Universul, decembrie 1910 (Anul 28, nr. 330-357)
1910-12-01 / nr. 330
uece nioriem m« ABUH »revm“ recunoscute ca cele mai convenabile și cele mai siguro sant orice repre wrări Peste 12.000 mașini „Fowler“ vândute în toată lumea In capul culturei cu aburi în România se află: U.V. de în. Ser. a € © Eei Le gale cu 7 pluguri «Forvler» Ixe« Sia S. Qr. Santaastíno cu 7 pluguri «Fowler» Sasa Prieeîp N ©!8 Stirbsy cu 5 pluguri «Fowler» Gașa Marg M Seisaasäi-FeTesMae cu 4 pluguri «Fowler» Principe Ss S © îîtSO cu 3 pluguri «Fowler» EStaistsralffigi’affilghes1 ©! . cu 3 pluguri «Fowler» Ssc. Sa F.P« SS-Fp cu 1 plug «Fowler» și alți mari proprietari în total peste 73 pluguri cu aburi «Originale Fowler» care au fost puse în funcțiune personal de m $ü % i u'a s a x © m Inginer specialist zi repreaontant goners! si D-lor ÎOHf FOWLER (SL Comp. BDCDUSȘ^l—Strada Anaasaíci Ko. 6 N I vmm&Jk’Sa f. *1 Ifi f If1 P C p l I 1 CACAO AJIIIIII Si Uk3A/ll Fabica de Mașini, Societate Anonima București—Beciul Spirei—București Sarățătoare de apă Automatice pentru instalațiuni de cazane, extragerea fierului din apă Filtrarea Igel Curățirea apei din canale BREVET HALVOR BREBA Extractor de fier închis BfJ CUttEȘTI. Toate cererile se vor adresa Direcțiune! Fabrice! Curățător de Apă ■ Strada Honzik. —Dealul Suiri»! BERE BOOK mmm și suics DIX FABRICA E.LUTHERS“ Frații Czell musnu ts sim Se găsește la : Berăria Teatrului, piața Teatrului; Berăria Bolta Rece, piața Matache Măcelaru , Vasile Zografi, Bulevardul Elisabeta 33 ; Solir V. Costuri, Bulevardul Elisabeta 40 ; Alexandru Vanciu, Strada Italiană 17 ; Rodesia Frantz, Pasagiul Vilacros, Toma Constantinescu Berăria „La doi Căpitani“, Strada Carol 70; Berăria Imperială, Strada Câmpineanu , Bodega Zografi, Strada Academicii , Tunelul de sub Hotel de France. 6184 KALODONT PASTĂ DE DINȚI și APA de GURĂ de vânzare la: PARFUMERIE,FARMACÎ,DRQGUERIÎ etc. EA.LARG’S SOHN, CtTiena-Berlin-Paris. Repressntaati Sam. UbE, Ba oarasii, M—. ——Tr-mr-B=ss5s:s Gălbimil g «. •. j 3 Cocs HI I I Antracit iif h I Brichetei 5 • «« a C&m^ndați armei mie. mmm & c= | I 113 CALEA VICTORIEI 118 I ^ TELEFON 25/83 !» «a Serviciu conștiincios —■ [UNK] ■ ■" ■ [UNK] [UNK] jiș Marfă aleasă și de prima calitate Isvonul curativ de Bor și Libiu I dovedit ca excelent la boli de rărunchi și vesică,| dysurie, guta, diabet, scarlatina și la catarurile organelor respiratorii și digestive. ===== Se gasesec în tote drogheriile principale, sss 1. I Șampania „PELIȘOR“ — Cea mai bună șampanie indigenă —I BUTELIA : Demi-sec LEI 3.50. „ Extra-sec LEI 5— Unicul deposit Î&mmmmanseti Strada Carol Ao. .îl și 58.— Telefon 20/15 Expediază în provincie contra ramburs în lădiri a câte 1», 12 și 34 butelii DOMBOAN13 I>TINE**Kgr. *4.50 ■MADONS- GLAS$?» 5— Expediază în provincie contra ramburs france 1 __________ nnrh» **•' Orfa foST’Sifi proprietatea I PflÍfP§ A SE FERI DEM, COM^CBRI 1 Tt"'" "••*•"A V'"'V-A cz> rn "N" " ■ : "RI: Societet« anonimii pentru Impari .și cxjwrljPÎCURESTI I*^OTO% Mlit.iRS5|I ^ se găsesc numai la ^ Loc. abmi. Română de Comerț 1 a fost Nicolae Fehér & C e NI Furakor,re a Curței Regale I 1 — BUCUREȘTI — 6041 — Brăila, Craiova, Botoșani f DEPOZITUL Oești-Argeș P. V. lirică 152—Calea Griviței—152 lemne Le fag Lei 30 ” csr „ 30 „ cojite „ si Mangal „ si Goessie uzină englezesc 4e prima calitate Lei 53 Mia de kila gr. franco domicilia Telefon 14/96 si 50 DOGTOB in REDISIA ȘI CHIBLIRNE A. Butter sunt ceasoaraicerc JF&xfli concurență. Fentru E9 Membru al Lice. de Odontologie din Paris DENTIST SPECIALIST DIN PARIS Lucrări artistice în aur (coroane, Bridge-Work, dinți Pivot), în porțelan, etc. CALEA VICTORIEI Xo. 69 (vis-a-vis de grădina Episcopiei) Consult. 9—12 ; 2—6.—Dumineca 9—12 jumătate- 6166 mmm MOARA DE MACISAT HALAI Compusă din două perechi,pietre 42 oii, cu postament, curele burat, etc. PMllp itassa» &C-stre București, Sfinții Apostoli S3 , 6196 ® S| B@| Ms Cea mai bună metodă, de piano, singura după care copii învață cu ușurință. Prețul iei ».75. (n provincie france lei 4.25. — Adresați edmandele la magazinul .5FAX FEÎÎEÎî. Bucureștii SBELA S-TID AUTOMOBILE Reparatienen ca McImcmiîor p^isa Pesapagii plate, trei nervuri și antisuerapante. Execută în mod garantat Societatea „LE RIPIRE“ AUTOGARAJ -AUTOMOBILE Lauri ii Klemna i Bucure?li, sos. Ștefan cel Mare (Intrarea numaî p rin Aleea Tonosia) iîÂî îi soiS BOALE [ii OCHI și URECHI Strata iesms ®! Ms?. 21 Miercurii D. Ilamandi. — S’au văzut și munți cari ați .dispăruți D. Delavrancea., continuând, se ocupă de programul enunțat de d. Take Ionescu .și .spune că el se schimbă din an în an, căci nu mai seamănă cu acela de la înființarea partidului conservator-democrat, însă nu se pot urmări aceste trasformări, pentru că d. Take Ionescu are marele dar de a vorbi și de a risipi totfelul de idei. D. Take Ionescu a mai spus că dacă nu se va realiza programul d-saîe, se va perpetua regimul minciunei. Dar atunci d. Take Ionescu, care a fost ministru, s’a gândit vreodată că era reprezentantul minciunei? Cum, partidul liberal ,e o minciună ? Sau partidul conservator să fie o minciună? Prea s'a întins înțelesul acestui cuvânt. Trecând la d. Duca, spune că s-a făcut impresiunea unui pui de leu.i care se agită din colivie. Recunoaște talentul oratoric al d-lui Duca, dar ii urează ca pe viitor să-și împuțineze abuzurile oratorice. D. Duca s'a repezit cu un atac de cavalerie împotriva opoziției, îmi pare rău că nu s'a repezit și cu cavalerism. D. Duca a luat drept victorie ropotul și praful pe care-1 ridica: atacul d-sale. D. Duca ne-a acuzat că ne certăm, că trăim în fuziuni și confuziuni, că nu urmărim decât interesele noastre, iar nicidecum interesele tarei. D-sa putea cerceta istoria mai departe, decât acum 15 ani și ar fi văzut că agitațiile dintr'un partid aduc și bine, nu numai râu. Ar fi putut vedea d. Duca cum Dumitru Brătianu s'a certat cu Ionrătianu ,ar fi putut vedea cuiff.h. Palade a votat pentru darea în judecată a lui Ion Brătianu, și apoi acesta i-a oferit celui dintâia un portofoliu. Oare aceste lupte pot duce la concluzia că Palladi a luptat contra intereselor țarei? D. Carp a spus că greșelile oamenilor politici nu se răzbună, ci sa repară. Dar au mai fost, disensiuni in partidul liberal: au fost acele ale d-lor Costinescu, Porumbaru și artele. Oare aceasta înseamnă că d-nii Costinescu, Porumbarii"și Missir nu urmăreau decât interesele lor proprii? Tot așa nu se poate spune că" dizidența d-lui Take Ionescu are un asemenea mobil. Din potrivă , dacă d. Take Ionescu s’ar gândi la interesul său personal, s-ar mai persista în acțiunea sa. Dar tocmai fiindcă în ambiții [UNK]nea sa se gândește la interesele țârei, persistă pe drumul ce aapucat. Am credința insă că și din această dizidență va rezulta un bine, pentru că am credința că d. Take Ionescu vă vedea în curând peste, zidul chinezesc pe care uniii din amicii săi vor să-l ridice în jurul său. . . Oratorul se ocupă apoi ..de origina partidului conservator democrat și spune că el n’a eșit din nevoi reale ale poporului.. . .. .. D. Delavrancea spune că. succesiunea guvernului privește Coroana. Dacă..s'ar întâmpla însă ca chemarea d-lui Carp la guvern să fie o greșită indicațiune din partea Coroanei, d. Carp va fi cel dintâi care să spue Suveranului că a greșit și se va retrage. D. Carp va face alegerile generale. • Dacă țara se va pronunța înpotriva lui, atunci, fiți siguri că nu va cere o a doua dizolvare, ci se va retrage. Oratorul tăgăduește că în partidul conservator s’ar vorbi de privilegii istorice. Odată cu Constituția care e democratică (și de aceea, și noi suntem democrați) au dispărut și privilegiile. EÜ cel dintâiü m’am opus ideei ca cineva să fie ceva fiindcă a mai fost. N’am fost contra avere deși sunt sărac— fiindcă -i averea e un factor social, ca și numele cuiva; numele care e un biciu pe spinarea cuiva.' N’am fost nici contra aristocrației. In partidul liberal nu aveți pe prințul Brâncoveanu ? D. Ștefan Ion. — Nu există prinți!. D. Frnnoșanu. — S'au vii-, părțit prinții între partide. . D. Delavrancea. — D. Ștefan Ion a spus că nu există prinți ?Ei bine, eu cred că d-sa, când a pronunță numele Brâncoveanu, în mintea d-sale sub acest nume vine imediat și.. cuvântul prinț. "Oratorul spune ca nu trebue să se mai vorbească de privilegii, căci ar însemna să se dea țara cu, 80 de ani" înapoi. Acestea sunt observațiunile ceam uruit de făcut, — căci, după cum am spus, n’am voit să fac un discurs. Ședința’se suspendă la 1 și 5 minute. Discursul d-ln. Brătianu ’ . La redeschidere la cuvântul d. prim-ministru. Banca ministerială se completează.D. Brătianu. — Situația n ii anormală. Este adevărat însăcă discuția a avut un caracter excepțional, pe care o recunosc. Mesagiul nu cuprindea legi noul, deci discuția nu s’a făcut în jurul acestor legi. S'a spus că Mesajul are un Caracter de testament politic.. Cum, vântul e rău ales, căci mesajul are caracterul unui testimoniu de capacitate de guvernare, care ca notă principală a avut sinceritatea în făgăduiri și sinceritatea aplicării lor. Dacă am fi adus acum un program vast da reforme noul, ne-am fi abătut de la linia de guvernare ce ne-am impus de a realiza ce făgăduim. In Mesaj ne-am exprimat speranța că parlamentul va da concurs guvernului pentru continuitatea operei ce am început). Sunt pe biuroul Camerei legi destul de importante, cum e legea sanitară, care să formeze ocupația rodnică a unei sesiuni. Nu era fierte să fie anunțate în Mesaj aceste legi, căci au și fost anunțate în Mesaje precedente. Din modul cum se prezintă cele trei formații politice, pot spune că una se prezintă cu pretențiuni, alta cu făgădueri, iară noastră cu constatarea operei săvârșite. Am vrut, să chemăm suflarea politică și românească ca să constate care a fost opera noastră timp de patru ani. Adversarii noștri au recunoscut într’un fel sau altul soliditatea operei noastre. D. Take Ionescu a fost clar, și eu cred că în politică trebue să ai sinceritate , ori să recunoști pe doa’ntregul meritul unei reforme, ori nu. D. Take Ionescu a fost clar și a recunoscut cu opera noastră trebue completată, nu schimbată. Oratorul recunoaște că sunt bune unele desvoltari promise de d. Take Ionescu, dar pe lângă ele sunt unele făgădueli cari formează partea demagogică a programului d-lui Take Ionescu.. . D. Flipescu, în modul cum a criticat reformele . .noastre, de fapt a recunoscut că bună opera noastră. N’a mai spus d. Filipescu,că .opera noastră este o catastrofă.. .D-sa a criticat mai mult legii.. cari încă n’au fost luate în desbateri decât cele votate. Oratorul tăgăduește ca guvernul liberal ar fi avut intențiunile ce i le-a atribuit d. Filipescu, în reformele sale agrare- Prin islaz, partidul liberal a voit să facă să înceteze abuzurile și nedreptatea de la țară. Această măsură, însă a fost considerată ca suficientă pentru asigurarea independenței economice de la țară. Pentru aceasta s’a asigurat desvoltarea creșterea vitelor. S’a asigurat exportul carnei ,s’a împărțit lucerna la țărani, etc. E un întreg sistem pus în aplicare. Este de asemenea inexact că am voit sa dau pământ ieftin și tuturor. Am zis că vreau ca țăranii să cumpere ■ pământul cu acelaș preț cu care îl cumpără ceilalți proprietari; am voit, că tocmelile agricole și cumpărarea de pământ să nu ,dea prilej la camătă ; am voit ca salvarea pământului să derive, din valoarea lui reală, din cultura lui, din mijloacele de transport, etc. De asemenea n’am făgăduit pământ tuturor. •Am voit, însă ea prin mijlocul instituțiilor. de .credit să punem, pe țărani îm măsură de a-și procura.pământ ca oricare. Am ajutat deci prin aceasta la menținerea valoarea. .. pământului.. Când dar un om, ca d. Filipeș, cu este silit, spre a critica <i operă, să se lege de; părțile care n’au existat. în acea operă, recunoaște de fapt utilitatea ei. Noi am voit să aducem dreptatea și solidaritatea claselor sociale pentru asigurarea desvoltărei economice și sociale. Acesta e adevăratul nostru program, și din punctul de vedere al acestui program treime, judecata opera noastră. Pentru aceasta judecată este suficient a' se' constata, care este situația actuală a liniștei și a muncei din această țară. Am crezut că printr’ală justiție, prin altă administrație, prin alte raporturi, printr’altă recunoaștere a autorităței Statului, pentru o asigurare a bunei stări a țărănimei. Statul era dator să facă o sforțare bărbătească , pe care a făcut’o. Ca probe că a făcut’o, stau : scăderea numărului cârciumilor și înmulțirea s coaselor, înmulțirea spitalelor. Oratorul citează ca exemplu județul Argeș în care s'au înmulțit Școalele, dispensariile,—sunt trei spitale,—s’a înmulțit numărul medicilor pe circumscripții,, numărul moașelor, etc. D. prim-ministru spune apoi că în țară, S’au clădit, după 1908 1068 de școli, s’au înființat '24 spitale, '68 de infirmerii, și 100 posturiTipul de medici, sunt azi 250 de ocoale pentru justiția rurală, 's’au' clădit 350 de biserici în acești din urmă trei ani. Intențiunile noastre, după că ni se vede, era să asigurăm munca liniștită și să ajutăm ca schimbarea proporției intre proprietatea marea și cea mică să se facă pe cale naturală și evolutivă. ■ Este curios că islazurile, care simt opera noastră a tuturor partidelor în colaborare, sunt tocmai cele mai criticate. D. prim-ministru arată din raportul consiliului de agricultură, că au fost peste 2000 de oferte pentru islazuri.Nu se poate deci spune că Opera noastră n’a avut efect. Aceste 2000 de oferte, reprezintă o întindere de 166 de mii de hectare și cele deja admise reprezintă o valoare de 72 milioane de lei. Oratorul arată din acelaș raport că s’a înmulțit Și întinderea pământurilor date țăranilor. Scopul de căpetenie al reformei agricole era ca să se introducă contracte Tegaler Mare și autentice. D-sa arată că, in această privință legea a adus foloase de netăgăduit,, căci numărul contractelor a crescut de la 3000 la peste 13 mii. D. prim-ministru arată apoi că au fost aplicate și penalit&ățile prevăzute în legea tocmelilor agricole. Astfel s’au dat 123 mii lei amenzi pentru eludarea legei, dintre cari 20 mii lei amomi pentru măsurători false. Aceste cifre sunt elocvente, căci înainte de această lege țăranii nu puteau găsi dreptate și aceste abuzuri erau nepedepsite. Cred că ne-am îndrumat spre o nouă repartiție a proprietății cu toată energia ce o comportă necesitatea ce ne-o impunea. Țăranul are azi, in ce privește momelile agricole, și lege și judecată. De aceea, astă primăvară ni se cerea de unii cu vorbe, de alții cu pietre, ca să părăsim guvernul. Noi am așteptat, ca ■ să putem consfinți activitatea noastră prin rezultatele ei. • Oratorul se ocupă apoi de ceea ■ce s’a vorbit asupra colaborărei partidelor la 1907. D. Take Ionosai spunea că d-sa era pentru o expropriere care insă nu se putea face decât printr’o revizuire a Constituției. Aceasta însă era o convenție particulară. Ca fapt concret nu era decât acea mișcare a proprietarilor pusă la cale de Societatea Agrară unde președinte era d. Petre Carp. Noi am considerat că opera noastră era frumos să se facă prin colaborare. La apelul nostru s’a răspuns cu negațiune și cu neîncredere. Am lucrat singuri și azi putem spune că bine am făcut. Continuând, d. Brătianu se ocupă de Casa Rurală. Nu importă cine a avut întâi ideea, dar cine a știut s-o realizeze. Partidul liberal a luptat ani de zile pentru realizarea Casei Rurale. Am însă un simțământ de înaltă satisfacție constatând .cu câtă ardoare își dispută alții capitalul nostru politic. D. Filipescu a făcut două declarațiuni: că n’are nici un angajament că va păstra reformele noastre—și că țăranii trebue să respecte condițiunile fundamentale ale Statului. Da, țăranii sa respecte aceste condițiuni,—dar întâi noi, cari le dăm exemplul,să respectăm aceste condițiuni. Nu trebue să venim nici cu vorbe demagogice ca ale d-lui Take Ionescu, dar nici cu formule care prin obscuritatea lor, • cum e ,acela că veți schimba tot ce nu î ’ în folosul țăranilor ~ conțin mai multă demagogie. Ce fel de partid conservator ar fi acela care n'ar înțelege, că este a face operă de conservare socială în nu a aduce din nou tulburare în clasele sociale, stricând legile ce le-am făcut.? _ • Nu înțelege partidul conservator că dacă va face un pas înapoi, va sili pe alții să facă doi înainte ? Desigur că opera noastră are nevoe de completare. Mesajul insă a avut menirea să arate rezultatele operei noastre- E cert că cu Închiderea acestei sesiuni, nouă problema se vor impune,și nouă programe vor trebui să se prezinte. Programul nostru nu e încă anunțat. Fiți siguri, că nu vom fi nici negativi, nici .demagogi. Ne, preocu-pași pe noi ,completarea opereiadministrative; credem, însă ea n’a venit încă momentul nici al dregătoriilor, nici al prefecților inamovibili. Cu dezvoltarea organizațiilor județene prin legea depusă la Senat,se face un început de descentralizare. • Ne preocupă și pe noi chestiunea unei mai bune repartiții a impozitelor și d. Costinescu e în curs de a sfârși un studiu asupra acestei chestiuni. Ne preocupă și pe noi; soarta muncitorimei, de la orașe și de la sate, dovadă că noi am aplicat de mult dezideratul d-lui Take Ionescu, dând la diferite organizări de maseriași lucrări fără licitație, în valoare de 7 milioane. Am organizat băncile populare, am organizat bănci pentru meseriași. N’am considerat însă cu nici un fel de simpatie organizarea sindicatelor, fiindcă noi voim ca armonia să fie legătura tuturor factorilor, iar atunci când organizațiile se fac sub conducerea și inspirația unor oameni sau străini sau dușmani ai neamului —. armonia nu poate exista. Voim ca desvoltarea muncitorimei să se facă , într’un sens național și de aceea nu împărtășesc opiniunile d-lui Filipes- Ctl, asupra sufragiului universal, înțeleg să se discute oportunitatea unei reforme electorale, nu mă așteptam însă ca să se discute însuși principiul sufragiului universal. ’ Nu mă așteptam, pentru că cred că sunt curente generale, atmosfere care îneacă întreaga suflare civilizată a unei epoci și că sufragiul universal—'care există în Elveția, Italia',' Austria, Bulgaria,care se discută cu pasiune și în Ungaria, nu ’ trebuia să găsească atâta opunere din partea d-lui Filipescu. ,In ce privește partidul nostru, principiul există în programul sau și reforma electorală Va face obiectul desbaterilor partidului nostru la elaborarea noului program înaintea alegerilor. Trebue să facem ca această chestiune să se concretizeze întâi în discuțiile dinăuntrul partidului pentru ca să găsească apoi toată susținerea de care are nevoe.. Mai înainte de a ajunge la acest ideal politic am crezut necesar să chemăm masa poporului la viața economică de care avea nevoe. Noi, în cei 15 ani din urmă, făceam băncile populare, Casa Rurală, 3500 de școli, așa încât cifra știutorilor de carte să fie de 10 la sută. Noi credem că prin ridicarea economică a țărănime) am lucrat puternic la aducerea reformei electorale. A dori, în definitiv, ca în aceasta operă, când va veni, partidul conservator, să nu stea pe tărâmul pe care s’a pus d. Filipescu; și care constitue o greșală capitală, în contra neamului și Statului. (Aplause). Omul, care vrea să conforme numai lui concepțiunea unui neam'și a unui Stat, riscă nu numai să nu faci' fericirea poporului, dar riscă nu numai' să nu facă fericirea popoporului, dar riscă să nu-și înalțe pentru statuia sa viitoare un piedestal destul de înalt și i crass.! ss pislb i Ccbs uder Krafft Fainau 115 Curei st Pârtis CăiDila și Balata Cost. Engz A. C.. Trecen 1 S - FA HA CON CU SI MATA — Depozit permanent la Repr. fisneral ARTHUR RYDER București, B-Aut Carol 12, conform cu capacitatea și meritele lui. D. Filipescu a vorbit de drept istoric. Cred însă că modul cum d. Filipescu a desvoltat acest drept nu-i poate conveni d-lui Carp. D. Filipescu, vorbind de două mari curente istorice ale partidului conservator, a vorbit de chestia Dunărei și cea evreiască; înalte chestiuni îl desfid pe d. Filipescu să fie acord cu d. Carp. In ce privește chestia Dunărei însuși d. Carp a declarat că ea a fost rezolvată de Ion Brătianu, iar in chestiunea evreiască, cred că d. Filipescu e convins că d. Carp nici azi nu aprobat acel guvern care e rezolvat chestiunea evreiască. (Aplause). Oratorul, reamintind scandalurile de stradă de astă primăvară, spune ca ele vor fi o pată în capitalul moral și politic al partidului conservator. Au fost, spune apoi d. Brătianu, și, la noi momente de greutăți și de frământări, n’au fost însă , niciodată întinse, la acele extreme care să facă grea sau imposibilă pentru multă vreme participarea partidului la guvernământ. Și după acele frământări a urmat o stare de sănătate morală, care la făcut să săvârșească opera grea ce a făcut-o. Un om nu se judecă după simpatia personală ce o inspiră. Nu este om în această țară, care să poată fi comparat cu probitate și ca personalitate, și din punctul de vedere al simpatiilor ce inspiră, cu d. Dimitrie Sturdza. (Aplauze). Cu toate acestea, când s’a retras, am găsit în forța și unitatea partidului, în obiceiul lui de a se uita, mai mult la drapel decât la șef, energia ca să putem face opera ce am făcut. (Aplauze). Dacă aș vedea făcută opera de împăcare a conservatorilor, m’aș felicita. Dacă împăcarea nu se va face, atunci Coroana va fi pusă în împrejurări delicate. In precedentele constituționale, înțelepciunea Coroanei a arătat dorința sa de a face ca țară să găsească în două puternice partide politice o bază solidă pentru progresul ei. Când însă sunt mai multe partide, atunci cred că nimeni nu va putea împedica Coroana să facă apel la acel om pe care 1l va crede mai apt pentru acele momente ca să guverneze.. Iar când va fi chemată țara să confirme alegerea Coroanei, atunci rezultatul nu va putea naște un conflict între Coroană și voința țărei. După o neconfirmare din partea țărei, dacă Coroana ar jrăsi de cuviință că interesele țarei sunt atât de mari, încât ea să-și iasă din sistemul ei obicinuit, și să acorde o nouă dizolvare, aceasta ar arăta că suntem într’o situație excepțională și sunt fericit să constat că nu suntem în astfel de momente. Orele fiind 6, ședința se prelungește și se suspendă. . La orele 6 și 10 minute ședința se redeschide. . D. I. Brătianu continuă. D-să spune: Nimeni nu poate contesta că guvernul este în mâinele noastre și de voința noastră depinde cât timp va sta în mâinele noastre. Scrupulele ce ni se atribue că n’am voi să prezidăm alegerile generale sunt un omagiu ce ni se aduce și luăm act de el cu mândrie. (Aplauze). Pe noi nu ne importă cât, stăm la guvern, dar ce facem la guvern. Pe noi nu ne intimidează amenințările și violențele. Situația politică a unei țări, în sinteză, este situația internațională a Statului. Mesagrul constată că această situație este crescândă și e măsurată nu de pretenții, dar de puteri. Am știut să desvoltăm acestă situație apărând pretutindeni interesele Statului. (Aplauze). România face zgomot puțin în politica internațională, dar din emoțiunea cu care a fost primit svonul unei convenții cu Turcia s’a văzut care e situația cumpănitoare Statului nostru. Această situație se bazează pe armată, pe finanțe, pe solidaritatea socială dinăuntrul granițelor noastre. S’a spus că partidul nostru a avut noroc. Cred că acest noroc este conștiința senină a misiunei noastre. Preocupările noastre sunt: Asigurarea operei de erit.desvoltarea operei de mâine. Preocuparea noastră este menținerea unui organism viguros, conștient, devotat intereselor țărei, pentru ca la orice împrejurări să existe în țară un organ viguros. Noi nu înțelegem o civilizație administrativă, ci una națională la care să concureze toate forțele economice ale națiunei, pe care să o înțeleagă întreaga suflare românească. Avem încredere neclintită în desvoltarea acestui neam pe care îl credem compatibil cu toate desvoltările omenirei culte care simte și care gândește. (Aplauze prelungite). Discuțiunea generală se închide.• Luarea în considerație Se pune la vot cu bile luarea în considerație a proectului de răspuns la Mesaj. Se ia în considerație cu unanimitate de 83 voturi. Se votează apoi pe articole, prin ridicare de mâini. Se votează fără discuție art 1. La art. 2 d. N. Filipescu spune că a luat cuvântul spre a respinge amenințările ce le-a adus d. prim-ministru partidului conservator. Noi, spune d. Filipescu, am întrebuințat un ton moderat. Totuși, d. Brătianu, legându-se de fraza mea că voi modifica ce nu-i bun in legile agrare, «~ a spus că suntem reacționari, "ă vom face un pas înapoi și fi această declarație a noastră p demagogică. D. Brătianu a mai spus că criticile noastre n’au temuî, fiindcă legile agricole au primit aplicație, ca dovadă că s'au făcut contracte autentice. De aci însă a trage consecințe de însemnătatea acelora combătute de noi, cum e urcarea prețului pământului și cari sunt urmările lesei agrare — este o distanță mare. In ce privește În..... lazurile, d-sa spune că opoziția t —care a votat contra islazurilor * —a dat islazuri, pe când chiar pe banca ministerială sunt miniștri cari au iscălit legea islazurilor și, totuși, n’au dat islazuri. Nu putem lua angajamente să nu desfacem ,ce a făcut guvernul liberal- Partidele trebue să fie libere să facă să desfacă ce cred de cuviință. D. Brătianu ne-a spus că facem operă negativă, și că am enunțat, un program vag. Oare programul expus de ,d. Brătianu nu-e tot atât de vag. ? Noi avem un program, pe care îl vom publica înainte de alegeri. D. Brătianu. — Sunt surprins de intervenirea d-lui Filipescu. Eu n’am făcut nici o dojană. Am făcut un apel ca în chestiunea care interesează țara să nu primeze ambițiunile și amorul propriu. Dar discursul de acum al d-lui Filipescu, este un răspuns negativ la apelul meu. (Am plaused In ce privește efectele ce le atribue d. Filipescu legei agricole, nu sunt cu nimic justificat ©. D. Brătianu reamintește d-lui Filipescu concesiunea gazului din Capitală. (Aplauze). In ce privește programul, d. Brătianu spune că manifestul regal de la 1907 constitue cel mai desăvârșit program, care trebue să fie adoptat cu căldură și sinceritate de toți acei cari își iubesc țara. Să nu facem din punctele din manifest câmp pentru războirea noastră, fie izvorâtă din ambițiuni legitime sau nu, fie dintr’un sec amorpropiu. (Aplauze). Art. 2 se votează nemodificat ca și celelalte. D. Diamandi, spune că, în urma declarațiilor făcute de d. prim-ministru cu privire la reforma electorală, își retrage amendamentul ce avea de gând să-l propue. Votarea răspunsului la Mesaj Pus la vot. proiectul de răspuns la Mesaj e votată cu 81 voturi pentru, contra 1. Azi se va trage la sorț comisia pentru răspunsul la Mesaj. D. prezident al consiliului anunță ca mâine, Mercur, va fi la ordinea zilei legea sanitară. Ședința se ridică la orele 7. * In ședința de azi vor vorbi d-nii Take Ionescu și Barbu Păltineanu. ÎNFIORĂTOAREA CIÍIMA ăia ȚUricani — Desgroparea și autopsia victimei — Tg.,Neamț, 28 Noembrie. (Acum căteva zile am arătat pe scurt că administratorul moșiei Țibucanî a fost găsit împușcat în conacul moșiei. Fiind puternice dovezi cari exclud sinuciderea și admit cu toate probabilitățle , o crimă, s’a orânduit autopsia cadavrului. Vineri,26 Nombrie c., d. pro-Leurer Florescu, d-ni, dr. I. Petrescu, dr. Tănasachi, medic comunal, dr. Feigenbaum, au pornit la orele 2 jum., la cimitirul israelit. Puțin mai nainte au sosit la fața locului și d-ni 2 comisari : • Grigore Teohary, Botez cu 2 gardiști precum și chirurgii Leahu și Dimitriu, apoi epitropul cimitirului de luster, socrul victimei, rabinul din Bârlad și o mulțime de lume. S’a procedat la deshumarea cadavrului care a fost găsit complet îmbrăcat, cum era în momentul uciderii, numai ghearele îî erau scoase, și era învelit cu un cearșaf alb. Legea mozaică înscriind pe cei uciși în rândurile sfinților nu , maî e nevoie de spălatul, și nici de costumul morților .(„Tahrihim“) ceea ce, eventual e ml mare avantagiu pentru regiști, — deoarece pila spălatul, etc., , s’ar fi deteriorat rănile......................... Cadavrul fiind întins pe tărgă și descoperit și stabilindu-se identitatea lui prin interogatorul făcut de d. procuror, d-luî. luster, epitropul cimitirului, socrului victimei și groparilor, a fost complet desbrăcat. Deasupra sprincenei ochiului stâng la mijloc este o gaură mici rotundă având marginile neregulate și pătrunsă 6 cm. adâncime, alte leziuni pe corp nu sunt decât obicinuitele, pete cadaverice. Craniul complet fracturat, temporalul și parietalul până la vertrex, moartea instantanee, direcția glontelur dinainte înapoi, hemoragie, meningele stâng distrus; s’au extras 3 bucăți de glonte și sfărămături de proectil, din substanța cerebrală; glontele e Browning cu cămașă. Abstracție făcând de buna conduită a victimei—atât în familie cât și în societate,—fapt pentru care a fost foarte iubit de șeful sau, d. Tiserovici, și tot pe atâta invidiat de adversarii săi, luând în cercetare partea practică, vedem că dacă s’ar fi sinucis intenționat, s’ar fi împușcat cu mâna dreaptă în timp la dreaptă —ce a căutat tocmai la ochiul stâng? Admițând că vroia să scoată cartușele, care ar fi ținut revolverul în dreptul fruntei? Rămâne decî ipoteza crimei, căci există indiciile cele mai bătătoare la ochi pentru această. Autopsia s’a terminat la orei© y i d. a. Ceresp. D. I. I. Brătianu Crima din Iași Iași, 29 Noembrie, în str. Socola, un cârciumar lui N. Botez, s-a săvârșit o crimă tn următoarele împrejurări: Aleea Iordăchescu din str. Arapu se afla la o masă cu casapul Vasile Florea, din str. Trancu. Nu se știe din ce motive ei au ajuns la ceartă și în urmă la bătae. La un moment dat, Florea scoate un cuțit și-l împlântă la abdomenul adversarului rănindu-l mortal. Criminalul a încercat apoi să fugă, însă a fost prins și arestat. Victima a fost dusă la spital, unde după o scurtă agonie ai murit. Nenorocirea «Sala fabrica de zibt din Gaula O mare nenorocire s’a întâmplat ori la fabrica de zahăr de la Chiuia. Constantin Chiriță, lucrător în acea fabrică, fiind isbit în pânte«© de o centrifugă, a fost omorât pe loc. Parchetul fiind înștiințat a grinduit o anchetă spre a se stabili responsabilitatea acestei net