Universul, februarie 1911 (Anul 29, nr. 30-57)

1911-02-01 / nr. 30

Í. l. ÎNTRUNIREA PARTIDULUI CONSERVATOR - DEMOCRAT ’artidul conservator-democrat­­­in ut o intrunire, erl, la orele s. a., In sala Băilor Eforiei. ). Take Ionescu e primit cu o­­liniî. D.comandor Coandă, e pro­m­iul ( r+v­edinte al adunând. )-sa spune că de­și debutează politică. Insă are 30 de ani de încă pentru binele public, u cartelul democrat - libe­r. — adaugă d-sa — cetăte­­trebue să privească un stil­­­ de alarmă al poporului, care e să se guverneze cum vrea n situațiunea încurcată de azi un­ul indicat să vină la gu­­■n. nu era de­cât d. Take­lo­tci­. ). Emil Socec.— Cea mai ma­­bucurie­­ sufletească e să fii ț­ da popor. Sunt mândru­i, că tocmai în opoziție vin cer un­­ scaun de deputat. cred însă că peste o lună i două ne vom presenta iarăși fața -1-voastră, de astă-dară calitate , de candidați ai bu­­nului Take Ionescu. Eu, personal, sunt legat cu p și suflet de interesele mese­nilor și nu m­'am­ înșelat luân­­d­ apărarea. Trebue însă să recunoaștem interesele meseriașilor, co­­roianților, etc., au fost prote­­c de șeful nostru. Tăria partidului nostru, con­­ța personalitatea șefului nos­­și tu sinceritatea sentim­en­­t a celor ce-i secondează. Azi, ■tidul nostru e cel mai bine am­­zat, Căci toți suntem le­­i în mod firesc prin aceleași ‘artidul nostru reprezintă lu­­nga muncă românească, noi 0­ști si vom putea sa indru­­­m țara spre bine. Aceasta ștru că noi știm să răsplătim mea și noi însăși suntem pro­­­"­ mumteî noastre, tatona noastră e să indrep­­une undelor din­tre­­, și , în special, greșelile ce a făcut cu privire la comerț, iar ghezimea noastră nu a gă­­sit opi’ijiu. Șfi cu aUit­m puțin din partea celor cari­mează actualul guvern, i­atoma sfârșește cu rugăm în­că cetățenii să facă propa­­idă insuila pentru CalidiUa­­opoziți­ unite, ceea ce va a­­re răsturnarea guvernului, și rima­rea democrației. ». M. Antonescu face pe scurt uricul partid lui con­servator­­tocrat și vorbește despre cal­­urile pe cari conservatorii te caă odinioară cu liberalii, pune că profesiunea politică ou sarvatorilor a fost totdeau­­cartelul. Dar cartelul pe ca­­conservatoriî-democrațî Tați at­acum cu im­­orația era ab­­il necesar, de­oarece vrăj­­șul comun vrea să ducă țara prăpastie, artelul actual e infam fiind liberalii art refuzat să-l facă cel de la guvern, uvernul a încercat să facă țeluri parțiale in diferite iur­ 1, ca Tecuci și Olt. Cartelul i­ru e lasă pe iuța căci e legi­guvernul prin alegeri cins­­, va cădea cu siguranța. cac­i nu vrea guverne impuse, guvernailțil de azi nu pot ă să facă alegeri cinstite și văzut pentru prima oară tul, ca prefecții, funcționa­­administratorii de plăși să­­ ingerințe electorale pe >ă apoi amănunte asupra ființelor, spunând că numai un punct formează progra­­m guvernului actual, opoarele nu cad prin război, prin corupțiime și să ne pă­­s câ Dumnezeu de a cădea cauza actualului guvern, aceea treime să ne unim și scăpăm terenul tarei româ­­ni de b­iruiala otrăvitoare a iirism­ului. De­metru Negulescu începe prin pune că numai partidul con­­nator-democrat va putea să re libertățile publice amenin­­■. D. Take Ionescu a dat par­țial său­ unitatea, pe care­ nu un­esc celelalte fiartide. Nici partid nu sa ocupat de chei­­lile sociale ca partidul con­­dator-dem­ocrat. Înștiința dem­­ocrație­ româ­­n'a deșteptat și unii cred in­ar că ar putea să-I oprească ■sul. uvernul trebue să fie democrat să poată reprezenta în ade­­națiunea, altminteri ar fi o linie artificială bazată pe cuiime a Iată că în țările unde au­ ținut seamă de democrație, isbucnit totdeauna revoluți- Guvernul actual a venit se ere numai prin amenințări contra Coroanei. Cu aceeași ă și aceeași mână cu care scris ziarul ,,f­rot­est­a­rea“ se trasermnează azi decretele M. Hegelül. u­n singur guvern putea să conducă destinele nonței, un guvern conserva democrat ce reprezintă ordi­n progresul și libertatea și­­ are cu dânsul puterea de a­nge, fiind susținut de intrea­­suflare­­ românească. . C. Salomonescu se ridică tra­nsertiunea ziarelor gu­ta­ment­ale cum că d. Take escu ar fi izolat. Puterea titlului conservator* - demo , adaugă oratorul, nu e nu la d-voastră, ci se află sa ocina acestei țări, căci noi reprezintăm azi un curent de renaștere. Conservatorii nu vor să recunoască acest lucru, căci a­tunci s’ar dovedi că partidul lot nu mai are nici un rost. Cu ce soldați vor zdrobi ei cu­rentul format de noi ? Cum ați venit la putere? Invocând tradi­­ț­iu­nea. Dar se știe că d. Carp a fost cel care a batjocorit pe Su­veran. Care tradițiune ? Faptul­­ a voit să apeleze la tunurile austriace, ca să distrugă pe ță­rani în 1907 ? Cine formează a­­ici guvernul actual? Oratorul critică apoi îa parte pe fiecare dintre­­ miniștri ac­tuali. Neagă d-îuî B. Delavran­­cea dreptul de a face promi­siuni cetățenilor, în numele u­­nei democrații, pe care partidul conservator ar fi îmbrățișat-o. De ce însă d. Delavrancea, care a fost în Cameră, nu și-a ridicat glasul, când avea prilejul să-și arate părerile sale democratice? Ridiculizează pe cei câți­va conservatori-democrați, cari a fi trecut la conservatori. Citează, a­poi cazul patetic al unui transfug, care trecuse la conser­vatori și care a venit la d-sa a­­casă spunându-i că nu-și mai poate găsi liniștea de când și-a­ trădat partidul, vânzându-se pentru o mizerabilă sumă de bani. Rău­ cel mare e însă, că gu­vernul vrea să înființeze o școală de corupțiimne și mă mir că M. S. Regele nu spune d-lui Carp. ,.D-le Carp. Coroana mea e făurită din curajul românilor, iar nu din lașitatea transfugi­lor și cu un partid compus din aceștia, nu pot guverna“. Peste ani de zile, când vre-u­n statistician va voi să știe, câți necinstiți erau în țara româ­nească la 1911, se va duce să cerceteze dosarele partidului de la clubul Vanica. D. N. Eleva spune că a început să fie gelos de numele de tribun, căci vede cum s’au perindat la tribună mulți oratori, adevărați tribuni ai poporului, cari, în a­­devăr, merită acest nume. Guvernul acesta nu e însă o cu­noștință nouă pentru mine și trebuie să-l sintetizăm în per­soana d-lui Carp- D-sa a fost conducătorul sectei junimiste,ca­re, venită pe când cei bătrâni erau demor­alizați, membrii ei s’au demoralizat cu totul de ti­neri. Arată apoi că azi dacă Coroa­na a greșit, ea are o responsa­bilitate și aceasta treime să o spunem. Oratorul face un istoric al partidului conservator și al ro­lului pe care l-a jucat gruparea d-lui Carp. Eu m’am sacrificat, spune d. Fleva, pentru a se putea face împăcarea dintre d. Cantacuzi­­no și d. Carp, dar ceea ce e cu­rios era că a fost sacrificat și Take Ionescu, sufletul partidu­lui conservator de atunci. Am plecat la Roma, am stat acolo ani de zile, am văzut în urmă la iar au înlăturat boerii pe T. Ionescu. Nedreptatea ce i s’a făcut lui Take Ionescu, sistemul lor de a se organiza oligarhi­­cește, m’am revoltat și m’am în­tors de la Roma. M’aț­ primit în triumf, căci reprezentam pro­testarea voastră în contra oli­garhiei La­ toate alegerile ce au avert apoi loc, noi am învins pretutindeni. Oare toată această mișcare e numai pentru un sin­gur o­m, pentru Take Ionescu? Nu, ci pentru ideea pe care nu­mai el o întrupează. Dar aceste lucruri nu le-a vă­zut oare și M. S. Regele? Se știa că la diapazonul mulțime­ nu era decât u­n singur partid, ace­la al nostru. Dacă aduc un alt partid, nu lovesc oare în mulțimea care a aderat la partidul democrat? M. S. Regele s-a adresat însă d-lui Carp. Se aduce ca scuză faptul că M. Sa nu vrea să existe decât două partide. Dar M. Sa nu poaite să oprească înființarea unui al treilea partid. Și nu se poate, pentru că țara noastră e o țară de libertate, pentru că noi am înființat o dinastie, ți­nem la ea și când dinastia gre­șește o treime să fie înștiințată. S’ar putea zice că e o simplă greșeală, dar ideile d-lui Carp asupra libertăților erau cunos­cute de mult și aceasta agravea­ză situația. Dar evoluția își urmează calea și vom lupta în contra retor cari atentează la libertățile noastre. Dinastia nu vine la noi ca în alte țări, de la Dumnezeu, ci d­­'a noțiune. M. S. Regele a recu­noscut totdeauna dreptul popo­rului de a se guverna singur drept pe care poporul l-a exer­citat și atunci când l-a ales ca șef al acestui Stat. Și acum, după atâtea ani de guvernare, să încredințezi gu­vernul tocmai d­lui Carp ? D. Carp este tocmai cel cu sis­temul candidaturilor oficiale și d-voastră știți că pot să mă re­volt în contra acestui sistem pe care l-am blamat chiar pe .Când eu eram ministru de in­terne. Am spus d-lui Carp înainte de a veni la guvern. ..dacă vei veni la guvern vre­odată, să fac’ un gest nobil, să faci alegerile libere, să cazi cu glorie, cel pu­țin, dacă vei cădea“. Se ocupă apoi de programul guvernului. Ce chestii sunt mai urgente? Libertatea electorală, lărgirea dreptului de vot. O altă ehezie e cea țărănească și apoi descentralizarea admi­nistrativă. Or, în programul său, guver­nul nu voește să auză de nici o schimbare, căci run­ convins. M. S. Regale a făcut un război mare în afară, și mai rămâne să facă unul tot atât de mare, să ia­­ lovii­a internă, să asigure dreptul poporului. Noi suntem pentru revizuirea constituției, liberalii de aseme­nea, dacă ar fi și guvernanții de această părere, nu s’ar întâmpla nici o primejdie. Or, guvernul, prin apelul său, spune că ori­ ce revizuire ar adu­ce mari primejdii. Se mai promit apoi scutiri de imposit pentru țărani, și altele, dar promisiuni nerealizabile. A­­pelul guvernului e mai impor­tant prin ce nu spune, de­cât prin cele ce spune, D. Carp a mai făcut fagii­­ducii țăranilor și nu s’a ți­nut de cuvânt. Despre „pâinea sufletească“ nu se vorbește însă nimic in ape­lul guvernului. Vorbește despre mutările fă­cute și lăsarea pe dinafară a nenumărați funcționari, de ale căror decrete geme Monitorul Oficial, pentru a fi numiți a­­genții electorali ai guvernului. Au dat afară până și pe tână­rul funcționar Lalescu, pe care l-au­ și expulzat, pe motiv că sim­patiza cu noi. Critică pe prefecții de județ, cari împinși de guvern, fac pe față propagandă electorală. Mulți dintre ei și-au luat conce­diu, pe timpul alegerilor, ca să facă propagandă electorală în județe. Citează câte­va exemple luate chiar dintr’un ziar guver­namental. Suntem deci în drept sa între­băm pe M. Sa pe mâna cui ne-a dat. Ceea ce se face acum, e o aventură și d. Carp, care vrea popularitatea la bătrânețe, va cădea in mod rușinos. In­ ce privește surieiul, eu nu am fost pentru cartel, dar șeful a găsit însă că o afacere de tac­tică cartelul și l-am aprobat cu toții. Ziarele guvernului m’ami făcut pe mine cântând cartelu­lui cu vioara, voi cânta și pentru căderea d-lui Carp, ba cu mai mare plăcere: înainte vreme, opoziția cerșea scaune guvernului, azi, opoziția se luptă pe față. Guvernul visă cu un eredit de 270.­110 lei, pentru cheltueli extraordinare, lupta la alegeri cu bani și cu ingerințe. D. Tak­e Ionescu e primit cu ovațiuni nesfârșite de către pu­blic. Când am început campania în contra guvernului, spune d-sa, prevăzusem la ce mijloace era să alerge, dar prevederile mele au fost întrecute. Am început campania din vre­me, ca să dovedim, că „coloana vertebrală" a națiune! nu s’a în­muiat Ca să aî un partid trebui să faci concesii, dar un guvern rare nic­ T nu are partid și care vrea să întroneze corupția, acea­­sul o sa mai văzut. Veniți la guvern, au deschis mare prăvălii publică, în care să intre orî­ GO necinstit. De ce nu au spus anul trecut la Cameră, ceea ce ați spus a­­cum prin program ? Dovada cea mai bună că nu au avut în su­fletul lor nici­odată o dragoste pentru cei de jos. Dar necinstitul se prinde sin­gur; programul de la club se deosibește de cel din „Monitorul Oficial“. Așa e cu chestia îmbu­nătățirilor pentru funcționarii C. F. R., așa cu cârciumari­. Nu e permis unui om politic să aibă două păreri, două ati­tudini, încă de la 1881, d. Carp pro­pusese monopolul cârciumilor, și până în anul trecut își menți­nuse părerea. Azi însă, a înce­put să renunțe la ea și poate că de i se va spune că, cârciumarii nu-i vor da votul, va promite și desființarea licențelor. După corupțiune însă, guver­nul întrebuințează violența. Oratorul citează exemple de la Galați și Roman, spunând că provocatorii vor fi dați judecă­tei. Prefecții de județ, cari au făcut propagandă pe față vor fi de asemenea dați judecăței și la 6 Februarie va fi judecat u­­nul dintre ei. Nu aș vrea ca desfrâul guver­namental să ne amintească de legea răspunderei guvernamen­tale. In ce privește cartelul, cele două partide cartelate sunt ca tot răzeși, in ceartă, în proces pentru pământ, cari însă sar cu parul când vina un prădalnic, un străin. Spune că în momentele actua­le e o adevărată primejdie pen­tru țară și că e încântat că s’a putut realiza cartelul ln 28 de județe. Guvernul acesta are însă­și o parte bună, căci înainte, țara avea câte­va bube, dar azi are o adevărată cangrenă, ce trebue tăiată cu totul. Azi avem toată ticăloșia regi­mului constituțional fără tesă :ă avem nimic din binefacerile lui. De aci înainte, trebue să mer­­gem­ însă la guvernarea țării prin dreptate. Iată, după mine, chestiunile principale, pe cari trebue să le avem­ în vedere: 1) Reforma electorală, cu co­rolarul ei, reprezentarea propor­țională. 2) Secretul definitiv al votului cu corolarul lui: votul obliga­tor. 3) Stabilitatea funcționarilor publici, căci sunt aî țârei, nu a­ partidelor și împiedicarea func­ționarilor administrativi de a se înscrie ln cluburile politice. Acestea vor fi temeliile politi­ce ale României noul. Se spune că campania noastră e o campanie antidinastică. Căutați Insă In tot trecutul man, o vorbă, un act antidinas­­tic. Nu eu, la 1907 aveam convor­biri tainice cu privire la o schimbare de dinastie. Eu cred că concepția mea po­litică e dinastică în cel mai înalt grad al cuvîntului. Eu nu vreau ca un cetățean să zică: „dacă Regele nu ar fi adus acest guvern, nu am fi su­ferit“. Noi facem, din contra, cel mai mare act de dinasticism. Apelul nostru e chiar în Intere­sul Coroanei, înainte de a termina, am să vă fac o comunicare. D. prefe­­ți poliției mă anunță că, calea Victoriei e barată , vă rog. Üeci, sa nu mergeți la elub și să vă risipiți liniștiții. Să dăm dovadă c­ă nu e intern o beuilă, ci ut* partid. întrunirea s’a terminat la o­rele 5 și jumătat. Harți­i Februarie 1911 Atestatul contra Indecl­­fornicsi Bilciurescu Brăila, 30. — Judecătorul Bil­­ciurescu, victima atentatului de la Lehliu, a sosit aseară aci. Rana căpătată în spate, are o lungime de 6 c. m. și o adân­cime de 3 cm. și nu prezintă nici o gravitate. Totuși va necesita un timp de 20—30 zile până la completa vindecare. Atentatorul neagă că ar fi autorul acestei agresiuni. Judecătorul declară că nu cunoaște pe atentator și nu-și aduce aminte să fi avut vre­o a­­facere cu dânsul. COMUNICAT Aducem la cunoștința publi­că că Societatea de asigurare „Agricola“ care a avut biurou­­rii o direcțiune! sale în clădirea „Luvru“ distrusă de incendiul de astă-rroapte, a scăpat partea principală a arh­ivei și a scrip­­telor sale de comprabilitate, ast­fel că operațiunile societăței vor continua absolut fără nici o întrerupere și cu aceeaș regula­ritate ca până acum. Sediul provizor al societăței până la instalarea unu­i biurou definitiv este în calea Victoriei No. 106 deasupra biuroului fir­mei Schroeder. Ținem cu această ocazie a re­leva cu tot dinadinsul că averea societăje­ compusă din numerar, efecte de Stat și portofoliu aflân­­du-se de totdeauna în boltile Bancei comerciale Române. The Bank of Fonmania Ltd, Băncii Generale Române și Casei de depuneri, consemnațiuni și e­­conomie, societatea n’a suferit nici o pagubă materială. Numai mobilierul sau a ars și acesta fiind asigurat contra incendiu­lui, se va despăgubi. „Agricola“ si delate de asi­gurare. In numele consiliului de ad­ministrație C. Colibășranu. București 30112. Febr. 1911. Pentru că Prefect al poliției Capitalei dri dimineață s’a întâmplat un regretabil incident între un ziarist și autoritățile cari erau însărcinate cu menținerea ordi­nei în jurul dezastrului de la magazinul Luvru din Capitală, pe st­r. Sărindar. Reprezintantul presei, care venise aci spre a se interesa mai de aproape de efectele incendiu­lui, cerând unui soldat ca să facă cunoscut comisarului poli­țienesc scopul venirei sale, un alt soldat din reg. No.­ 21 il in­sultă și îl brutalizează. Atât autoritățile polițienești, —sub­ com­isarii de la circum­scripția s-a,­cât și comandan­tul companiei, deși ziaristul și-a declinat calitatea, totuși nu in­­terveniră, lăsând ca tumultul care se produsese să fie potolit prin intervenția publicului re­voltat. De aceea atragem atențiunea d-lui prefect al poliției Capita­lei și a d-lui comandanți al rog. No. 21 să bine-voiască să ia mă­suri ca pe viitor ziariștii,—cari de multe ori le dau tot concur­sul,—să se bucure de mai multă solicitudine față de aceia din­tre subalternii domniilor lor cari nu știu să-și facă datoria. Din ham­a lucră­torilor — Cercul „Tineretul munci­tor“ a ținut, era obișnuita-i șe­dință săptămânală. S’a discutat asupra legei re­­paosului duminical. — Membrii sindicatului func­ționarilor comerciali s’au întru­nit ori dimineață la sediul sin­dicatelor, iar de acolo s’au răs­pândit în grupuri în diferite părți ale orașului, spre a supra­veghia ca aplicarea Legei repao­­su­lu­i duminical să se aplice, fără încercări de înfrângere din partea comercianților cari nu a­­preciază utilitatea acestei legi. Mișcarea politică și electorală întrunirea conservatorilor TECUCI Vineri s’a înscris la tribunalul local candidatura d-lui Nestor Gincu democrat, pentru cole­giul I Cameră, având ca semn distinctiv pe buletinul de vot o cruce. Celelalte candidaturi ale opoziției încă n’a­u fost fixate. HARLAU In saloanele școalei „Cultura“ s’a dat azi un banchet de 150 de tacâmuri în onoarea d-lui Calimachi, la care au asistat fruntașii partidului conservator din Botoșani și candidații acestui partid la viitoarele alegeri. D. Jean Goilav, președintele conservatorilor din Botoșani, începe seria toasturilor, bând In sănătatea M. S. Regelui. Domnul Calimachi bea pentru alegătorii co. II din Hârlău. D-ni. Mânăstireanu și Gr Gcilav beau In sănătatea d-lui I. Gheorghiu. D. I. Gheorghiu președintele comisiei interimare, arată îm­prejura­rile în care conservatorii au venit la putere și toastează pentru d. Calimachi. Mai vorbesc d-ni: Ștefan Gane, Eugen Cios, avocatul Tudor, și alții. La ora­­ 3 fruntașii conserva­tori s’au înapoiat la Botoșani. BRAILA La orele 3 s’a ținut azi în­trunirea naționalistă, în sala „Paradis“. A asistat un public imens, întrunirea e prezidată de croitorul Zaharescu, din locali­tate. D. profesor Ion Zelea Codrea­­nu, din Huși, a arătat starea înapoiată a țărănime! și acțiu­nea partidului naționalist pen­tru ameliorarea acestei stări. D. avocat P. Jeku arată cum poporul a fost înșelat de parti­dele politice de guvernămint, cerându-le voturile și recoman­dă alegătorilor pe candidatul partidului naționalist, cerând să fie votat. D. N. Iorga, vorbind despre partidul naționalist, a zis că nu e partid de guvernămint ci de control al celor ce guvernează. A arătat ce a făcut pentru mun­citorime și țărani in timpul cât a fost deputat și solicită votu­rile cetățenilor pentru a putea aduce la îndeplinire programul partidului sau. In timpul discursurilor d-lor Jeku și Iorga o ceată de sindi­caliști au făcut dese întreruperi, spre a provoca scandal. Ambii oratori, prin răspunsurile ce au dat, au pus la locul lor pe tul­burători și întrunirea s’a­ ter­minat în liniște. GIURGIU Azi la orele 2 d. a., în saloa­nele otelului Europa sa ținut o consfătuire a partidului liberal. Au luat parte, pe lângă frun­tașii din județ și oraș, foștii de­putați și senatori, precum și d-nii Al. Filipescu, șeful parti­dului și Ion Ghica, fost prefect de Vlașca. Din partea conservatorilor-de­­mocrați au participat d-ni: Pa­­raschiv Parizianu, Costică Ră­­dulescu și I. Atanasiu. D. Filipescu a mulțumit celor de față pentru participare. Apoi, d. N. Bălăcescu a explicat ne­cesitatea cartelului, care a fost consfințit și ac­. D. Ion Bratianu, șeful partidului libe­rel, va veni in zi­ua de 4 Fe­bruarie să asiste la desvelirea bustului lui Epurescu. D-sa spu­ne că cartelul încheiat va lucra în mod sincer. D. Ion Boldescu arată că cin­stea va fi deviza tuturor. D. P. Parizianu spune că co­mitetul executiv al conservato­­rilor­ democrați a primit hotă­rârile liberalilor asupra carte­lului. Au mai vobit d-nii N. Pascal, C. Rădulescu, Parizianu și Ghi­­ca, apelând toți la unirea alegă­torilor cari trebue să asigure succesul opoziției. Consfătuirea s-a sfârșit la o­­rele 5. URZICENI D-nii miniștri M. Cantacuzino și Barbu Delavrancea la Ur­­ziceni La ora 10 și 40 a. m., au sosit cu un tren special d-nii miniș­trii Mihail Cantacuzino și Barbu Delavrancea, cu diferite persoa­ne politice. Au fost primiți de un numeros public. La ora 1 d. a., a avut loc un handlet în localul școalei. Au fost 300 tacâmuri. D. Al. Fochide a toastat pen­tru familia Regală. D. G. Cris­­todorescu, avocat din­ Un liceni, după ce a făcut analiza progra­mului partidului conservator, a trecut la programul de îmbună­tățiri ce va face partidul conser­vator pentru Ialomița și in spe­cial pentru Urziceni și plasa Câmpul. D. ministru .M. Canttacuzino spune că va face toate îmbună­tățirile pentru Ialomița și târzi­­l­erii cum și pentru întreaga­­ țară. D. D. M. Ranetescu, avocat din Urziceni și primar liberal, arată ca văzând programul atât de democrat al acestui partid, azi la o zi mare se botează și in­tră sub steagul d-lui M. G. Can­­tacuzino. D. Nicolae Filipescu, alegător vorbește asemenea despre tot ce va face actualul guvern și cere ca toți să voteze pentru candida­ții partidului conservator. Mai vorbesc apoi d-nii Tomes­­cu-Cali]ia și Pascal Toncescu. D. Barbu Delavrancea, minis­tru lucrărilor publice, spune că țara nu este nici liberală nici conservatoare. Ea apreciază: D. A. Vintilescu institutor, mulțumește d-lui Delavrancea. D .M. Cantacuzino, ministrul justiției închee seria toasturilor. Banchetul s-a terminat la ore­le 4, când a primit audiențe la d. Cristodorescu. La ora 5 și 20­11, ministru Can­tacuzino a plecat la Slobozia spre a lua parte la banchetul de acolo, iar la orele 6 și 20, d. De­lavrancea, ministrul lucrărilor publice însoțit de d. Davidescu secretar general și Popovici au plecat la București. azi Axin. Conservatorii au ținut azi la orele 3 d. a., o întrunire publică în localul palatului comunal. Au asistat peste 1500 alegă­tori din județ. D. colonel Dobri­­ceanu, proclamat președinte,­­mulțumește pentru cinstea, fă­cută» D. Gr. Cantacuzino, șeful par­tidului conservator local arata îmbunătățirile ce va face guver­nul conservator, singurul care va scoate pe țărani din mizerie; de asemenea orașului i se va a­­duce îmbunătățiri, iar soarta învățătorilor se va îndrepta. Critică apelurile liberalilor. Arată că chestiunile resolvate de liberali au nemulțumit pe toți; exemple sunt legea agrară, repausul duminical. Arată îm­bunătățirile ce le vor aduce con­servatorii , canalizarea râului Olt, Înființări de școli primare, drumuri, aducerea apel și lumii­­neî în oraș. D. /. Belu critică guvernul li­beral și aduce laude actualului guvern, In special șefului, ce­rând concursul alegătorilor. D. Titus Stoica descrie starea rea a județului provenită din pricina guvernării liberalilor. D. Georuceanu critică parti­dele unite, cerând alegătorilor ajutor pentru reușirea actualu­lui guvern. D. Mih­alcea vorbește în acelaș sens, făcând istoricul partidu­lui. D. Popilian arată că partidul e fos și nemulțumind toate cla­sele sociale. D. G Rascovici roagă alegăto­rii a da concursul. D. Haralamb Rădulescu critică guvernul libe­ral, care a căutat să pue pie­dică conservatorilor. D. dr. Leonte e primit cu a­­plauze nesfârșite. D-sa cere con­cursul alegătorilor, arătând îm­bunătățirile ce va aduce parti­dul conservator. D. Gr. Cantacuzino mulțu­mește tuturor că au venit în nu­măr așa de mare. întrunirea s’a terminat la o­­rele 5 seara. întrunirea conservatorilor Partidul conservator a ținut azi, la ora 3 după amiazi, o în­trunire, în sala liceului vechi­, sub prezidenția d-lui C. Kantian. D-sa spune că cetățenii vor da voturile lor guvernului, care are un program folositor. D. D. Dumitrescu, avocat, a­­tacă ziarele opoziției pentru campania lor împotriva Coroa­­nei.­­ Spune că partidele din opozi­ție s’au unit din cauza slăbiciu­ne­­lor. Zice că guvernul va modifica legea tocmelilor agricole și le­gea cârcium­elor. D. Paul St. Greceanu spune că partidul conservator va ridi­ca starea materială a claselor de jos. Atacă pe liberali cărora se da­­torește răscoala din 1907. D. Scart­al­orescu, președinte­le comisiei interimare, impută d-lui Take Ionescu că a închinat liberalilor drapelul partidului conservator, pe care pretinde că -l deține deja lascar Catargiu. D. ministru D. Nerâ­escu vor­bește cel din urmă. D-sa discută programul guvernului și zice că aplicarea lui va aduce pacea între toate straturile sociale, a­­poi desvoltă toate punctele din acel program. In urmă citește lista candida­ților pentru alegerile vi­itoare. întrunirea s’a terminat la ora 6 fără un sfert. întrunirea liberalilor Azi, la orele 3 d. a., partidul liberal a ținut o întrunire în sa­la Grand Hotel. Presidează d. colonel Hagies­­cu. D. Ștefănescu, fost primar al orașului Câm­pin­a, zice că libe­ralii s’au interesat totdeauna de nevoile obștești și de aceea cetă­țenii vor vota lista opoziției. D. Al. Suciu spune că partidul liberal­ în momentele grele a fost îndrumătorul țărei. Califică pro­gramul guvernului de demago­gie și susține că nu poate fi adus la îndeplinire. D. Becescu-Sylvan spune că guvernul actual este o rămășiță a fanarioților cari au precupețit pu­­tarea de la Rege. Despre programul guvernului zice că este un program de făgă­­dueli. D. C. Anghel, fost prefect, ara­tă actele liberalilor și spune că liberalii când pleacă de la putere lasă visteria plină; că legile lor au fost de reparație socială și termină cerând sprijinul cetățe­nilor pentru Lista opoziției. D. Ionescu Quintus zice că Re­gele a îngenuchiat glasul țarei, dar că țara va ști să-și imetțină voința în alegeri. D. Al. Radovici comunică legile făptuite de liberali, recu­noaște că sunt unele cari nu și-au­ atins scopul, dar spune că ele vor fi modificate după ce se va face experiență cu ele. La sfârșit, citește lista candi­daților opoziț­iei­ unite. Prima întrunire generală a partidului conservator, in vede­rea alegerilor, s’a ținut era la „Dacia“. Sala era arhiplina. Pe scenă au luat loc aproape toți fruntașii partidului, intre cari d-nii mi­niștri Al. Marghiloman, Nico­­lae Filipescu, C. C. Arion, Titu Maiorescu și Ion Lahovari. La orele 2 și un sfert d. Dim. Dobrescu, președintele comisiei interimare a Capitalei, propune ca președinte al întrunirei pe d. general­­arcatețeanu. Președintele întrunire­, după ce mulțumește pentru onoarea ce i s'a făcut, arată că timp de 35 ani de ostășie, a învățat supune­rea oarbă legilor, credința re­gelui și dragoste de țară. Sunt devize, spune d-sa, cari trebue să stăpânească inimile tuturor românilor și fiindcă l-am găsit in partidul conervator am venit cu drag sa lupt mai departe în sânul lui. Cuvântarea d-lui Sabba Ștefă­­nescu D. Sabba Ște­fănescu spune că aplauzele cu care este primit sunt adresate partidului conser­vator. Dacă mi s’a dat cuvântul — continuă d-sa — este că sunt sol­dat devotat al partidului. In timpul din urmă situația politi­ca a fost tulburată­­ le aparițiu­nea partidului personal al d-lui Take Ioniiuhcu. Chiar un partid personal, cum este partidul ta­­chist, are trebuință de o deviză un nume și un program. Numele de conservator-democrat este un­­»on­sens de­oarece noi, având o constituție democratică, ambe­le partide istorice,cari au ca de­viză respectarea constituției, sunt perfect democrate. D. Missir, raportorul răs­punsului la mesaj, a spus că d. Take Ionescu a creiat partidul conservator-democrat ca să com­placă d-luî Fleva care, odinioa­ră, a creiat partidul liberal-de­mocrat, partid care s-a dovedit tot ca un non-sens. Deviza acestui partid este o imitațiune a devizei partidului nostru conservator. Și știți care este deviza partidului conser­vator expusă de Barbu Catargi: ,,Totul pentru țară, nimic pen­tru noi“. Con­servatorii-democrați au­ al­terat deviza noastră înscriind pe steagul lor deviza : „Totul prin țară" lăsând la o parte sa­­crificiile personale. Partidul conservator-demo­­­crat vrea să producă o confu­­ziune. El spune: Noi ținem cu poporul, noi suntem poporul. Dar să vedem In acest principiu ce se ascunde? In constituția noastră, legiuitorul mare s’a gândit că pentru cinstea biseri­­cei, episcopii să facă parte din Senat. S’a mai gândit și la in­strucțiune, spunând ca să fie și un delegat al celor două colegii universitare. D. Take Ionescu vine acum cu o slusiune și spu­ne ca să facă parte din Senat In mod perpetuă toți foștii mi­niștri. Știți ce Înseamnă acea­sta ! Un domn Ilaret, care datorită faptelor sale a ajuns astăzi să nu găsească loc unde să candideze, și alții ca d-sa, să fie pus pe viitor la adăpost. Trecând la altă ordine de idei, oratorul arată cum de partidul liberal nu se mai vorbea în ulti­mul timp. Toată lumea vorbea numai de partidul conservator, care venea la putere și de parti­dul conservator-democrat, care avea să-i facă opoziție. D. Take Ionescu s’a d­us să se înhume ca să ridice partidul liberal și nu s’a înhămat singur, a înhămat și pe d. Fleva. D. Fleva, în ultimul discurs ținut în Cameră, a făcut un re­chizitor de procuror partidului liberal. Ce impresie ne poate face dumnealui când astăzi vine și oferă brațul celui pe care l-a condamnat până eri? Partidul liberal, care a plecat de la putere, era decis să-și is­pășească păcatele în opoziție. Imediat ce a primit însă spriji­nul d-lui Take Ionescu, i-a ve­­nit iarăși pofta să vină la pu­tere. Și a­stă­zi spun că ei ari chiar drepturi, susținând că în 1907 nevoia țarei i-a chemat la putere. Oratorul înfierează modul cum au­ fost potolite răscoalele țărănești. Arată că dacă nevoia o cerea, trebuia să se proclame starea de asediu, iar nu sa se asasineze sătenii sub regimul constituțional. Se vede însă că nevoia aceasta nu exista și exis­ta numai nevoia de a se săvârși cele 11.000 asasinate. Partidul conservator văzând munca pe care o depun învăță­torii, a pus în programul său sporirea lefurilor lor. Ce și puri lib­ralii de acest lucru ? Spun că este o pomană ce se face. Nu este pomană, d-lor, partidul conservator, vrea să răsplăteas­că rmin­ca și de aceea nu va spo­ri numai lefurile învățătorilor ei și ale tuturor funcționarilor inferiori. Cuvântarea d-lui dr. Herescu D. dr. Herescu spune că zică­­toarea: „Dumnezeu când vrea să-și bată joc de om și la întâi mințile“ se adeverește astăzi cu d. Take Ionescu. Dacă șeful partidului conser­vator-democrat nu ar fi astă­z­­in această situațiune,nu și-ar fi dat singur lovitura grozavă, cartelându-se cu partidul libe­ral. D-sa spune că d. Take Iones­cu poate fi prezintat astăzi ca o corabie ce plutește pe apele li­berale și care se va stârna mâine de stâncile conservato»» re. d-sa își joacă ultima carte Partidul liberal a căzut grație incapacității sale, căci literarii s'au dovedit cu prisosință toc»,­pabili, de­oarece In vârti­mul timp nu mai erau te­stauraț, să mai treacă o singură tege« chiar în Parlamentul lor. Și când, după un asinsesc guvern de incapabili,vine un gu­­vern care are în frunte pe «, Petre Carp, omul cu adevărat al cinstei, care vine cu un prog­ram­ democrat și salvator din toate punctele de vedere, menit să a» ducă pacea socială, să ieste tioas­­că traiul, să dea pământ săte­nilor și sâ, sporească teîurile funcționarilor, liberalii sa î«g să caute ca în opoziție *­ a» reculeagă, se carteleazâ cu în­­chișu­l ca să Încerce o gmbaie si revenire la guvern. Decât, d-lor, este crudă iro­nia soartei și crud va fi priezin­tă această aventură politică. Oratorul arată cum în utlim­a#e­le ședințe ale Parlamentului, conservatorii-dem­ocrațî au ata­cat pe liberali cu un Statbag cum nu s’a auzit de mult in Parlamentul nostru, pesntrra ca a doua zi după venirea partidului conservator. IS-­I des, mâna cu el și să lupte contra unui guvern care nu a avu­t aici vreme să greșească, nici vreme ca să aducă la îndeplinirii pro­gram­ul, pe care nimeni «nu are curajul să-l atace. Cuvântarea d-lui D. Many D. V. Many, vice-președintele comisiei interimare a Capitalei, spune că țara a fost și este con­­dusă de două mentalități: men­talitatea liberală și mentalitatea conservatoare. Mentalitatea conservatoare es­te reprezentată prin d. Petra Carp, cea liberală prin d. Ional Brătianu . — am­ putea spira­ mai bine prin d. Vintilă Vrăă­tianu. In afară de aceste două menta­lități recunoscute in haza imns programe stabilite, este astă­ si în formațiune o nouă mentali­tate, aceea a d-lui Tik.- lones­cu mentalitate mai puțin cunos­cută și care are pretenția a se face cunoscută și a rămâne chiar. Oratorul examinează aceste mentalități și le ilustrează cu e­­xemple. Despre cea liberală spune el, ea, în ultimul timp, s’a făcut sa dea juris cunoscută, prin cei pa­tru ani de guvernare. Astăzi m> ese și mai mult în evidență. S’a văzut cum d. Ilagi-Tu­­doraki, președintele Camerei de comerț din Capitală, a fost nevoit să se retragă din partidul liberal și să-și dea demttiuoas» din președinția Camerei de co­merț, și se cunoaște motivul D. D. Ilagi-Tudoraki a voit să candideze ln partidul li­beral ca reprezentant al com­n­­țului și industriei. Or,acesta nu a fost admisă de mentalitatea liberală și atunci d sa a proce­dat cum s’a văzut. De cât in«E­ lalităței liberale i s’a dat ime­diat lecția cuvenită și ați văzut cum, membrii Camerei de ce­rneri s’aui solidarizat toți cu &. Magi-Tudoraki și i-au reaptea dem­isiunea. O altă mentalitate liberală, este ca ei să facă Instituțiuni de Stat, din care să se folosească ei cei dintâi și mentalitatea te ® se mai vede și din diferitele acte pe cari le-au săvârșit In detri­mentul populațiunei, sporimd taxele vamale pentru materiile de prima necesitate, lucrând pentru scumpirea hârtiei și a tu­turor necesariilor pentru con­strucțiune. Mentalitatea partidului catn­servator este în destul de cu­noscută și programul lansat a doua zi de la venirea lui la gu­vern, program pe care nimeni nu a îndrăznit să-l atace, ci prinde întreagă această mentali­tate, care s'ar putea rezuma cD o îngrijire părintească pe­n­tra clasele oropsite. Intre aceste două mentalități avea să aleagă d. Take Im ieșea și d-sa s'a despărțit pentru tot­deauna de mentalitatea conser­vatoare și s’a alipit pentru tot­deauna de cea liberală. Discursul d-lui dr. Cerchez D. dr. Ștefan Cerchez critici­ partidul conservator-democrat care atacă Coroana. Partidul conservator a venit la guvern cu un program care nu poate fi criticat nici de opo­ziție. Cele spuse insă in pro­gram credem că vor fi adusa la îndeplinire. Pentru aceasta persoanele din capul guvernu­lui sunt o chezășie puternică. Discursul d-lui Nicolae Filipescu D. Nicolae Filipisni, ministru de războiu­, es­te primit cu «•­plauze furtunoase. Sunt foarte măgulit — spues d-sa — pentru primirea pe care mi-o faceți. Să-mi dați voe să ve­­ți un,­­ ,nu tormal mulțumit. Aplauzele reprezintă simpatia partizanilor noștri și ,l.i .ixin su îmi judecați de toți și de aceia cari nu ne sunt par­tizani. Aceștia mai aleg vrem să ne judece, aceștia sa judece gu­vernul care are în capul său pe omul care n’a tulburat nici­o­­dată țara ca să vină la putere și pe care chiar partizanii l au­ acuzat că se desparte prea ușorf de putere. Am venit la putere—continuă d. ministru de războiu—în con­­dițiun­i asupra cărora aș vrea să vă dau o lămurire. Oratorul arată cum d. Carp, PLOEȘTI H8­­ile două mame GAFE ROM­AN PASIONAL — de IZI niCHEBOWTIG AR­T­FA A ȘASEA INTRIGA IX R­o i­­a­n 1 ■ Un cuvânt Înainte de a vi­­n« i s’a întâmplat soțului i? Nu știu, n’am întrebat pe eae. Insă, după câteva cit­­e ce le-am auzit, se pare că I marchiz i s’a speriat calul a trântit. Am văzut sânge pe fața și iele lui; îl crezi tu greu vă-Nu cutez să răspund. Să­ptăm doctorul. I Marchiza șopti la urechia Car­brielei. — Gabriello, pentru a treia oară se încearcă să-mi omoare soțul. Mama lui Eugeniu tresări. — Oh! ce idee! zise ea. Cele două mame intrară In o­­daia rănitului. In genunchi lângă pat. Maxi­miliane plângea. Una din mâinile marchizului era pusă pe capul fiicei sale ca și cum ar fi binecuvântat-o. Putin mai departe, In picioar­­e, cornițele de Montgarin pri­vea cu întristare la d. de Cou­­lange. La vederea soției sale, fața marchizului se însufleți. — Matilda, dragă Matildo! zise el cu o voce slabă, întinzându-i mâna. Rănitul Doctorul Gendron, care locuia în strada Blanche, sosi puțin În uram celui din apropiere. Acesta se grăbi să dea răni­tului cele dintâi îngrijiri tre­buincioase. Doctorul Gendron intrând era iar« palid și tremura. El se apropie de rănit și-l cer­cetă cu mare băgare de seamă. Dis gri [UNK]"« M­archiz» îl Între­bă cu o neliniște pe care o ară­­dase toate mișcările feței sale. De când doctorul Gondron, sărman și necunoscut, insotise pe marchiz In insula Madera, el făcuse în cariera medicală un drum tot atât de repede ca și strălucitor. Mai Întâi bogata lui clientelă, apoi câteva cărți ce publicase atraseră asupra lui atențiunea lumei savante. El fu numit medic la spitalul St-Ludovic, și peste puțin profe­sor la facultatea de medicină. Doctorul Gendron era unul din cei mai vestiți doctori ai Pari­sului. In tăcere dr. Gondron luase mâna rănitului și urma cu cer­cetarea, aprobând în acelaș timp din cap ce făcea confra­tele sau. După ce acest din urmă sfârși cu pansarea rănei, doctorul se întoarse spre d-na de Coulange: — Rog pe d-na de Coulange pe d-na Luisa și pe acești d-ni să se retragă pentru câteva mi­nute, zise el; numai d-stră­i-nă Marchiză, puteți rămâne. Atunci cei două medici des­­brăcară pe rănit și Îi scoaseră chiar cămașa. Această operațiune fu urmată de o cercetare serioasă a tuturor părților corpului. Aplecat spre rănit, doctorul Gondron 11 pipăia, îl sguduia, o ridica, îl făcea să respire în diferite chipuri. In sfârșit, el se îndreptă, cu fața tot liniștită, însă cu bucu­ria în privire. Marchiza înțelese. — Au­! prietenul meu ! suspină sa­­gi lacrimi noul bbueniră din ochii ei. — Astfel, reluă ea,eu o voce tremurândă, nimic de temut» — Lovitura a fost puternică, după cum dovedesc semnele a­­cestea, dar nu constat nici o vă­tămare înlâuntru. Sângele și-a reluat mersul sau obicinuit. Ni­mic nu prevestește vre-un acci­dent. Cu toate acestea, trebue să luăm oarecare măsuri trebuin­cioase. Dacă, după cum nădăj­­duesc, după cum sunt aproape sigur, nimic nu va veni să an­­greneze starea scumpului nostru rănit, peste cincispreze zile nu va mai sfânți nimic din căderea sa. Marchizul își împreună mâi­nile și-și îndreptă privirea spre cer. Un moment după aceasta, marchizul era culcat în patul său și doctorul Gondron își scria rețeta. Pe la 9 ore seara secretarul unui comisar de poliție, veni să anunțe că Rubin fusese găsit mort, cu două picioare frânte, într’o proprietate de la Saint-Ja­­mes a cărei îngrădire o sărise. Era aproape mezul nopții când cornițele de Montgarin se întoarse acasă. De două ore Jose Bosco îl aștepta, preumblându­­se de colo până colo prin odae în cea mai mare nerăbdare : — In sfârșit, iată-te ! strigă el, alergând Înaintea tânărului, ce ți s’a întâmplat? „N’am obiceiul să te întorci a­­casă așa de târziu; eram într’o mare neliniște. Pe când vorbea privirea sa în­trebă fața lui Ludovic. El nu văzu, după cum se aș­tepta, întipărită durerea pe dân­sa. — Marchiza m’a oprit să cinez, și restul serei l’am petrecut la o­­telul de Coulange. „Nu puteam să fac altfel. Când acei pe care-î iubești au o durere, e o datorie ca s’o îm­părtășești cu ei. — O durere !­­e To ești să aici? — Marchizul a fost trântit groaznic de calul sau. — Viața marchizului e în pe­ricol ? — Nu, din fericire î N’are nici o rană grea și starea sa nu insuflă nici o neliniște. — Ah ! făcu Basco într’un chip ciudat. Fața tâlharului se afla în um­bră, ceea ce împedecă pe Ludo­vic să vază groaznica strâmbă­tură ce făcu.­­ Vestitul doctor Gondron, care este prietenul familiei, ur­mă Ludovic, ne-a liniștit pe toți, spunând marchizei că el e sigur că această cădere a marchizului nu va avea nici o urmare supă­rătoare: „Acum, de Rogas, mă simt tare obosit și­ țî cer voie să mă culc: „Bună seara și pe mâine! Zicând aceste cuvinte, cornițe­le de Montgarin pârâäi pe Jose Bosco. Portughezua rămasa, un spo­r­en­t nemișcat, posomorât, șî cu capul plecat. De o dată fruntea i se înălță, un fulger de mânie, brăzda privirea și el ridică cas furie pumnul în sus ca și c­um amenința o ființă nevăzută. A doua zi, cornițele de Mont­­garin se sculase de un ceas carie lacheul sau Jerome intră la sfin­dare. — Ce voiești? îl întrebă de­o­­dată cornițele, supărat fără la­do­ială ca nu’î lăsa in paca — Rog pe d. comite să ma leis­te, zise el, vin să rog pe d. co­­mite să bine-voiască a’mul â» drumul. — Ah! vrei să mă părăsești­­ pentru ce? — Bătrâna mea mamă a mas*­rit in Bretania și d’abia am timo­pul s’ajung acolo ca să fia pe față la înmormântarea ai.„ — Atunci voești o permisia cu câteva zile ? , ara X

Next