Universul, aprilie 1911 (Anul 29, nr. 89-115)

1911-04-01 / nr. 89

I­I Preferați VV1 MB9B VCPflVf 1 1 I­­ st*xT~ sĂila 11|ikmuU | j§ w^Ah.wuÄ­ 0 ^qsa B| hn HBHNnmMiBnHi­g§ j ®Ä mmm'5 f K V jttji 8§J| SSjl ÉLI Ä& ÉL CE 3, 2, 3 și 4 bräzdare, (RP "*«80^ Ras**® "** ***** pestru tot letal de arături și ...................... ...................... pe ori­ce teren Pluguri css Limânători de parmure 5 CULTIVATOARE , pentru desfunda­rea curntrrca a mântului co»s­i­ biIc din oțel. (oarte practice : * " Și RESISTOTE 1 © RAPE PIĂGQMAS ȘE FIESIBILE ; 30 Semănătoare In Rân­duri eo 1 „VICI­OB1A-DB1LL* ! fele asaî base esistsii © s»S cele mai r­spárlit ® in Homâsia >■ difi mamita gabrică EOFHÎOT & SCBBAUTZ. 0691­­ Se găsesc zvame Z ia­r Societatea Anonimă pentru Comerciul de ftrasini și întreprinderi Teh­nice, fost euoeniu bebles : București, Strada Bibescu-Vodă No. 1—3. Sucursale: Brăila, Constanța, Craiova, Varna 1 CĂTRE. Vil.VI VITICULTOR! spre a servi e.n.»»tâis»c5o‘j numeroasa mea clientelă, am adus adi în depozi. București. Str. COLȚEI Riv. 2-1 -------2@§.`88 Vite Americase Altoi­te .......... Xu­mai prima calitate — Viguroase. Nemănate, Selec­tent absolut garantat» din — Specialități in Delavvara și Perle de Czaba. Singurele EEI^SMEKE MODEL (Ungaria) Autorizate de Onor. Ministerul Agriculturei sub Mo. 7997 Toate vitele se vând pe foc, la vedere și pe alese cu î. țurî excepționale de ieftine. ro n» Cataloage si informat­iunii veniră Depozit la HAH si«?. Colfer A­o. 24. . v . l.MVERSI­L“ oferă ea premii gratuite ci­titorilor și abonaților săi: CINCI ouă de AU! Fiecare din aceste ouă cuprinde, câte un fniaurs cadou și agarne: administrația Premiul T- Un oă conținând u­n ficați de aur lire sterline cu­­fiecare bucată a lei 25.20. In total 120. Premiul II: Un oă conținând 5 bucăți de aur maret germane, fiecare bucată a Iei 24,70. Total lei 123.50. Premiul III: Un ou­ conținând 5 napoleoni de aur a tei 20 fie­care. In total lei 100. Premiul IV: Un ofi conținând 5 galbeni a­­rt 12,50 bucata. Total ler 62,50. Premiul V: Un ofi conținând 2 cocoșei a­­rt 20. Total lei 40. Pe lângă aceste premii se mai oferă alte 16 premii constând In: I$T 15 casete r regsafe conțiuind fiecare câte .un borcan crem ;»a cutie pudi­na bucată să pu­i arî se vor decerne la alți 15 cit­titori și abonați in proporție cu numărul bonurilor dilutee, ce­i FLORA vor trimite la noastră. , Spre a putea concura la, a­­ceste vremii, cetitorii sunt > gafi a păstra zilnic cuporii am pag. d­­a a ziarului, pana la o Aprilie inclușii". Premiile se vor decerne ace­lora cari nu vor trimite cel mai mare număr de bonuri, ziare . In cazul când unii dintre concu­renți vor avea un egal num­ar de bonuri, decernarea se ta face prin tragere la sorți intre ei. Conurile se vor trimite pe­­ a­­dresa Administrației ziarului ,,Universul', uu dublu plic, ast­fel ed­ piscul dinăuntru lipit ,a conțină bonurile si să poarte a­­dresa trimițătorulu­i, iar­ pucul din afară va avea numai adresa Administrației ,,Universului­. Cititorii sunt rugați a trimite bonurile in ziua­ de 5 April­ie, spre a­ sosi la administrația zia­rului in ziua de 6 (șase) Aprile, data când se vor decerna cele 20 premii de mai sus. Cumpărați dar, zilnic ziarul Universal v fi păstrați bonurile. "CEREȚI....... . — DELICIOASA = i ere appleri Societatea Anonimă Română DE COMERȚ (fost NICOLAE FEHÉR = Cie.) Furnizoare­a Corifi Ri e»1« Sacureale: BUCUREȘTI Strada Smârda n No. SOBIUU..1 CRAIOVA BOTOȘANI vă recomandă Gard­lu­rile de Treerat Căile Ferate Ungare Lagăre de bile biciclete, la toa­t punctele da fricțiune aia trees*atoarsi. Treeratoarea se unge o sirișură dat* rpPMWMWM«—mi—nw—iwym lllllillll——aac—gaMiun—nw^iH» u «miwi i ■■■«■■.unt ,LIPS CASE DE BANI IN OȚEL Fabricațiune olandeză, garan­­tată contra focului, spargere­ și cădere!. DEPOZIT: 5. Strada Smărdas, 5 _— Cats st Ț&x-ajzu — (Vie-à-via de Palatul Camerei de Com­ercia) Reprezentant General: CAROL HAIMOVICI, Bscuriști Marca Fabrice! — TELEFON 25/71 — Vise americane altoite Varietatăți de vinuri Port-Alion de la cea mai și masă precum și ■ »■ 1 renumită pepi­nieră de export din Ungaria se găsește la : V. N. I«§IFOVIH BUCUREȘTI.­­ CALEA CĂLĂRAȘILOR­­ p. 30 Referința la : Onor. Administr­a Victor Lahovary-Crețulescu, D­inu A. A. Budarün, Iași; Vasi­e Apostoleanu, Panciu; N. T. Popp, Craiova; /. G. Marea, Focșani; Iordan Bogdan, T.­Severin ; G. Finichiu, Pitești, I. /. Stamatin, Tărgovișta, etc. etc. — Catalogul gratis și franco la cerere — ___ ______­­ring B«cut*e«ț], Culeu «CÎ lilîî.â aduce la cut*lev­ îo;- LiniaRbriCS E. LESSEL, d­ iop si poliitecii, Antreplaneri și îâisiji­ari i depozitul de cherestea, dușumele și afte m­aîe­­ile de construcții, este complect asortat și poate­rvi prompt și cu cele «lai con­eun!«lc prețuri. ISO­ IS Pentru Mari și Instalațiuni Industriale CUMPĂRAȚI NUMAI MOTOARE IHair --Vânzător exclusiv pentru România — MARTIN IAHT — cu noutatea senzațională Victo­rul. Sezon velociped­e — veci — Înainte de a cumpăra o bicicletă, cereți cu insistență să vi se pre­zinte m­ouîic și renumitele bi­ciclete cu­ marca. .­.CORONA“ care se găsesc de vânzare la toate manga­n­­­tele de bici­­l.­etc din România. Uzinde „CtMIO­VA"sunt din cele mai importante din Europa. Ele ocupă aproape* 2500 lucrători. „CORONA“ Bicicietele „CO­RONA * sunt u­­ș­oare, grațios con­struite și lucrate cu îngrijire. Se găsesc de vânz­are la luate magazinele de bici­clete din țară. VIT­E Singurul deifo-iuu- al marii pepp­­­ieri de vițe altoito ».Igorlane dota m­­isimita­­ linii Algeriană Fouuii, care dă absolut orî-co garantio do­m ns­­tianea varietaților- ab­soi’or si a nortatio­­lului, de asemenea toata vitele anul, de o rară frumusețe. Conveiuile si orteo­­rfomatii inl a se adresa Depozitului Nicolae Dimian, proprietar, adobotit. Cea mai buna w In­ato din i.mniai cu un kilugi­, si încheagăÎOO.QOO ki­ogram­ i lapte . GRATIS trimite la o«revo înrosind pentru convin­g­ere. n­sio du.ms.uui banului propriu, cel ce cumpăra CHEAG din altă parte înainte de a încerca cheagul meu­. C­ere­i prospecte. CHS B. IONRSCT:. Riail« Clîițli No. 20, «nul «I <î­lf>a * A­l’lîlMMlîl­­­ I d? r­­e­b „ sa vină­­ pomi fructiferi altoiți pre­­cum : Meri, Peri, Nuci. Ci refl ’em cu lei 80 suia die bucăți bi­anco pe­pinieră. Amatorii sa se adreseze la : i. Ardavany, Brebu. 0690 Fost șef de clinică al d-rului Huebard din Paris Specialist in inialele inimii, ar turelor (arterioscleroze) vinclei și sângelui . Consult. 2—1 n. n. 20. Strada Xuina-l’ompdiu. 20 ti­íte D­­iXestor Cincu. — Dar d­acă­­ nu ați mers in cartel cu Bristianu și n’ați combătut o viață întrea­gă pe eroii­­ partidului conserva­tor ? I­. C. Arion. — Eu nu vorbesc cu nici un fel de amărăciune su­fletească, pentru că eu­ sun­t mi­nistru. De sigur, est fiu cred, d-lo Cincu, ca nu sunteți con­servator. Nu mă pot lua drept liberal ori­cât da prieten ați fi acum­ cu d. Atanasiu--(//e/d/cic... 1­­ar, după cum­ a spus odată d. Take Ionescu: „dacă sunteți conservator, să păstrați casa conservatoare, dar să nu credeți că o veți putea dărâma cât timp vom fi noi gar­dienii acestei case“, tot așa vă spunem noi astăzi . Reveniți la templu, dar ca să reveniți rupeți legătura și electorală și sufletească cu li­­liberalii. Neapărat că nici d-tră nu cre­deți că veți veni la­ guvern după noi. X­. puteți veni la pufiiia pentru că ori­ce ați face, nu sun­teți încă un partid de guvernă­mânt. Și dacă e­­ vorba să ne în­locuiți pe hoi cu liberalii, nu știu atunci la ce se reduc senti­mentele și credința de conser­vatori. Ați mai vorbit de drapelul conservator. Ei bine, drapelul nu-i ia mâinile d­v. și cât timp vor trăi Iorgu Cantacuzino și Petre Carp, drapelul va fi în mâinile lor. (aplause) Discuția se înch­ide. Bugetul se ia în considerare. Se votează bugetul general al Statului. Se votează apoi bugetul mi­nisterului de finanțe. Se ia în discuție bugetul mi­nisterului de justiție. D Toncescu cere ca­ d. minis­tru de justiție să prevadă în bu­getul viitor, fiind­că in acesta nu se mai poate, o sporire de sa­lariu pentru magistrații de la tribunale și Curți. D. Ioanițescu se asociaă la a­­ceastă cerere, spunând însă că sporul să se facă chiar în buge­tul anului acestuia și să cuprin­dă și pe magistrații stagiari. D. M. Cantacuzino, ministru de justiție, spune că în actualul budget nu se mai poate pune nici un spor, dar că se va avv­ea în vedere la budgetul viitor. D. Al. Ciulea cere ca­ și func­ționarii de grefă să fie ținuți în seamă la sporirea salariilor. D. M Cantacuzino declară că ia act și de această cerere. Bugetul departamentului jus­tiției se votează. D. Gr. Cantacuzino­ propune ca să se prelungească ședința până la orele 8 seara și să nu se mai fie ședință de noapte. Se admite: Bugetul ministerului de interne mi­­e ia în discuție bugetul rasterului de interne. D. N. Săveanu spune că le­gea sanitară votată și promul­gată, n a fost aplicată, dar­ sa se vadă lefurile directorului și sub-directorului semețului sa­­nitar. In acelaș timp s’a redus leafa infirmierilor și s’a redus numărul moașelor. D. Marghiloman. — Legea sa­nitară nu o putem aplica și de aceea vom aduce imediat după budget o lege modificatoar­e. Am redus numărul moașelor dar­ am­ mărit leafa celor ră­mase. Noi am urmărit în ce pri­vește infirmierii, să-l organizăm într-un corp serios care să poată face față nevoilor. In ce privește sporirea lefei di­­rectoru­lui serviciului sanitar, ea a fost egalată cu leafa ori­cărui șef de servietă, iar sub­directorul a fost readus la leafa de mai na irite. Bugetul internelor este votat Se ia în discuție bugetul mi­nisterului de lucrări publice. D. C. Bacalbașa propune tur amendament în sensul de a se numi și la Giurgiu un căpitan de port clasa I. D. ministru Delevrancea ad­mite: Budgetul se votează cu aceas­tă modificare Se ia In discuție bugetul mi­­niste­rului­ de războiu­. D. I. T. Chica arată că d. Duca n a voit a-i facă polemică în chestia ministerului de răz­boiu­. A vrut numai să proteste­ze in contra atmosferei­ pe care vor s’o creeze conservatorii că liberalii au desorganizat arma­ta. N’a fost întemeiată afirma­rea d-lui Filipescu că liberalii au desorganizat armata la d­'iU Dovadă e faptul că în 137? ar­mata noastră nu fost dezorga­nizată. D. general Scheletti răspunde că singurul bun organizator al armatei a fost generalul Flo­­rescu. La 1877 a triumfat arma­ta organizată de Flore­scu. Dacă acest general era lăsat de libe­rali să facă mobilizarea cu telul altfel se prezintă armata. Oratoriu­ găsește că e răit sis­temul de a se înmulți prea mult artileria și cavaleria, în dispro­porție cu infamoria. Ar fi bine, prin urmare, să se bmsporiseze cu măsurile cari se iau­. Nu e admisibil ca la 40 regimente de infanterie să avem 20 regimente de artilerie. Ceea ce ar trebui de făcut este o lege organică a ar­matei. D. ministru N. Filipescu spu­ne că nu &‘a dat o prea mare proporție artileriei, care traduc încă sporită­ In Germania este proporția de 6.5 guri de foc la 5 batalionul, de o mie de oameni. La noi, abia acum vom face ca proporția să fie de 3,8. Bulgaria a­re mai multe guri de foc decât noi. Voiți să mai mențineți a­­ceastă inferioritate ? Discuția se închide. Bugetul se votează. Se votează bugetul ministeru­lui de industrie. Se ia în discuție proccn­il de buget e­u minister­atul de do­menii. D. I. Chica întreabă, pentru ca se suprimă 10 inspectori a­­gricoli. D. ministru I. Lahovary,­­­­li o simplă măsură bugetară. Sunt unele județe foarte mici, cari pot fi contopite cale două la un loc cu un inspector agri­col l). Sirat întreabă ce măsuri va lua. d. ministru de domenii pentru a suprima di­n codul sil­vic măsurile jignit­oare pentru proprietarii de păduri. D. I. Lahovarii. — Vom studia chestia și, vom veni cu. modifi­cările pe cari le vom găsi nece­sare. Proectul de buget se votează. Ședința se ridică la ora­ș. — Ședința de la 30 Martie — Ședința se deschide la orele 2 și­ 40. Prezidează d. Gh. Gr. Canta­­c­uzino. Pe banca ministerială d-nii B. Delavrancea și I. Lahovari. După cererea d-lui ministru l. Lahovari se admite a se­­ ine ședințe de noapte pentru discu­tarea proiectelor de legi urgen­te. „ Scandalul D. N. Xenopol cere ca discu­ția legea pentru­ ieftenirea­ tra­iului să înceapă mâine seară. D. președinte răspunde că se va respecta ordinea de zi. D. Brătășanu întrerupe pe d. președinte. Se naște un incident între d. general Tell și d. Bră­tășanu, în urma căreia cel din urmă ,simțindu-ne ofensat, a­­postrofează pe d. general Tell. — Nu sunteți aci la cazarmă! D. Al. Kalimachi cere chema­rea la ordine, a d-lui Bră­tășa­­n­u, pe care-l numește necuvi­incios. D. Brătășanu îi ripostează. Nu ești aci la Botoșani! D. Al. Kalimachi se scoală de la locul său îndreptându-se spre d. Brătășanu și, fiind reținut de amici, îi strigă: — N­­î trebuc o lecție, obrazni­­cule ! Se naște tumult. Membrii o­poziției protestează cu violență. Principele Kalimachi se ridică la picioare și strigă: — Nu sunteți opoziție, sună cu­ o bandă de nemernici! Urmează un tumult, asurzitor. Toți membrii opoziției sunt in picioare și cer chemarea la or­dine a d-lui Kalimachi. Preșe­dintele sună în zadar clopoțe­lul. — Dacă vă mulțumiți numai cu­ chemarea la ordine, o pri­mesc,­­­­spune principele Kali­machi. D. Ferechide cere cuvântul: — D-le președinte, când ați fost ale președinte al Senatului, ați promis că veți prezida cu imparțialitate, spune d-sa. Un vice-președinte al Senatului a pronunțat un cuvânt nenorocit, pe care admit că aa scăpat fără voie. Nu cerem mai­ mult decât Să-și r­etragă cuvântul. D. Ka­machi. — Ați meritat riposta m­ea. N’am­ nimic de re­tractat. (Tumult. Protestări vio­lente din partea membrilor opo­ziției cari trântesc cu violență pupitrele). D. M. Ferechide. — Iar dacă nu-și retrage cuvântul ne sun­teți dator d-voastră, d-le preșe­dinte, satisfacție. Nu pot admi­te eu, care am fost de atâtea ori consilier al Tronului, să mi se spună că fac parte dintr’o ban­dă de nemernici. D. Kalimachi. Atitudinea d­u­ră necuviincioasă m’a provo­cat.­­Se naște un nou tumult. Mem­brii opoziției, strigă că un astfel de condițiuni Senatul nu mai poate ține ședințe. D. președinte e ai Ut să suspende ședința­. După un sfert de oră ședința ac redeschide. D. Kalimachi cere cuvântul și face următoarea de­clarație : — In urma stăruințelor d-lui președinte și spre a nu creza, di­ficultăți, retrag fraza pe care am pronunțat-o la adresa mi­norității. D. P. Brătășcanu. ■— Sunt un vech­iu parlamentar și toți știu că iau parte la luptele politice fără nici o ambițiune, ci numai cu dragoste de a­nturici pentru țară. In această convingere am­ făcut obiecțiunea că nu­ î bine ca legile să se voteze cu iuțeală noaptea, căci multe greșeli s’au făcut astfel in trecut. Știu să respect Senatul, dar cerem ca și noi să fim respectați. Incidentul se închide. DISCUȚIA MELAGIUI­UI Discursul d-lui Scarlat Arion Printre legile făcute de gu­vernul liberal, I­o­ane d. Sc. Arion, e și legea agrară pe care însuți oratorul prece­dent, d. Tom­a Stel­ian, n’a res­pectat-o, căci timp de doi ani n’a dat islaz sătenilor de pe moșia­ sa. D. Tom­a Stoiian. — Sail d. Arion vorbește Ia necunoștință de cauză sail, dacă știe ce vor­bește, sa făcut ecoul unei ca­lomnii și în acest caz cor cu­­­ albtul Si­t chestie personală. D. Scârbu­ Ariov. — Nu mă așteptam la această întrerupe­re. Chiar azi am­ fost la­ minis­ter și am cercetat dosarul. In schimb, fruntașii noștri, șeful nostru, au făcut mai mult decât at îndatora legea. Iată de partea cui e respectul legilor. Suntem un partid tare, conc­știent de menirea noastră. In ce privește alegerile, ele au fost violente, nu violentate. Opoziția a făcut ca aceste­ alegeri să fie violente. Se plâng liberalii, despre cart­e. Take Ionescu spunea că să ferească Dumnezeu tara de ale­geri libere făcute de liberali. Sunteți aci în Senat 27 de opo­zanți, ca nici odată, și vă plân­geți de modul cum s’au făcut a­­legerile. Să nu spuneți precis în op cont­ine ați fost opriți cheia vot- Nici u­n control nu s’a pu­tut face, de­oarece votul e ab­solut secret. E inexplicabilă atitudinea d-lui I. Brătianu, care, plecând de la guvern în Decembrie 1910, dă mâna cu d. Fleva care l-a executat în afacerea Butești și stă alături de d. Xenopol pe ca­re l-a atacat, fără a-i da cuvân­tul să se apere, aci în Senat, pe chestia unor exproprieri. Partidul liberal e autorul a­­gitațiilor în chestia națională ; de asemenea autorii agitațiilor la sate sunt foștii socialiști din partidul liberal; ei au instigat la sate la 1899, ci au aprins focul la 1907. (Oratorul citește pasagii din scrierile d-lui Haret asupra chestiunei țărănești). Casa rurală a fost prezentată ca un panaceu universal. $i s’a agitat atât de mult această chestie, în­cât și ea a contribuit la răscoalele din 1907. După re­presiune, e curios că în urma re­comandării d-lui Haret, au fost decorați învățătorii din satele cari au ars. Ce rezultat a avut Gara Ru­rală? In trei ani ați cumpărat 57.000 de hectare și au­ dat 2400 de hectare. De-abia plecați de la putere, au­ început iarăși instigațiile la sate. Dovadă manifestul intitu­lat „Vestire de la partida libe­rală”, publicat in ziarele ofi­cioase. In Vlașca au­ răspândit manifeste incendiate și tablouri în cari ciocoiul e reprezentat stând călare pe țăran. Nu aveți cuvinte de a critica programul nostru. Măsurile luate pentru ieftenirea­ traiului erau necesare. Partidul nostru e adevăratul partid cu idei de­mocratice . (Aplauze). Discursul d-lui T. Esaandi Suntem de acord asupra jert­­felor ce se cer pentru armată și asupra sentimentelor de respect și recunoștință către Tron și Di­nastie. E de ob­servat că reforma ad­ministrativă, scumpă iaimei d-lui Gaip care spunea că nu va sta nici un ceas la putere până nu va scoate administrația din politică, e lăsată pe planul al doilea, pentru Ia toamnă. Unde e modificare a legei agrare, abo­lirea maximului și minimului? Ați lăsat-o de­sigur pentru Ia toamnă. Dar chestiunea cârciu­­melor — în care de altfel unii ați vorbit intr-un fel alții în­­tr altul, iar prin publicațiile d-voastră făceau­ promisiuni în­rădite de alegeri? De­sigur, tot la toamnă. N’ați avut curajul să atacați chestiile mari, reformele proec­­tate de d-voastră de mult. In schimb, ați venit cu un pro­gram care nu e­ra foc conserva­tor. Ați numit lege de ieftenire a traiului scutirea țăranilor de impozit. Nici­odată n’am auzit pe țărani cerând scutiri de dări. Și cel puțin, de ați fi fost drepți pentru toți, dacă ați fi scutit și pe micii proprietari de vii, și pe patentări. Foarte bine a spus d. Grădișteanu la Cameră că aceasta nu este o doctrină conservatoare, in programele lui Lascăr Catarigu nu existau scutire de dări și măriri de le­furi în ajunul alegerilor. Legenda d-voastră a asanării moravurilor s­a risipit și ea. In opoziție mați fost răbdători- Ați dat drumul nebunilor, ați făcut manifestații de stradă și ați spart geamuri. La guvern t­’a­­veți stăpânirea de sine. Ați numit cartelul nostru „spurcata împreunare”. Dar la 1905 d-voastră recunoșteai­ legi­timitatea cartelului și găseați că nu e de loc imoral, ba chiar necesar. Ați spus că la 1005 nu era luptă între d-voastră și li­berați. Ați uitat că d. Maiorescu prezida întrunirile in cari se a­­cuza d. Stunden de trădare na­țională. E­ adevărat că din cauza libe­ralilor, la Tutova s’a încheiat cu mare greutate cartelul, dar dacă a fost vorba de un princi­piu mare, am uitat și uzi și patimi și am luptat alături. .Venind la chestiunea alegeri­lor oratorul spune că la Bârlad s’a adus pentru alegeri polițai ad-hoc, s’au mutat unii judecă­tori și s’au adus alții, s’au deta­șat la București administratori de plasa. Revizorul școlar lua cuvântul in Întruniri publice. Ați făcut noaptea o descindere la domiciliul unui cetățean la Galați, ați trimis trupe prin sa­te, dând astfel o nouă impresie de 1907. Ați făcut toate violențele, la Botoșani, la Focșani și în toate părțile, dar un lucru îl repet, este că ați găsit totdauna func­ționari cari să vă sprijinească în violențele d-voastră; este o stare de spirit regretabilă. La Roman d. Cantacuzino-Pa­­șcanu timp de două săptămâni n’a­ putut cși din casă fară a fi în tot drumul huiduit de bandele de bătăuși; la Buzău însuși pre­fectul a dat 12 soldați d-lui Pi­loțti să-l păzească noaptea. A­­poi, noi am făcut violențele ? Din cauza acestor procedeuri s’au găsit câțiva cari tur­dente, la tot HCsonul­ „COHONA“ Biciceiele „CO­RONA­“ sunt ru­tiere rigide, merg uș­or și repede. Sunt cele mai avantagioase mașini de drum și de cursa lungi. „CORONA“ Toate bicicletele „CORONA* “sunt mentale ca toa­­tsi liberă și fri­­na automata prin contrape­­ladare și sunt idealul ori­carui biciclist. AT Na cumpărați o bicicletă până ce nu vedeți grațioasele biciclete . f ® ((„COROII A r1 I care sunt de o mare soliditate și cele mai iuți delete ala lume. bi-I ) SENATUL MUSa i*cum­­ u a­ concura la pre­miile de Paști ce acor­dau» cititorilor și abona­ților noștri, pe­­ ius» de G • șea«e", Aprilie 19 f I­ sionat motivat din partidul d-voastră. Ați reușit in alegeri, dar vă contíí scump ; vă­ costă tot pres­tigiul și autoritatea d-voastră morală. Deși ați reușit, nu veți guverna, pentru două motive, întâiu sunteți departe de a fi o minte și un suflet, cum spunea d. C. Arion, căci d. Carp are o altă mentalitate de­cât a mul­tora dintre d-voastră. Al doilea cuvânt, pentru care nu­­ puteți guverna, e păcătui d-voastră o­­riginar, de a căuta săă înăbușiți curentul pentru d. Take Ione­­scu, și de acest păcat veți muri. Ați avut calea largă, marc­­a reîntregire! marelui partid con­servator : n'ați voit să mergeți pe ea, v’ați­ urmat drumul pe po­teca strâmtă și întortochiată a d-voastră. Mergeți bucuroși, noi nu vă vom urma. (Aplauze pe­ băncile minorităței). Ședința se ridică la orele 5 l­um. ȘEDINȚA DE NOAPTE când se vorbește d­e obligația tuturor de a plăti impozite. Am fi înțeles un impozit pro­porțional, dar n’ați făcut așa. De altă­ parte, ar trebui ca cei scutiți să piardă dreptul de vot Admițând că peste câtva timp proprietatea mică se va înmulți vom ajunge o țară în care im­pozitul funciar să nu fie plătit de­cât de marii proprietari. Ați obiectat că, după legea timbrului se scutește de taxa de succesiune o sumă de 200n Ici sau­ o proprietate rurală mai mică de 5 hectare, dar o taxă nu e un impozit, — toți econo­miștii o spun. De altfel, nu pu­teți invoca o lege ca a­ timbru­lui, care e generală și nu nu­mai pentru o clasa. Nu e nici în tradiția conserva­toare, nici în spiritul legilor noastre să se aducă astf­el de legi periculoase. In afară d­e asta, mă întreb: peste tot 6 hec­tare. au aceeași valoare? Ar tre­bui făcut măcar un amendament in sensul ca să­ se scutească și cei dela orașe. D. I. Lahovari, ministru de domenii. Scutirea, e numai de impozitul datorit­ Statului, iar nu si de zecimile comunale și județene, in ce privește exce­dentele, ultimul recensământ ne a dat­ un spor de 8 milioane asupra budgetului la impozitul funciar, și deci puteam face o­­ degrevare în folosul țăranilor, j Acest act al nostru nu e mer I ceva nou­ nici ceva insolit- 1899 s’a introdus în legea de suc*­cesiuni, propunerea, mea, să se scutească de impozitul de succe­­siune terenurile mai mioi de n hectare și să se scutească prin legea timbrului, de tax de Esca­le toate procesele cari aveau drept, pricină pământuri mai mici de 3 pogoane­­ de ^metrea s’a scutit, de impozitul pe chia I cei cari Plătesc, o chirie mai mi­că de 301­ lei; iată un al treilea PArt.deio‘­­din Constituție era consfințirea unei cuceriri noul, căci până la­ Guza exista privi­legiul boerilor de a nu plan­im­a.Am mai făcut constatarea că cei cari se pretind că poartă. Sara­ lui Lascar Catargiu, prin organul d-lui Di**cu, sau declarat pentru impozitul pro­gresiv. Ca să se știe. . » Se cere închiderea discutei . Disescu vorbește contra închiderii, ați admis te vorbea. Se deschide la orele 9 și 25 mi­nute, sub preșidenția d-lui P. Misir, vice-președinte. D. ministru Titu Maiorescu depune proectul, admis de Ca­meră, pentru modificarea legei de organizare a ministerului instrucției. Se admite urgența. D. raportor N. Negri dă c­ti­­re proectului d­e lege, admis de Cameră, pentru repartizarea ex­cedentului exercițiului 1909-1919 Proectul se admite fără dis­cuție cu 54 bile albe. D. P. Hosuii, raportor, dă ci­tire proectul­ui, admis de Came­ră, pentru aprobarea conven­­țiunei de extrădare încheiată între România și marele­ ducat de Luxemburg. Proectul se admite fără dis­cuție cu 54 bile albe- D. G. Tomoveanu, raportor, dă citire proectului, adm­is de Cameră, pentru aprobarea con­venției internaționale asupra circulării automobilelor. Proectul se admite fără dis­cuție cu 53 bile albe. D. Broșteanu-Urdăreanu dă nicuxuum, <»n —- - , citire proectului, admis do Ca­ 1 că mâine seară d- ,’ n„ meră, pentru unificarea budge­ S dorește să vorbească a­­­ tulul Statului. Proectul se admite fără dis­cuție cu 37 bile albe. Se admite fără discuție pro­ectul, admis de Cameră, prin care ministerul domeniilor e autorizat ca plate personalu­lui și cheltuelilor, necesare pen­tru paza și îngrijirea pădurilor ce va cumpăra în cursul anului de la Casa rurală sau­ de la par­ticulari, să o facă din micile ve­nituri ale acelor păduri. Se admite făr­ă discuție pro­ectul, admis de Cameră, pentru modificarea mai multor artico­le din tariful vamal. Incom­patibilitatea între funcția de primar și re mandat legis­lativ D. M. Haehovan, raportor", dă citire proectului", admis de Cameră, pentru modificarea art. 30 din legea electorală. bi) discuția generală, d. M. Ferechide spune că e o greșează că excepția la incompatibilitate între funcția de primar și aju­tor cu mandatul de deputat sau­ senator, se întinde de la prima­rul orașului București și la a­­cela al orașelor Craiova și Iași. Vorbesc din experiență, spune d-sa. Ca ministru mărturisesc că am fost nevoit să sancționez o lucrare vătămătoare, numai fiindcă primarul în cita sthim­era și în Parlament Primarii deputați sau senatori, refuzați de ministru, creează dificultăți. In numele partidului liberal, declar că vom­ desființa, aceste excepțiuni la incompatibilitate. D. Al. Marghiloman, ministru de interne, spune că primarii acelor orașe mari trebue să fie oameni inteligenți, culți și cu multă experiență; dar astfel de oameni, puși să aleagă, preferă mandatul în Parlament In ce privește obiecția că el fiind în Parlament ar putea face presiuni, ea s’ar putea întinde la tot grupul de deputați și sena­tori din majoritate. Ceea ce ne-a făcut să menți­nem peste tot, în afară de trei orașe, incompatibilitatea, a fost faptul că primarii depind de ministrul de interne și deci n’ar avea independența necesară la Parlament. Asta nu s’ar putea însă, obiecta pentru cele trei ex­cepț­­uri, ci,cî ele nu alterează substanța majorității în Parla­ment. Proectul în total se admite cu 52 bile albe. Prelingirea avantagin­ox indus­­triei naționale D. raportor C. A. Mavrodin dă citire proiectului, admis de Cameră, pentru prelungirea a­­vantajelor acordate fabricilor prin legea industriei naționale, până la 1 Aprilie 1912. Proiectul se admite fără dis­cuție cu 51 bile albe. • Se admite, fără discuție pro­iectul, admis de Cameră, pentru prelungirea pe termen de 20 ani a concesiunei exploatării minei de lignit „Mărgineanca-Făgu­­țel” din jud. Dâmbovița. Ostenirea traiului D. Brofteanu-U Urdăreanu, ra­portor, dă citire proiectului, ad­mis de Cameră, asupra măsuri­lor ce treb­uesc luate pentru ief­tinirea traiului. In discuția generală, d. C. Di­sescu spune că nu­­ a discute daca fenomenele economice se pot reglementa cu măsuri­ arti­ficiale. E de relevat însă faptul că, în măsurile pentru ieftinirea traiului, se găsește și suprima­rea stabilității unor funcționari de la ministerul d­e finanțe, poate fi cel mult o scumpire a traiului pentru ei. Articolul 1 conține o degre­vare. Trebue să avem un mare excedent budgetar, dacă putem face degrevări. Dispoziția a­­ceasta e însă inconsituțională, fiindcă violează articolul 10 din Constituție, care nu admite nici o deosebire de clasă și obligă pe toți fără deosebire a contribui la semnele publice, articol spe­cial al Constituției noastre. Prin art. 1 al proiectului sa face din populația nevoiașe o clasă deo­sebită, care e scutită de impo­zit.. Jurisconsulții și economiș­tii aticăiru uri admit scutiran­dă ’ ’*­­x p” 113111 trata Pe lângă asta eu n am de­cât o parte a. Pr. D. președinte adică tedința­te orele 12. Discuția asupra pre- Eului va continua mâine sudient intre «Unii*. Kali».­După Cridtearak *­Al Kalimachi s­a­ dus la d­:r care prezidase, și va cre­a SS­T. ÎW»» **g*iJ= a închide discuția, cum ceru« majoritatea. [ ^ e» « de vice-președinte. D. Kalimachi a răspuns că un astfel de condițiuni d-sa tm m­aí poate rămâne vice-președinte al a declarat atunci că Incidentul mare._____ SENTINȚA în procesul răstragerilor din ca­setele poștale din portul Ra­madan Giurgiu. 30 Martie. Ani la 9 si luna. dar... la jude­cătoria de ocol, șie reluat to con­­tinuare procesul sustragerilor din caletele postate venite to transit to portul Ramadan. A­­sista și azil un public numeros. Pledoariile aparărei D avocat C. Dimulescu, din partea conductorului Vasilescu, susține că acesta nu poate “ învinuit de tăinuitor, pentru simplul fapt că în casa lui s au­ găsit lucrurile furate din co­tele, tot la cât aci Ișu 1ma*arâs domiciliul și cumnatul sau La­­goșarm principalul vinovat, și de fapt acela obiecte sau găsit în garderoba din camera aces­­tuia Obiectele au fost furate de Lugoșanu și date soției lu­i *• silescu, care ți e soră, spre a le .D.Dimutlescu spune că e o insinuare ode ce se zic Vasilescu, că ar fi știut de an ceasornic pe care cumnatul so și-l însușise dintr’un colet Va­­siliecu nu era un vițios, nici mn­“a51"«tocat V. G. scoate in evidență caltăți e d» bun funcționar ale lui Vaxa^ cu, care timp de 16 ani cut datoria mod «Htetir^oa Vasileacu un P ° aț* ți ttom iur, de­oarece ea stabilit că­­ nu numai că n’a­­ ascuns obiecte­le sustrase dar mei­i a știut pe ci­sterLța lor în casă, ținute* sotia­î n’a vrut să-l sie una m­ Terntofi, solicitând achitarea. Hotărârea . I­a invitarea d-lui magistrat stagiar Bălănescu,­ care judeca, dirigintele oficiului poștal Giur­griuu care era* pi^vile» sc decis* să ia numele direcției generale a poștelor, parte civilă pentru gama de 1310 lei, valoarea obiec­telor­­ uzate din col etc. După o lungă deliberare ju­decate îl rostește următoarea hotărâre: , . .. Achită pe conductorul C. va­silescu și condamnă pe Ion Lu­gojanu la un an închisoare iar pe Marin Bratu, pontonier La N. F. R. din portul Ramadan, la trei luni închisoare. Acești doi din urmă au­ mai fost con­damnaț și la plata despăgubi­rilor civile, în sumă insă numai de 1000 lei. COSTILUL BANAREI IN ROMANIA — Pe ziua de 30 Martie — Dunărea crește pe toată­ întinde­rea până la Tulcea, unde a sta­­ționată. Apele au urmatoarele cote­va centimetri, în raport cu citagiul T -Siveriu 400, Giiafat 450, Ba—­ch­et 447, T.­Mugurele 333, Giurcia 457, Oitean­a 451, Călărași 374, Cer­­navoda 412, Gura-Ialomiței 41S, Ga­­­lați 336, Tulcea 200, 2r­ leorge 2, PISGB28 Boal­ de cehi și urechii Stradă Dűa».a«í Kö, _

Next