Universul, mai 1911 (Anul 29, nr. 116-146)
1911-05-01 / nr. 116
ESCURSIUNEA SUVERANILOR PE DONARE PORTUL HARȘOVA, unde vedeta VALTER MARACINEANU a lovit iahtul regal Calendar pe anul 1911 Ortodox Sâmbătă, 30 Aprilie.— Apași, Iacob. Catolic Sâmbătă, 13 Mai». — Stanislau. Râs. soarelui 4.53. Ap. soarelui 7.31 universul are următorele linii telefonice: Administrația....................6162 Redacția.............................1288 Străinătatea ...... 2056 București, 30 Aprilie 1911, Sardinia ziariștilor Puțină lume își dă seamă cu adevărat de greaua sarcină a ziariștilor, bine înțeles a ziariștilor conștienți de îndatoririle lor și cari își cinstesc profesiunea. In ochii multora, ziariștii sunt" niște oameni neisprăviți, niște „încurcă lume“, adeseori foarte periculoși. Numai cei cari cunosc de aproape greutățile nenumărate ale profesiunii, știu cât de greșită e această părere. Fără îndoială,se găsesc, la noi ca și aiurea, și nechiemați în ramura aceasta de activitate, cum se găsesc în toate ramurile; dar nechiemații nu rezistă: apa trece pietrele rămân. La deschiderea congresului internațional de anul acesta al Presei — făcută cu multă pompă în ziua de 3 Mai str., în Capitoliul din Roma, în prezența Suveranilor Italiei, a miniștrilor și a corpului diplomatic — (congres la care și Presa română e reprezentată prin d-nii I. Procopiu, președintele Sindicatului ziariștilor și directorul ziarului „L’Indépendance Roumaine“, și M. Mora, membru al comitetului și redactor al ziarului „Acțiunea“, președintele Congresului, bătrânul ziarist Singer din Viena, a făcut în discursul său un tablou viu al sarcinei ziariștilor. „După părerea generală, a zis d. Singer, ziariștii trebuie să fie martori zilnici înaintea marelui tribunal al istoriei— și judecători nepărtinitori, cari, ca și cum ar fi ușor lucru, văd și înțeleg toate lucrurile în adevăratele lor proporții și după dreapta lor valoare, fără să le mărească nici să le micșoreze. „Ei trebuie să aibă darul ubicuității, să vadă toate, să audă toate, să știe toate, să explice toate cele — să fie astfel ochiul, urechia, memoria, gura societății și să nu vadă nimic, să nu audă nimic, să nu-și amintească nimic și să facă pe muțți de îndată ce o cere aceasta interesul societății sau al Statului. ..El trebuie să urmeze cu stricteță poruncile imperioase ale unei conștiințe severe și să îmbrățișeze cu entuziasm cauza altora, fără să se întrebe mult cum și pentru ce. „Ei trebuie să vestească bucuriile, durerile, ambițiunile popoarelor, să fie apărătorii apăsaților și nenorociților; și pe de altă parte să „obiectiveze“ totul în jurul lor, să închee ca un fel de proces-verbal internațional al faptelor sa fi,dacă voiți, un dicționar polymatic ce poate fi consultat oricând și nu orice, ocazie. „Ei trebuie să fie internaționaliști din meserie și patrioți din inimă. „Ei trebuie să fie războinici cari rănesc adânc părerea advesarilor și doctori cari vindecă numai decât rana. „Ei trebuie să fie predicatori blânzi, serioși și prin urmare câteodată plictisitori, și în acelaș timp fantaziști amabili și amuzanți. „Atâtea calități și atâtea virtuți se cer de la un biet muritor. „Tot așa de multiple și de schimbătoare ca exigențele acestea sunt și destinele zilnice ale ziariștilor“. toile uniforme in armată M. S. Hegele a aprobat în principiu, cu oarecare modificări, imitai iunie Tumatei. Scopul principal care se urmărește este ca trupele și ofițerii să se prezinte în campanie cu o uniformă mai simplă, mai comodă și de o cuibare mică pentru toate armele și pentru toată îmbrăcămintea omului, ceea ce va face ca trupele să nu pută fi văzute și distinse de departe mai m hi seamă că se caută și o culoare care să bată cât mai puțin la ochi. Pentru campanie, finită de exercițiu și de manevre, «3 va introduce deci un postav de culoare amestentă, cenușiu cu verde, culoarea considerată în general ca cea mai pură vizi Nismai manalele și capetele trupei, cât și mantalele ofițerilor vor fi înlocuite cu desăvârșire, adică pentru toate ținutele, cu mantale confecționate din acest fel de postav. Trupele pedestre vor avea peatru tinuta de campanie, de exerciii și de manevre și pantaloni confecționați tot din acest fel de postav ca al mantalelor. Pentru celelalte ținute, afara de mantale și de capele care îlî schimbă cu desăvârșire, va rămâne atât pentru ofițeri cât și pentru trupă, tot vechea unifornă. Bluza de vară pentru sodați se va confecționa din pânză tot de cu oare cenușie amestecată cu verde și va fi croită astfel să se poată îmbrăca, pe dedesupt, când e timpul rece, cu flanelă sau orice alt efect de îmbrăcăminte, ca : tunică, spenzer, ep acel> o a doua flanelă sau orice obiect de îmbrăcăminte ar avea la îndemână, sau s’ar putea rechiziționa în momentul mobilizării. Se va realiza astfel o economie însemnată, căci nu va mai fi nevoe de a se face aprovizionare de tunici pentru competași și rezerviști. Ofițerii vor avea pentru ținuta de exerciții, manevre și campanie o haină de postav tot de culoare cenușie cu verde, confecționată din postav mai gros pentru iarnă și din camgart subțire pentru vară, cu părți buzunare, fără nasturi aparenți și c o croială simplă, așa ea bluza să nu incomodeze și cu toate acestea să îmbrace bine pe ofițeri. Ofițerii trupelor pedestre vor purita cu această bluză și pantaloni de culoare la sol. La această ținută se va adopta pentru ofițeri un chipiu simplu, fără ga oane vizibile. Ținuta aceasta nu va fi obligatorie pentru ofițeri decât în front de la școala de companie, baterie și escadron în sus, la marșuri, și în campanie. Va fi facultativă la serviciu, în biuroli și în cazarmă. Ea se va decreta definitiv după ce se va prezintă M. S. Regelui mostrele și după ce se va studia chestiunea amănunțit.* Se agită și chestiunea ca ofițerii de rezervă să nu mai fie obligați să aibă decât uniforma de campanie, fiind mai puțin costisitoare.«... «millHMIUUMIM, m... D-nii abonați, cari cer schimbări de adresă,sânt rupați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lar și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. UN ORAȘ MANCIURIAN mistuit de flăcări Petersburg, 29. — S'a anunțat că orașul Kirin din Manciuria chineză a fost distrus de un puternic incendiu. Flăcările au cuprins toate străzile. Au ars peste 3000 de case. Focul s'a întins cu o repeziciune mare, majoritatea caselor fiind de lemn. Clădirile, în care se aflau consulatele europene, au ars și ele afara de consulatul rus care, fiind la marginea orașului, a rămas neatins. Câteva zeci de mii de oameni rămân fără adăpost. Focul a fost pus de bande de hunhuzi. Europenii s'au refugiat cu toții la consulatul rusesc. Petersburg. 29.— Bandele de hunhuzi au dat foc și altor localități din Manciuria, cari sunt pe linia ferată transsiberiang. Greva măcelarilor din Buzău Buzău, 28 Aprilie Sub pretext că vitele s’au scumpit, măcelarii din localitate au scumpit de câteva zile carnea de vacă de la 80 la 90 bani kgr. fără autorizațiunea primăriei. Această măsură nefiind aprobată de autoritățile comunale și cum poliția a primit ordine să dea în judecată pe măcelarii contravenienți, aceștia s’aîi pus în grevă. "Azi, la abatoriul, comunal nu s’a tăiat nici o vită. Tot deodată, măcelarii au cerut printr’o nouă petițiune trimisă primăriei ca aceasta să le încuviințeze acest spor de preț. scursiunea pr mm a Principilor Nicolae și Maia Constanța. 29 Aprilie. Principele Nicolae și Principesa Maria, în escursiunea ce au făcut în Orient cu vaporul Împăratul Traian, au vizitat mai multe orașe. In Cairo au vizitat mai multe instituțiuni unde Li s-a făcut o primire foarte simpatică. La Constantinopol, micii principi împreună cu d. dr. Zaharos, au vizitat pe principesa egipteană Fatma. In onoarea principilor s'au dat câteva concerte în palatul principesei Fatma, și s’au executat dansuri naționale turcești. La plecare, principesa Fatma a făcut micilor principi mai multe daruri, constând din covoare persiane și diferite obiecte orientale, oferindu-le totodată și două fotografii ale sale. Resultate alegerile județene Slatina, 28 Aprilie. Astăzi s’au făcut în acest oraș alegerile județene colegiul I. Candidații guvernamentali au fost d-niî: Mih. Dumitrescu Operan, I.Moțoescu, Radu Popescu, Badea Florescu, Jean Popescu și Luca Lazăr, cari au fost aleși cu câte 208 voturi. Opoziția s’a abținut. Huși, 28 Aprilie. Astăzi s’a făcut alegerea pentru colegiul al treilea județean. Au fost aleși domnii: P. Vicol, Gh. Frenț, D. Gheorghiu, I. E. Radu, V. Arhire și Gr. Enciu. Vaslui, 28 Aprilie. Astăzi s’a făcut alegerea de consilieri județeni la colegiul I, înscriși 186, exprimate 08, anulate 18. Candidații guvernamentali aleși sunt d-nii: I. C. Ioanid cu 65 voturi, D-trie Păncescu cu 66 voturi,Leonida Mavroianu 66, Gr. Gr. Nedelcu 64, Al. Pintilie 65 și Eugeniu Balș cu 64 voturi. Opoziția s’a abținut. Franța în Maroc Eskhenitra, 29. — Coloană Brulard a plecat azi dimineață, Paris, 29.— Trupele franceze s-au ciocnit Vinerea trecută cu triburile Beni-Hassen și Beni Mur. Francezii au avut 36 morți și numeroși răniți. Răsculații au pierdut și ei mulți oameni. Londra, 29.—In cercurile politice de aici se crede că faptul că Germania nă trimes în Maroc vapoare de război și în porturile marocane se află totuși numeroase vase de comerț germane, ar fi un indiciu că Marocul va fi împărțit între câteva Puteri mari. "—«BBilll» Deraierea din gara Predeal NOUĂ AMĂNUNTE Asupra deraierii din stațiunea Predeal, suntem în măsură să dăm următoarele amănunte: abia ieșise din gară trenul accelerat cu No. 14, la ora 5.30 și vagonul poștal care era al doilea din urmă, a sărit de pe macaz, făcând ca ultimul vagon să o apuce pe linia diagonală. Acest vagon, care era de marfă, a răsturnat de pe șine pe cel din,fața lui. Conductorul vagonului poștal Georgescu Gh. a încuiat lada cu valori exact în clipa când acest vagon a început să se clatine. Dar cum ușile vagonului se deschisese singure, conductorul a putut să sară pe partea dreaptă a vagonului. Viteza trenului nefiind încă mare, conductorul s-a ales numai cu câteva ușoare leziuni. In schimb, factorul poștal Gr. Zaman și elevul C. Spirescu de gradul 1, cari se aflau în acelaș vagon, au avut nenorocita inspirație să sară pe partea pe care se înclinase vagonul, așa că vagonul a căzut peste ei, târând pe Spirescu, căruia i-a rupt picioarele, zdrobindu-i brațele și strivindu-i pieptul. De asemenea, Zaman căzând, a fost prins de vagon ,și s'a ales cu pieptul și cu piciorul stâng zdrobite., S‘a dat alarma. Trenul s-a oprit. Apoi, Spirescu și Zaman au fost urcați în vagonul de marfă și duși la spital, unde Spirescu a murit după câteva minute. Starea lui Zaman este mai mult decât îngrijitoare și sunt puține speranțe că va scăpa cu viață. Vagonul poștal a fost complet distrus. Nenorocita victimă Spirescu lasă în urma sa soția și feinci copii, dintre care cel mai de mic abia a împlinit o lună. Georgescu, ușor rănit, și-a revenit repede în fire și s-a înapoiat era în București. AMĂNUNT! asupra sinuciderei tînărului 1. Stoica din Ploești Constența. 29. — După cum am amulat mi, aseară, într’un vagon mortuar atașat la trenul de persoane, a fost transportat cadavrul nefericitului Ion Stoica la Ploești, unde va fi îngropat după ultima sa dorință. Des corespondentul din Ploești al unui ziar din Capitală caută să desmină existența unor scrisori din partea alesei, inimei lui Stoica, totuși ele există și au fost predate de parchet fratelui sinucigașului. Ploești. 29.— Azi, la orele 9 dimineața, a fost adus în localitate corpul lui I. Stoica, care s-a sinucis alaltă erî la Constanța. Din gară corpul nefericitului a fost transportat la cimitirul Viișoara, unde a fost înmormântat. Au asistat un numeros public și representanții diferitelor societăți petrolifere. Programa! congresului Lísjüí ® ĭsîfe’pa!e Craiova, 29 Aprilie. Comitetul Ligei Culturale, secția Craiova, a schițat în trăsuri generale programul congresului general al Ligei ce se va ține la 21 și 22 Mai în orașul nostru. La 20 Mai, orele 4 d. a. primirea congresiștilor la gară.. La 21 începerea desbaterilor. Seara festival la teatrul Național, cu concursul d-nei Mara I Ierăscu. La 22 Mai continuarea desbaterilor. Seara, la teatrul Național, conferința d-lui Iorga, DTOCRATÎ~ S’au conferit următoarele ordine : Ordinul Carol I în gradul de comandor d-lui general de brigadă Leon Mavrocordat, șeful Casei militare regale. Steaua României în gradul de cavaler d-lui maior Paul Angelescu, aghiotant regal. Coroana României, în gradul de comandor, d-lor. Comandor N. Gratoski, aghiotant regal, și dr. Eduard Romalo din București. Escursiunea Suveranilor Prin bălțile Brăilei PE DUNĂRE Brăila, 29 Aprilie. Suveranii au rămas toată noaptea până azi la orele 9 dimineața pe canalul Măcinului. Aseară, dela 8—10 s’au făcut iluminații în fața canalului Filipoiu, pe Dunărea Marinului și în toată întinderea lui. Reflectoarele vedetelor militare răspândeau lumină, în toate direcțiunile. Necontenit se dădeau focuri de artificii și focuri bengale. A fost o adevărată feerie. Toate vasele au fost oprite de a trece înaintea iahtului regal. O mulțime de remorchere și bărci din Brăila, pline cu public, au asistat la iluminațiile de pe canalul Măcinului. Azi dimineață, la orele 9, Suveranii s’au îmbarcat pe vaporul „Chilia“ al serviciului pescăriilor, sub comanda căpitanului Antonescu, și au mers pe canalul Filipoiu în sus până la punctul „Scurtu“, unde în afară de M. S. Regina, toți escursioniștii, în număr de 60 au descins. După ce au vizitat instalațiile, timp de o jumătate de oră, s’au îmbarcat din nou, pornind în sus, spre a admira decorațiunile canalului până la punctul Șerbanu. Au descins și aci, rămânând timp de o jumătate de oră. După ce au vizitat lacul Șerbanu, Auguștii escursioniști și suita s’au înapoiat 2—3 kilometri pe Filipoiu și apoi, în 20 bărci, au trecut prin lacurile Germenele, Oarza până la punctul Catargea, în dreptul satului Filipoiu, unde au ajuns la 2 și un sfert și unde iahtul regal îi aștepta. Suveranii au rămas foarte impresionați de măreția priveliștilor din bălțile județului nostru și au scris câte o cugetare în albumul de la punctul Șerbanu. In vederea vizitei Suveranilor, s’au făcut aci mari pregătiri: pe cheiul pavoazat s’a construit un pavilion de recepție împodobit cu covoare și drapele. Suveranii au sosit la 3 d. a. și au fost întâmpinați la debarcader de prefectul Sfetescu; primarul Constantinescu; sub-prefectul Miclescu; corpul ofițeresc al batalionului de pontonieri, în frunte cu colonel Demetriad; silvicultorul Rapotescu; șeful cultural tutunului, Concita; dirigintele poștei, Rădulescu; judecătorul Romalo; stagiarul lonak.Cu remorcherul „Jean“ au sosit din Brăila, d-nii prefect Hiotu, primar Faranga, în uniformă de locotenent de pontonieri, ajutorii Eliat și Petrovici, deputat St. Ionescu, comandorul Teodorescu, Eugeniu Vasiliu, dirigintele poștei, consilierii comunali și muzica comunală din Brăila. Pe cheia se aflau adunați mii de săteni din comunele vecine : Greci, Văcăreni, Cerna, Garvan, Jijila, cu elevii școalelor respective. Din iacht au descins Regele, Principesele Maria și Elisabeta și Principii Ferdinand și Carol, cari s’au întreținut cu veteranii. După trecerea în revistă a trupelor, corul școalei, sub conducerea directorului Mihăilescu și famiana comunală, au intonat. Imnul Regal. M. S. Regele a pus corul școalelor turce să cânte câteva bucăți. După prezentarea persoanelorde distincție, Suveranul și Principii s-au urcat pe bord, plecând spre Tulcea, la orele 4 de amiază. Ministrul Delavrancea, împreună cu secretarul general Davidescu și inspectorul Elie Radu, au rămas la Macin, de unde pleacă la Constanța cu automobilul. Galați, 29 Aprilie. Azi, la 5 d. a. a trecut prin fața portului îndreptându-se spre Tulcea iahhtul regal însoțit de două vedete și vaporul Tabile Tipu cari îl excortează. Monitoarele au salutat trecerea iachtului cu salve de tunuri, iar pe cheii mulțimea a aclamat pe Suverani. La orele 7 și 15 Seara, iadul regal a sosit în portul nostru, splendid pavoazat. Au descins M. S. Regele și A. A. S.S. R. R. Principii Ferdinand și Carol, însoțiți de prefectul Sfetescu. Corul școalelor a intonat imnul regal. Auguștii oaspeți au fost primiți de subprefectul Alexandrescu și primarul Cardaș cari le-a urat bun sosit și de întregul corp didactic. M. S. Regina a chemat pe coverta vaporului pe mai multe doamne. Suveranul s’a întreținut cu preoții, hogea și persoanele prezente, în care timp corul școalelor intona diferite imnuri. La 7 și 30, iachtul a părăsit portul în uralele nesfârșite ale locuitorilor veniți din întreaga plasă Isaccea. Tulcea, 29 Aprilie: Astă seară, la 8 și luna, a trecut prin portul nostru iachtul regal „Ștefan-cel Mare”. Un public imens ocupă toată întinderea portului. La debarcaderul românesc se află autoritățile în cap cu generalul Toma Constantinescu, primarul Ștefan Borș, directorul prefecturei Nicolau, polițaiul Puiu Alexandrescu. Intâiți au apărut o vedetă și vaporul „domnul Tudor”, cari preced iachtul, care, la intrare în port, își micșorează viteza. Muzica intonează Imnul Regal Mulțimea isbucnește în urale delirante. Iahhtul trece încet pe lângă pontoane, păstrând aceiași alură până la eșirea din port. In timpul acesta se trag rachete și focuri de artificii. Toate casele din port sunt splendid iluminate și decorate, de asemenea vasele care se află în rada portului. De pe vapor, auguștii escursioniști fluturau batistele. Se trag rachete și de la monumentul reanexărei. Iahtul regal rămâne peste noapte la Ceata, iar mâine dimineață pleacă la gura brațului Sfântu Gheorghe. In ziua de 1 Mai, Suveranii se vor întoarce la Tulcea. Satele de pe malul Dunărei și în special comuna Sf. Gheorghe unde Suveranii vor debarca și vor asista la vânatul peștelui din Mare, vor fi împodobite cu drapele naționale. Suveranii se vor mai opri și la canalul „Regele Carol", unde în prezent se ridică un monument în aminitirea construirei acelui canal. Pregătiri pentru primirea familiei Regale Constanța, 29 Aprilie. In vedera sosireî Familiei regale în localitate, se fac mari pregătiri. S’a amenajat palatul regal. Se construesc două arcuri de triumf in piața Independenței din port. Tot, în acest scop, d. prefect Pariano a convocat pentru astă seară în salonul palatului administrativ pe d-nii primar Cănănău, polițai Palade, general Boteanu, comandantul corpului V de armată, și pe dirigintele construcției portului, spre a se consfătui asupra întocmirei programului. ______________ La Macin Macin, 29 Aprilie La Isaccea Isaccea, 29 Aprilie. Prin fața Galaților Prin fața Take! MIȘCAREA DE LA FINANȚE D-nii A. Gănescu, Al. Iliescu, Aristide Cristea, V. I. Volschi, Ilie Predescu și M. Florescu au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vămilor. S’au făcut următoarele numiri de agenți de percepție : D. N. Sănduțu agent de urmărire la Mehedinți. D-nii I. Manolescu, T. Răducescu, Aristin Mera agenți de urmărire la Olt. D-nii Mihail Săndulescu și I. Vlădescu agenți de urmărire la Putna. D. Mihail Stănescu păzitor regional la Dâmbovița în locul d-lui T. Demetrescu lăsat în disponibilitate. D. C. N. Petre, agent de urmărire la Buzau în locul d-lui Anton G. Anastase lăsat în disponibilitate. JL Stp&Tttt in editura ziarului ,.Universul ‘ Citim OBASSIÎ! SOMA O broșură foarte elegantă, alcătuită ca o deosebită îngrijire,cuprinzând explicații întinse asupra instituțiilor, palatelor ,monumentelor Capitalei Italiei, precum și asupra încântătoarelor împrejurimi. Călăuza orașului Roma e indispensabilă pentru orice roman care vizitează expoziția din Roma. Prețul 1 leu. Se găsește de vânzare la Administrația „Universulnî“. Revoluția din Mexic Londra, (‘). Telegramă din Mexic. Revoluția s’a întins și în regiunile cari până acum rămăseseră credinicoase guvernului. Președintele Diaz n’a demisionat, deși promite mereu că va demisiona. 12 mii de răsculați au pornit contra capitalei Mexic, care se află în pericol de a cădea în mâinile răsculaților. Populația din oraș s-a unit cu armata guvernamentală care-l apără. Londra. 29.—Șeful insurgenților, Madero, a refuzat de a mai urma tratative de împăcare cu guvernul până când Diaz nu-și va da demisia, EXPLOZII BELL ABITOR — Doi mecanici răniți — Aseară, la orele 6 și jumătate, din ce cauză nu se știe, un tub cu acid carbonic a făcut explozie în atelierul mecanic de la Abatorul comunal. Mecanicul-șef Albert Debuner, de 50 ani, din str. Apele Minerale No. 4, și mecanicul Costică Ureche, din calea Văcărești No. 260, au fost răniți,—cel dintâi la cap și brațe, iar celalt la față și piept. Au fost tranșați de internul de la salvare. " BARBARIA ,le la circumscripția IO Era la orele 3 d. a., muncitorul Ion Niculescu, din str. Carol Davila No. 13, se înapoia spre casă împreună cu femeea lui, Marița, și ea muncitoare, venind de la mama acesteia, care locuește la Tei. Ajungând în dreptul spitalului Colertina, cei doi muncitori se văd opriți în drum de un sergent de stradă și invitați la secție. Omul a cerut explicații și sergentul arătând spre cârciuma din fața spitalului, unde se aflau la masă doi subcomisari îmbrăcați în uniformă și alți doi polițiști civili—răspunse că așa are poruncă de la mai marii lui. Muncitorul și femeea lui au urmat atunci pe sergent până la circumscripția 10. Acolo, Ion Niculescu a fost băgat în camera subcomisarului, unde unul dintre polițiștii civili întors repede de la cârciumă, a început să-l lovească cu pumnii peste față. Venind în intervalul acesta un alt polițist și cerând lămuriri, bătăușul i-a răspuns că Niculescu era Urmărit, că nesupus la legea recrutărei. Muncitorul abia atunci a priceput pentru ce fusese adus la circumscripție, și, cum el făcuse armată, a trimis repede pe femee acasă de i-a adus livretul, cu care s’a justificat. Muncitorul Ion Niculescu scăpând dela circumscripția 10, plin de sânge și cu ochiul drept aproape scos din orbită, a venit la redacția noastră unde ne-a istorisit cele ce i s’au întâmplat. Deși loviturile polițiștilor lăsase urme vizibile pe corpul și fața nenorocitului muncitor, totuși spre a fi pe deplin documentați, am făcut cercetări pentru verificarea faptelor. Ne-am convins că victima nu a exagerat nimic. Polițiștii au săvârșit această barbarie fiind beți și în amețeala lor au confundat pe Ion Niculescu cu un nesupus urmărit de mult de ei, cunoscut doar sub numele de Zamfir. In afară de aceasta în timpul bătăei în circumscripție chiar i s’a furat muncitorului Ion Niculescu, un portofel cu 22 lei și 20 de bani. Al. Tissescu MIȘCAREA de la pescăriile Statului S’au făcut următoarele confirmări, numiri și înaintări, pe ziua de 1 Aprilie la administrația pescăriilor din Constanța : Au fost confirmați d-niî : Traian Delighios ca contabil, Florea Bilegan, ca agent de control al piețelor, Petre Mârzea, ca revizor cl. I, și Ion Duțulescu, căpitan al șalupei, toți în locurile prevăzute prin bugetul în curs. Au fost numiți: actualul agent cl. I, diurnist, Achil Clonaru, în postul de agent cl. I și actualul cap al biuroului vânzării București, Gh. Dâmboviceanu în postul de verificator, ambele noul creiate prin bugetul pe exercițiul în curs. A fost înaintat actualul desenator-conductor C. N. Niculescu, în postul de verificator, nou creiat prin bugetul pe exercițiu în curs. S’a primit demisiunea d-lui C. C. Popescu din funcțiunea de ajutor-contabil la administrația pescăriilor Statului din Tulcea. UN VIOL MONSTRUOS Târgoviște, 28 Aprilie. Soldatul Smaranda Ion din reg. 3 Dâmbovița No. 22, în dimineața de 25 Aprilie a plecat din Budișteni (Mușcel) spre a veni la Târgoviște, la regimente Când a ajuns pe o câmpie da lângă Hulubești, cam pe la 7 și luni., a găsit pe fata Steliana, în vârstă de 12 ani, fiica locuitorului Nae G. Popescu, din Hulubești, păzind niște vite. Apropiindu-se de ea, a ademenit-o la început, iar apoi amenințând-o cu baioneta, a dus-o în pădurea de alături, unde după ce i-a înfundat gura cu o batistă a siluit-o. După aceea și-a văzut de drum. Fata, desmeticindu-se, s’a dus acasă, povestind părinților cele petrecute. Aceștia s’au plâns autorităților, cari au intervenit ca fata să fie internată în spitalul județean din Târgoviște, fiind serios bolnavă. Greu însă de aflat autorul monstruoasei fapte. A fost nevoe ca toți soldații regimentului să fie văzuți di victimă, care a indicat pe autor recunoscându-l. Soldatul a fost cercetat imediat și nu a mărturisit decât după multe ezitări. Soldatul a fost arestat. Trebue să adaug că soldatul e recidivist, mai fiind condamnat pentru o faptă identică la • luni închisoare, de către tribut natal Muscel, înainte de a fi înrolat în armată. NQUISE CmCUMSCRIPȚIE pentru școlile primare Circumscripțiile școalelor primare particulare au fost modificate după cum urmează : Circ. I cuprinde școalele primare paticulare din București și jud. Ilfov. Circ. II : cele din jud. Mihvdinti, Gorj, Vâlcea Dolj, Romanațî, Olt, Argeș, Muscel, Dâmbovița, Prahova, Buzău, R.Sărat, Ialomița, Vlașca și Teleorman. Circ. III: cele din județele Roman, Neamț, Bacău, Putna, Brăila, Tulcea Constanța și Covurlui. Circ. IV : cele din județele Iași, Botoșani, Porohoi, Vaslui, Fulciu, Tivtova, Tecuci și Suceava. ______ CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) ISPRĂVILE UNUI MANIAC Poliția a arestat acum vre-o două săptămâni pe un anuma M. Muntean si zis Chinezu, zis Japonezii, învinuit, de mai multe furturi. Fiind trimis înaintea judecătorului de instrucție, a dat semne de alienație mintală. Intr’adevăr, Munteanu venise îmbrăcat într’un pardesiu lung, negru. El purta părul și barbi* mare astfel că sămăna mai mult cu un călugăr, mai ales că și pe piept purta un șir de mătănii și o cruce de metal. Fiind trimis șpre a fi examinat de d-ni medici legiiști N. Stoenescu și N. Minovici, aceștia au recunoscut în Munteanu pe un vechiu mușterin al ospătăriei populare. El se ducea în fiecare zi, la amiazi, își lua mâncare, apoi pleca cu ea de înconjura trei biserici și numai după ce îndeplinea această formalitate se apuca să mănânce. D-nii medici au opinat ca Munteanu să fie deocamdată internat în ospiciul „Caritatea“ spre a fi supus unei observații medicale și numai după aceea își vor depune raportul. LĂPTARII COOPERATIVE Am spus într’alt număr al ziarului nostru că ministerul de domenii voește să înființeze mai multe lăptării cooperative, în diferite localități din țară. Prima măsură ce s’a luat, a fost acela de a se îmbunătăți rasa vacilor, pentru ca aceastea să dea lapte și mai bun. Astfel s’au trimes anul acesta la Runcu (Dâmbovița), două tauri Schwitz și la Pietroșița, în același județ, patru tauri de aceiași rasă. Toți taurii de prin împrejurimi au fost castrați. ei fi apE”ai “dunaiei . Pe ziua de 29 Aprilie 1911 — iN ALSTIîOLIVG VUIA Apele au următoarele cote în centimetri, în raport cu etiagiul: Passan 235 ; Linz—24; Vioria 19 ; Pressburg — Budapesta 300 ; Mohács 345 ; Semiin 464 ; Orjova 382; IA ROMANIA Dunărea scade la Călărași , o staționară la Galați, iar in celelalte porturi crește. Apele au următoarele cote în centimetri, in raport cu etiagiul, T -Severin 507, Calafat 480, Bechet 445, T.Măgurele 394, Ciurgii 152, Oltenița 452, Călărași 391, Cernavoda 431, Gura Ialomiței 448, Galați 377, Tulcea —. » . 18) Frumoasa Mexicană de PAUL BERTNEY PARTEA UNTAI A ! IV voi SOAR 1 JE ! VII Insulta — Oh! Dumnezeule!.. suntem pierduți. Lergerac se arăta din ce în ce mai neînduplecat. — Mă rog, ce doriți de la mine, c-nă? Ea regăsi puțin curaj. — Domnule, cum vedeți, deziluzia mea e foarte mare... Eram sigură că știți totul... Așa-mi spusese Roland... în momentul când să-și dea sufletul... Mi-a spus să mă adresez dvs.. tare veți fi singurul meu protector, prieten.... — încă o dată, de unde veniți ? — Din Mexic... Sunt văduva vărului dv. — Roland s’a însurat ? Și o privi cu curiozitate. — Acum 7 luni. — Și nu ne-a spus nimic ? — Căsătoria noastră s’a făcut în secret, nici tatăl meu nu a știut. — Mă rog, ce vârstă aveți ? — Douăzeci... vom împlini... — Magistrații nu v’au cerut actul de consimțimânt ? —La noi căsătoriile se fac la biserică și când preotul a binecuvântat.... — Căsătoria e legitimă... Aci însă sunt mai încurcate... In orice caz arătați-vă cu dovezi drepturile și... Deocamdată, trebuie să fim rezervați. Se sculă, ca și cum voia să o concedieze. — Ah! Domnule! în memoria vărului d-tale, care te iubea... care avea toată încrederea în d-ta... care m’a trimis aci... îți jur că ți-a scris o scrisoare, în care îți povestea despre căsătoria noastră. Doamne! Doamne! repeta ea, cum de nu ai primit acea scrisoare... S’o fi rătăcit... Dar a trimes’o, a trimes’o, știu bine. Fu apucată de o mare descurajare. — Dacă nu te vom avea pe d-ta... suntem perduți... singura noastră scăpare d-ta erai.... începu să plângă cu suspine: — Tata... m’a gonit.... — Ah ! își zise Francois da Largerac, știa ce spune cel care a scris scrisoarea. Apoi spuse tare: — Te-a gonit!... poate că găsise că te căsătorise și cam fără regulă... dar acest accident nenorocit... pentru d-ta nu schimbă de joc situațiunea... Ai adus actele justificative? Lasă-le aci ca să le verific. Ea îl privi așa că ar fi îmblânzit și pe o fiară sălbatică, dar inima lui i se întărise prea mult... — Nu... murmură ea, n’am nimic. — Atunci... când le vei avea. Și se îndreptă spre ușa cabinetului. — Domnule... mai asculta-mă, e îngrozitor ce se petrece... te rog... nu e pentru mine..... la mine nu mă gândesc... dacă ași fi fost singură pe lume nu ași mai fi venit aci. Am venit pentru copilașul meu care e un Aspremont, care are acelaș sânge ca d-ta. Pentru el m’a condamnat Roland să trăesc.... — D-nă, nu pot să pricep nici tonul, nici lacrămile d-tale.... ți-am spus adu dovezile. — Dar v’am spus că nu am nimic. In biserica în care m’am cununat acolo mi s’au întâmplat toate nenorocirile... a avut loc o luptă groaznică. In urmă cineva a rupt foia din registrul în care fusese trecută căsătoria, foaia pe care o iscălise preotul și 2 martori. — Unde sunt martorii ? — Preotul a fost omorât; d. dl’Albigny de asemenea, poate că-l cunoașteți. — Și el a murit ? Și surâse cu răutate... Apoi adăugă : — Desigur că a murit și celalt martor ? — Nu, celălalt trăește. — Atunci spunem numele lui. Spunea toate acestea cu un ton așa de batjocoritor, încât ea îl privi, ca și cum i-ar fi spus : — D-ta, care pretinzi că nu știi nimic, parcă ai cunoaște întreaga mea nenorocire. Răspunse disperată : — E un om de rând, un bătrân servitor al tatălui meu pe care nu l-am spus, căci tatăl meu l-ar fi gonit, sau l-ar fi omorât poate. — Ar fi murit și el ca ceilalți. Astfel baronul Largerac aflase ceea ce vroia să știe. Scrisoarea era exactă. Anonimul nu mințise. Schimbă tonul. — Acum, fiindcă te-am ascultat, să mă asculți și d-ta. Aci nu suntem în Mexic. Aci suntem în Franța, unde nu e de ajuns mărturia unui individ, cu care ți-a fost rușine și în țara d-tale. — Oh ! Domnule ! — Mă rog... îmi rămâne să-țî dau un sfat... Să nu mai reînoeștî asemenea scene, cari nu au nici un ecou în cabinetul meu, dar cari repetate aiurea ar putea să-ți pricinuiască un mare rău. Nu ai dreptul în Franța, d-ră Manuela Casteras să-ți dai un nume pe care nu-1 ai... de aceia, te rog să renunți la numele d'Aspremonte.. e și numele mamei mele și nu voi permite niciodată să-l poarte o străină. Oh! era prea mult. Plină de revoltă, ea strigă: — E numele meu... e numele ce-i va purta copilul meu. — Care... acela care nu s’a născut încă, sau acela care nu a așteptat întâlnirea d-tale cu locotenentul d’Aspremont. Profitând de mirarea ei, continuă: — Astfel, d-ră Casteras, înțelegi bine că te cunoaștem și că i s-am demascat. Lovitura d-tale nu a reușit... Mai bine te-aî astâmpăra. — Dar e monstruos ceia ce spui d-ta. — Asta e tot ce aveam să-ți spui. Legea franceză pedepsește pe aventurierele cari vin să tulbure liniștea familiilor. Vocea lui se ridica la un ton din ce în ce mai înalt, mai imperios. — Legea franceză procedează în mod foarte sumar. Fără zgomot, aventurierele sunt expulzate peste frontieră, sub escortă de jandarmi. Știi acum ce te așteaptă. Da, dacă mai aud vorbindu-se de d-ta..., dacă aflu că vrei să șantajezi pe unchiul meu, atunci îți spun pe cuvântul meu de cinste, că peste o oră ești arestată și expulzată. Am sfârșit. Sună. — Joseph, spune el servitorului care intră, conduce d-na. Priviți-o bine ca să o recunoașteți.. Să nu o lăsați niciodată să mai dea ochi cu mine, sau cu unchiul meu. Și pentru a pune capăt scenei,, eși pe altă ușă. — Aide, d-nă... aide !... spunea servitorul cu un sentiment plin de teamă, căci bietul ce era foarte impresionat. (Va arata.) *