Universul, februarie 1911 (Anul 29, nr. 30-57)
1911-02-01 / nr. 30
Í. l. ÎNTRUNIREA PARTIDULUI CONSERVATOR - DEMOCRAT ’artidul conservator-democratin ut o intrunire, erl, la orele s. a., In sala Băilor Eforiei. ). Take Ionescu e primit cu oliniî. D.comandor Coandă, e promiul ( r+vedinte al adunând. )-sa spune că deși debutează politică. Insă are 30 de ani de încă pentru binele public, u cartelul democrat - liber. — adaugă d-sa — cetătetrebue să privească un stil de alarmă al poporului, care e să se guverneze cum vrea n situațiunea încurcată de azi unul indicat să vină la gu■n. nu era decât d. Takelotci. ). Emil Socec.— Cea mai mabucurie sufletească e să fii ț da popor. Sunt mândrui, că tocmai în opoziție vin cer un scaun de deputat. cred însă că peste o lună i două ne vom presenta iarăși fața -1-voastră, de astă-dară calitate , de candidați ai bunului Take Ionescu. Eu, personal, sunt legat cu p și suflet de interesele mesenilor și nu m'am înșelat luând apărarea. Trebue însă să recunoaștem interesele meseriașilor, coroianților, etc., au fost protec de șeful nostru. Tăria partidului nostru, conța personalitatea șefului nosși tu sinceritatea sentiment a celor ce-i secondează. Azi, ■tidul nostru e cel mai bine amzat, Căci toți suntem lei în mod firesc prin aceleași ‘artidul nostru reprezintă lunga muncă românească, noi 0ști si vom putea sa indrum țara spre bine. Aceasta ștru că noi știm să răsplătim mea și noi însăși suntem pro" mumteî noastre, tatona noastră e să indrepune undelor dintre, și , în special, greșelile ce a făcut cu privire la comerț, iar ghezimea noastră nu a găsit opi’ijiu. Șfi cu aUitm puțin din partea celor carimează actualul guvern, iatoma sfârșește cu rugăm încă cetățenii să facă propaidă insuila pentru CalidiUaopoziți unite, ceea ce va are răsturnarea guvernului, și rimarea democrației. ». M. Antonescu face pe scurt uricul partid lui conservatortocrat și vorbește despre calurile pe cari conservatorii te caă odinioară cu liberalii, pune că profesiunea politică ou sarvatorilor a fost totdeaucartelul. Dar cartelul pe caconservatoriî-democrațî Tați atacum cu imorația era abil necesar, deoarece vrăjșul comun vrea să ducă țara prăpastie, artelul actual e infam fiind liberalii art refuzat să-l facă cel de la guvern, uvernul a încercat să facă țeluri parțiale in diferite iur 1, ca Tecuci și Olt. Cartelul iru e lasă pe iuța căci e legiguvernul prin alegeri cins, va cădea cu siguranța. caci nu vrea guverne impuse, guvernailțil de azi nu pot ă să facă alegeri cinstite și văzut pentru prima oară tul, ca prefecții, funcționaadministratorii de plăși să ingerințe electorale pe >ă apoi amănunte asupra ființelor, spunând că numai un punct formează program guvernului actual, opoarele nu cad prin război, prin corupțiime și să ne păs câ Dumnezeu de a cădea cauza actualului guvern, aceea treime să ne unim și scăpăm terenul tarei români de biruiala otrăvitoare a iirismului. Demetru Negulescu începe prin pune că numai partidul connator-democrat va putea să re libertățile publice amenin■. D. Take Ionescu a dat parțial său unitatea, pe care nu unesc celelalte fiartide. Nici partid nu sa ocupat de cheilile sociale ca partidul condator-democrat. Înștiința democrație român'a deșteptat și unii cred inar că ar putea să-I oprească ■sul. uvernul trebue să fie democrat să poată reprezenta în adenațiunea, altminteri ar fi o linie artificială bazată pe cuiime a Iată că în țările unde au ținut seamă de democrație, isbucnit totdeauna revoluți- Guvernul actual a venit se ere numai prin amenințări contra Coroanei. Cu aceeași ă și aceeași mână cu care scris ziarul ,,frotestarea“ se trasermnează azi decretele M. Hegelül. un singur guvern putea să conducă destinele nonței, un guvern conserva democrat ce reprezintă ordin progresul și libertatea și are cu dânsul puterea de ange, fiind susținut de intreasuflare românească. . C. Salomonescu se ridică transertiunea ziarelor gutamentale cum că d. Take escu ar fi izolat. Puterea titlului conservator* - demo , adaugă oratorul, nu e nu la d-voastră, ci se află sa ocina acestei țări, căci noi reprezintăm azi un curent de renaștere. Conservatorii nu vor să recunoască acest lucru, căci atunci s’ar dovedi că partidul lot nu mai are nici un rost. Cu ce soldați vor zdrobi ei curentul format de noi ? Cum ați venit la putere? Invocând tradițiunea. Dar se știe că d. Carp a fost cel care a batjocorit pe Suveran. Care tradițiune ? Faptul a voit să apeleze la tunurile austriace, ca să distrugă pe țărani în 1907 ? Cine formează aici guvernul actual? Oratorul critică apoi îa parte pe fiecare dintre miniștri actuali. Neagă d-îuî B. Delavrancea dreptul de a face promisiuni cetățenilor, în numele unei democrații, pe care partidul conservator ar fi îmbrățișat-o. De ce însă d. Delavrancea, care a fost în Cameră, nu și-a ridicat glasul, când avea prilejul să-și arate părerile sale democratice? Ridiculizează pe cei câțiva conservatori-democrați, cari a fi trecut la conservatori. Citează, apoi cazul patetic al unui transfug, care trecuse la conservatori și care a venit la d-sa acasă spunându-i că nu-și mai poate găsi liniștea de când și-a trădat partidul, vânzându-se pentru o mizerabilă sumă de bani. Rău cel mare e însă, că guvernul vrea să înființeze o școală de corupțiimne și mă mir că M. S. Regele nu spune d-lui Carp. ,.D-le Carp. Coroana mea e făurită din curajul românilor, iar nu din lașitatea transfugilor și cu un partid compus din aceștia, nu pot guverna“. Peste ani de zile, când vre-un statistician va voi să știe, câți necinstiți erau în țara românească la 1911, se va duce să cerceteze dosarele partidului de la clubul Vanica. D. N. Eleva spune că a început să fie gelos de numele de tribun, căci vede cum s’au perindat la tribună mulți oratori, adevărați tribuni ai poporului, cari, în adevăr, merită acest nume. Guvernul acesta nu e însă o cunoștință nouă pentru mine și trebuie să-l sintetizăm în persoana d-lui Carp- D-sa a fost conducătorul sectei junimiste,care, venită pe când cei bătrâni erau demoralizați, membrii ei s’au demoralizat cu totul de tineri. Arată apoi că azi dacă Coroana a greșit, ea are o responsabilitate și aceasta treime să o spunem. Oratorul face un istoric al partidului conservator și al rolului pe care l-a jucat gruparea d-lui Carp. Eu m’am sacrificat, spune d. Fleva, pentru a se putea face împăcarea dintre d. Cantacuzino și d. Carp, dar ceea ce e curios era că a fost sacrificat și Take Ionescu, sufletul partidului conservator de atunci. Am plecat la Roma, am stat acolo ani de zile, am văzut în urmă la iar au înlăturat boerii pe T. Ionescu. Nedreptatea ce i s’a făcut lui Take Ionescu, sistemul lor de a se organiza oligarhicește, m’am revoltat și m’am întors de la Roma. M’aț primit în triumf, căci reprezentam protestarea voastră în contra oligarhiei La toate alegerile ce au avert apoi loc, noi am învins pretutindeni. Oare toată această mișcare e numai pentru un singur om, pentru Take Ionescu? Nu, ci pentru ideea pe care numai el o întrupează. Dar aceste lucruri nu le-a văzut oare și M. S. Regele? Se știa că la diapazonul mulțime nu era decât un singur partid, acela al nostru. Dacă aduc un alt partid, nu lovesc oare în mulțimea care a aderat la partidul democrat? M. S. Regele s-a adresat însă d-lui Carp. Se aduce ca scuză faptul că M. Sa nu vrea să existe decât două partide. Dar M. Sa nu poaite să oprească înființarea unui al treilea partid. Și nu se poate, pentru că țara noastră e o țară de libertate, pentru că noi am înființat o dinastie, ținem la ea și când dinastia greșește o treime să fie înștiințată. S’ar putea zice că e o simplă greșeală, dar ideile d-lui Carp asupra libertăților erau cunoscute de mult și aceasta agravează situația. Dar evoluția își urmează calea și vom lupta în contra retor cari atentează la libertățile noastre. Dinastia nu vine la noi ca în alte țări, de la Dumnezeu, ci d'a noțiune. M. S. Regele a recunoscut totdeauna dreptul poporului de a se guverna singur drept pe care poporul l-a exercitat și atunci când l-a ales ca șef al acestui Stat. Și acum, după atâtea ani de guvernare, să încredințezi guvernul tocmai dlui Carp ? D. Carp este tocmai cel cu sistemul candidaturilor oficiale și d-voastră știți că pot să mă revolt în contra acestui sistem pe care l-am blamat chiar pe .Când eu eram ministru de interne. Am spus d-lui Carp înainte de a veni la guvern. ..dacă vei veni la guvern vreodată, să fac’ un gest nobil, să faci alegerile libere, să cazi cu glorie, cel puțin, dacă vei cădea“. Se ocupă apoi de programul guvernului. Ce chestii sunt mai urgente? Libertatea electorală, lărgirea dreptului de vot. O altă ehezie e cea țărănească și apoi descentralizarea administrativă. Or, în programul său, guvernul nu voește să auză de nici o schimbare, căci run convins. M. S. Regale a făcut un război mare în afară, și mai rămâne să facă unul tot atât de mare, să ia loviia internă, să asigure dreptul poporului. Noi suntem pentru revizuirea constituției, liberalii de asemenea, dacă ar fi și guvernanții de această părere, nu s’ar întâmpla nici o primejdie. Or, guvernul, prin apelul său, spune că ori ce revizuire ar aduce mari primejdii. Se mai promit apoi scutiri de imposit pentru țărani, și altele, dar promisiuni nerealizabile. Apelul guvernului e mai important prin ce nu spune, decât prin cele ce spune, D. Carp a mai făcut fagiiducii țăranilor și nu s’a ținut de cuvânt. Despre „pâinea sufletească“ nu se vorbește însă nimic in apelul guvernului. Vorbește despre mutările făcute și lăsarea pe dinafară a nenumărați funcționari, de ale căror decrete geme Monitorul Oficial, pentru a fi numiți agenții electorali ai guvernului. Au dat afară până și pe tânărul funcționar Lalescu, pe care l-au și expulzat, pe motiv că simpatiza cu noi. Critică pe prefecții de județ, cari împinși de guvern, fac pe față propagandă electorală. Mulți dintre ei și-au luat concediu, pe timpul alegerilor, ca să facă propagandă electorală în județe. Citează câteva exemple luate chiar dintr’un ziar guvernamental. Suntem deci în drept sa întrebăm pe M. Sa pe mâna cui ne-a dat. Ceea ce se face acum, e o aventură și d. Carp, care vrea popularitatea la bătrânețe, va cădea in mod rușinos. In ce privește surieiul, eu nu am fost pentru cartel, dar șeful a găsit însă că o afacere de tactică cartelul și l-am aprobat cu toții. Ziarele guvernului m’ami făcut pe mine cântând cartelului cu vioara, voi cânta și pentru căderea d-lui Carp, ba cu mai mare plăcere: înainte vreme, opoziția cerșea scaune guvernului, azi, opoziția se luptă pe față. Guvernul visă cu un eredit de 270.110 lei, pentru cheltueli extraordinare, lupta la alegeri cu bani și cu ingerințe. D. Take Ionescu e primit cu ovațiuni nesfârșite de către public. Când am început campania în contra guvernului, spune d-sa, prevăzusem la ce mijloace era să alerge, dar prevederile mele au fost întrecute. Am început campania din vreme, ca să dovedim, că „coloana vertebrală" a națiune! nu s’a înmuiat Ca să aî un partid trebui să faci concesii, dar un guvern rare nic T nu are partid și care vrea să întroneze corupția, aceasul o sa mai văzut. Veniți la guvern, au deschis mare prăvălii publică, în care să intre orî GO necinstit. De ce nu au spus anul trecut la Cameră, ceea ce ați spus acum prin program ? Dovada cea mai bună că nu au avut în sufletul lor niciodată o dragoste pentru cei de jos. Dar necinstitul se prinde singur; programul de la club se deosibește de cel din „Monitorul Oficial“. Așa e cu chestia îmbunătățirilor pentru funcționarii C. F. R., așa cu cârciumari. Nu e permis unui om politic să aibă două păreri, două atitudini, încă de la 1881, d. Carp propusese monopolul cârciumilor, și până în anul trecut își menținuse părerea. Azi însă, a început să renunțe la ea și poate că de i se va spune că, cârciumarii nu-i vor da votul, va promite și desființarea licențelor. După corupțiune însă, guvernul întrebuințează violența. Oratorul citează exemple de la Galați și Roman, spunând că provocatorii vor fi dați judecătei. Prefecții de județ, cari au făcut propagandă pe față vor fi de asemenea dați judecăței și la 6 Februarie va fi judecat unul dintre ei. Nu aș vrea ca desfrâul guvernamental să ne amintească de legea răspunderei guvernamentale. In ce privește cartelul, cele două partide cartelate sunt ca tot răzeși, in ceartă, în proces pentru pământ, cari însă sar cu parul când vina un prădalnic, un străin. Spune că în momentele actuale e o adevărată primejdie pentru țară și că e încântat că s’a putut realiza cartelul ln 28 de județe. Guvernul acesta are însăși o parte bună, căci înainte, țara avea câteva bube, dar azi are o adevărată cangrenă, ce trebue tăiată cu totul. Azi avem toată ticăloșia regimului constituțional fără tesă :ă avem nimic din binefacerile lui. De aci înainte, trebue să mergem însă la guvernarea țării prin dreptate. Iată, după mine, chestiunile principale, pe cari trebue să le avem în vedere: 1) Reforma electorală, cu corolarul ei, reprezentarea proporțională. 2) Secretul definitiv al votului cu corolarul lui: votul obligator. 3) Stabilitatea funcționarilor publici, căci sunt aî țârei, nu a partidelor și împiedicarea funcționarilor administrativi de a se înscrie ln cluburile politice. Acestea vor fi temeliile politice ale României noul. Se spune că campania noastră e o campanie antidinastică. Căutați Insă In tot trecutul man, o vorbă, un act antidinastic. Nu eu, la 1907 aveam convorbiri tainice cu privire la o schimbare de dinastie. Eu cred că concepția mea politică e dinastică în cel mai înalt grad al cuvîntului. Eu nu vreau ca un cetățean să zică: „dacă Regele nu ar fi adus acest guvern, nu am fi suferit“. Noi facem, din contra, cel mai mare act de dinasticism. Apelul nostru e chiar în Interesul Coroanei, înainte de a termina, am să vă fac o comunicare. D. prefeți poliției mă anunță că, calea Victoriei e barată , vă rog. Üeci, sa nu mergeți la elub și să vă risipiți liniștiții. Să dăm dovadă că nu e intern o beuilă, ci ut* partid. întrunirea s’a terminat la orele 5 și jumătat. Harții Februarie 1911 Atestatul contra Indeclfornicsi Bilciurescu Brăila, 30. — Judecătorul Bilciurescu, victima atentatului de la Lehliu, a sosit aseară aci. Rana căpătată în spate, are o lungime de 6 c. m. și o adâncime de 3 cm. și nu prezintă nici o gravitate. Totuși va necesita un timp de 20—30 zile până la completa vindecare. Atentatorul neagă că ar fi autorul acestei agresiuni. Judecătorul declară că nu cunoaște pe atentator și nu-și aduce aminte să fi avut vreo afacere cu dânsul. COMUNICAT Aducem la cunoștința publică că Societatea de asigurare „Agricola“ care a avut biurourii o direcțiune! sale în clădirea „Luvru“ distrusă de incendiul de astă-rroapte, a scăpat partea principală a arhivei și a scriptelor sale de comprabilitate, astfel că operațiunile societăței vor continua absolut fără nici o întrerupere și cu aceeaș regularitate ca până acum. Sediul provizor al societăței până la instalarea unui biurou definitiv este în calea Victoriei No. 106 deasupra biuroului firmei Schroeder. Ținem cu această ocazie a releva cu tot dinadinsul că averea societăje compusă din numerar, efecte de Stat și portofoliu aflându-se de totdeauna în boltile Bancei comerciale Române. The Bank of Fonmania Ltd, Băncii Generale Române și Casei de depuneri, consemnațiuni și economie, societatea n’a suferit nici o pagubă materială. Numai mobilierul sau a ars și acesta fiind asigurat contra incendiului, se va despăgubi. „Agricola“ si delate de asigurare. In numele consiliului de administrație C. Colibășranu. București 30112. Febr. 1911. Pentru că Prefect al poliției Capitalei dri dimineață s’a întâmplat un regretabil incident între un ziarist și autoritățile cari erau însărcinate cu menținerea ordinei în jurul dezastrului de la magazinul Luvru din Capitală, pe str. Sărindar. Reprezintantul presei, care venise aci spre a se interesa mai de aproape de efectele incendiului, cerând unui soldat ca să facă cunoscut comisarului polițienesc scopul venirei sale, un alt soldat din reg. No. 21 il insultă și îl brutalizează. Atât autoritățile polițienești, —sub comisarii de la circumscripția s-a,cât și comandantul companiei, deși ziaristul și-a declinat calitatea, totuși nu interveniră, lăsând ca tumultul care se produsese să fie potolit prin intervenția publicului revoltat. De aceea atragem atențiunea d-lui prefect al poliției Capitalei și a d-lui comandanți al rog. No. 21 să bine-voiască să ia măsuri ca pe viitor ziariștii,—cari de multe ori le dau tot concursul,—să se bucure de mai multă solicitudine față de aceia dintre subalternii domniilor lor cari nu știu să-și facă datoria. Din hama lucrătorilor — Cercul „Tineretul muncitor“ a ținut, era obișnuita-i ședință săptămânală. S’a discutat asupra legei repaosului duminical. — Membrii sindicatului funcționarilor comerciali s’au întrunit ori dimineață la sediul sindicatelor, iar de acolo s’au răspândit în grupuri în diferite părți ale orașului, spre a supraveghia ca aplicarea Legei repaosului duminical să se aplice, fără încercări de înfrângere din partea comercianților cari nu apreciază utilitatea acestei legi. Mișcarea politică și electorală întrunirea conservatorilor TECUCI Vineri s’a înscris la tribunalul local candidatura d-lui Nestor Gincu democrat, pentru colegiul I Cameră, având ca semn distinctiv pe buletinul de vot o cruce. Celelalte candidaturi ale opoziției încă n’au fost fixate. HARLAU In saloanele școalei „Cultura“ s’a dat azi un banchet de 150 de tacâmuri în onoarea d-lui Calimachi, la care au asistat fruntașii partidului conservator din Botoșani și candidații acestui partid la viitoarele alegeri. D. Jean Goilav, președintele conservatorilor din Botoșani, începe seria toasturilor, bând In sănătatea M. S. Regelui. Domnul Calimachi bea pentru alegătorii co. II din Hârlău. D-ni. Mânăstireanu și Gr Gcilav beau In sănătatea d-lui I. Gheorghiu. D. I. Gheorghiu președintele comisiei interimare, arată împrejurarile în care conservatorii au venit la putere și toastează pentru d. Calimachi. Mai vorbesc d-ni: Ștefan Gane, Eugen Cios, avocatul Tudor, și alții. La ora 3 fruntașii conservatori s’au înapoiat la Botoșani. BRAILA La orele 3 s’a ținut azi întrunirea naționalistă, în sala „Paradis“. A asistat un public imens, întrunirea e prezidată de croitorul Zaharescu, din localitate. D. profesor Ion Zelea Codreanu, din Huși, a arătat starea înapoiată a țărănime! și acțiunea partidului naționalist pentru ameliorarea acestei stări. D. avocat P. Jeku arată cum poporul a fost înșelat de partidele politice de guvernămint, cerându-le voturile și recomandă alegătorilor pe candidatul partidului naționalist, cerând să fie votat. D. N. Iorga, vorbind despre partidul naționalist, a zis că nu e partid de guvernămint ci de control al celor ce guvernează. A arătat ce a făcut pentru muncitorime și țărani in timpul cât a fost deputat și solicită voturile cetățenilor pentru a putea aduce la îndeplinire programul partidului sau. In timpul discursurilor d-lor Jeku și Iorga o ceată de sindicaliști au făcut dese întreruperi, spre a provoca scandal. Ambii oratori, prin răspunsurile ce au dat, au pus la locul lor pe tulburători și întrunirea s’a terminat în liniște. GIURGIU Azi la orele 2 d. a., în saloanele otelului Europa sa ținut o consfătuire a partidului liberal. Au luat parte, pe lângă fruntașii din județ și oraș, foștii deputați și senatori, precum și d-nii Al. Filipescu, șeful partidului și Ion Ghica, fost prefect de Vlașca. Din partea conservatorilor-democrați au participat d-ni: Paraschiv Parizianu, Costică Rădulescu și I. Atanasiu. D. Filipescu a mulțumit celor de față pentru participare. Apoi, d. N. Bălăcescu a explicat necesitatea cartelului, care a fost consfințit și ac. D. Ion Bratianu, șeful partidului liberel, va veni in ziua de 4 Februarie să asiste la desvelirea bustului lui Epurescu. D-sa spune că cartelul încheiat va lucra în mod sincer. D. Ion Boldescu arată că cinstea va fi deviza tuturor. D. P. Parizianu spune că comitetul executiv al conservatorilor democrați a primit hotărârile liberalilor asupra cartelului. Au mai vobit d-nii N. Pascal, C. Rădulescu, Parizianu și Ghica, apelând toți la unirea alegătorilor cari trebue să asigure succesul opoziției. Consfătuirea s-a sfârșit la orele 5. URZICENI D-nii miniștri M. Cantacuzino și Barbu Delavrancea la Urziceni La ora 10 și 40 a. m., au sosit cu un tren special d-nii miniștrii Mihail Cantacuzino și Barbu Delavrancea, cu diferite persoane politice. Au fost primiți de un numeros public. La ora 1 d. a., a avut loc un handlet în localul școalei. Au fost 300 tacâmuri. D. Al. Fochide a toastat pentru familia Regală. D. G. Cristodorescu, avocat din Un liceni, după ce a făcut analiza programului partidului conservator, a trecut la programul de îmbunătățiri ce va face partidul conservator pentru Ialomița și in special pentru Urziceni și plasa Câmpul. D. ministru .M. Canttacuzino spune că va face toate îmbunătățirile pentru Ialomița și târzilerii cum și pentru întreaga țară. D. D. M. Ranetescu, avocat din Urziceni și primar liberal, arată ca văzând programul atât de democrat al acestui partid, azi la o zi mare se botează și intră sub steagul d-lui M. G. Cantacuzino. D. Nicolae Filipescu, alegător vorbește asemenea despre tot ce va face actualul guvern și cere ca toți să voteze pentru candidații partidului conservator. Mai vorbesc apoi d-nii Tomescu-Cali]ia și Pascal Toncescu. D. Barbu Delavrancea, ministru lucrărilor publice, spune că țara nu este nici liberală nici conservatoare. Ea apreciază: D. A. Vintilescu institutor, mulțumește d-lui Delavrancea. D .M. Cantacuzino, ministrul justiției închee seria toasturilor. Banchetul s-a terminat la orele 4, când a primit audiențe la d. Cristodorescu. La ora 5 și 2011, ministru Cantacuzino a plecat la Slobozia spre a lua parte la banchetul de acolo, iar la orele 6 și 20, d. Delavrancea, ministrul lucrărilor publice însoțit de d. Davidescu secretar general și Popovici au plecat la București. azi Axin. Conservatorii au ținut azi la orele 3 d. a., o întrunire publică în localul palatului comunal. Au asistat peste 1500 alegători din județ. D. colonel Dobriceanu, proclamat președinte,mulțumește pentru cinstea, făcută» D. Gr. Cantacuzino, șeful partidului conservator local arata îmbunătățirile ce va face guvernul conservator, singurul care va scoate pe țărani din mizerie; de asemenea orașului i se va aduce îmbunătățiri, iar soarta învățătorilor se va îndrepta. Critică apelurile liberalilor. Arată că chestiunile resolvate de liberali au nemulțumit pe toți; exemple sunt legea agrară, repausul duminical. Arată îmbunătățirile ce le vor aduce conservatorii , canalizarea râului Olt, Înființări de școli primare, drumuri, aducerea apel și lumiineî în oraș. D. /. Belu critică guvernul liberal și aduce laude actualului guvern, In special șefului, cerând concursul alegătorilor. D. Titus Stoica descrie starea rea a județului provenită din pricina guvernării liberalilor. D. Georuceanu critică partidele unite, cerând alegătorilor ajutor pentru reușirea actualului guvern. D. Mihalcea vorbește în acelaș sens, făcând istoricul partidului. D. Popilian arată că partidul e fos și nemulțumind toate clasele sociale. D. G Rascovici roagă alegătorii a da concursul. D. Haralamb Rădulescu critică guvernul liberal, care a căutat să pue piedică conservatorilor. D. dr. Leonte e primit cu aplauze nesfârșite. D-sa cere concursul alegătorilor, arătând îmbunătățirile ce va aduce partidul conservator. D. Gr. Cantacuzino mulțumește tuturor că au venit în număr așa de mare. întrunirea s’a terminat la orele 5 seara. întrunirea conservatorilor Partidul conservator a ținut azi, la ora 3 după amiazi, o întrunire, în sala liceului vechi, sub prezidenția d-lui C. Kantian. D-sa spune că cetățenii vor da voturile lor guvernului, care are un program folositor. D. D. Dumitrescu, avocat, atacă ziarele opoziției pentru campania lor împotriva Coroanei. Spune că partidele din opoziție s’au unit din cauza slăbiciunelor. Zice că guvernul va modifica legea tocmelilor agricole și legea cârciumelor. D. Paul St. Greceanu spune că partidul conservator va ridica starea materială a claselor de jos. Atacă pe liberali cărora se datorește răscoala din 1907. D. Scartalorescu, președintele comisiei interimare, impută d-lui Take Ionescu că a închinat liberalilor drapelul partidului conservator, pe care pretinde că -l deține deja lascar Catargiu. D. ministru D. Nerâescu vorbește cel din urmă. D-sa discută programul guvernului și zice că aplicarea lui va aduce pacea între toate straturile sociale, apoi desvoltă toate punctele din acel program. In urmă citește lista candidaților pentru alegerile viitoare. întrunirea s’a terminat la ora 6 fără un sfert. întrunirea liberalilor Azi, la orele 3 d. a., partidul liberal a ținut o întrunire în sala Grand Hotel. Presidează d. colonel Hagiescu. D. Ștefănescu, fost primar al orașului Câmpina, zice că liberalii s’au interesat totdeauna de nevoile obștești și de aceea cetățenii vor vota lista opoziției. D. Al. Suciu spune că partidul liberal în momentele grele a fost îndrumătorul țărei. Califică programul guvernului de demagogie și susține că nu poate fi adus la îndeplinire. D. Becescu-Sylvan spune că guvernul actual este o rămășiță a fanarioților cari au precupețit putarea de la Rege. Despre programul guvernului zice că este un program de făgădueli. D. C. Anghel, fost prefect, arată actele liberalilor și spune că liberalii când pleacă de la putere lasă visteria plină; că legile lor au fost de reparație socială și termină cerând sprijinul cetățenilor pentru Lista opoziției. D. Ionescu Quintus zice că Regele a îngenuchiat glasul țarei, dar că țara va ști să-și imetțină voința în alegeri. D. Al. Radovici comunică legile făptuite de liberali, recunoaște că sunt unele cari nu și-au atins scopul, dar spune că ele vor fi modificate după ce se va face experiență cu ele. La sfârșit, citește lista candidaților opoziției unite. Prima întrunire generală a partidului conservator, in vederea alegerilor, s’a ținut era la „Dacia“. Sala era arhiplina. Pe scenă au luat loc aproape toți fruntașii partidului, intre cari d-nii miniștri Al. Marghiloman, Nicolae Filipescu, C. C. Arion, Titu Maiorescu și Ion Lahovari. La orele 2 și un sfert d. Dim. Dobrescu, președintele comisiei interimare a Capitalei, propune ca președinte al întrunirei pe d. generalarcatețeanu. Președintele întrunire, după ce mulțumește pentru onoarea ce i s'a făcut, arată că timp de 35 ani de ostășie, a învățat supunerea oarbă legilor, credința regelui și dragoste de țară. Sunt devize, spune d-sa, cari trebue să stăpânească inimile tuturor românilor și fiindcă l-am găsit in partidul conervator am venit cu drag sa lupt mai departe în sânul lui. Cuvântarea d-lui Sabba Ștefănescu D. Sabba Ștefănescu spune că aplauzele cu care este primit sunt adresate partidului conservator. Dacă mi s’a dat cuvântul — continuă d-sa — este că sunt soldat devotat al partidului. In timpul din urmă situația politica a fost tulburată le aparițiunea partidului personal al d-lui Take Ioniiuhcu. Chiar un partid personal, cum este partidul tachist, are trebuință de o deviză un nume și un program. Numele de conservator-democrat este un»onsens deoarece noi, având o constituție democratică, ambele partide istorice,cari au ca deviză respectarea constituției, sunt perfect democrate. D. Missir, raportorul răspunsului la mesaj, a spus că d. Take Ionescu a creiat partidul conservator-democrat ca să complacă d-luî Fleva care, odinioară, a creiat partidul liberal-democrat, partid care s-a dovedit tot ca un non-sens. Deviza acestui partid este o imitațiune a devizei partidului nostru conservator. Și știți care este deviza partidului conservator expusă de Barbu Catargi: ,,Totul pentru țară, nimic pentru noi“. Conservatorii-democrați au alterat deviza noastră înscriind pe steagul lor deviza : „Totul prin țară" lăsând la o parte sacrificiile personale. Partidul conservator-democrat vrea să producă o confuziune. El spune: Noi ținem cu poporul, noi suntem poporul. Dar să vedem In acest principiu ce se ascunde? In constituția noastră, legiuitorul mare s’a gândit că pentru cinstea bisericei, episcopii să facă parte din Senat. S’a mai gândit și la instrucțiune, spunând ca să fie și un delegat al celor două colegii universitare. D. Take Ionescu vine acum cu o slusiune și spune ca să facă parte din Senat In mod perpetuă toți foștii miniștri. Știți ce Înseamnă aceasta ! Un domn Ilaret, care datorită faptelor sale a ajuns astăzi să nu găsească loc unde să candideze, și alții ca d-sa, să fie pus pe viitor la adăpost. Trecând la altă ordine de idei, oratorul arată cum de partidul liberal nu se mai vorbea în ultimul timp. Toată lumea vorbea numai de partidul conservator, care venea la putere și de partidul conservator-democrat, care avea să-i facă opoziție. D. Take Ionescu s’a dus să se înhume ca să ridice partidul liberal și nu s’a înhămat singur, a înhămat și pe d. Fleva. D. Fleva, în ultimul discurs ținut în Cameră, a făcut un rechizitor de procuror partidului liberal. Ce impresie ne poate face dumnealui când astăzi vine și oferă brațul celui pe care l-a condamnat până eri? Partidul liberal, care a plecat de la putere, era decis să-și ispășească păcatele în opoziție. Imediat ce a primit însă sprijinul d-lui Take Ionescu, i-a venit iarăși pofta să vină la putere. Și astăzi spun că ei ari chiar drepturi, susținând că în 1907 nevoia țarei i-a chemat la putere. Oratorul înfierează modul cum au fost potolite răscoalele țărănești. Arată că dacă nevoia o cerea, trebuia să se proclame starea de asediu, iar nu sa se asasineze sătenii sub regimul constituțional. Se vede însă că nevoia aceasta nu exista și exista numai nevoia de a se săvârși cele 11.000 asasinate. Partidul conservator văzând munca pe care o depun învățătorii, a pus în programul său sporirea lefurilor lor. Ce și puri libralii de acest lucru ? Spun că este o pomană ce se face. Nu este pomană, d-lor, partidul conservator, vrea să răsplătească rminca și de aceea nu va spori numai lefurile învățătorilor ei și ale tuturor funcționarilor inferiori. Cuvântarea d-lui dr. Herescu D. dr. Herescu spune că zicătoarea: „Dumnezeu când vrea să-și bată joc de om și la întâi mințile“ se adeverește astăzi cu d. Take Ionescu. Dacă șeful partidului conservator-democrat nu ar fi astăzin această situațiune,nu și-ar fi dat singur lovitura grozavă, cartelându-se cu partidul liberal. D-sa spune că d. Take Ionescu poate fi prezintat astăzi ca o corabie ce plutește pe apele liberale și care se va stârna mâine de stâncile conservato»» re. d-sa își joacă ultima carte Partidul liberal a căzut grație incapacității sale, căci literarii s'au dovedit cu prisosință toc»,pabili, deoarece In vârtimul timp nu mai erau testauraț, să mai treacă o singură tege« chiar în Parlamentul lor. Și când, după un asinsesc guvern de incapabili,vine un guvern care are în frunte pe «, Petre Carp, omul cu adevărat al cinstei, care vine cu un program democrat și salvator din toate punctele de vedere, menit să a» ducă pacea socială, să ieste tioască traiul, să dea pământ sătenilor și sâ, sporească teîurile funcționarilor, liberalii sa î«g să caute ca în opoziție * a» reculeagă, se carteleazâ cu închișul ca să Încerce o gmbaie si revenire la guvern. Decât, d-lor, este crudă ironia soartei și crud va fi priezintă această aventură politică. Oratorul arată cum în utlima#ele ședințe ale Parlamentului, conservatorii-democrațî au atacat pe liberali cu un Statbag cum nu s’a auzit de mult in Parlamentul nostru, pesntrra ca a doua zi după venirea partidului conservator. IS-I des, mâna cu el și să lupte contra unui guvern care nu a avut aici vreme să greșească, nici vreme ca să aducă la îndeplinirii programul, pe care nimeni «nu are curajul să-l atace. Cuvântarea d-lui D. Many D. V. Many, vice-președintele comisiei interimare a Capitalei, spune că țara a fost și este condusă de două mentalități: mentalitatea liberală și mentalitatea conservatoare. Mentalitatea conservatoare este reprezentată prin d. Petra Carp, cea liberală prin d. Ional Brătianu . — am putea spira mai bine prin d. Vintilă Vrăătianu. In afară de aceste două mentalități recunoscute in haza imns programe stabilite, este astă si în formațiune o nouă mentalitate, aceea a d-lui Tik.- lonescu mentalitate mai puțin cunoscută și care are pretenția a se face cunoscută și a rămâne chiar. Oratorul examinează aceste mentalități și le ilustrează cu exemple. Despre cea liberală spune el, ea, în ultimul timp, s’a făcut sa dea juris cunoscută, prin cei patru ani de guvernare. Astăzi m> ese și mai mult în evidență. S’a văzut cum d. Ilagi-Tudoraki, președintele Camerei de comerț din Capitală, a fost nevoit să se retragă din partidul liberal și să-și dea demttiuoas» din președinția Camerei de comerț, și se cunoaște motivul D. D. Ilagi-Tudoraki a voit să candideze ln partidul liberal ca reprezentant al comnțului și industriei. Or,acesta nu a fost admisă de mentalitatea liberală și atunci d sa a procedat cum s’a văzut. De cât in«E lalităței liberale i s’a dat imediat lecția cuvenită și ați văzut cum, membrii Camerei de cerneri s’aui solidarizat toți cu &. Magi-Tudoraki și i-au reaptea demisiunea. O altă mentalitate liberală, este ca ei să facă Instituțiuni de Stat, din care să se folosească ei cei dintâi și mentalitatea te ® se mai vede și din diferitele acte pe cari le-au săvârșit In detrimentul populațiunei, sporimd taxele vamale pentru materiile de prima necesitate, lucrând pentru scumpirea hârtiei și a tuturor necesariilor pentru construcțiune. Mentalitatea partidului catnservator este în destul de cunoscută și programul lansat a doua zi de la venirea lui la guvern, program pe care nimeni nu a îndrăznit să-l atace, ci prinde întreagă această mentalitate, care s'ar putea rezuma cD o îngrijire părintească pentra clasele oropsite. Intre aceste două mentalități avea să aleagă d. Take Im ieșea și d-sa s'a despărțit pentru totdeauna de mentalitatea conservatoare și s’a alipit pentru totdeauna de cea liberală. Discursul d-lui dr. Cerchez D. dr. Ștefan Cerchez critici partidul conservator-democrat care atacă Coroana. Partidul conservator a venit la guvern cu un program care nu poate fi criticat nici de opoziție. Cele spuse insă in program credem că vor fi adusa la îndeplinire. Pentru aceasta persoanele din capul guvernului sunt o chezășie puternică. Discursul d-lui Nicolae Filipescu D. Nicolae Filipisni, ministru de războiu, este primit cu «•plauze furtunoase. Sunt foarte măgulit — spues d-sa — pentru primirea pe care mi-o faceți. Să-mi dați voe să veți un, ,nu tormal mulțumit. Aplauzele reprezintă simpatia partizanilor noștri și ,l.i .ixin su îmi judecați de toți și de aceia cari nu ne sunt partizani. Aceștia mai aleg vrem să ne judece, aceștia sa judece guvernul care are în capul său pe omul care n’a tulburat niciodată țara ca să vină la putere și pe care chiar partizanii l au acuzat că se desparte prea ușorf de putere. Am venit la putere—continuă d. ministru de războiu—în condițiuni asupra cărora aș vrea să vă dau o lămurire. Oratorul arată cum d. Carp, PLOEȘTI H8ile două mame GAFE ROMAN PASIONAL — de IZI niCHEBOWTIG ARTFA A ȘASEA INTRIGA IX Ro ian 1 ■ Un cuvânt Înainte de a vin« i s’a întâmplat soțului i? Nu știu, n’am întrebat pe eae. Insă, după câteva cite ce le-am auzit, se pare că I marchiz i s’a speriat calul a trântit. Am văzut sânge pe fața și iele lui; îl crezi tu greu vă-Nu cutez să răspund. Săptăm doctorul. I Marchiza șopti la urechia Carbrielei. — Gabriello, pentru a treia oară se încearcă să-mi omoare soțul. Mama lui Eugeniu tresări. — Oh! ce idee! zise ea. Cele două mame intrară In odaia rănitului. In genunchi lângă pat. Maximiliane plângea. Una din mâinile marchizului era pusă pe capul fiicei sale ca și cum ar fi binecuvântat-o. Putin mai departe, In picioare, cornițele de Montgarin privea cu întristare la d. de Coulange. La vederea soției sale, fața marchizului se însufleți. — Matilda, dragă Matildo! zise el cu o voce slabă, întinzându-i mâna. Rănitul Doctorul Gendron, care locuia în strada Blanche, sosi puțin În uram celui din apropiere. Acesta se grăbi să dea rănitului cele dintâi îngrijiri trebuincioase. Doctorul Gendron intrând era iar« palid și tremura. El se apropie de rănit și-l cercetă cu mare băgare de seamă. Dis gri [UNK]"« Marchiz» îl Întrebă cu o neliniște pe care o arădase toate mișcările feței sale. De când doctorul Gondron, sărman și necunoscut, insotise pe marchiz In insula Madera, el făcuse în cariera medicală un drum tot atât de repede ca și strălucitor. Mai Întâi bogata lui clientelă, apoi câteva cărți ce publicase atraseră asupra lui atențiunea lumei savante. El fu numit medic la spitalul St-Ludovic, și peste puțin profesor la facultatea de medicină. Doctorul Gendron era unul din cei mai vestiți doctori ai Parisului. In tăcere dr. Gondron luase mâna rănitului și urma cu cercetarea, aprobând în acelaș timp din cap ce făcea confratele sau. După ce acest din urmă sfârși cu pansarea rănei, doctorul se întoarse spre d-na de Coulange: — Rog pe d-na de Coulange pe d-na Luisa și pe acești d-ni să se retragă pentru câteva minute, zise el; numai d-străi-nă Marchiză, puteți rămâne. Atunci cei două medici desbrăcară pe rănit și Îi scoaseră chiar cămașa. Această operațiune fu urmată de o cercetare serioasă a tuturor părților corpului. Aplecat spre rănit, doctorul Gondron 11 pipăia, îl sguduia, o ridica, îl făcea să respire în diferite chipuri. In sfârșit, el se îndreptă, cu fața tot liniștită, însă cu bucuria în privire. Marchiza înțelese. — Au! prietenul meu ! suspină sagi lacrimi noul bbueniră din ochii ei. — Astfel, reluă ea,eu o voce tremurândă, nimic de temut» — Lovitura a fost puternică, după cum dovedesc semnele acestea, dar nu constat nici o vătămare înlâuntru. Sângele și-a reluat mersul sau obicinuit. Nimic nu prevestește vre-un accident. Cu toate acestea, trebue să luăm oarecare măsuri trebuincioase. Dacă, după cum nădăjduesc, după cum sunt aproape sigur, nimic nu va veni să angreneze starea scumpului nostru rănit, peste cincispreze zile nu va mai sfânți nimic din căderea sa. Marchizul își împreună mâinile și-și îndreptă privirea spre cer. Un moment după aceasta, marchizul era culcat în patul său și doctorul Gondron își scria rețeta. Pe la 9 ore seara secretarul unui comisar de poliție, veni să anunțe că Rubin fusese găsit mort, cu două picioare frânte, într’o proprietate de la Saint-James a cărei îngrădire o sărise. Era aproape mezul nopții când cornițele de Montgarin se întoarse acasă. De două ore Jose Bosco îl aștepta, preumblânduse de colo până colo prin odae în cea mai mare nerăbdare : — In sfârșit, iată-te ! strigă el, alergând Înaintea tânărului, ce ți s’a întâmplat? „N’am obiceiul să te întorci acasă așa de târziu; eram într’o mare neliniște. Pe când vorbea privirea sa întrebă fața lui Ludovic. El nu văzu, după cum se aștepta, întipărită durerea pe dânsa. — Marchiza m’a oprit să cinez, și restul serei l’am petrecut la otelul de Coulange. „Nu puteam să fac altfel. Când acei pe care-î iubești au o durere, e o datorie ca s’o împărtășești cu ei. — O durere !e To ești să aici? — Marchizul a fost trântit groaznic de calul sau. — Viața marchizului e în pericol ? — Nu, din fericire î N’are nici o rană grea și starea sa nu insuflă nici o neliniște. — Ah ! făcu Basco într’un chip ciudat. Fața tâlharului se afla în umbră, ceea ce împedecă pe Ludovic să vază groaznica strâmbătură ce făcu. Vestitul doctor Gondron, care este prietenul familiei, urmă Ludovic, ne-a liniștit pe toți, spunând marchizei că el e sigur că această cădere a marchizului nu va avea nici o urmare supărătoare: „Acum, de Rogas, mă simt tare obosit și țî cer voie să mă culc: „Bună seara și pe mâine! Zicând aceste cuvinte, cornițele de Montgarin pârâäi pe Jose Bosco. Portughezua rămasa, un sporent nemișcat, posomorât, șî cu capul plecat. De o dată fruntea i se înălță, un fulger de mânie, brăzda privirea și el ridică cas furie pumnul în sus ca și cum amenința o ființă nevăzută. A doua zi, cornițele de Montgarin se sculase de un ceas carie lacheul sau Jerome intră la sfindare. — Ce voiești? îl întrebă deodată cornițele, supărat fără ladoială ca nu’î lăsa in paca — Rog pe d. comite să ma leiste, zise el, vin să rog pe d. comite să bine-voiască a’mul â» drumul. — Ah! vrei să mă părăsești pentru ce? — Bătrâna mea mamă a mas*rit in Bretania și d’abia am timopul s’ajung acolo ca să fia pe față la înmormântarea ai.„ — Atunci voești o permisia cu câteva zile ? , ara X