate o acțiune solidară a celor două guverne în sensul menținerei păcei europene. Rusia și Germania, neavând interese contrarii, trebue să întrețină legături de bună vecinătate. Neînțelegerile eventuale pot prea bine să fie înlăturate prin sforțările comune ale celor cari conduc politica externă. Ziarul speră că această întrevedere va întări și mai mult legăturile amicale dintre cele două țări. „VOSSICNE ZEITUG” despre împăcarea româno-ma — Prin fir telegrafic — Berlin, 22 Octombrie. Corespondentul din București al ziarului „Vossische Zeitungí" ,telegrafiază numitului ziar următoarele cu privire la chestiunea împăcărei române-maghiare: „Cercurile politice conducătoare din România urmăresc cu deosebită atențiune mersul tratativelor de împăcare dintre unguri și românii din Ungaria. Aceste cercuri politice sunt informate că primul-ministru Khuen Hédervary și contele Tisza, care conduc din partea maghiarilor tratativele de împăcare, au aderat în principiu la condițiunile puse de comitetul național român. Acest program cuprinde o serie de concesiuni ce urmează a li se face românilor. Această posibilitate de a se rezolva conflictul româno-maghiar a produs o bucurie sinceră în cercurile politice din București căci va ușura politica externă a României. Intr'adevăr, statul român este pentru întreținerea bunelor relațiuni cu Ungaria, dar nu înțelege să întrețină aceste legături decât în cazul când românii din Ungaria nu vor mai fi asupriți. Dacă împăcarea româno maghiară se va realiza, amicii Rusiei din România vor pierde terenul“.ghiară MUTĂRI în corpul sanitar al armatei Medici. — Căpitanii : Vereanu I., de la spitalul militar „Regina Elisabeta“ în reg. Cantenar 12; Gafencu Mihail, din reg. 3 art. ln Gorj 18; Manea I. de la spitalul militar „Regina Elisabeta“ în reg. 2 art.; Saidae Ioan, din reg. 2 art. la spitalul militar „Regina Elisabeta“ și Voila Em., din 4 vânători în 1 artilerie. Locotenenții : Constantinescu M., din 9 roșiori, în 3 art.; Constantinescu C. Stelian, de la pulberăria Dudești, în reg. 1 roșiori și Nicoleanu I. Constantin, din reg. 1 roșiori la pulberăria Dudești. Veterinari. — Căpitanii : Zamfirescu I., de la școala militară de infanterie la spitalul militar; Priboianu N., de la spitalul militar de cai, la școala militară de infanterie și veterinarul sublocotenent Pavloșevici Traian, din 9 călărași la depozitul de remonta Cisîăii. Farmaciști. — Căpitanii : Rădulescu Gh., de la spitalul militar al corpului 5 la spitalul militar al div. 3-a și Ionescu M. D. de la spitalul militar al div. 3-a la infirmeria de ochi Teiș. „UNIVERSUL LITERAR“ care va apare mâine, Duminică, pe lângă o frumoasă ilustrație in pag. 1 reprezentând: Drama pasională de la berăria Darien din Capitală, cuprinde și o materie interesantă și variată, ca: ,,Notele săptămâne,Un jubileu, artistic, de A. A. D., File găsite într’un sertar de Radu Stâncă; Fluturele ce bătea din picior, de Rudyard Kipling; Ion Roată și Vodă-Gușa, de Ion Creangă, la „Viața'n glumă"1; Fenomenul de Costache domici; Din poetesa Sapho de A. Vântul; Diapazonul d. G. Tărăbuță; Enigmele fili omenești (Flagelanții din toate timpurile) de C. Scurtu; V. doctor C. Stoicescu (portret); lina Marietta Ionașcu (portret); Poesiî de Al. St. Vernescu; Nicolae Mocanu, cugetări, proverbe, jocuri, etc. precum și continuarea interesantului roman: Ilustrul Mateiă, de Rovetta. .,Universul literar“ se vinde cu 3 bani in toată țara. Pestul Hâi*șu va lipsii de vapoare pentru călători Hârșova, 20 Oct. Vapoarele de pasageri cari trec de la deal spre vale urmează a nu acosta în portul nostru, în dauna călătorilor cari vor să debarce in Hârșova. Acest fapt constitue un foarte mare neajuns atât pentru hârșoveni cât și pentru locuitorii din întreaga plasă, cari în lipsa unei linii ferate, vin1 zilnic să se îmbarce pe vapoarele de pasageri, fie să se ducă la Brăila sau Galați, fie spre a merge la Cernavoda-Constanța, orașele cele mai fregventate din acest ținut. Călătorii pentru Cernavodă-Constanța au vapor în fiecare seară la orele 9 jum., dar ei riscă a nu se mai putea înapoia la Galați, unde acostează vaporul — alt port decât acela pentru care aveau destinație — iar călătorii pentru Brăila, cari ajungeau cu vaporul în 3 ore, sunt acum nevoiți să plece cu barca la Piua-Petri, apoi cu trăsura la gara Țăndărei, (20 kilometri depărtare de la Piua- Petri), și de acolo cu trenul la Brăila sau Galați. Izolați cu desăvârșire in timpul ernei, când nu există nici un mijloc de comunicație,Țârșovenii sunt izolați de celelalte orașe și acum, când navigațiunea nu s’a închis încă. In fața acestei stări de lucruri, mai mulți comercianți și cetățeni au hotărât să se adreseze direcțiunei generale a navigațiunei fluviale române, cu rugăminte de a destina un vapor românesc care să facă cursa ziua—iar iu noaptea, ca până acum,— între Cernavoda-Hârșova-Brăila. In acest sens, direcțiunea a mai fost rugată și de primăria orașului Hârșova, care încă de mult, și chiar atunci când cursele vapoarelor de pasageri se făceau în mod normal, a simțit nevoia de a se face o cursă de pasageri ziua, cu un vapor românesc. Dacă direcțiunea va ține seamă și va da curs acestei propuneri ar aduce un real folos atât portului cât și locuitorilor de la țară cari vin în acest port și pierd zile întregi așteptând pe malul Dunărei acostarea vreunui vapor de pasageri. Coresp. mpATaröm SEHRA INGRERAREA DE LA BELGRAD Viena. 22. — Telegramă din Belgrad. Cu privire la încăurarea dintre deputații Dragotici și Agatonicî se comunică astăzi ca cel d’intâî a provocat la duel cu pistolul pe acesta din urmă. Agatonicî a refuzat să se bată. TURCIA PRESA ENGLEZA RASPANDIND ȘTIRI TENDENȚIOASE DESPRE TURCIA Londra. 22. — Ziarul „Daily Chronicle“ scrie că trupele turcești s’au dedat la cruzimi față de populația creștină din Macedonia. Astfel la Monastir ar fi fost arestat și maltratați de trupele turcești mai mulți preoți greci precum și alți fruntași. Această știre însă pare a face parte din mulțimea de știri tendențioase pe care le răspândește presa engleză despre Turcia. Cauza acestei răceli a englezilor față de Turcia este că aceasta din urmă a început să se lepede în toate privințele, atât economice cât și culturale, de Anglia și s’a apropiat de Austria și Germania. U £~~~