Universul, ianuarie 1911 (Anul 29, nr. 1-29)
1911-01-01 / nr. 1
Î ■ VEDERI DIN RV r.TRESTI. — Pnintal do externe áréiul i.oö 1 Decembrie, al poștelor și telegrafelor ■ Instalarea seiine miniștri t românească »•dear două numere luxura ce alei roiT ’oaceem: îndeplinire e pin • t lipsește deun singur: mijloacele riale necesari Toate celepiedici se pot înlătura, cardurile noastre bisericești școlare sunt actualmente atât d e secătuite, încât din ele nu se mai poate ridica pentru aceste capuri nici un ban. „Tot ce am avut disponibil, ,nu dat pentru edificii școlare i pentru salarii învățătorești— rebuinți mari, pe cari dacă nu »om fi grăbit. . «... acoperi cei rețin în parte, viu și ^aât mare tunăr de școli ni s’ar fi peru dilat. Norocul nostru a fost că :n cele mai grele clipe mi-a săat în ajutor, cu peste 300.000 de coroane, marele și generosul necesate Vasile Stroiescu — o sumă pe care am împărțit-o întreagă pe seama școlilor din părțile cele mai expuse ale țării. Astăzi fondurile nis epuizate și nu găsim mijloacele necesare nonirii acoperirea.» trebuințelor JIU-IX pu La curieri, la orele 12 și un sfert d. C. C. Arion, ministrul instrucției publice s’a prezentat la acel minister. După prezintările obicinuite, noul ministru a chemat pe directorii, subdirectorii, inspectorii acelui minister, cum și pe d-niî administratori și subadministrratori î ai Casei Msericei și Casei școalelor și le-a ținut o cuvântare, prin care în rezumat, a spus următoarele : „Recunosc meritele d-lu Hare!, predecesorul meu, în materie de învățământ și știri că a fost secondat de oameni pricepuți și harnici, fel special, trebuie să amintesc munca inteligentă depusă de d. M. Popescu, administratorul Casei școalelor și de d. P. Gârboviceanu, admirnistratorul Casei bisericei. Ca orice ministru am însă și eu idealurile mele pe cari voesc să le realizez în învățământ și cred că anumite lucruri nu le poi realiza de cât cu anume peroane. De aceea vom ruga pe rîuî dintre d-voastră să-mî înt țsnească calea în această privimță și să,nu creadă, că nu apelez la serviciile domniilor tor.iimaiii* mnt vn“. Iuscu, ministru de co- ■ ... post la, minister la orele 11 și un sfert și a fost primit de toți directorii, șefii de serviciu și inspectorii comerciali. D. Creanga, fostul secretar a făcut prezentarea personalului. D. Nenițescu a rostit apoi câteva cuvinte spunând că în activitatea sa va fi călăuzit de respectul legilor pe care se va aplica cu sfințenie. .„Acelaș lucru îl cer 'de la d-voastră—a spus d. ministru^-dreptatea și legea ; orice altă, concept'0 nu admit și n’o tolera. D. CHR. STAICOVICI ' noul secretar-general al minis .terului de industrie D. Chr. Staicovici, noul secretar general, s’a prezintat și d-sa feri funcționarilor. D. Creanga, fostul secretar și-a luat apoi rămas bun dela funcționari. La lucrările publice Eri, la orele 3 d. a., noul ministru al lucrărilor publice, d. ’ B. Delavrancea, împreună cu fostul titular, d. V. G. Morțun, s’au prezentat la minister, unde îi aștepta întregul personal al ministerului. D. V. Gh. Morțun, luând cuvântul, prezintă funcționarilor pe noul ministru de care îl leagă o prietenie de 25 de ani. D-sa cercertare funcționarilor cu cari a fost cam sever îmboldindu-I la muncă, mulțumește tuturor pentru concursul dat și în special d-lui inginer Saligny. D. ministru B. Delavrancea laudă activitatea fostului ministru și declară că modul, sau de a lucra va fi de a lăsa libertatea de acțiune directorilor da servicii tehnician, d-sa mărginindu-se a da direcțiunea generală și a exercită controlul general. Spune că va căuta să fie tot așa de drept cu funcționarii ca și predecesorul sau. Au mai vorbit d-ni ingineri A. Saligmy și Elis Radu cari, iîn numele funcționarilor ministerului, mulțumesc fostului ministru pentru dragostea ce Ie-a arătat și urează bun sosit noului titular. Apoi d. V. Gh. Morțun își ia rămas bun de la funcționarii ministerului. La externe D. Titu Maiorescu, ministru de externe, a fost primit la orele 10 și jumătate la minister de d. N. Cantacuzino, secretar general care a prezintat d-lui Maiorescu, pe toți directorii de serviciu și funcționarii, superiori. D. Maiorescu, s’a întreținut cu personalul superior până la ora 1 d. a.* După cum am anunțat, d-ni, prim-ministru P. P. Carp și Al. Marghiloman, ministru de interne și-au luat în primire de a’laltă ori departamentele. Ori după amiază s’a trimit la clubul conservator din Ca : ‘ i talii, adunarea generală a metrilor clubului. Sunt prezenți, afară de num ■eroși membri, toți fruntașii pt la titlulul din Capitală, și d. I. t și Gr. Cantacuzino, prezident a |V clubului. D. Petre Carp și toți membii guvernului sunt primiți cu o. țiunî. t>. Ghl. Gr. Cantacuzino a prig zidat întrunirea. D. Petre Carp a luat cel d:tâi cuvântul» Primul ministr ;r primit cu crațiunî, spune urar. ( tjtoarele: Discursul if-înî P. P. Carp „Domnii mei. vă mulțumi [UNK] 1 p. de aplauzele d-tră. Ele sunt ,. semn de încredere și vă rog , ' f continuați să aveți această credere, care ne este necesar [ ■ pentru opera ce avem de înteplinit» „Vreaöm puține cuvinte,.. . care le cred însă îndestulatare pentru a explica situația: * 11 ;! vă expun care este sarcina - e j ti am luat-o și care sunt măsuriielii ce voim să prezintăm viitori: u J. Parlament, pentru ca, dacă stemul a venit prin încredere"‘a j",u. partidului, el sa se mențiezm prin increderea partidului. „Nai, conservatorii, reacție lașționare și Împilători ai pape; ■ lui, ne-am ocupat întotdeauna , înainte de toate de soarta lor mici. Mi-am zis că păun de jos sunt fundamentul larg puternic al edificiului soci. Lor trebue să aducem în munca noastră. La baza ochiului social, sunt meseria țăranii și micii impiegați. Pentru meseriași, vom mofica legea actuală și vom căuta să obținem o garanție a lucrătorilor împotriva împrejurării din partea patronilor și o garanție pentru patroni înpotriva ei impresii rarei din partea lucrătorilor. ’ . i. „Vom Căuta ca administrația acestor interese să fie alta decât cea de azi și mai bine înțeleasă decât cea de azi. Din diferite părți primim plângeri că : administrația de azi crede că nu ea a fost făcută pentru merc șefii, ci că meseriile au fost fă-jăcute pentru ea. Această stare de lucruri trebue să înceteze. ^ „Vom veni cu o lega care să a- ți sigura contra accidentelor, lelor, infirmităților sinti posibile, și bătrânețele lupilor tv » " „Noi credem că predec noștri—și aceasta este o bună pentru ei—ne lasă o ție financiară destul de bună ca să putem satisface toate acestea. ( ..Pentru țărani s’a făcut mult; mai este însă de făcut.„Vom lua bunurile de mână e moartă da la așezămintele pua bîice și le vom împărți la țăc răni, ținându-se în seamă ca cel puțin o treime să facă loturi mai mari ca cele de până acum, a încât să crească o proprietate mijlocie. Această idee am pus-o și în legea dela 1889 când am împroprietărit țăranii. Alunei ț am prevăzut înființarea proprie etâiei mijlocii. Succesorii mei , însă, n’au respectat acest, principiu și au avut reaua, deprindere, nu de a face mai bine, dar t: de a face altfel decât au făcut predecesorii lor și de aceea v ați suprimat acea dispoziție și eu cred că dacă se păstra și se făcea o proprietate mijlocie, o a mare parte din nemulțumirile t cari au provocat răscoalele nu i s’ar fi ivit. 1 Tot pentru țărani vom veghea ca Casa Rurală să-și îndeplinească misiunea eî mai energic,i și în favoarea țăranilor. Casa Rurală a cumpărat pentru 25. * milioane moșii și nu știri dacă ú 10 la sută au intrat în proprietatea țăranilor, așa că această Casă cumpără moșii dar nu crede pe țărani In stare să facă agricultură și de aceea face ea singură și tot ea trage foloase. 1 Tot pentru țara nî, cred că avuția națională crește cu cât sarcinile pentru cel sărac sunt mai mici. De aceea vom aduce o , lege care propune ștergerea dă *iilor de impozit funciar către Stat, pentru proprietățile până la șase hectare. ’ O altă chestie care preocupă t mai ales pe cei mici este semnopirea traiului. In această privință sunt lucruri cari se pot îndropia și altele nu, sunt lucruri cari atârnă de o stare economică generală și în fața cărora s suntem toțî neputincioși și al itele cari atârnă de cauze speciale. Acestea se pot îndrepta. î Printre, acestea este in primul rând tariful vamal. Oriunde tariful vamal va lovi în cei mici comunicație pentru fie prima necesitate î ■ f - Ue asemenea să reducă. . . , fiecare condițiuni : .• ...ne pare sarî, în câz : interesele administerate să se aduc : ' ușurință' în traiul celor taxe de consuma• ,, ye, pot fi schimbate. ■ , , axe care se pot puilieiuru sa sa înlocuiască pe b • tor fi desființate și să • '.duiul comunal un venit t ‘ ii luiuie tea făcute pentru o Í • s,săi* de guvern de 3—4 " (vii că nu suntem nemți' , ml • % este un câmp de ;i, ,‘,,testul de roditor spre I . . mit starea materia ‘ , ■ a ulei de jos. ,ă ridicată starea nu trebue să ne zicem r<: ca o mărire a pro- 1 l .. . .raționare și în acest caz 5-1 tric ue să venim în ajutorul a■ V producțiunil. if.ii.-a, ministerul de doi fr. -r •hi. ;• să fie înzestrat : ? ț.l îi. Cat Să V!3 mai 1'flUlt îți t ■ t.noi vrui agriculture!. comunicație frebn- Avem drumuri de . .. îi avem însă șosele. 5 I < 1 .uit că ministerul de la! .. va lua în lucrare . i r un umăr de șosele care « ■ întregul trafic al fer. Ia un punct de protest întotdeauna •el mele: reforma , isivațîa de astăzi, nu,ura de a supune gosfluct națiunilor de 11 vom avea o administr vie onoasă."Și dacă mă gânde c? ea, este nu numai pentru a sustrage administrația de la influența partidelor, dar și penru, ca cei mici să nu atârne de o adiministrație care e o urne politică. Aestea sunt măsurile ce ne pr punem și cred că vor fi bine-făcâtoare pentru țară și vor afla munca noastră. ’■tât privește pentru a apăra la,.a Înpotriva unor atacuri de astra, vom pune armata noastră la înălțimea datoriei, a vicuii unui tunod varia. .»,»i•at cu încredere și cu iubire roiaisterul eștic din sânul sau. Acest minister care s’a făcut în momente de grea cumpănă se poate rezema fără sfială pe decursul luminat și patriotic al partidului conservator. Din colaborarea partidelor liberal și conservator a eșit România modernă. Prin alternarea acestor partide la cârmă s’au sffărșit toate faptele mari și progresele uimitoare, ale Statului. Cadrul acestor două partide este destul de larg spre a cuprinde toate aspirațiile și satisfacerea tuturor nevoilor de care țara e frământată. Existența unui al treilea partid este vătămătoare. Chemarea partidului conservator la guvern e o dovadă strălucită dată de Coroană de respectul tradițțiunei semiseculare a fi temărea partidelor la cârmă, tradiție care de la întemeierea Constituției a făcut România modernă și care singură poate înfrâna poftele aricioase, ambițiunile personale și poate împedeta existența, bisericuțelor neputincioase și a fracțiunilor periculoase. Binecuvântata și binevenită să fie chiemarea partidului conservator 1.T cârmă. Discursul d-la Marghiloman 1. Al. Marghiloman, ministru de interne, a spus următoarele : „Cel dintâi act al noului guvern a fost să ia contact cu partidul. Continuăm astfel viața intelectuală, strânsă, apropiată, amicală, care a existat totdeauna și cum îi poate decât să ducă la bun liman opera noastră. Nu s’a putut zice acestui guvern dintr le către cel mai râuvoitor, decât că este un guvern de reacție. Cei care au ascultat programul nostru, au putut vedea că sunam un guvern de acțiune, iar nu de reacțiune, hotărât spre progres, spre restabilirea lucrurilor cari au fost smintite din locul lor, spre o democrație în înțelesul adevărat al cuvântu-A fost un cântec, că nu sa are chema Carii la guvern. concuriuni can arata încrederea ca M. Sa Regele pune în destoinicia partidului conservator. Azi nu se mai zice că nu poate fi guvern Carp, azi opozanții într’o cumetrie edificatoare pentru acei cari știut să înțeleagă, găsesc cântecul că guvernul Carp nu poate face alegerile și nu poate sta la putere. Dacă aceste vorbe sunt parigorii pentru acei înșelați, cu atât mai rău pentru ei și pentru acei cari se lasă amăgiți cu asemenea vorbe. Rezultatele vor dovedi până la ce punct putem fi încrezători in forța noastră morală. Putem avea încredere că singuri și fără ajutorul nimănui, vom izbuti pa toate caile. Nu sunt de mult la ministerul de interne, dar sunt de destul timp ca să fi putut pipăi pulsul județelor. Aveți încredere în puterea d-voastră. Aici e puterea și se va dovedi aceasta. Să mergem înainte pe cărarea programului nostru. In reciproca noastră conlucrare, în încrederea noastră, în spiritul nostru de sacrificiu pentru binele public,, să găsim, forța noastră. Știu că de multe ori interesele particulare vin în conflict cu interesul public, dar în sufletele conservatoare întotdeauna a triumfat interesul public. Cu acest ideal înălțător, cu spiritul nostru de abnegație, putem fi siguri de viitor. (Aplauze). Discursul d-lui Ioachimovici D. Ioachimovici, membru al clubului, a asigurat guvernul de concursul partidului, care e cu atât mai mândru cu cât In guvern au intrat doi oameni din popor ca d-niî Delavrancea și Nenuțescu, fapt care dovedește că in partidul conservator meritele sunt apreciate. După terminarea întrunire!, o manifestație s’a făcut guvernului și fruntașilor partidului, la clubul conservator. Bucur D. C. MEISSNER secretarul general al ministerului instrucțiunei publice Primul act pe care l-a semnat noul măistru a fost acela prin care autoriză pe d. C Meissner, secretarul general, dl. a semna hârtiile. La războiu D. N. Filipescu, noul ministru —Alioni, și-a luat azi postul la unire. , îi fost în ampiliat de d. 1 Aslan, actual secretar 1 al miniisterului. Apoi, totii’fecționarii supe,’au prezintat d-l. ministru de război La justiție : •' il. Can..:j.:azino, ministru i.: ]ustiție, a fost primit la minister dc .azar Munteanu, seci" iar general caro i-a : ta* v< funcționarii supecerori d. ministru, le-a mdit o nuă cuvântare. La domenii D Ion Libhovari, ministru de nil a osit la minister la jumătate. D-sa s’a întreținut toț funcționarii prezenți îsândh ise demersul serviși cu diferitele chestiuni orile lăsat în curs de stufe irca d-saio de la aiser. La industrie întrunirea :aî ajunul conservator ANULUI CONSERVATOR v . pui i a i ------ 1 a tata priveliște în vcna'S-ai» C . . . 1 1 ’ 4 D. !. MITRONEU, nou prefect al. poliției Capitalei l noul director general al serviciului sanitar cronica min Cititori ce-ațî rois cu mine Când trăiam și cu cu voi, Marion de sus din ceruri Vă trimite versuri nota Căci și 'n lumea cealaltă Poate cineva sa scrie Când ca mine aldtca lucruri De pe lumea voastră știe ! Cum, credeați că vre-o dată O să uit cu viața acră Ce am dus-o ani de zile .. Torturat mereu de soacră ? Și credeați că or să scape Soacrele cândva de mine ? Dar atunci pe bieții gineri Cine să-l răzbune ? Cine ? sosmssA __ Principilor de Bourbon sunt~ Capitală Aseară la orele 5.40 au sosit in gara de Nord AA. LA. Principele Alfons de Bourbon și Princine.In. Beatrice du Bourbon. Născut în 1866, directorul general al poștelor și telegrafelor a făcut școala superioară de artilerie și geniu. A fost trimis în mai multe rânduri în misie în Franța și Germania. Ca maior, a fost numit subdirector la Pirotehhnie, unde a făcut instalațiuni tehhnice când a fost decorat cu „Steaua României” și pus la alegere pentru gradul de locot.-colonel. Unde ești s'așterni în răsunele soacrei mele toane ! Unde ești cu-o poezia S'o aduci din nou în fire Când tmi țipă la ureche Toată ziua în neștire / Și atâția pe-a mea groapa Plânseră, că de mânie ! Am luat din nou condeiul Să lovesc un socruric! Oare, soacrelor, ca credeți, Că se stinse al meu nume Și-ați rămas de-aci Tncolo Singure da cap pa lume ? Înapoi din a mea față! Anatema peste voi, Care 'n orice casă suntem Cea mai grea dintre nevoi! Să vă scap de-acele friguri Ce le potoleam cu versul, Vă voi da ca și 'nainte Câte-un hap prin „Universul Iarăși voi vorbi de câte Numai e îi știam vorbi , Iar de soacre niciodată Vorba n'o voi isprăvi! ..Universul 11 deci trăiască Cititori și scumpi bărbați împrejurul lui cu toții pentru luptă vă adunați! Strângeți rândurle dese Ca să fiți din nou eroi Și 'nainte! Nu vă temeți! Marion va fi cu voit p. c. Marian Caporarai foștilor miniștri S’a conferit Ordinul Carol I . In gradul de mare ofițer d-lu.i Spinu Haret, fost ministru al cultelor și instrucțiunei publice. In gradul de comandor d-lui Vasile G. Morțun, fost ministru al lucrărilor publice și d-lui Alex. Constantinescu, fost ministru al agriculturei și domeniilor. S’a conferit ordinul Steaua României, în gradul de mare ofițer d-lui Mihail Orleanu, fost ministru al industriei și comerțului. S’a înaintat în ordinul Coroana României, în gradul de mare cruce d. Alexandru Djuvara, fost ministru de externe. • i. e. Principia x> catrice de Bourbon este sora A. S. R. Principesei Maria. fost primiți de AA. I.S. 1.R. Principiele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol, Principesa Elisabcțo, dor. Marghiloman ministru de interne, Kalinderu, A . Got fese«, col. Greceanu, Ioat. 'utilinda, prefectul Capitalei, Brătianu, comandantul cnților, etc Principii de bourbon sunt găzduiți la Palaintroceni. D-niî abonați, cari ost schimbări de adresă,sunt rugați cu insistenti. sa bine-voiască a trinlMBi 2 fîtaisistra.i.e., odată cu cerer H d-lor eticheta pa care este primată ^adresa ca care ziarul pană atunci, spre a eJH tea da cura repede cersriiorB nu es iabrica cu t núxiU rului la noua Locot.-col. VERZEA . : ■ i.V ■ ro' i - !f il I cj‘u 5» in, I . I ' . ■co- 1 1 r. :• ■»1 f 1 ■m. A 1 tei Mis r :: HB ia vtr ^ I DU duaiul de patru zile. ■u, cedați, spuseră că : ’t est L ■ ■ adevăr bolnav, ii în imiineața aceea mereni sa-1 vadă. iu < .neața aceea, soția íaiivaíi trebuind să se ducă álte șa spele rufe, o vecină „V Iii... bolnav până la frig ‘.! ]' . . ty ! • - ' msciașc , bajon, vinovat. L gum "td află, chiar nvoe ’fii’ il tras cu pușca •i din fXv,d' tloulougn, ol ■ ,ie ..uV •‘flip feii h) '..1 -u*• Os. Că i: LT «• TM sunt ti I cin.. iv , ' ‘xe maro lu' hmgas’îliÎ TeX' il.;i mui'c‘ T*.; id năgig ,adde m'ne, sunt m biet iovi în închisoare, vede. ! P<^te casa ! V „Eî bine, da, sunt un om de nimic, un ticălos, sunt tot ce veți voi, însă nu sunt un ucigaș !... „Oh! asta, niciodată!... „Și m’aui bănuit că aș fi voit să omor pe d. marchiz de Coulange! „Aceasta, vedeți voi, nu e decât răutate, o o mișelie”. Cei doi geandarmî încălecară și reluară drumul spre Coulange. Brigadierul sta încruntat, cu fața posomorâtă și îngrijată; la fiecare moment își răsucea cu furie mustața. Călărind pe lângă superiorul său, jandarmul își zicea: -- Nu e mulțumit brigadierul. Negreșit că nu putea fi mulțumit. Acum nu mai avea nici o urmă. Pe cine să bănuiască? Unde să caute vinovatul? — Poate că d. marchiz mă va pune pe urmele lui, se gândea el. Pe la orele 5 seara, el se înfățișa la castel. Marchizul, care dormise timp de două ceasuri ,se deșteptase. I se anunță brigadierul de jandarmi. El răspunse ca vcește să-l primească. Jandarmul intră în odaia lui. Marchiza și Eugeniu erau acolo. •, El se sculară ca să iasă. — Nu, nu, zise marchizul, rămâneți. Apoi, adresându-se către brigadier, reluă : — Ați venit crezumf că am să vă dau oarecare științe în privința celor petrecute azi dimineață, din nenorocire* sau poate din fericire, ceea ce atu s. v.i spun nu vă poate imiina. „Eu nu am nie oănuială, și nu învinovățesc p • imne •... „Dragă Matilda, pu ■- < 1. oprindu-și privirea au i.archizeî, aș fi voit să l isco mim interesul liciite, a ta insă văd,bine că nu pot împedica adevarul d’a ajunge până la tine. „Azi dimineața, un necunoscut ,im tâlhar a încercat să mă omoare. --- E dar adevărat! zise marchiza cu durer", eu nu voiam să cred Astfel dar!, avem vrăjmași! Ea se făcuse albă ca zăpada. Se pare că am umil, răspunse marchizul. — Eduard, reluă marchiza cu o voce plină de lacrimi, să nu te mai duci l"r vânătoare, să nu tai ieși nefilit de cineva. — Dragă M&SEifle, îți făgăduesc că, de azi înainte, mă voi cam feri. Ș'apoi, doamnă marchiză, zise brigadierul, să nădăjduim ,~gyOJG rn.itMnr.mnp rn. no fpr fj U hanul acela, când va fi în ocn cu.? ■ mai nu.va trîntui încercărea de omor. .... Astf^î íÍoji* OTCfiel’ ?«• în viL sw* reluă brigadierul, doresc să aflu cum și ce fel a avut loc atentatul. „Poate că ați putea vedea pe tâlharul acela; vă rog, atunci să bine-voiți a-mi spune ce știți. — ’Mi ceri prea mult, răspunse marchizul, precum v’am mai spus, nu știți nimic care v’ar putea înlesni cercetările. Cu toate acestea, trebue să vorbesc, datoria mea este de a vă spune ceea ce s’a petrecut. Iată« „Voind să dau bună dimineața soției pădurarului meu Bierlei, mă despărțisem de fiul meu și de prietenii mei. „Bieri oi e o slugii credincioasă, care de multe ori mi-a dat dovezi despre devotamentul „Nu trec nici o dată p- 1’iv., tsa lui fără să intru : î 1:1 ‘ rid „După ce vorbisem , nevasta pădurarului, ești din eisă. / I „Auzi ard câinii lătrâri ■au*să fie put ceasuri și sună- ■ tfc. * „Luai" o potecă spre a mă duce să mă așez într-un loc, de unda credeam eu că voi putea, la timpul cuvenit, să atrag asupra vânatului. „Mergeam repede. „Nu eram tocmai departe de casa pădurarului când auzii detunătura unei puști și simțim în acelaș timp o mare durere la umăr. „Tocmai în acel moment caleasem rău merged d’asupra unei crăci uscate. „Fără îndoială că’mî datoresc viața acelei poticneli; căci, nu mă îndoiesc, tâlharul țintise capul. „Căzui cu fața la pământ. ’.Cu toate acestea, deși sâng; I gea cu îmbelșugare, a. pierea să mă ridic $f ;ine privirea spre par■,unde plecase glonțul. „Putui să văd un om care ius- -min pădure; apoi ochii mi lihLari și perdul cunoș junp/( ■- - ' ‘- j )Când îmi revenii în /sre, eram în brațele fiului meu. Unul din pădurarii noștri mă găsise, scăldându-mi în sângele meu și chemase ajutor. . „Ia sfârșit mă ajutară să mă sed în picioare. Mă simții destul de tare ca să mă întorc la castel pe jos. „Putui, în adevăr, să ajung până aici, susținut de fiul meu și de unul din prietenii lui. Iată d-le întreaga istorisire a întregei mele întâmplări. — Astfel, d-le marchiz, nu ați recunoscut pe ucigaș ? — Nu. — Și nu aveți nici o bănuiala ? . —- Nici una. — - Iașii d-voastră ați văzut pe ucigaș', îmi puteți 'spune cum e ? mic sau înalt, tânăr sau bătrân și cum era îmbrăcat ? (Va ursaf X A4 Jy Ík I ■7