Universul, noiembrie 1910 (Anul 28, nr. 300-329)

1910-11-01 / nr. 300

motoarei Mori-pietrii ELVEȚIENE, de Țiîeî. Benz­ină-Gail Sărac­ete, din renumita fabrică Soc. An. Bacî Coîil . Co. Construcțiunea cea mai perfectă având avantaje foarte mari față de orice alt sistem. Consum combustibil 185—200 grams fi­­er de cai pe oră Peste 130 , motoare instalate la sacii de la Grande Société Meuliere n u&xm, om&EZe & comp, din La Fertă sous Jouarre. GALITATI SPECIALE PENTRU MĂCINAT PORUMB MAȘINI AGRICOLE, INDUSTRIALE ȘI ELECT­RO-TECHNICE Sociourie Anonima pentru com­erciul de Mașini și întreprinderi Teh­nice, fost 5183 EXT­RENIU BE PILES BUCUREȘTI,“Ma Bibescu-Vodă No. 1-3. Sosursare: Brăila,­o­nstanța, Craiova, Vama Sistematice complecte MORI transperiabiis. sirnpis- dubla și triple da far sau da lemn, - UEH mmm 1 PKIMISIMA O.AMTATK 6SRETI PRETUTINDENI NUMAI GRAMOFONÉ nf« „INfiE R“ sun ram mai Bvm rasas -țm .OcularlnRK IS Primul Institut La OPTICA Medicală penis*« D-l Dr. George B- Fischer Dirictort si Științific ai Institutiilor la oraș: Strada. Boaxanei 27 Stimate Domnule Doctor, Țiu să vă exprim prin publicitate mulțumirile mele pentru excelenta alegere de ochelari, care mi-ați făcut-o și a aduce prin aceasta la cunoștință publicului, că știința, abilitatea și răbdarea, care o puneți la examimarea clien­ților unita cu splendida instalațiune prevăzută cu apara­tele cele mai noui, fac ca Institutul pus sub direcțiunea științifică a Domniei­ Voastre și care este unic in felul său, să intreacă cu mult așteptările rele mai optimiste și să mulțumească chiar pe cei mai exigenți clienți. Primiți vă rog asigurarea osebitei mele considerațiuni. 1. VILLACITOS Proprietarul Pasagiului Vilacros Calea Gri­viței 37 Veritabile flanele I Iul Prii, Cr. S. MISIE Sunt numai cele pre­văzute cu alăturata marca a fabricei de către fabrica Willem Beu­ger Löhne­tz Stuttgart 77 Specialități: Flanele, Pantaloni, Tricouri, etc. A se feri de numeroase imitațiuni 10 © ifâsrasr ® la toate sangasiaele «S © musra- Sacteă EiligeHe și Kfcraveaatemri. 5735 Reprezentanți generali: STODE&US & î ;ES­Ti " PENTRU INGRIȘAREA VIILOR “ îngrășăminte Chimice OPSJ.Sr'X­ SXT VII­I­ E LA Pabrisa di Produse ehisics llarașești BUCURSITI,—Satovaedul SS Lisabeta b­, 18 Prospecte și instrucțiuni la cerere 5241 EFTINIȚI TRAIUL CUMPĂRÂND DIRECT Ia. producător­ii AP W ADEVĂRAT belgiene m. r. 1g. OVOfil DIN BRUXELLES No.­­ 1 b. 2­2­b. 3­4­5­5­b. Neord lei 20.— 22.50 23.50 26.50 34.— 40.— 52.— 61.— Smălțuite lei 24.— 26.50 29.— 32.— 40.— 47.50 60.50 69.50 30—CALEA MOȘILOR—30 (Miniu Roșu) 6012 PROGUR­ATI-V AREAL MITELE­­ T IflAC SMAIT« , J51? *C.CXbf1 AM KQ Ptin £-\'Sui>‘ 5361 resen Important= PENTRU ===== © lignin Cel mai vast și mai bine asor­tat magazin de manufactură și mode din Craiova S. Chisclăvissa & Go. — Stra­da Uni­ri și Madona Dada — Anunță onor, clientelă și onor, public că pentru sezonul de toamnă și iarnă sa asortat compil’d în : Stofe de ro­chii, veioururi» garnituri, iE Urnele noutăți, lingerie pentru damne și bărbați. Rayon social «le pânzărie Corsete P. D. ultimele mo­dele, articole complecte pentru botez, furnituri pentru croitorie. PREȚURILE CELE MAI CONVENABILE FIXE Gudron roluat ai profesorului SH*. M. <»popî**«*scu Aprobat de Consiliul Sanitar­ Supe­rior. Este ce­a mai perfectă prepara­­țiune de acest gen. conține toți prin­cipii activi ai pă­curei de Norvegia și ai Balsamului de Tolu ii e singura licoare ideală fiind că nu conține alcalii (sodă) liberi cari atacă sucurile și pereții stomacului. Se administrează cu cel mai mare succes în contra următoarelor boli : tuse rebela, fu­sie pulmonara­, la­­ringită, astm, bronșite cronice și acute, ratare pulmonare (guturalul), iritarea pieptului și icad­e afecțiu­ne le respiratoare. — flaconul Lcî 3 — De vânzare la farmaciile și dro­gheriile principale. 6016 Depozit generat la „O entxal a.“ Societate Cooperativii București. Sir. Ilrrincouer.nu. Ii de pcecislc, simplu, solid, e­­conomic și resistent, luați „HORNSBY” JDepozitar ilaeqsis eold BLT( .CREȘTI 21 — Strada BeamateE - 21 5663 la lacMrlat Dela 7/5 Aprilie 1911 până la 26 Octombrie 1916, imobilele Co­­­munității Eline din Galați, situate pe strada Domnească și cunoscute sub numele de „Central”, com­puse­­ din cafenea, cazino, restau­rant, jumătate grădină, în care se cuprinde și scena de teatru­­ de vară, în plus mobilierul și ju­mătate ghețăria. Ofertele mai mari de două­sprezece mii lei (12.000) se pri­mesc în plic închis, însoțite de o garanție provizorie de­ 1000 lei în cancelaria comunităței, strada Foii, curtea bisericei, până la 13 Noembrie a. c., orele 12 a. m.. La 14 ora 4 p. m­., ele se vor deschide de către Epitropia co­munităței, care își rezervă dreptul de a primi sau­ nu oferta Pentru mai multe informații să se adreseze la cancelarie în toate zilele, dela orele 9—12, și dela 2—4 p. m. 6034. Epitropia­ comunităței eline. ss vinde prin licitație pu­blica pentru e­­șire din indiviziune la Tribunalul Pra­hova in ziua de 5 Noembrie a. c. Muntele Martin zis. și Piciorul Ini .,Țârcă­l situat in raionul comunei Teșila, județul Prahova. 0041 sr.M­ nscni BOULE da OCHI și URECHI Stoasto Ponusasi Eto. 27 la E@® MI Cea mai bună metodă de piano, singura după care copil învață cu ușurință. Prețul lei 3.75, în pro­vincie franco lei 4.25. Adresați comandeie la magazinul JFAX FEWER. București; Sf. Pap-Avramescu ,Fost Intern al Spitalelor Civile, C. 1-5 și 6-8 s., pentru Boala In­terne, (cord, plămâni, stomac, ri­nichi, ficat, ș. a.), Nervoase, Min­tale, de Femei, de Copil și noul năs­cuți, de OCHI (cabinet special), de Piele și Veneriene, Boale chirurgi­cale, Operațiuni fără Narcoza gene­rală, ci prin metodă proprie de anes­tezie regională. 2S) — Calea Călărașilor — 28 (PENSIUNI­ — Păstrați adresa). telis ICON­ I a aceluia care va dovedi că cele 7 cărți de ghicit cu instrucțiune pe românește și care se trimet franco acelora ce îmi va t­ri­me­te 75 bani in mărci poștale la adresa : Vercîck­ami. Galasi­­că nu se noșt» ghici. Dr.BOGDANOVICI Fost intern și chirurg al Spitalelor și Matem­adiei. IF1 -A.. O DB X BOALE de FEMEI și CHIRUrI­ICALE Moșilor 250. —Orc. 2-8. iî-8 * 5053 de vânzare o instalațiune complectă pentru­ fabri­­cațiunea cărămizilor presate, găurite, țiglă, solzi, etc., compusă din: Un vapor din fabrica Wolf semistabil de 50 caii putere, două prese sistemul cel mai nou cu o producțiune de la 1200- 1500 bucăți cărămizi pe oră de fie­care, transmisiunea cu lagările ei precum și curelele lor respective și toată clădirea lucrată in lemn in care sunt instalate. Doritorii se vor adresa direct la Fabrica Tonola, Șoseaua Stefan cel Mare. 6055 BílítÜáÜ O pădure de 30 fălci, esență stejar, in apropiere de orașul Iași. Pentru condițiunile țării zarei, amatorii sunt rugați a se*a­dresa la administrația­[Do­meniilor Principelui K­ilmi] K­. Sturdza, Iași, sir Carol Art.­ 10. 6051 Is vinde La 9 Noem­brie a. c. la Tri­bunalul Notarial Ilfov, prin lici­tație publici­, moșia Lata Misleniiul comuna PeriețL județul Talorfințaț Sat mare și două gu­ri in apro­­piere. Aceasta moșie în întindere de 832 pogoane arabile este succe­siune sub beneficiu de inventar de la defunctul fi. Ioac­hi­­mescu. Informații se poate lua la moșie și la generalul X. Cos­­t CSCH. " 6048 București, str. iionisto. 42 Monitorul Oficial. 189.—1910 Le administrația ziarului ..UNIVERSUL-1 și la toți librarii și depozitarii de ziare din Întreaga țară se află de vânzare urmă­toarele publicațiuni ale d-lui Dr­ George- l>. Fisches*, medic co­munal al Capitalei: Holera . . . . Lei 0,30­­ bani Febra Tifoidă. Lei 0,30 bani Scarlatina. . . Lei 0 30'bani Preîntâmpinarea scu­rgerei de puroi din colul copiilor! nou- năs­cuți. 50 bani. Higiena Menstruației. Lei 2.50 Scarlatina. 30 bani’. Vindecarea Sifilisului prin pre­paratul EPLICN­ 606. Lei 1. " Pentru demnii medici cu func­țiuni oficiale se recom­”"nrtă cartea „BERLIN. DRESDA. V ANA­ 1, un volum conținând impresi­ înire Iîigie­­nico-Sanitare in urma voiajului făcut în aceste orașe. Prețul' 5 lei. 1 ~ °”tR. V TAME­­­TUL I 1 SIFILISULUI și al celor­ I’aUc Moale Seen­te laaalisa Sângelui pentru SIFILIS 5773 I Doctor* GA­LI>1 IR »l’o’of.ni Str. Doamne: m m clasin­sieE TOATE PREȚURILE SUNT DA­­TE IN LEI PE 100 IC GR. Oreü Dec. 17.2­2 urc. 0.04 » Maiu­ 19.31 » 0.02 » Iulie 17.82 scăd.0.12 Porumb Dec. 8.82 » 0.0) » Maiu 9.13 » 0.09 » Iulie 9.27 >. 0.07 New.­­York, 29 Octombrie. Grâu Disponibil 18.18 urc. 0.01 » Decembrie 18.50 » 0.04 « Maiu 19.68 » 0.01 »­ Iul­i 19.16 scăd. 0 07 Porumb Disponibil 11.04 » 0.09 » Decembrie 10.50 urc. 0.0,4 » Main 10.66------­Paris, 29 Octombrie. Grâu Ian.-Aprilie 27.75 urc. 0.35 » Martie-Iunie 27.65 » 0.25 Făină Ian.-Aprilie 38.80 » 0.20 » Martie-Iunie 36.90 » 0.30 Ulei colin Noembrie 67.— » 0.25 « » Decembrie 62.25 ——.— »­­, Ian.-Apr. 63.25 urc. 0.75 » » Mai-Ausnst 64­50 » 0.25 Berlin, 29 Octombrie. Grau Decembrie 21.87 urc. 0.12 » Mai 21.90 «» 0.09 Secară Decembrie 18.50 » 0.03 » Mai 19­87 » 0.06 Porumb Decembrie —------------.— » Mai —— — —.— Liverpool, 29 Octombrie. Grâu, pr. Decembre 19.20 urc. 0.! i » Martie 19­44 »« 0.08 Luni 1 Noembrie 1910 Tîrpl financiar și csussrsial d.ixi la.ro șî Cota valorilor Ia Bursa din București București, 30 Octombrie, împrumuturi de Stat ro­mâne: fenta 5% din 1894 internă lei 101 —100% ; id. r.n/0 impr. 185 mil. din ite lei 1031/;—103 ; id. de 3­ R/1 mi­l. interne lei 91.40- 91.15 ; idem 4% de 50 mii. 1889 lei 919/1­911/4; id. 4% de 274 mii. din 1890 lei 971/2­96VS ; id. 4% de 45 mii. din 1891 lei 6îâ/1921/x ; id. 4 °/0 de 120 mii. din 1894 lei 92k­/<-121/4; idem 4«/o de 90 mii. din 1896 lei 91—90i/2; idem 4% de 180 mii. din 1098 lei 91—6trt/j; idem 4% de 100 milioane din 1905 Seria A c-i­B 91 50 mil/4 ; idem 4% convertită din anul 1905 lei 91V»-91.30; id. 4% de 70 milioane din­ 1908 lei 90/­ 91.; idem 4c/0 impr. 128 mil. din 1910 lei 6K­/1­OD/g ; idem rentă mort. pentru cumpărare de păduri lei —. —­ CREDITUL județean și co­munal 5% lei 101V*—101 ; idem 4*/» cu lei 93â/R—933/a'- obligațiunile Cred. viticol 92V'i—923/», OBLIGA'f'llLK com­. Bucu­rești 4% din 1903 I. 83.70-88.60 ; id. 4% din anul 190­5 I. 88.70-88.60; id. 4% din 1010 lei 88Vi­ S7.20;id. comunale Craiova TIC/9 din 1906 lei 97-96V4; idem com­. Pl­oeștiib0/o din 1906 lei 991/1­ 99 ; id. com. la­și din 1906 lei 95—9410; idem 1910 lei 94*/* FO­NCIAHE rurale 5%­­lei 100.30 inch. ; idem 4% lei 88.90— SS­Ve-URBANE București ro.h . 99.30—99.15 ; idem urbane lași 5% lei 96.10-96.—­­ Bonurile Casei Ru­rale f1O/u lei 100.02*/,; obligațiile Camerei de comerț din București lei 96?/,­95*/,. A­C­Ț­I­U­N­­I : Banca Națională 4935-4925; Casa Rurală of. 520— 514 : Banca Agricolă 580 inch. ; Bans of. Romania Ltd. 213—240: Banca de Scont din București tei 137 — 136: Banca Marmorosch- Blanfc­h. Comp. 1*5­910—937 : Banca Generală Română I..2030-2025 Banca populară din Pitești.------­ 80c. Com. tram­-aelor București. 315 —380. Loc. anonimă Rom. «Spe­ranța» 480. Sn­CitvtAȚI de ASIGURARE : Soc. Lacia-România lei 1023—1019 Naționala l­i 1172 inch. ; Generala lei 1176-1­­72. SCHIMB: Cek Londra 1. 25.32*/* —85.27*/,: esk Paris l­i 100.2u iOO ; c»k” Berlin lei 123.60*/, — 183.37*/,: c«k Wiens 105.60—105; ceh B­ dgia 90.35-99.65. MONEDE : NapoPon by 20.15— 20.10 ; coroana austriacă iei 1.03*/,­­1.05. Rubla di» h»vii" Pi 2.69.2.68. SCONTURI și AVANSURI : Banca Națională,"scont 5 "it,: idem avans, pe dop. 8*/*fl/# Casa de Dep. avans.pe dop. 51/,. Cota valorilor române la bursele strâșue Berlin. 9 Octmbrie. Renta 5«/, impr. 185 mii din 19 >0 mărci 191,9 ; id. 4% impr. 50 mil. din 1889 mărci 91. »0 ; id. 4% impr. 274 mil. din 1890 mărci 91.5.; id. 4 ° « impr. 45 mil. din 189­ mărci 90.90 ; id. 4­ Yo impr. 120 mii. din 1894 mărci —.—; id. 41/6 impr. —. — din 1369 mărci Oo.i1.; idem 4% impr. 130 mii. din 1898 mărci 9.'/.­■; id . 4%­cu nv. din 1905 mărci 91.80 ; id. 4% seria A. și B. de 100 mii. din 1905 mărci 90.70; idem 4 % impr. 70 mii. din 1908 mărci 90. 9 . Paris. 27 Octombrie. Renta română 5 °/o 1. —. — ; reta rom. conv. 91. .0; noul impr. 94.—. Triest, 29 Octombrie. Acțiuni Dacia-România, cor. 1022 ; id. Naționala cor. 1145; id.Generala cor. 1175. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea dela 29 Octombrie.­ ­ Yiena: schimb Londra 240.925; id. Paris 95;30 ; id. Berlin 117.60; id. Amsterdam 120.30; idem Belgia 94.95; iá. Italia 95.—. Berlin: schimb Amsteram —.— ; id. Belgia —.— ; idem Italia —.— ; id. Londra--.—: idem Paris —; id. Elveția —; id. Yiena 84.925. Paris: schimb Londra 272.9 ; id. Viena 104.81 ; id. Amsterdam 209.15 id. Berlin 123.31; id. Belgia *-jn p°r­­dere; id. Iiaiia sf8 pierdere ; id. El­veția. i/s pierdere. Londră: schimb Paris,65.50; id. Berlin 20.74 ; id. Amsterdam 12.04. str&iriă/tsbte Porumb Unusria J1.S5 » 0.08 » Decembre 11.80 » 0 02 Budapesta, 29 Octombrie. Grâu Aprilie 22.79 urc. 0.21 Si­cară Aprilie ca.44 urc. 0.16 Oviz­­» 17.36 » 0.06 Porumb Mai —,—­­­*.— » August 11.65 urc. 0.04 Rapiță August —--------.— m m­iinummm DIN LONDRA [Date comunicate de ministerul in­dustriei și comerțului) Londra. 29 Octombrie. Deschiderea fermă. Grâul ferm. Cerere mai bună din Franța și Italia. Grâul din România se vinde : G/nCorp. str. 80/61 kg. hi. 19.43 fr. 2% „ 60/81 „ 19.15 ,, 3% „ 8 /81 ., 18 86 ,­ 3% ,, „ 79/30 18.73 ., 3% „ „ 78/19 18.61 „ 3a/o n­ •> 77/78 „ 18.46 ,, 5% ,. .. 76/77 17.76 „ predabile Noembrie­ Decembrie. liverpool: 19.20 fr. pe % kgr. Decembrie 19­44 ,, ,, ,, Martie 19.44 Main Porumbul susținut. Se vinde: Po­rumb mare ’n bob 11.60 frs. suia kgr. Porumb Foxan . 11.45 ,. ... Orzul ferm. Orzul furajer se vinde cu 11.80 frs. suia kgr. Ovăzul susținut. Se vinde cu 11.33 frs suia kgr.. tiv­te predabile Noem­­­bwe până la Iunie. N­.—Prețurile se înțeleg clf. pe % kgr­m­m CMEALQOS DIN ANVERS (Date comunicate de ministerul in­dustriei și comerțului) Sripe­t()() kgr. Anvers, 29 Octombrie. Grâu­ Calitate superioară 187/g » » mijlocie 178/s » » inferioară 15*/, Secară Helena caii­, superioară 12s/( » Moldova calif, mijlocie 12*/, » Muntenia calif., inferioară 12*/, Orz, orzoaică Moldova calitate supe­rioară 118/., Orz pentru fahr, herei calitate mijlocie 12* 4 Orz pentru nutreț 1­0/s Ovăz 11% G »,za 2',i/s Naveta 26*'., Porumb Muntenia mare In bob 11 */, >> Foxan 1­8â » Moldova 10/4’ » cinciant in calitate supe­rioară 14% Porumb cincuantin calitate obiș­­nuită 137/s N. B. — Prețurile se înțeleg c­f. Anvers. Constanța. 20 Octombrie. Grâu 80-81 kgr. 1 °/0 e. str. 17.80 ,, 78-79 . 4% ,, ,, 17.— ,, ,. 75-76 . 5% 15.80 Porumb 9.40 Orz 9.90 Ovăz 9.— Secui f 10.20 Fasole gr.— Mei­) _,__ Naveta .— Brăila. 29 Octombrie. Grâu SO-81 kg. 1 °/a c. str. 17.10 j. 78-~9 . 4% c. ,, 16.20 „ 75-76 „ 5% 1 c. ., 14.20 Porumb 9.30 Orz • 10.— Ovăz 9.50 Secară 9.9) Fasole ’ 21.50 Meri — Prețul oficial al cerealelor la .Brăi­la pe ziua de Sâmbătă 30 Octombrie . Grafi­tofi predare Noembrie, bord bulina. .1 la sută corpuri, străine, un hectolitru 13. IL: gr rafi­noft bun curat, 80 kgr. la lit., 1 la­­ sută corpuri străi­ne, lei 14.20 vânzare prompta. grâfi­noti mijlociu­, 77 kgrr., 2 la sută, cor­puri străine, lei 12.1­4. grafi­notl a­­în­estecat, 75 kgr., trt la sută corpuri străine, lei 11.47; secară nouă, 74 kgr. lei 7.77; secară calitatea II, 72 kgr. lei 7.3­1; orz de toamnă,­­it k,tr., Tal C. 65- ovăz, 45 kgr., lei 4.23; porumb nou­, lireș, galben 77 kgr. lei 7.51; po­rumb cincuantin nou­, SO kgr., leî M; porumb nou­ colorat, 78 kgr., lei O.ila; fasole comună, suta de kgr., lei 21.25. meifi, suta de kgr., lei 10.25. mwhfa RBD și­ la slazaonul al Il-lea aî fecal, fățol juridic c­ă în Bacarești Rezultatul examenului al Îl-Iea la facultatea de drept din Capi­tală s'a dat erl. Din 177 candidați înscriși la examen, au reușit următorii 80: Alexandrescu G., Alexandru Gh. Alexianu C., Negru C., A­­nastasiu N., Bătrânu L, Bosco D. , Bonifacin­ R., Borș N., Bo­tez Al., Bușilă N., Budurescu N., Bulat D., CadioSchi N, Cotigă D. , Cotrutz D., Crăi­t­cean­u I, Cruceanu M., Dașcovici N., Di­­mitriu St., Dobrescu I., Drăgu­­șoi Ath., Elefterescu H., Floareș C., Georgescu E., Gheorghiu Dem., Gheorghiu X., Vaeomin E. , Iliescu D., Iliescu V., Ion Dragan Ion, Ionescu Gh., Iones­­cu T., Ionescu I., Ivan Stelian, Ivanciu D., Jilescu P., Jitianu C. Manoliu Gh., Marinescu A., Merica V., Mihăescu Al., Mihă­­escu C., Miron T., Musceleanu M. , Mortzun Gh., Nicolau V., Nicolescu S, Nicolescu P, Pa­­traulea B., Pavelescu A., Peceli N. , Popa I., Popescu A­., Nec­­șești, Popescu N., Popovi­ci E., Popescu C., Popescu Vasile, Popovici Șt.., Portocală P.., Pro­­topop­es­cu, I., Sfetescu D., Slă­vesc­u V., Stamatiade N., Sta­­matiu Al., Stanciu P., Stanescu P., Șerbănescu N., Sava Gh., Ștefănescu Vâlcu, Tănăsescu Gh., Tomescu I., Vasilescu C., Vladescu V. și Voinea M., Al­gin C., Marture G., Țuțuianu șt., Urdareanu I. äSSS și SSE ÄBiSfflSS ® UNIVERSUL“ la provincie (Prin poșta dala corospondenții noștri particulari BUZĂU. — Faptă nedemnă. — Poliția din localitate instruește o afacere urâtă, comisă de un cu­noscut comerciant din localitate, V. Lupovici, asupra unei tinere copile, anume Eufrosina Niță Ște­­fanescu, care n’are încă 15 ani, și care a fost siluită de numitul, de acum 3 luni. Fetița, amenințată cu moartea de numitul — după cum declară ea — n'a destăinuit nimănui bru­talitatea căreia a căzut victimă, decât acum câteva zile, când, vă­­zându-se gravidă, a mărturisit totul mamei sale. Diverse. — Comisiunea disci­plinară a­ C. F. R„ circumscripția ” Buzău­, judecând pe paznicul de noapte Tudorache Gheorghe, pentru furt de mărfuri din va­goane, l-a condamnat la destituire. CALA’RAȘI.— Depunerea unui falit fraudulos. — Comerciantul Teodor Zamfirescu din­ Cocar­­gea, fiind depus pentru bancrută frauduloasă, tribunalul local i-a confirmat astăzi mandatul de arestare. Furt de­ bani. — Brutarului Stere Anton din str. Slobozia, niște necunoscuți i-au spart eri noapte tejgheaua prăvăliei fu­­rându-i 70 lei. Mersul scarlatinei în localita­te. — Scarlatina, care într’un timp băgase spaima în orășeni, astăzi este în descreștere, gra­ție măsurilor serioase luate de serviciul sanitar comunal. POROHOI. — Incendiul din Văculești. — Eri-noapte un pu­ternic incendiu a distrus în Vă­­culești o batoză de treer și o girea­dă cu paie de grim, pro­prietatea învățătorului M. Mi­­ronescu de acolo. Pagubele ating 5000 lei. GIURGIU.— Nenorocirea din portul Ramadan,— Șeful meca­nic A. Scheffer dela vaporul ru­sesc ,,Sf. Gheorghe“ a căzut, de pe bord și s’a înecat în Dună­re, pe când bastimentul se a­­fla în portul Ramadan. Dându-se alarma, s’au înce­put imediat, sondagii pentru pescuirea cadavrului care, pâ­nă în prezent, n’a putut fi găsit. Descoperirea. autoarei furtu­lui dela d. Hristea Vanghele, — Am vorbit la timp despre fur­tul de bijuterii și bani de la d. Hristea Vanghele,antreprenorul cafenelei de sub hotel Dacia. Azi d. comisar Mărăcinescu a­ reușit să descopere pe hoață, o anume, Sevasta Dumitrescu, din strada Sf. Gheorghe. La ea s’a găsit ceasul de aur, medalionul și un inel. Banii nu s’au găsit încă. Ea a­ furat aceste obiecte în ziua când fusese la d. Van­ghele acasă. Furt.— Turcul Asan Săli, ha­mal în portul Ramadan, a re­clamat­ azi poliției că aseară i s’a furat suma de 70 lei, pe când dormea într’o cameră la hotel Dacia. El bănuește pe turcul Sa­lim Mamet cu care se culcase în odae. De la corporație.— Pentru mâi­ne Duminică, 3 Octombrie, la o­­rele 9 dimineața toți meseriașii sunt convocați în adunare ge­nerală, spre a alege un­ comi­tet definitiv. P.­NEAmȚ. — Sinuciderea u­­nu­i sergent, — Sergentul Ioan Petrescu din reg. 15 Războeni, s-a sinucis trăgându-și un foc de revolver în cap. Dânsul suferind de o boală de piele, credea că va fi reformat. Întrunire. — Conservatorii-de­­mocrați di­n localitate se vor în­truni Duminica, 31 cor., având la ordinea zilei de discutat câte­va chestiuni politice importante. La această­ consfătuire vor lua parte d-nii Tache Ionescu și A. Bădărâș. HAR­ȘOVA. — Exercițiile va­poarelor de război. — Canoniera „Oltul”, șalupele­ canoniere „Opa­­nez” și „Sm­ârdan”, sub comanda d-lui căpitan Constantinescu, so­sind în port, au­ început facerea a diferite exerciții și tragerea de război. TG.­LIU. — înmormântarea institutorului Alex. Ștefulescu. Azi a fost condus la locașul de veci corpul regretatului Alexan­dm Ștefulescu, institutor, fost revizor școlar. Carul funebru a fost urmat de un imens public, compus din cetățeni, învățătorii din județ, elevii gimnaziului local, școalele primare ,etc. D-nii Georgian, căp. Pârâia­­nu, N. T. Drăgoescu și Tiberiu Popescu au ținut câte o cuvân­tare. Tg.-OCNA. — înființarea­ so­­cietății „Intim” a titraților. — Titrații din Tg.­Ocna, neavând vreo asociație care să le dea pu­tința a se aduna mai des la un joc, spre a se cunoaște mai bine unii pe alții, având în acelaș timp ocazia să discute chestiuni de interes general,­ precum și multe altele, au hotărît, din inițiativa d-lui inginer Th. Zernoveanu, să formeze un cerc. S'au înscris până acum în so­­cie­tate doctori, magistrați, avocați, ingineri, etc. TARGOVIȘTE.­ Sfârșitul fi­nii alcoolic. — Pe când Con­stantin Ion Nucă, din Mănești, alcoolic și epileptic, se găsea in curtea femeei Dumitru Tache, a căzut jos, murind pa Ine. Moartea unui bătrân polițist. Ieri am vorbit, despre nenoro­cirea întâmplată fostului direc­tor al poliției, bătrânul Fană Negoescu. Cu toate îngrijirile date la spitalul județean, nefericitul bătrân, în urma arsurilor prici­nuite de gazul aprins ce i-a că­zut pe față, a murit ani dimi­neață, în chinuri insuportabile. Duminică se va face înmior­­­mântarea. Asasinatul din Bezarad, „Universul“ a relatat la­ timp și amănunțit, împrejurările în ca­re jandarmul caporal Ionescu Ion, a căzut victimă sălbătăciei lui Gheorghe Gologănescu, ca­re, pentru neînsemnatul motiv că-1­­ invita la secție, spre a-1 cerceta asupra agresiune! ce să­vârșise contra unui pașnic să­tean, s-a năpustit pe la spate cu toporul, dându-i peste 20 lovi­turi în cap și pe corp. Se știe că nefericitul jandarm a mai supraviețuit vre-o 20 ore. Instrucția acestui înfiorător asasinat a durat până acum, când d. jude instructor Nacian, a dat ordonanța definitivă. Criminalul Gologănescu a fost dat în judecata Curței cu jurați pentru omor. Procesul se va judeca în se­siunea di­n Februarie. Distractive.—Cunoscutul tran­sformist Jassy, va da, în sala societății de arme, două repre­zentații, în serile de 31 Octom­brie și 2 Noembrie. Biletele sa vând la, agenția tea­trală „Cortina“ din str. Liber­­tățe-. ...5------- .................... Osia Senatul universitar din Iași Iași, 30.— Senatul universi­tar din Iași împreună cu consi­liul facultăței de litere, întrunin­­du-se, s’a ocupat cu chestiunea cercetării lucrărilor candidați­lor la catedra de sociologie, e­­t­ică și estetică, vacantă pe lân­gă facultatea d­e litere din Bu­curești. Din concluziunile raportului d-lui prof. I. Găvănascu, rezul­tând că nici unul dintre candi­dați neavând lucrări suficiente în ramura specialității catedrei, nu se poate face nici o recoman­dare. In urma acesteia s’a încins o vie discuție între d-nii profesori universitari prezenți, unii susți­nând cu căldură iar alții com­bătând pe candidatul D. Drăghi­­cescu. D. A. D. Xenopol arată că din cetirea Lucrărea d-lui Drăghices­­cu s’a convins că d-sa e un a­­prins adept al socialismului re­voluționar și că preconizează i­­dei contra actualelor așezămin­te sociale. D. Xenopol se declară contra, recomandă reî d-lui Drăghices­­cu. D-nii prof. I. Bărbulescu și P. Bujor relevează meritele candi­datului Drăghicescu. D. Bujor, în special, arată că deși candidatul împărtășește i­­dei democratice înaintate, este însă contra propagandei prin fapt preconizată de socialiștii revoluționari. Mai vorbesc și alți d-ni profe­­sori I, după care chestiunea se pune la vot și se aprobă con­cluziunile raportului, prezintat de d. I. Găvănescu, prin care nici unul din candidați nu e recomandat. Pentru această catedră au pre­zintat lucrări d-nní: D. Drăghi­cescu, I. Rădu­lescu Pogoneanu, D. C. Nădejde și Gh. Aslan. C­UR­IERül JU­DICIAR TRIBUNALELE CIVILE Ia jurul unui caz ciudat Am publicat la timp că locui­torul Tănase Pană din satul Pa­­repa (Prahova), sculându-se din somn a dat foc unor căpițe de fin ale sale și că în urmă în­­tinzându-se focul, au ars m­ai multe case dimprejur. Părând cam suspect acest caz, judele de instrucție a delegat pe d. dr. legist N. Stoenescu din Capitală să-și dea avizul asupra stărei mintale a lui Pană. D. dr. Stoenescu și-a depus ela raportul conchizând la ires­ponsabilitate de­oarece rană, suferind de pelagră are haluci­­națiuni vizuale. Opinează însă ca să fie internat Într’o casă de alienați. Contraveniență ia taxa asupra moștenire! Cunoscutul bancher S. Arie din Capitală, încă înainte de a muri, a dat prin acte autentice câte 500 mii lei fiilor săi Iosif și Beniamin. După m­oartea lui S. Arie, mi­nisterul de finanțe considerând aceste acte ca făcute în scop de a nu se plăti taxa de moștenire asupra sumei de un milion 600 mii lei, a condamnat pe moște­nitori la plata sumei de 220 mii lei fiscului. Contra­ acestei încheieri, moș­­­­tenitorii Iosif și Beniamin Arie au făcut apel, care s-a judecat de secția II-a a trib. Ilfov. Tribunalul se va pronunța Joi, 4 Noembrie a. c. D-nii abonați, cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­sistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primești ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia ca trimiterea zia­rul­ui la noua adresă. Neobservarea acestei cereri es­tena în imposibilit­­ata de a servi prompt pi d­ nii abonați. Cele două Mine -SIAM, ROMAN PASIONAL,­­de .EMIL SZICMEMOVICI PARTEA A BOLA VII Prea târziu­ , Gabriella se gândise că femeea pe care o cunoștea sub numele de Feiicie Trelat, venise să o caute în cartierul acela, și că poate era cu putință să o mai întâlnească tot pe acolo. Tânăra fată știa cât era de schimbată la față și că n'o mai puteai­ cunoaște nici chiar prie­tenele ei. Pe la ceasurile trei, adică două ceasuri după plecarea Ga­briellei, un bărbat veni la Sal­­pêtrière și­ ceru să vază pe di­rector sau pe econom. .­­Portarul luând carta lui de vizită, citi sub numele vizitato­rului aceste cuvinte : „inspec­tor al poliției“. Directorul vestit veni în gra­bă: — Domnule, îî zise inspecto­rul, mă numesc Morlot, sunt inspector în serviciul siguran­ței publice; am auzit astăzi de dimineață că d-ra Gabriella Lie­­nard e cu desăvârșire vindeca­tă de boala ce a ținut-o aici mai bine de un an și c'a fost ascul­tată alaltă ori de judecătorul de instrucție. — Este adevărat. -- Trebue să vă spun mai în­tâi, domnule, că din ziua în care am văzut-o la Asniéres a­­proape moartă, m’am devotat ei, trup și suflet, ca și când mi-ar fi soră. Afara jurat că voi descoperi pe mișeii cari au furat copilul și câ­t voi da pe mâna justiției, am jurat de asemenea că voi regăsi copilul și că îl voi da mamei lui, și-mi voi ține jură­mântul. Pentru aceasta nu mă voi uita la nimic, voi sacrifica tot: mica mea avere, slujba mea, liniștea mea, și,chiar via­ța mea de va fi nevoe. De opt­sprezece luni am scotocit deja de două ori Parisul prin colțu­rile lui cele mai tainice, și voi mai căuta. Nimic nu mă va o­­pri­, nimic nu mă va descuraja. Dacă cercetările mele prin Pa­ris nu vor avea nici un rezultat, voi merge mai depar­te. „Oh! sunt încăpățânat; am zis că voi găsi și voi găsi! „Am venit dar, domnule, să vă întreb : în­ ce zi va eși d-ra Lienard de la Salpêtrière ? Sunt două ceasuri de când a plecat. —­ Ah! ran ’mi pare... Insă știți unde s’a dus? N’a spus-o nimănui; poa­te că nu știa nici ea. — O fi plecat la Orleans ? — Ai spus judecătorului de ins­trucție și mie chiar, că nu se va întoarce nici­odată la tatăl ei. — Unde s’o caut acum, unde s'o găsesc ? — A plecat foarte hotărâtă. Nu are alt gând de­cât să caute și să găsească pe copilul ei. — De­sigur va căuta și ea , dar singură, săracă, nevoită a munci pentru a nu muri de foame, ce va putea face ? S’a dus pe jos ? întrebă el după un moment de tăcere. — Nu. Trebuia să-și ia lucru­rile și i s’a adus o birjă. Fruntea agentului se însem­­nă de­odată. — Atunci, zise el, o voi găsi. — Pot să vă mai spun că a spus birjarului să o ducă în str. Clichy. — Strada Clichy­­ zise Morlot, înțeleg pentru ce. Nu mai avea ce face la spital! își luă ziua bună de la director și plecă. Wili Morlot rătăcește — înainte de toate, își zise inspectorul poütinesc i­eșind de la Salpétrière, trebue să gă­sesc pe d-ra Gabriella. Pentru aceasta trebue să cunosc nu­mărul trăsurii care a dus-o, e sigur că s’a dus să locuiască la Batignolles, într’o odae de hotel; dar nu cred să se fi în­tors la vechea ei locuință. Bir­jarul îmi va spune unde a dus-o. Era în apropiere o stațiune de bir­j­ă.­­ De aici trebuie să i se fi adus o trăsură, gândi Morlot. El se duse acolo și găsi pe în­grijitor în cabina lui. Află de la dânsul numărul trăsurii și nu­mele birjarului, Morlot, locuia pe strada Gué­­négaud. Fiind deja târziu­ el se întoarse acasă.­­­ Ei bine? il întreba nevasta sa. — își am noroc, răspunse el. Gabriella eșise de la spital cu două ceasuri mai nainte d’a a­­junge etc —, S’a întors la părinții ei? — Nu. Ea a zis că nu va pleca din Paris, dar n’a spus nimănui unde voia să se ducă. Sunt si­gur că se duce să se ascundă du­pă cum a și făcut. Are un gând, vrea sa’șî găsească cu orice preț copilul și speră că’î va da de ur­ină, dacă va găsi mai întâi pe femeia din casa de la Asnières. — N'o va găsi, sărmana fată! — O voiu ajuta. Știu deja că s’a dus la Batignolles; astă sea­­ră, sper că voii­ găsi hotelul în care s’a așezat, și mâine de di­mineață, mă voiu duce s’o văd și îl voiu spune hotărârea ce am luat-o. Va primi propunerea ta? — De ce nu? — O fenice în poziția oi trebue să fie neîncrezătoare. De­sigur, dar va înțelege că ceea ce voim să facem pentru dânsa — s’o luăm la noi — e în folosul ei și că pentru noi­­* o afacere de devotament. Când după trei sferturi de ceas, Morlot își sfârșise lucra­rea, plecă. Se duse mai întâii la o întâlni­re ce o d­ase unuia dintre tovară­șii săi. Apoi se despărți de acesta­­pentru a se duce la birjar, în strada Riquet, unde ajunse la zece. Trăsura căutată venise. Găsi pe vizitiu­, care lua, o ceașcă dle cafea neagră cu pâine. — Nu te supăra, ii zise el vă­zând că vizitiul împingea spre mijlocul mesei ceașca de ca­fea; vin numai ca să te întreb un lucru: vei putea, cred, să'mi spui ceva care î­­ă­ interesează prea mult. — îmi parc Lins că pot să vă slujesc, zise vizitiul: ce doriți să șt­iți? — Astăzi, pe la urni, ai luat în trăsura, d-tale pe o femee care eșea de la spitalul Salpé­­triére? — Da, o femeie tânără care trebuie să fi fost bolnavă, căci era galbenă. — Ai dus-o la Batignolles, pe calea Glichy? — Da. — Trebuie să o văd numai de­cât mâne și fiindcă nu știu un­d­e stă, am venit la d-ta ca să tu întreb. — Din nenorocire nu pot­ să vă­­ spun aceasta. — De ce? — Fiindcă nu știu. ~~ N’am dus-o acasă? — Am dus-o la Batignolles, după cum m­i-a porunci’ — Și apoi? — Ea ’mi spusese strada Cli­ch­­y, fără să’mî dea nici o adre­să; îndată ce am fost în stradă, iar l­ a merge mai departe, m­'a oprit și s'a coborât. Iți mulții­, mese, ‘mî zise ea, nu trebuie s­ă­ mă duci mai departe. A scos din buzunar o punga în care erau­ mai multe monet­e de aur și mi-a dat douî franci. ipfe, y­ r 1

Next