Universul, martie 1911 (Anul 29, nr. 58-88)

1911-03-01 / nr. 58

Avi Navî§afiniaea Rim« «vașoais ia Dunăre, aduce la cunoștința »Rerală că vapoarele de pasp­éri și de marfuri încep curse «galate » între porturile dună «ne și Marea Neagră de la­ ur­mătoarele date: I Lin­ia Galați-T­ulcea Vapoarele de pasageri arafaezz“, prima cursă între Galațî-Îțeni-Isaccea - Tulcea - Is­­mail și retur Sâmbătă 26 Feb­r,­­set­area dela Galeți­ la orele 3 s. a. în fiecare zi afară de Vi­len. II Linia Galați Odessa prin­­ por­turile Reră-Ismail - Chilia și Vilcove Vaporul postat de pasageri - măr­furi „Rus“, prima cursă Sâmbătă 26 Februarie, plecarea iiu Galați fiecare Mercur­ și Sâmbătă, orele 8 și jum. dim. III Linia de mărfuri-colete Galați - T.­Severin - Balgrad. P rim. cursă Sâmbătă 26 Febr. Curse regulate Plecarea din Galați de două ori pe săptămână: Mercur­ și Sâmbătă, orele 12 p. a. Pentru orice informațiuni se va adresa la Agențiile respecti­ve din fiecare port dunărean. _ Galați, In Februarie 1911. »560 Direcțiunea. iasca . Sindicatului Agricol 1 V L O ill I Ț A i@©!atsfe ÂssalHiă Sediul București calea Victo­riei No. 30 faca următoarele o­­pe­rațiuni: 1) Acordă de preferință a­l pri­mitorilor mari și miei; împru­­muturî pe polițe cu 2 iscălituri; 2) Acordă împrumuturi cu gaj asupra recoltelor, productelor în magazii, asupra efectelor publi­­ce-acțiuni și varante. 3) Se pmzează portofolii com­er­­ciale, mandate, cupoane și tit­­luri eșita la sorți. 4) Face avansuri asupra core­ctor în expediție (contra fradh­­teri­r C. F. R.) și orice operați­­uni de comision. Dr. gripriti I. Cm­tea se la facultatea din Viena, fost in­tern la clinica prof. EYe­sh*vg si tUnica prof. Schauta. Specialist - Mamoș și Ugnecolog, str. Popa-Rusu ( teoii italiană). Consult. 2—4. Consult, gratuit 11>—7 Telefon ‘33/57_______6603 mVANZARfi prompt 5000 decalitri din nou, calitate superioară. Adre­sați oferte­i lor Const. R­o­setti Tescanu&Co. la Tescan­gara Moinești. ______6554 PFtiadb Mă Cil JLVOCA.T licențiat in Drept de a Paris. Li­cențiat In Șt. fisico matematice de la Paris. S«coiaj în­ cheslii comer­ciale. maritime industriali I. GALAȚI, Str*. Ssit*. Alculao 6537 Casa Gutenen) D £ VIKARE — I.AMi­l — GRAJOJa La bariera Vâlcea 42 pogoa­ne pământ arabil pe care se a­­flă un conac cu grădină și puț în piatră, un han-cârciumă cu grajd și curte, ambele împrej­mui­te cu uluci. Două perechi case cu prăvălii jos, situate în strada­ Madona Dudu No. 45 și 49 din Craiova. Proprietățile D. Radovan. Doritorii vor adresa la d. Al. Panaitescu, str. Gr. Alexan­­drescu St. București. 6417 ANIJBIT In ziua de Joi 17 Martie st. v. 1911 orele 9—11 a. m. se va vin­de cu licitație la „Banca Agrico­lă" serviciul Contencios, str. Lip­scani No. 1, imobilul din Bucu­rești, strada Alecu Russo No. 4 (fost str. Căruțași). Licitația se va ține prin ofer­te închise fără supralicitare. O­­fertele vor fi însoțite de o garan­ție de 10 la sută. Vânzarea va fi definitivă, du­pă aprobarea Consiliului de Ad­ministrație. Banca va face înlesniri de pla­ta prețului. Concurenții vor a­­răta în oferte modul de plată ce propun. 6529. ___________Banca Agricolă CASA MARE — 2 persoane — cantă blind B! C.4 TAREASA farts bsîi’bal de prefera! A se adresa la ziar sub : „Bucătăreasă 31.1 Animala la ziua 4» 1 Martie a. e., orele 2­0. m., va avea loc in strada Traian No. 3 și Str. Dudești No. 73, vân­­zarea activului falimentului I. G. Montaoreanu, compus din : sticlărie, porțelanuri și diferite obiecte de me­naj. Jude­ si fidic, V. Dimitrescui Secretar, VI, Helidonian, Ur. Titi Ștefanescu Piele, Sifilis, Venerice, Par. Raze X.­ Electroteapie INJECȚII Ö 0 « Oss. 1­­ 3 Lucaci 21 Dela 10—12 S­i 3—6 cons. in clinica particulară in str. Plantelor 48. 6363 ANALIZA SINGELUI PENTRU Sinus TRATAMENTUL Boalelor Venter­ice Hr. GALIMIE Str. Doamnei. 1. Telefon Doctor S. Nicolau Specialist în boaie de Piele și Sifilis e ’-A. hJCXTrTj^*!? in STRADA BOTZANU Mo. 6 Uâogâ consulatul Austro-slater­ •w GenenU, “ tir la MBI și departe, în călătoria cea tu­ră de sfârșit. Bate aceasta? Aceasta este?... O, tesă-mă, față enigmatică, în­crestinată în veșnica de aîegura de cele ce m­ai pot să viormuias­­că în mituiala lumii acesteia.­­ lasă-m­ă să cred că zâmbetul țări aceasta m­i-o con­n­o. Grimmuh lucratorilor se bari în teracot? Eri s’a ținut in Căpitală In sala Ranzinger, str. Ilfov prima ședință a congresului lucrători­lor so barî în teracotă, Iau parte în acesta congres delegați din Craiova, Ploești, Brăila și Botoșani. Ședința s’a defechse în 9 dim. Procedându-se la constituirea biurouluți, au fost aleși: d. Ca­rol Singer-Craiova, președinte; d-nii Ilie Grinitescu și Grigore Copotoni, secretari. » La ordinea zilei: dările de seamă a socieUiii di­n Capitală și ale celor din provincie; for­marea unhunei; centralizarea fondurilor; statutul; diverse ce­­ramicări. După ce s’au citit dările de sea­mă, s’a luat un discuțiu de for­marea uniunii ș­i s'a hotărât un principiu afilierea societăților din provincie la societatea din Capitală și centralizarea fondu­rilor, stabilindu-se ca fie­care societate să contribue la forma­­rea fondul«i uniune­ cu 75% din venituri. In urmă, a început discuția­­nea statutului care a urmat și după amiază, votându-se 69 de articole. Șe­dința s’a ridicat la 8 scara. A doua ședință 30 va fi»? as­­tă­zi. C. De la­­ Ginta Latină44 Bri, înainte de arai azi, co­mitetul societăței „Ginta Lati­na" s’a întrunit la sediul aces­tei societăți, în str. Brezoianu Na î,­­sub președinția d-lui G. Mariniacu. S’a discutat asupra modifică­­rea statutului, admițând­u-se parte din modificările propuse. Propunerea d-lui Marinescu de a se înscrie toți membrii so­cietății ca acționari în banca „Ginta Latina" a fost admisă și în mod provizoriu au­ sub­scris diverse sume d-naí G. Ma­ri­nescu, avocat M. Paraschives­­cu, G. Predescu, Pretor și alții. Casier a fost desemnat d. Gh. Predescu, care a și liberat chi­tanțe pentru sumele vărsate. Aceste sume se vor depune la Casa de Depuneri și consemna­ți­uni, de unde nu vor fi ridicate de­cât atunci când vor începe operațiunile băncii după înde­plinirea formalităților de con­st­­ruire cerute de codul de co­merț. c* AIHJl­Ri­ GEIER Ui a societaței ,5 Sf. Nicolae 81 Eri dimineață, la orele 9, s’a ținut, în sala Eforiei, adunarea generală a soc. „Sf. Nicolae“. Se știe că scopul acestei so­cietăți e de a desvolta spiritul de econom­ie primind spre fruc­tificare micile economii ale membrilor precum și de a veni in ajutorul membrilor în diferi­te împrejurări precum și un caz de deces. A presidat d. N. Popescu,pre­ședintele societății. Se dă citire dârei de seamă, din care rezultă că societatea numără aproape 2000 membri și că atât din punct de vedere mo­ral cât și din cel material mer­ge progresând. Asupra dârei de seamă ia mai întâi, cuvântul d. Tătaru. D-sa critică modul cum s’a făcut da­rea de seamă susținând că e incompletă și nereală. Conchi­de la alegerea unei comisiuni, care cu ocazia unei alte adu­nări generale, să raporteze asu­pra stărei reale a societăței. Propunerea e respinsă, D. Poposea combate cele afir­mate de d. Tătaru susținând că darea de seamă e făcută în con­formitate cu statutele și dispo­zițiunile codului comercial, iar bilanțul corespunde cu realita­tea. Conchide la aprobarea dâ­rei de seamă. Vorbind despre chestiunea es­­cludorei a doi membri din so­cietate și anume a d-lor Sorescu și­ Spangrate d-sa crede că ar fi bine ca mai întâi să se arate adunărei generale faptele de cari s’au făcut vinovați acei membrii a căror escludere se cere, să se asculte apoi și acei membri și numai după aceea să se pronunțe asupra eselude­­rei lor. De această chestiune se ocupă și d. Nicolicescu. D-sa spune că e regretabil că se cere ascunde­­nea din societate a doi membri fondatori, fără să se îndepli­nească cel puțin formele pres­crise de statut. D. I. S. Rădulescu arată că motivele pe baza cărora se cere escluderea celor doi membri nu sunt serioase și în conse­cință cere adunărei să nu a­­prob­e escluderea. D. I. Bălănescu, cu aprobarea adunărei generale, expune amă­nunțit faptele pentru cari d-nii Sorescu și Spangrate au fost eschiși din societate ca unii ce au lucrat contra intereselor ei. Se dă apoi cuvântul d-î«r So­rescu și Sprangrate ca să se a­­pere; apoi adunarea »probă es­­chiderea după dsecuțiuni vio­lente. Se aprobă apoi darea de sea­mă dându-se consiliului de ad­ministrație cuvenita descărca­re de gestiunea sa. Se procedează după aceia la alegerea a patru membri In consilul de administrație In lo­cul ca dor­eșîțî la sorți, mint a­­leșî d-nii: M. Teodorescu, I. Bă­lă­nescu, C Avramescu­, avocat Gh. Ruse și Nae Petreasau. Ca membri In comisia de veri­ficare au fost aleși d-nii: Gh. Popescu, G. Cameniță, A. Ne­grea Gh. Bo ianescu și­­ Anto­nescu. Adunarea s'a sfârșit la ora 2 și jumătate .L­a. După sfârșitul adunărei gene­rale a topt a­ngapă în localul restaurantului „Transvai" la care au participat peste 288 membri. Au­toastat d. Popescu, pre­ședinte al societății, și d-nii adv. Gh. Ruse, M. Teodorescu, Oi­tr­iță Priboi­anu, etc. Agapa s’a sfârșit la oreze 5 * Jt ICOMT8 u 0 LEGEIM OUI UI amu­l& §imma *) când sângele se varsă pe pă­­mânt, îl arde și se vârs în înte­­riorul lui, unde fiecare pică­tură se preface întrup, șearpa ,grozav și răzbunător. Acesta este Humaigo, șear­­psle morții. O mare întreagă de sânge clo­­cotește­­ grozav în adâncimea­­ ascunsă sub scoarța pănenntu­­lui. Acolo forfotesc miriade­le­ Hunsaiga, cari su­nt chemați la suprafață numai prin mânia lui Buddha. Acești șerpi veninoși se târăsc prin crăpăturile și spărturile din scoarța păan&ntului ii ră­nesc pe oameni prin mușcătura -iOi’. La cuvântul t­rept a lui Bud­­dha ei s'a fi reîntors în sinistrele lor ținuturi și așteptară acolo până când era să sune un nou ceas al răzbunării. Și atunci­ sună ceasul unei mâini fără margini. Din înălțimile sale Budim privea spre pământ și o adâncă mâhnire îl cuprinse pe cel Atot­puternic când vom lupta înver­șunată între oameni. Ochiul ager al lui Budim se pironi asupra unui golf de mare îndepărtat. Acesta despărțea Sai­ Ișzi de Hongho și valuri mari cu coama albă, dinții mării, acope­­reau­ întinsa supe­afață. Budha privea pe tânărul care înota și se lupta cu valurile, sforțându-se să înainteze cu ochii ațintiți spre oialtă. Acolo sta o fată drăgălașe re­zemată de stâncă care striga: — Oh­ii! El ajunse în țărm, o biti ue mână și zise respirând din greu­. —­­ Tu deliciul man, tu ferici­rea mea, dulce fetiță, tu ești soarele meu­, care strălucește din ochii săi senini și limpezi ! Daca acest soare -mi lucește, atunci nu numai că voi cuceri pentru tina acest gonf de mare, dar și lumea întreagă! Ea râse cu poftă, dar tăcu. Și în această, tăcere 99 ascundea un strigăt, vesel și o făgaduială falsă. — Fetițo, zise Li, când mun­ții se îmbracă în purpură și ma­rea în aur strălucitor... Nu știu cum te chiarnă, dar tu ești­­­­ &­­moiul! Primește un cadou de la mine —­ un biet pescar. El îi prod­use un mărgăritar prețios strâns legat în­trio buclă de păr și se aruncă din nou în mare, pentru ca să dispară în curând în ceața cea deasă și roșie ca sângele. După ce stră­bătu prin valurile spumegâtoare îi privi încă odată înapoi. El scoase pentru prima oară un strigăt, trist și plin de spaimă. Mai înainte să fie îngropat de valuri, el privi fata de pe țărm, care-și rezurna capul de umărul unui războinic tânăr. Atunci Buddha fu cuprins de o mânie oarbă ,și el bătu cu pi­ciorul în pământ. Fata se îns­păimântă și scăpă din mână mărgăritarul. În acelaș timp se strecură și veninosul Hunsaigo înlăuntru și se ascunse .­­ Du-se și ucide pe oameni! îi șopti Buddha și apoi își întoarse pri­virea în altă parte. Jij șearpele mușcă fata și in­tră în sângele ei. După trei zile fata muri de boală neagră Moljen. De această boală muri întreg orașul și ju­mătate din locuitorii capitalei Peking. Din vremea aceea Hunsaigo se ține ascuns în oameni și nici unul mi-l vede. Nurmiî când sa spune pe pământ o mare min­ciună sau când se săvârșește o mare nedreptate* Buddha șop­tește . Du-te și ucide . Atunci Molien străbate țara și omoară oameni. G. Sc. Toți abonații la Ziarul Cefatoniilor PARTICIPA, cu începere de azi, la urmă­toarele mari și de valoare premii: 1) O folist „Godin*4 ÎXo. îî, cumpărată de la cunoscuta casă: In­dustria Metalică «Marcaj h-dal Eli­sa­be­ta No. 5. 2) Una pușcă, fină de vână­toare, cu 2 țevi, cal 42, din vechea și renumita fabrică «Pieper-Bayard». 3) Un pistol automat de bu­zunar, Fieper-Bayard, modelul cel mai nou, fiind de calibru mare, 7.65, insă format redus, foarta por­tativ, 4) Una, carabină de mare preer­ie, cal. 12, Pieper-Bayard, semi-au­tomatică. Toate aceste 3 arme sunt cumpă­rate de la marele magazin B. D. Zîs­­man, calea Victoria­ 44, furnizorul Curței Regale. 5) Una oglindă mare vene­­țiană de cristal. 6) Una măsuță de toaletă cu oglinzi de cristal. 7) Una mașină de cusut de Mână. 8) Două frumoase tablouri. Toate aceste 5 obiecte sunt cumpă­rate de la marele magazin de webite Marca Dattelkremer, str. Ca­rol No. 62. 9) Una pendulă de biurou. 10) Una chisea de argint de China, foarte frumoase obiecte cum­părate de la magazinul de încredere Schmitk & Stratului, calea Victo­riei No. 53. 11) Un gramofon perfec­ționat. 12) Una mandolină din lemn de palisandru, ornată cu sidef, cum­părate de la marele magazin de mu­zică Jean Feder, calea Victoriei 54. 13) Una fructieră argintată și aurită, cu 12 cuțite pentru desert, aurite, cumpărată de la cunoscutul magazin de bijuterie Th. Radiom, b­dul Elizabeta No. 9 bis. 14) Una toaletă de bambu­ veritabil, cumpărată de la bine a­­sortatul magazin de mobile de trestie și bambu­s). Li­man, strada Lip­scani No. 3. 15) O duzi­ni crema „Fiara“. 16) O duzină săpun „Flora“. 17) O duzină pudră ,,Flora“. 18) 2 ceasornice de argint, pentru bărbat. 19) 5 abonamente pa 6 hlui, la ziarul umoristic „Veselia“. 20) S abonamente pe 3 km­! la ziarul „Universul Literar“. Toate aceste frumoase premii se o­­feră cu incepere de azi, prin tragere­a sorți, abonaților „Ziarului Călăto­riilor“. Prețul abonam­entului lei 5 p. un an, 2.60 p. 6 luni. *) Alienată legendă ante cântată sau­ »•resists te proză é* eAa numü ahi­­pe eteodele â tote*!» «nweler bânteito te «tom*. _ fer ți 1 Marik lütt Pepinierele de AM și vițs AieneteeBUFTEA Sunt cele mai fin se fi renumite din țari­nă­ ale Age gratii. P»KWCMtoon b tSPMmj). *imaturi WH&, fistessza­r. liga isto«t­o. »S 1 Din negustorii de la Dunara sunt «testul care au avut a con­stata în apel asemenea diferen­țe panii la peste 2 la mită. Delegați : 1. Linca«, L Kirschen, I. Sávescst (Va urma.) VIJN STIMB Ottonel. — Vif& áe Mhin.­­ JBr Affhin -Dessert. Tăudioasa. — I­­ntigBon âiSI ASOCIAȚIUNEA COUGI.191TILOR Ri­­ 10AI1 DI­ l'ORILI. 8RAILA RAPORTUL detegațiuni* ol Ia utinferriei« internaționa­lă a negus­torii ©!* ú» cereale, lisută la Petersburg in silele de 3/16—&/18 Februarie 1811 £ se păt­au «a se făcuse anume in­terven­ții pentru admiterea clauzei de corpuri streine, însă , cu mai mare bonificație de res­tituit pentru misius de corpuri predat; s’a vorbit acolo că Sta­tul rusesc ar fi proed­ând lua­rea măsurilor nncesare pentru interzicerea exportului de grâ­­ne cu peste 2% corpuri străine fără valoare (pământ, pietre) și pentru desființarea incerneti­tudinei ce se practică în unele porturi in această materie. S’a emis în conferință propu­nerea redactării unui contract facultativ, pe baza deciziunei de mai sus a coraisiusei, dar și a­­ceastă propunere a fost respinsă. Geramnii, în discuțiile urmate, susțin­au­ că această clăuză va aduce perfecționarea producțiu­­nea solului în țările exportatoa­re și deci, un mare plus de va­loare a rezultatului ununcei a­­gricole. Pentru un asemenea scop, nu aceasta era măsura ce se indica, sunt altele, iar rezul­tatul osta departe de a putea fi în general imediat. Dacă s’ar fi cedat și dacă am admite că s’sr fi putut face încheeri de afaceri pa asemenea baze, ceea ce afară de prea rare escepțiuni, ne­în­­doim­, rușii — eventual și româ­nii ar fi asistat pentru mulți ani la un efect tocmai contrar: depreciere simțitoare a gr­ânelor cu corpuri streine, din cari­er­­ea și noi, prin natura solului, prin imposibilitatea procurărea unei noui semințe, mai cu seamă la agricultorii mici, prin felul lu­crului, și fără vre-o intervenire de amestecuri-fraude, datorite în­ânei a doua, au destule. S'ar fi cauzat deci o pagubă mare pentru producțiune. Cum însă în negustorie se cal­culează tot ce este posibil, cre­dem că nu s’ar fi încheiat multe afaceri în asemenea condiții, căci cunoaștem destule cazuri" când importatorii germani, ca să nu calce angajamentele lua­te între ei, dar pent­ru ca totuși să facă afaceri, au cumpărat de la noi, cu contracte engleze sau anversiene, care nu prevăd ase­menea clauză draconică. Și cu toate acestea, pin com­­­­isi­unea respectivă specială a u- ul­ui atât de însemnat cumpără­tor ca Germania-Holanda, o scă­dere pe neprept a prețului gri­­nelor cu corpuri streine multe (secară, orz, măzărică, neghină) ar fi fost inevitabilă, iar paguba pentru producător ar fi existat. In adevăr Se impune și este de interes național a se lua măsuri în vedere­a sa produce numai ce­reale de prima calitate, cât mai curate și cu cât mai mult rendi­­ment, munca și cheltuelile de producțiuni, fiind aproape ace­leași și în caz că se seamănă și lucrează bine și în caz că din ne­fericire se face contrarul. Măsu­ra­­ interesată a importatorilor și morarilor germa­ni și i olandezi care sub motiv de a stârpi frau­dele, loviț în producători, tre­­buește însă totdeauna respinsă. Considerăm că reciprocitatea ce­rută de Rusia ar fi fost departe a compensa această pagubă! In cele din urmă s’a hotărât a se studia și de germani și de ruși, pe baza lucrărilor comisiu­­nea de care am scris mai sus, chestiunea clauzei propusă d­e germani, însă pe bază de bonifi­cație reciprocă, este posibil ca chestiunea să fie readusă în des­­baterile congresului din anul vii­tor. Se va căuta a se ajunge la o înțelegere comună în vedere a se elimina pa cât posibil faptele rele și neperenise, cari s’au observat mai cu seamă la încărcările din Odessa, Nicolaieff și Cherson... In ce privește România, care din acest punct de vedere a făcut și face progrese, având în vedere votul unanim al cumpărătorilor pe care vi l-am expus mai sus, considerăm chestiunea ca defini­tiv stabilită. Credem insă ab­solut necesar, ca la viitoarele congrese să nu omitem a fi tot­deauna numeroși și bine repre­zentați și atenți, ca să nu avem de înregistrat surprize păgubi­toare sau vre-o clauză ca cea ad­misă din trecut la secară, și pe care credem că o suferim în de­osebi pentru că la discuțiile din congresele precedente­­ se pare că am fost indiferenți. Corpuri streine la secară Lin acest punct, delegații d-v., am făcut următoarea propunere: La vânzări de secară de Dună­­re pe probă, să se anuleze condi­­țiunea actuala a analizei, așa că cuvintele din contract: „La vânzările pe probă, dacă conțin« mai mult de­­ la sută corpuri străine“ să fie pe viitor suprimate pentru Dunăre. Președintele dezbaterilor a a­­vut amabilitatea a pune propu­nerea­ noastră in discuțiune, cu toate că ea nu fusese prezistată la timp și nu figura în ordinea de zi. Dezbaterile asupra ei au fost destul de animate; pusă la vot, propunerea a fost respinsă. Au votat, contra germanii și ir olandezii și ni s’au dat ulte­rior explicații că aceștia, gă­­seau propunerea justă, dar au votat astfel numai din spirit de contrarietate și ca răspuns la faptul că nui am combătut clau­za tor de la grâu. Asociațiunea noastră tradue să ia din timp măsuri a se pune această chestiune din nou în desbaterile viitorului congres. Admiterea propunerei noastre trebue susținută, mai cu seamă că in discuțiile ce am avut, mulți cumpărători au recunos­cut dreptatea cererei noastre. O propunere identică introdu­să de delegații Bursei din Düs­seldorf, referitor la secara bul­gărească vândută pe probă, a avut aceiași soartă ca propune­rea noastră de mai sus. Modul decontărel corpurile sixa­vis rezultate din analiză Când se pradă o marfă mai bună, din punctul de vedere al calităței pure­ntajului, s’a ad­mis a se face conpensație între corpurile străine cu valoare li­vrate în plus și cele nule livrate în minus și a se înceți­ deconta­rea prin corpurile de mai pu­țină valoare. Corpuri ca valoare eonținute de ovăzu­ri Propunerea ca la ovăz să nu se țină în seamă o mixtură pâ­nă la 30 la sută compusă din grâu, secară, orz și neghină, a fost respinsă. Cu toate că în ur­ma unor furtunoase deshaten fusese mai întâi acceptați, s’au reluat discuțiile în urma cereri germanilor și s'a respins și a­­ceastă propunere, după toate a­­paren­țele, tot ca un răspuns la căderea clauzei de analiză la grâv­­ încărcare în plus sau in minus Propunerile de a se stocou cantitatea încărcată in pine sau minus după prețul zűri, iar­­mai după cererea cumpărătoru­lui, precum și propunerea ca tot surplusul sau minusul can­tității­ descărcate față de canti­tatea contrari­ului, să fie socotit­e după prețul zilei, au fost res­pinse. S’a acceptat, insă, ca la vânzări „à, livrer" sau sub în­cărcare, plusul sau minusul sa se socotească după prețul silei de când e datat cand­amentul, iar la marfa flotantă disponibi­lă în portul de descărcare du­pă ultima zi a descărcărei vapo­rului sau partidei. Vânzarea pe tip S'a luat deciziunea a se trece în protocol, că la vânzări pe tip S livrarea se înțelege cu o latitu­dine de 1­1­ sută. Canosamente In privința siguranțe! pontra autenticitatea collosamon teici s’au amânat discuțiunile pentru congresul viitor. Plata Piata documentelor se poate refuza numai indicând cauza. Propunerea delegaților d­v. ca plata să se facă contra Delivery Order unei băncii, în caz ca s’au perdut cond­amentele a fost res­ apinsă de către cumpărători fără motivare; credem absolut nece­sar a se introduce această chres­tiune în programul viitorului congres. Camara ia arbitraj In caz că nu s’a stipulat în contract care cameră arbitrală are de judecat litigiul, partea care cere arbitraj are dreptul de a alege camera arbitrală a unei burse pe lângă care există o asemenea cameră. Nu est permis unui arbitru din prima instanță de a figura ca apără­tor în apel. Cine nu îndeplinește decizia unei camere arbitrate nu mai poate cere un arbitraj la vre­o cameră arbitrală, până când nu a executat acea deci­zi­une, cu excepția afacerilor contractate deja. Constatarea greutatei naturale Dacă se încarcă pe un vapor, în executarea mai multor con­tracte, o singură partidă, tre­­bue a se constata greutatea na­turală pentru fiecare contract în parte, chiar dacă cum­pără­torul e acelaș. Clauza corpurilor străine la grâne La caz de vânzări de grâne sac cu clauza de corpuri străine și în caz că nu s’a stabili­t con­trarul, conținutul garantat înțelege compus din 2 treimi secară și o treime alte corpuri. Dacă se va constata mai mult se va bonifica: Pentru secară: Câte o sumă la sută pentru 1­iul, 2-lea și 3-lea în plus. Câte 1 la sută pentru 4-lea, 5-lea și 6-lea în plus. In caz că va conține mai mult ca 6 la sută secară, bonificația se va fixa prin arbitraj. Pentru alte corpuri: Câte 1 la sută pentru l­iul și al 2-lea în plus. Câte 2 la sută pentru al 3-lea și al 4-lea în plus. Iar dacă va conține peste 4 la sută asemenea corpuri bonifi­cația datorată, se va fixa prin arbitraj. La această ultimă parte delegații d-voastră s’au­ opus ; am invocat între altele că noi avem multe grâne, mai cu sea­mă din cele țărănești, cari con­țin măzărică și neghină, cari sunt corpuri cu valoare și cari astfel ar fi prea impuse. Am ce­­rut pentru Dunăre o schimba­re. S’a votat insă contra, așa că grânele de acest fel vor tre­bui vândute pe viitor totdeauna pe mostră. In general s’a spus germanilor că s’ar putea evita multe dezar­tramente dacă la cumpărările lor ar fi mai atenți In alegerea caselor cu cari lucrează, și ar cumpăra numai de la case cu bună reputație și bune predă­­toare. Costul analizat in caz de apel (Nachanalise) S’î a admis propunerea de a se reduce costul arbitrajelor în caz de apel. S’a stabilit a se plăti pe viitor pentru asemenea ana­lize jumătatea taxei ce se plătea până acum, adică M. 15 în loc­are M. 30 pentru fiecare t. 100. Germanii au susținut cu tărie analizele făcute de oficiile rel­a­tive, declarându-le iafailibi- Li s-a răspuns că nu o sin­gură dată vânzătorii au avut dureroasa surpriză a constata prin a doua analiză greșeli e­­norme comise la facerea chnei dintâi. UNIVERSUL D­IN PROVINCIE — BUZĂU. — Fixarea candida­turilor pentru cons. comunal.— Din partea guvernului s’a depus următoarea listă de candidați pentru viitorul eoxiiuliv al ora­șului Buzău, a căror alegere este fixată pentru zilele de 6 și 8 Martie a. c. Colegiul I comunal. — Dsi­ : I. Demat­iade, I. Protopopescu, Sec.-colonel Alfa. Mănes­cu, Go­­gu Stăneaeu, D. Constant­inescu și Ab. Filotti. Colegiul si comunal.. —• D-nil: V. Simionescu, Stoica loneacu, P. Gheorghiu, Gh. Pienicea*** și Tom­a Govăceanu. BOTOȘANI. — Crimă. — In seara zilei de 25 c., s’a găsit de eutre­p. Pârșoiu, cadavrul unui copil de sex feminin, pus într’o lădiță de lemn, pe marginea râului Suceava, teritoriul co­munei Sal.«». Autoritățile cer­cetează. Tren atacat. —­ Aseară, în p­­reze­n, trenul a fost atacat cu pietre între stațiile Vere­ști și Burdujeni. DOPTOHOL. — Proces impor­tant. — Eri, tribunalul local a judecat procesele interîne de d-na Alice Nairn contra d-lui doctor Bucșencachi, pe de o par­te și contra obștei tocnitorilor din Ponsăria, pe de altă parte, pentru reziliarea contractelor șu arendarea moșiilor institutului Anastase Bașotă. Motivul invocat este că, în urma pasionantului proces care a trecut prin toată filierea jus­tiției, d na Alice Narai a fost re­cunoscută proprietară pe 2 a 7-a din averea rămasă pe urma milionarului hatman Anastase Bașotă, iar d. d­. Bucșenescu și obștea locuitorilor din Po­­mânla B’au fost următori s­î a­­chita acest echivalant de arendă. Din partea d-nei Nanu au ple­dat d-nii avocați Ernest Can­an­o și Const. A. Stoc­ano­vici, iar partea adversă a fost reprezen­tată prin d-nii avocați G. G. Burghele și Gh. Florescu. Din partea Casei școalelor (care administrează averea In­­stitutului Anastase Bașota), a predat d. avocat Cireșe&nu din București. Desbaterile au foat foarte inte­­res­ate. Tribunalul a amânat pronun­­țarea sentinței pentru ziua de 3 Martie c. T.-SEVERIN. — Falsifica­tor de monele. — Comercian­tul de bilant de tutun Vasile Crâng din com. Isvorul a fost denunțat jandarmilor de către locuitorul Mihalache Ghinea cum că ar avea monete false prezentând în acelaș timp au­­torităților 2 monete false a 5 tel­ena. Actele dresate au fost înaintate pareîretul, ia pres­nă cu cele 2 monete. VALENI-DE-MUNTE. —Nu­miri. — D-nii T. Ghidu Apostol și Alex. Muncalu au fost numiți agenți al poliției din acest o­­raș, primul in locul d-lui Alex. Ovezea și al doilea în locul va­cant. Serată literară. — Astă seara a fost la casa da cstit a Xll-a șezătoare literară și muzicală. P­r. Dana, avocat, a ținut o conferință vorbind despre „Ne­voile noastre“. Corul „Frăția“, de sub con­ducerea d-lui C. Onciu, a execu­tat mai multe cântece naționale. Au urmat, citiri, recitări, cine­matograf. SOCIETATEA ortodoxă naționala a­ femeilor române Erl fiind „Duminica Ortodo­xiei", societatea ortodoxă națio­nală a femeilor române a ser­­bat-o ca patron. Serbarea a avut loc în fru­moasa biserică Sili­vestru, în fa­ța unei asistențe foarte nume­roase și distinse. Ținem să amintim cu ocazia aceasta că parohhia Silivestru, a fost cea dintâin secție paro­­chială a societăței ortodoxe na­ționale și desfășoară o activitate demnă de admirat. Cieta organizată în ziua a doua a Crăciunului, a produs 105 lei. Comitetul parochial e prezidat de d-șoara Manoil, di­rectoarea școalei primare de fete „Silivestru“. Serviciul divin Liturgia a fost oficiată de P. S. S. arh­iereul Teodosie Plo­­eșteanu, vicarul Sfintei Mitro­polii, înconjurat de preoții bise­ric­i: protoereul Bidoianu, pre­otul Georgescu, preotul Dumi­­trescu, str. Vasile Pop și protoc­rei­ Capitalei. Răspunsurile au fost date de corul bisericei, condus de d. E­­mil Petrescu, lauriat al Conser­vatorului de muzică. După sfârșirea sfintei liturgii P. S. S. părintele vicar, a rostit o prea frumoasă predică în care a arătat ce însemnează „ortodo­xia“. Predica e încheiată prin elogii aduse doamnelor și dom­nișoarele române cari au pus bazele societatei ortodoxe națio­nale și care e o școală plină de patriotism. La orele 11 și ju m. a. m., a so­sit I. P. S. S. Mitropolitul Pri­mate care, înconjurat de înal­tul cler și ajutat de arhidiaconul și diaconul sfintei Mitropolii, a slujit un Te-Deum de mulțumire. L P. S. S. Mitropolitul a ridi­cat rugăciuni fierbinți pentru inițiatoarele „societăței ortodo­­xe“ și pentru toți cei ce lucrea­ză pentru izbânda societăței, ca­re urmărește apărarea și întări­rea credinței noastre Strămoșești pentru mărirea lui Dumneseu. Serviciul a durat până la orele 12 și jum. d. a. Din sutele de persoane ce au răspuns chemărei, am remarcat: Din comitetul central, d-nele Anastasia Gr. Filipescu, Zoe Gr. Romniceanu, Sultana Micleacu, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Maria Timuș, d-ra Eleonora Stratiescu, d-nele Zoe N. Man- Asistența MPOLEÖX SI BABIVON­ drea, Elena M. Săulescu, Esme­ralda Manu, Zoe Rosetti, Elisa­­bet­a Mânu, Tatiana Niculescu- Doroban­țu, Irina N. Buiculescu; l-rele Elena Dorohascu, Maria C. L­. Butculescu; d-nii prof. P. Gâibaviceanu, prof. G. Ada me­­sal, D. Onciu, S. Mehedințăr P.­­ S. aixiifm­andritul Iulias Ser­­al), directorii­ shimdarului cen­tral, institutorul Negul­scu, d-nii D. Barotaniu și Badea Man­­gâru, administra boțful și sub ad­­ministratorul Casei BîsS­ricel, părintele econom I­ie Teodore­scu, preotul econom Vasile Ma­rian, profesor­ul î. Scurtu, I. Săifcoianu, Alexandra D. Fibore­­scu, D. Furnică. Comite­tele parochiale erau re­prezentate prin delegații. Asis­tau : d-șoara Manoil, d-nele Bă­­lăceanu, Alexandrescu, dr. Pote­ca, Lazăr Duma , d-ra Ninovea­­nu, d-na M. Mureș, d-soarele Catargi, d-na Z. Sturdza,­ d. și d-na maior Negri, d-na și d. Co­­staforu, d-na Boureacu, d-na dr. Pooenaru­ Coplescu, d. prof. Dru­­geanu, d-na Cordoneanu, d-na și d. Ivașcu, preotul Moșoaia, preotul Folie Balamaci, d-na și d-ra Mircea, d-na R. Bogdanovi­­novici, d-na Nicolaidi, d-na Mă­­ceci­cn Tel, d-na Ruse, d-na și d L Ioniță Fitipeaca, d-ra și 4 Va­sile Marian, d-rele Ivonne și Ni­nette Long­ianú, d-na și d. Bieft, Economu, d-na și d. Ca­ion Si­mon, preoții: Ciobanu, Șerboia­­nu, it. Rădulescu din geniu, d na Victoria Popescu, d-na Pă­­sescu, d. Sărățeanu, d-șoara Ef­­tiffîiu, d-șoarele Eliza și Eufro­­sina Manoil, d-șoara și d. U. Grig­orescu, d-­na Dissenets, d-na Predescu, d. lean Demetrescu, d-na Piteșteanu, etc. La sfârșitul serviciului divin, din inițiativa comitetului paro­chial Shiveiru, a fost aranjată o chetă, care a produs suma de lei 196.* După amiază, la orele 2, în lo­calul școalei de bănți de la Șo­sea, d. prof. G. Adamescu și-a desvoltat conferința: „Ce să cetim“. isipiva politică și electorală Stecialistii și alegerile csm«s.«ip din Capitală Mam­brii clubului social dlen«* erai din Capitala au avut eît după «miezi o consfătuire te prhvința participărol partidul so­r­ial tot la alege să le comu­ni*. După o discuțiune de aproage două ore, punându-se chestiu­­nea în vot, 27 din 51 votanți «A fost pentru participare. A rămas’ să se fixeze cart.Ud» turile. S'a ales tabloodată un comitat electoral, a cărui activitate va începe de azi. Astă­zi după amiazi, acest e* in­ltet se va întruni spre a ta­tocmi definitiv manifestul gr*­­gram. Se vor hotărâ de asememî la trurmile pe culori. Data unei mari întruniri pu­blice ce se va ține la ..Dacia* se va anunța zilele acestea. PLOEȘTI­Erl s’afi făcut la 5 secțH ali oraș alegerile de delegați pen­tru viitoarele alegeri de comuni. A fost proclamată aleasă îi­­­la conservatoare. Opoziția #*• abținut Azi sa vor depune la üa>» nai atât din partea conservato­rilor cât și din partea opoziții unite, listele de candidați. IAȘI Membrii partidului liberal întrunându-se la club, au decis în unanim­itate să mesii ® ca* dl^atura d-lui N. Canan&R cb­se­vrator-democrat, la alege­rea de balotagiu pentru m­ost la oficgiuî I­ Senat. SLATINA Erl s’a efectuat alegeri 1* dalogați pentru alegerile pomu­nale. S’a ales lista guverna­mentala, cu 122 voturi. "Opozi­ția n’a prezintat listă. GALAȚI Zdlale acestea se întm­n­ește comitetul executiv al par­tidului conservator spre a­il­ua lista candidaților pentru a­legerile comunale. IMOIDIV ȚilM LUNI ♦ Ministerul de finanțe a ce­rut celui de interne ca sa dea ordin comunelor rurale să pre­vadă în budgetele lor viitoare o remiză de 6 la sută pentru per­ceptorii fiscali. ♦ D. Efrem Gherman, direc­torul Casei Marmorosch-Blank din Constanța, a fost numit de­legat al ministerului pe lângă Camera de comerț și industrie din Constanța, in locul d lui Ion Nedoviceanu. ♦ D. dr. Al. Zambilovici, ac­tual medic definitiv al spitalului Florești, (Tutova), a fost mutat ia spitalul și circumscripția Burdujeni (Botoșani), în locul d-lui dr. Al. Manolescu, car­e o­­cupa postul provizoriu. D. dr. Chr. Socor,, ds la circ. Sebeiul C­uza-Vodă, (Roman), la circ. Teleorman din jud. Te­leorman, în locul d-lui dr. Ion Popescu, transferat la circ. va­cantă Filipești (Prahova). ♦ D. C. A. Mielescu, membru în comisia interimară a orașu­lui Roman, demisionând, in lo­cul său a fost numit d. Ștefan Brăteanu. ♦ „Bursa Muncei“ caută ur­mătorii meseriași, meșteșugari, lucrătoare și ucenici spre a l an­gaja imediat la lucra : 2 lucrători lăcătuși speciali de binale; 1 morar; 1 maestru brutar; S­uucă­tori; 1 monteur electrician; 4 lucrători cismari; 2 lucrători croitori; mai mulți lucrători mecanici, lăcătuși și fierari, pentru reparatul unor vagonete ; 12 lucrătoare țesătoa­re speciale; 1 legător de cărți și o lucrătoare; 1 richiuitor; 1 lucrător filetear; 1 maram­i ferar și un ajutor; 1 maestru petrar’spre a executa diferite lucrări de­ nivelare și pa­va­re; 50 lucrători cărămidari din cari: 6 cuptorari, arzători de cărămidă pentru cuptor cir­cular sistem „Hoffman“, 6 maeș­tri pentru fabricarea cărămidei găurite pentru coșuri, 4 maeștri pentru fabricarea cărămidei găurite pentru balcoane, 10 ma­eștri pentri fabricarea­ țiglei de acoperișuri și 24 cărămidari pentru cărămidă aparentă ; mai mulți constructori de clădir­i spre a li se da mai multe lu­crări de zidărie, de beton armat, de pardoseli, săpături în pă­mânt, tencuelă, etc. ; mai mulți ucenici pentru cismărie, croito­rie, lâcăb­ușerie, ferărie și lega­to­rie de cărți. ♦ Consiliul de administrație al Băncii Comerciale Române, s’a Întrunit Vineri ca să exa­mineze rezultatul bilanțului pe anul 1910. Cu toate că cifra be­neficiilor obținute ar fi îngă­duit distribuirea unui divident mai mare, totuși s-a hotărât să se fixeze dobânda la 7 la­ sută, adică 35 lei de acțiune. Consiliul a mai decis să facă o dotație extra­ordinară asupra fondului de rezervă statutar și să constitue afară de aceasta prevederile necesare, pentru a preîntâmpina orice eventuali­tate. ♦ Ni se scrie din Bruxelles că celebrul violonist român Enes­­cu a sosit de câteva zile acolo. Vineri, ministrul României și d-na T. Djuvara au dat la lega­­țiune un dejun în onoarea lui Enescu, iar Vineri seara el a cântat la contesa de Flandra, sora M. S. Regelui. ♦ Intre marii comercianți de fierărie din Capitală sa stabilit de curând o înțelegere, în sco­pul fixării unor prețuri unifor­me și obligatorii pentru toți cei ce aderă la această convențiune. Uniformitatea prețurilor s-a sta­bilit asupra următoarelor arti­cole : tablă plumbuită „Wolf Netter & Jacoby“, tablă neagră plumbuită „Bismarkhütte”, de proveniență germană, tablă zin­­cuită și fier fasonat. Prețurile fixate sunt ceva mai urcate ca cele de până acum. ♦ Erî s’a ținut adunarea ge­nerală a acționarilor „Băncii Poporului”. După ce s’a apro­bat gestiunea vechiului consiliu de administrație, s’au ales: Membri in consiliu: d-nii Sa hica Ștefă­nescu, D. Z. Fur­nică, G. Iliescu Măciucă și X. D. Staicovici; censor­, d-nil: Ni­­colae Manole, Ion Clinciu și Al. Simimescu; supleanți, d-nil: Al. Ioa Chimescu, Petru Stroes­­cu și Mihail Stăncescu. ♦ Erî a sosit în Capitală, ve­nind din Viena, căpitanul de corvetă S. Matsuoka, atașatul militar naval da pe lângă am­basada japoneză din capitala Austriei. D sa va rămâne câte­ va sân hi București. ♦ Cumpărătorii de terenuri din Bucureștii-Norul s’au întru­­nit erî în palatul corporațiilor din str. Știrbey-Vodă, sub pre­ședinția preotului C. loneac. La ordinea zilei, darea de gear­mă a lucrărilor obștiei Bucu­reștii-Noul. In urma cuvîntărilor preotu­lui C. loraescu și d-lui Roma», s’a hotărât să se facă o înțele­gere între Banca Populară «f eleștia pentru întemeierea Bucu­reștilor-Noul. ♦ Erî în orele 3 d. a., socie­tatea „Gloria“ a ținut adunare generală, sub președenția d. G. N. Ioanin, președinte de onoare După aprobarea bilanțului pe anul 1910, s’a procedat la alege­rea noului comitet. Au fost două liste: una în ca|­ea d. I. Bărdescu și a doua la cap cu d. N. Crisbășeanu. Prin tragere la sorți s’a ales lista întâia, astfel compusă: D. I. Bărdescu, președinte; d-ni Th. Vlădiceanu și Florian Gusan vicepreședinți; d-ru­l N. Grabă­șeanuu,I. Cadarlat, Al. G. Scutes­cu, Drag­. Ciupala, T. Staicovici, G. Mihailescu, consilieri; d. Ber­­hard Athen, casier; Iar d-nii Ion Dorobanțu și V. F. Buescu, ce»­­sori. ♦ Cercul cultural artistic stu­dențesc va ține astăzi, în sala Amiciția (Intrarea Zalomit) a 8-a șezătoare artistica dansantă, FAPTE BUNE ♦ D. Emil .1 avară, prefect­ele Tutova, a donat 300 lei pentru școala ce se va construi în Că­­bești, acel județ. BIBLIOGRAFII AU apărut : — „Buletinul comisiunii ș­i conume»­­telor istorice", anul III, No. 4.­­­ „Revista ilustrată”, anul IV, No. 1. — „Revista idealistă“, anul IX, No. X — „Albina”, anul XIV, No. 23. — „Programul teatrelor ți sportu­rilor”, anul I, Nt­. i. — „Foaia noastră“, anul V, No. & — „Interesle noastre comerciale pe pistele orientului" de I. Răducanu. — „Noua revistă română“, vol. II, No. 13. — No. 198, anul al 5-lea, din reviste „Lupta economică“ de sub direcțiunea Coufraterul nostru ,1. Constantin C. Basa­­­­r­a, cu un bogat sumar.­­ Suntem ruigați să anunțăm of JonT. M Martie va apare primul nu­măr din revista „Documentul“. Se va găsi da vânzare în toți depoul­­tarii ți chioșcurile de ziare din ta­­tivaga țară. ECOURI Înregistrăm cu cea mai mare satisfacțiune succesul obținut de d-nii G. Demetrescu și G. Mana­­kide, Intemeetorii Autogarajului modern „Sigma" din str. Ber­zei, AS, București, cari chim­a au vizitat cele mai mari fabrici de automobile din Paris, Lyon, Geneve, Bruxelles, Liège, Frank­furt, etc., au reușit să obțină re­prezentanța renumitelor fabrici de automobile: Delahaye - C-ie, Paris, Lorrain-Dietrich & C-ie Paris, „Sigma“ Geneve, apoi solidele și practicele voiturete „Le Zebre“ Paris, precum și ce­lebrele Antopompe de incendii Belahaye-Fareot Paris introduse in toate orașele mari din Fran­ța. (Parisul cu 50 bucăți). Peste câteva zile vor fi expuse in biuroul d-lor Demetrescu Ma­­nah­ide, Bd. Elisabeta 11 bis, specimene din automobilele pe care le reprezintă, precum și toate piesele de accesorii, pneuri, ianuri, lanterne, piese de schimb, etc., in sfârșit tot ce se raportă la această specialitate. Comenzile au și inceput a se primi. Cu reprezentanțe ca Ba* lakaye, Larraina-Dietrich, Sig­ma și Le Zébre succesul d-lor Demetrescu și Manakiche in ța­ră, eă este cu totul asigurat. ♦ La Mode de Paris No. 9 eu text românesc, a apărut pentu primăvară, conținând 1000 mo­dele de tat tenni, 3 tipare de bl«­a tei și rochiță de »epil. Pre 2 lei, De vânzare !» toți li­brarii si la lg. Hertz, astal de France.

Next