Universul, mai 1911 (Anul 29, nr. 116-146)

1911-05-01 / nr. 116

ESCURSIUNEA SUVERANILOR PE DONARE PORTUL HARȘOVA, unde vedeta VALTER MARACINEANU a lovit iahtul regal Calendar pe anul 1911 Ortodox Sâmbătă, 30 Aprilie.— Apași, Iacob. Catolic Sâmbătă, 13 Mai». — Stanislau. Râs. soarelui 4.53. Ap. soarelui 7.31 universul are următorele linii telefonice: Administrația....................6162 Redacția.............................12­88 Străinătatea ...... 20­­56 București, 30 Aprilie 1911, Sardinia ziariștilor Puțină lume își dă seamă cu adevărat de greaua sarcină a ziariștilor, bine înțeles a ziariș­tilor conștienți de îndatoririle lor și cari își cinstesc profesiu­nea. In ochii multora, ziariștii sunt" niște oameni neisprăviți, niște „încurcă lume“, adeseori foarte periculoși. Nu­mai cei cari cunosc de a­­proape greutățile nenumărate ale profesiunii, știu cât de gre­șită e această părere. Fără­­ în­doială,­se găsesc, la noi ca și a­­iurea, și nechiemați în ramura aceasta de activitate, cum se gă­sesc în toate ramurile; d­ar ne­­chiemații nu rezistă: apa trece pietrele rămân. La deschiderea congresului in­ternațional de anul acesta al Presei —­ făcută cu multă pom­pă în ziua de 3 Mai st­r., în Ca­­pitoliul din Roma, în prezența Suveranilor Italiei, a miniștrilor și a corpului diplomatic — (con­gres la care și Presa română e reprezentată prin d-nii I. Pro­­copiu, președintele Sindicatului ziariștilor și directorul ziarului „L’Indépendance Roumaine“, și M. Mora, membru al comitetu­lui și redactor al ziarului „Ac­țiunea“­, președintele Congresu­lui, bătrânul ziarist Singer din Viena, a făcut în discursul său­ un tablou viu al sarcinei ziariș­tilor. „După părerea­ generală, a zis d. Singer, ziariștii trebuie să fie martori zilnici înaintea marelui tribunal al istoriei­­— și judecă­tori nepărtinitori, cari, ca și cum ar fi ușor lucru, văd și în­țeleg toate lucrurile în adevăra­tele lor proporții și după dreap­ta lor valoare, fără să le mă­rească nici să le micșoreze. „Ei trebuie să aibă darul ubi­cuității, să vadă toate, să audă toate, să știe toate, să explice toate cele — să fie astfel ochiul, urechia, memoria, gura societă­ții și să nu vadă nimic, să nu au­dă nimic, să nu-și amintească nimic și să facă pe muțți de în­dată ce o cere aceasta interesul societății sau al Statului. ..El trebuie să urmeze cu stric­­teță poruncile imperioase ale u­­nei conștiințe severe și să îmbră­țișeze cu entuziasm cauza alto­ra, fără să se întrebe mult cum și pentru ce. „Ei trebuie să vestească bucu­riile, durerile, ambițiunile po­poarelor, să fie apărătorii apă­saților și nenorociților; și pe de altă parte să „obiectiveze“ totul în jurul lor, să închee ca un fel de proces-verbal internațional al faptelor sa fi,­­dacă voiți, un dicționar polymatic ce poate fi consultat ori­când și nu ori­ce, o­­cazie. „Ei trebuie să fie internațio­naliști din meserie și patrioți din inimă. „Ei trebuie să fie războinici cari rănesc adânc părerea adve­­sarilor și doctori cari vindecă numai­­ decât rana. „Ei trebuie să fie predicatori blânzi, serioși și prin urmare câteodată plictisitori, și în ace­­laș timp fantaziști amabili și amuzanți. „Atâtea calități și atâtea vir­tuți se cer de la un­­ biet muri­tor. „Tot așa de multiple și de schimbătoare ca exigențele a­­cestea sunt și destinele zilnice a­­le ziariștilor“. toile uniforme in armată M. S. Hegele a aprobat în principiu, cu oare­care modificări, imitai iunie Tum­atei. Scopul principal care se urmărește este ca trupele și ofițerii să se pre­zinte în campanie cu o uniformă mai simplă, mai comodă și de o cuibare m­ic­ă pentru toate armele și pentru toată îmbrăcămintea omului, ceea­ ce va face ca trupele să nu p­ută fi vă­zute­­ și distinse de departe mai m hi seamă că se caută și o culoare care să bată cât mai puțin la ochi. Pentru campanie, finită de exer­cițiu și de manevre, «3 va introduce deci un postav de culoare ames­tentă, cenușiu cu verde, culoarea considera­tă în general ca cea mai pur­ă vizi­ Nismai man­alele și capetele trupei, cât și mantalele ofițerilor vor fi înlo­cuite cu desăvârșire, adică pentru­ toate ținutele, cu mantale confecțio­nate din acest fel de postav. Trupele pedestre vor avea peat­ru tinuta de campanie, de exerc­iii și de manevre și pantaloni confecționați tot din a­­cest fel de postav ca al mantalelor. Pentru celelalte ținu­te, afara de mantale și de capele care îlî schi­mb­­ă cu desăvârșire, va­ rămâne atât pen­tru ofițeri cât și pentru trupă, tot ve­chea unifor­nă. Bluza de vară pentru so­da­ț­i se va confecționa din pânză tot de cu oare cenușie amestecată cu verde și va fi croită astfel să se poată îmbrăca, pe de­desupt, când e timpul rece, cu fla­nelă sau ori­ce alt efect de îmbrăcă­minte, ca : tunică, spenzer, ep­ acel> o a doua flanelă sau ori­ce obiect­ de îmbrăcăminte ar avea la îndemână, sau s’ar putea rechiziționa în momen­tul mobilizării. Se va realiza astfel o economie în­semnată, căci nu va mai fi nevoe de a se face aprovizionare de tunici pen­tru comp­etași și rezerviști. Ofițerii vor avea pentru ținuta de exerciții, manevre și campanie o hai­nă de postav tot de culoare cenușie cu verde, confecționată din postav mai gros pentru iarnă și din camgart subțire pentru vară, cu pă­rți buzu­nare, fără nasturi aparenți și c o croială simplă, așa ea bluza să nu­­ incomodeze și cu toate acestea să îm­brace bine pe ofițeri. Ofițerii trupelor pedestre vor puri­­ta cu această bluză și pantaloni de culoare la sol. La această ținută se va adopta pentru ofițeri un chipiu simplu, fără ga oane vizibile. Ținuta aceasta nu va fi obligatorie pentru ofițeri de­cât în front de la școala de companie, baterie și esca­­dron în sus, la marșuri, și în cam­panie. Va fi facultativă la serviciu, în biu­­roli și în cazarmă. Ea se va decreta definitiv după ce se va prezintă M. S. Regelui mostrele și după ce se va studia chestiunea amănunțit.* Se agită și chestiunea ca ofițerii de rezervă să nu mai fie obligați să aibă de­cât uniforma de campanie, fiind mai puțin costisitoare.­­­«... «millHMIUUMIM, m­... D-nii abonați, cari cer schim­­bări de adresă,sânt ru­pați cu in­sistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lar și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zia­rului la noua adresă. UN ORAȘ MANCIURIAN mistuit de flăcări Petersburg, 29. — S'a anunțat că orașul Kirin din Manciuria chineză a fost distrus de un pu­ternic incendiu. Flăcările au­ cu­prins toate străzile. Au­ ars peste 3000 de case. Focul s'a întins cu o repeziciune mare, majoritatea caselor fiind de lemn. Clădirile, în care se aflau con­sulatele europene, au ars și ele afara de consulatul rus care, fi­ind la marginea orașului, a ră­mas neatins. Câteva zeci de mii de oameni rămân fără adăpost. Focul a fost pus de bande de hunhuzi. Europenii s'au­ refugi­at cu toții la consulatul rusesc. Petersburg. 29.— Bandele de hunhuzi au dat foc și altor loca­lități din Manciuria, cari sunt pe linia ferată transsiberiang. Greva măcelarilor din Buzău Buzău, 28 Aprilie Sub pretext că vitele s’au scumpit, măcelarii din localitate au scumpit de câteva zile carnea de vacă de la 80 la 90 bani kgr. fără autorizațiunea primăriei. Această măsură­ nefiind apro­bată de autoritățile comunale și cum poliția a primit ordine să dea în judecată pe măcelarii contravenienți, aceștia s’aîi pus în grevă. "Azi, la abatoriul, comunal nu s’a tăiat nici o vită. Tot de­odată, măcelarii au ce­rut printr’o nouă petițiune tri­misă primăriei ca aceasta să le încuviințeze­ acest spor de preț. scursiunea pr mm a Principilor Nicolae și Ma­ia Constanța. 29 Aprilie. Principele Nicolae și Princi­pesa Maria, în escursiunea ce au făcut în Orient cu vaporul Împăratul Traian, au vizitat mai multe orașe. In Cairo au vizitat mai multe instituțiuni unde Li s-a făcut o primire foarte simpatică. La Constantinopol, micii prin­cipi împreună cu d. dr. Zaha­­ros, au vizitat pe principesa e­­gipteană Fatma. In onoarea principilor s'au dat câteva concerte în palatul prin­cipesei Fatma, și s’au executat dansuri naționale turcești. La plecare, principesa Fatma a făcut micilor principi mai multe daruri, constând din co­voare persiane și diferite obiec­te orientale, oferindu-le tot­o­­dată și două fotografii ale sale. Resultate­ alegerile­ județene Slatina, 28 Aprilie. Astăzi s’au făcut în acest o­­raș alegerile județene colegiul I. Candidații guvernamentali au fost d-niî: Mih. Dumitrescu Ope­ran, I.Moțoescu, Radu Popescu, Badea Florescu, Jean Popescu și Luca Lazăr, cari au fost aleși cu câte 208 voturi. Opoziția s’a abținut. Huși, 28 Aprilie. Astăzi s’a făcut alegerea pen­tru colegiul al treilea județean. Au fost aleși domnii: P. Vicol, Gh. Frenț, D. Gheorghiu, I. E. Radu, V. Arh­ire și Gr. Enciu. Vaslui, 28 Aprilie. Astăzi s’a făcut alegerea de consilieri județeni la colegiul I, înscriși 186, exprimate 08, a­­nulate 18. Candidații guvernamentali a­­leși sunt d-nii: I. C. Ioanid cu 65 voturi, D-trie Păncescu cu 66 voturi,­­Leonida Mavroianu 66, Gr. Gr. Nedelcu 64, Al. Pintilie 65 și Eugeniu Balș cu 64 voturi. Opoziția s’a abținut. Franța în Maroc Eskhenitra, 2­9. — Coloană Brulard a plecat azi dimineață, Paris, 29.— Trupele franceze s-au ciocnit Vinerea trecută cu triburile Beni-Hassen și Beni Mu­r. Francezii au avut 36 morți și numeroși răniți. Răsculații au­ pierdut și ei mulți oameni. Londra, 29.—In cercurile poli­tice de aici se crede că faptul că Germania n­ă trimes în Ma­roc vapoare de război și în por­turile marocane se află totuși numeroase vase de comerț ger­mane, ar fi un indiciu că Maro­cul va fi împărțit între câteva Puteri mari. "—«BBilll» Deraierea din gara Predeal NOUĂ AMĂNUNTE Asupra deraierii din stațiunea Predeal, suntem în măsură să dăm următoarele amănunte: a­­bia ieșise din gară trenul accele­rat cu No. 14, la ora 5.30 și vago­nul poștal care era al doilea din urmă, a sărit de pe macaz, fă­când ca ultimul vagon să o apuce pe linia diagonală. Acest vagon, care era de marfă, a răsturnat de pe șine pe­­ cel din,­­fața lui. Conductorul vagonului poștal Georgescu Gh. a încuiat lada cu valori exact în clipa când acest vagon a început să se clatine. Dar cum ușile vagonului se des­chisese singure,­ conductorul a putut să sară pe partea dreaptă a vagonului. Viteza trenului nefiind încă mare, conductorul s-a ales nu­mai cu câteva ușoare leziuni. In schimb, factorul poștal Gr. Zaman și elevul C. Spirescu de gradul 1, cari se aflau în acelaș vagon, au avut nenorocita ins­pirație să sară pe partea pe ca­re se înclinase vagonul, așa că vagonul a căzut peste ei, târând pe Spirescu, căruia i-a rupt­ pi­cioarele, zdro­bindu-i brațele și strivindu-i pieptul. De aseme­nea, Zaman căzând, a fost prins de vagon ,și s'a ales cu pieptul și cu piciorul stâng zdrobite., S‘a dat alarma. Trenul s-a o­­prit. Apoi, Spirescu și Zaman au fost urcați în vagonul de marfă și duși la spital, unde Spirescu a murit după câteva minute. Starea lui Zaman este mai mult decât îngrijitoare și sunt puține speranțe că va scă­pa cu viață. Vagonul poștal a fost complet distrus. Nenorocita victimă Spirescu lasă în urma sa soția și feinci copii, dintre care cel mai d­e mic abia a împlinit o lună. Georgescu, ușor rănit, și-a revenit repede în fire și s-a îna­poiat era în București. AMĂNUNT! asupra sinuciderei tînărului 1. Stoica din Ploești Constența. 29. — După cum am amulat m­i, aseară, într’un vagon mortuar atașat la trenul de persoane, a fost transportat cadavrul neferici­tului Ion Stoica la Ploești, unde va fi îngropat după ultima sa dorință. Des corespondentul din Ploești al unui ziar din Capitală caută să des­­min­­ă existența unor scrisori din par­tea alesei, inimei lui Stoica, totuși ele există și au fost predate de par­chet fratelui sinucigașului. Ploești. 29.— Azi, la orele 9 dimineața, a fost adus în locali­tate corpul lui I. Stoica, care s-a sinucis alaltă erî la Constanța. Din gară corpul nefericitului a fost transportat la cimitirul Viișoara, unde a fost înmor­mântat. Au asistat un numeros public și representanții diferite­­lor societăți petrolifere. Programa! congresului Lísjüí ® ĭsîfe’pa!e Craiova, 29 Aprilie. Comitetul Ligei Culturale, secția Craiova, a schițat în tră­suri generale programul congre­sului general al Ligei ce se va ține la 21 și 22 Mai în orașul nostru. La 20 Mai, orele 4 d. a. primirea congresiștilor la gară.. La 21 începerea desbaterilor. Seara festival la teatrul Națio­nal, cu concursul d-nei Mara I­ Ierăscu. La 22 Mai continuarea desbaterilor. Seara, la teatrul Național, conferința d-lui Iorga, DTOCRATÎ~ S’au conferit următoarele or­dine : Ordinul Carol I în gradul de comandor d-lui general de bri­gadă Leon Mavrocordat, șeful Casei militare regale. Steaua României în gradul de cavaler d-lui maior Paul Ange­­lescu, aghiotant regal. Coroana României, în gradul de­­ comandor, d-lor. Comandor N. Gratoski, aghiotant regal, și dr. Eduard Romalo din Bucu­rești. Escursiunea Suveranilor Prin bălțile Brăilei PE DUNĂRE Brăila, 29 Aprilie. Suveranii au rămas toată noaptea până azi la orele 9 di­mineața pe canalul Măcinului. Aseară, dela 8—10 s’au făcut iluminații în fața canalului Fi­­lipoiu, pe Dunărea Marinului și în toată întinderea lui. Reflec­toarele vedetelor militare răs­pândeau lumină, în toate direc­țiunile. Necontenit se dădeau fo­curi de artificii și focuri benga­le. A fost o adevărată feerie. Toate vasele au fost oprite de a trece înaintea iah­tului re­gal. O mulțime de remorchere și bărci din Brăila, pline cu pu­blic, au asistat la iluminațiile de pe canalul Măcinului. Azi dimineață, la orele 9, Su­veranii s’au îmbarcat pe vapo­rul „Chilia“ al serviciului pes­căriilor, sub comanda căpitanu­lui Antonescu, și au mers pe canalul Filipoiu în sus până la punctul „Scurtu“, unde în afa­ră de M. S. Regina, toți escursi­­oniștii, în număr de 60 au des­cins. După ce au vizitat instala­țiile, timp­ de­ o jumătate de oră, s’au îmbarcat din nou, pornind în sus, spre a admira decora­­țiunile canalului până la punc­tul Șerbanu. Au descins și aci, rămânând timp de o jumătate de oră. După ce­ au­­ vizitat lacul Șerbanu, Auguștii escursioniști și suita s’au înapoiat 2—3 k­ilo­­metri pe Filipoiu și apoi, în 20 bărci, au trecut prin lacurile Germenele, Oarza până la punc­tul Catargea, în dreptul satu­lui Filipoiu, unde au ajuns la 2 și un sfert și unde iah­tul re­gal îi aștepta. Suveranii au rămas foarte impresionați de măreția prive­liștilor din bălțile județului nos­­­tru și au scris câte o cugetare în albumul de la punctul Șer­banu. In vederea vizitei Suveranilor, s’au făcut aci mari pregătiri: pe cheiul pavoazat s’a construit un pavilion de recepție împodo­bit cu covoare și drapele. Suveranii au sosit la 3 d. a. și au fost întâmpinați la debar­cader de prefectul Sfetescu; pri­marul Constantinescu; sub-pre­­fectul Miclescu; corpul ofițeresc al batalionului de pontonieri, în frunte cu colonel Demetriad; sil­vicultorul Rapotescu; șeful cul­tural tutunului, Concita; diri­gintele poștei, Rădulescu; jude­cătorul Romalo; stagiarul lo­nak.­­Cu remorcherul „Jean“ au so­sit din Brăila, d-nii prefect Hio­­tu, primar Faranga, în unifor­mă de locotenent de pontonieri, ajutorii Eliat și Petrovici, depu­tat St. Ionescu, comandorul Te­­odorescu, Eugeniu Vasiliu, diri­gintele poștei, consilierii comu­nali și muzica comunală din Brăila. Pe cheia se aflau adunați mii de săteni din comunele vecine : Greci, Văcăreni, Cerna, Gar­­van, Jijila, cu elevii școalelor respective. Din iacht au descins Regele, Principesele Maria și Elisabeta și Principii Ferdinand și Carol, cari s’au întreținut cu vetera­nii. După trecerea în revistă a trupelor, corul școalei, sub con­ducerea directorului Mihăilescu și famiana comunală, au­ into­nat. Imnul Regal. M. S. Regele a pus corul școalelor turce să cânte câteva bucăți. După prezentarea persoanelor­­de distincție,­ Suveranul și Prin­cipii s-au urcat pe bord, ple­când spre Tulcea, la orele 4 de amiază. Ministrul Delavrancea, împre­ună cu secretarul general Davi­­descu și inspectorul Elie Radu, au rămas la Macin, d­e unde pleacă la Constanța cu automo­bilul. Galați, 29 Aprilie. Azi, la 5 d. a. a trecut prin fața portului îndreptându-se spre Tulcea iahhtul regal însoțit de două vedete și­ vaporul Ta­bile T­ipu cari îl excortează. Monitoarele au salutat trece­rea iachtului cu salve de tunuri, iar pe cheii mulțimea a aclamat pe Suverani. La orele 7 și 15 Seara, iad­ul regal a sosit în portul nostru, splendid pavoazat. Au descins M. S. Regele și A. A. S.S. R. R. Principii Ferdi­nand și Carol, însoțiți de prefec­tul­ Sfetescu. Corul școalelor a intonat imnul regal. Auguștii oaspeți au fost primiți de sub­prefectul Ale­xandrescu și prima­rul Cardaș cari le-a urat bun sosit și de­­ întregul corp didac­tic. M. S. Regina a chemat pe co­verta vaporului pe mai multe doamne. Suveranul s’a întreți­nut cu preoții, hogea și persoa­nele prezente, în care timp co­­rul școalelor intona diferite im­nuri. La 7 și 30, iachtul a părăsit portul în uralele nesfârșite ale locuitorilor veniți din întreaga plasă Isaccea. Tulcea, 29 Aprilie: Astă seară, la 8 și luna, a trecut prin portul nostru iachtul regal „Ștefan-cel­ Mare”. Un pu­blic imens ocupă toată întinde­rea portului. La debarcaderul românesc se află autoritățile în cap cu generalul Toma Con­stantinescu, primarul­­ Ștefan Borș, directorul prefecturei Ni­colau, polițaiul Puiu Alexan­­drescu. Intâiți au apărut o vedetă și vaporul „domnul Tudor”, cari preced iachtul, care, la intrare în port, își micșorează viteza. Muzica intonează Imnul Regal Mulțimea isbucnește în urale delirante. Iahhtul trece încet pe lângă pontoane, păstrând aceiași a­­lură până la eșirea din port. In timpul acesta se trag rachete și focuri de artificii. Toate casele din port sunt splendid iluminate și decorate, de asemenea vasele care se află în rada portului. De pe vapor,­ auguștii escursioniști fluturau batistele. Se trag ra­chete și de la monumentul rea­­nexărei. Iah­tul regal rămâne peste noapte la Ceata, iar mâine di­mineață pleacă la gura brațului Sfântu Gheorghe.­ In ziua de 1 Mai, Suveranii se vor întoarce la Tulcea. Satele de pe malul Dunărei și în special comuna Sf. Gheorgh­e unde Suveranii vor debarca și vor asista la vânatul peștelui din Mare, vor fi împodobite cu drapele naționale. Suveranii se vor mai opri și la canalul „Regele Carol", unde în prezent se ridică un monument în­ aminitirea construirei acelui canal. Pregătiri pentru primirea fa­miliei Regale Constanța, 29 Aprilie. In vedera sosireî Familiei­ re­gale în localitate, se fac mari pregătiri. S’a amenajat palatul regal. Se construesc două arcuri de triumf in piața Independenței din port. Tot, în acest scop, d. prefect Pariano a convocat pentru as­­tă seară în salonul palatului ad­ministrativ pe d-nii primar Că­­nănău, polițai Palade, general Boteanu, comandantul corpului V de armată, și pe dirigintele construcției portului, spre a se consfătui asupra întocmirei pro­gramului. ______________ La Macin Macin, 29 Aprilie La Isaccea Isaccea, 29 Aprilie. Prin fața Galaților Prin fața Take! MIȘCAREA DE LA FINANȚE D-nii A. Gănescu­, Al. Iliescu, Aristide Cristea, V. I. Volschi, Ilie Predescu și M. Florescu au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vă­milor. S’au făcut următoarele nu­miri de agenți de percepție : D. N. Sănduțu agent de ur­mărire la Mehedinți. D-nii I. Manolescu, T. Rădu­­cescu, Aristin Mera agenți de urmărire la Olt. D-nii Mihail Săndulescu și I. Vlădescu­ agenți de urmărire la Putna. D. Mihail Stănescu păzitor re­gional la Dâmbovița în locul d-lui T. Demetrescu lăsat în dis­ponibilitate. D. C. N. Petre, agent de ur­mărire la Buzau în locul d-lui Anton G. Anastase lăsat în dis­ponibilitate. JL Stp&Tttt in editura ziaru­l­ui ,.Universul ‘ Citim OBASSIÎ! SOMA O broșură foarte elegantă, alcă­tuită ca o deosebită îngrijire,cu­prinzând explicații întinse asu­pra instituțiilor, palatelor ,monu­mentelor Capitalei Italiei, pre­cum și asupra încântătoarelor împrejurimi. Călăuza orașului Roma e in­dispensabilă pentru orice roman care vizitează expoziția din Ro­ma. Prețul 1 leu. Se găsește de vânzare la Admi­nistrația „Universulnî“. Revoluția din Mexic Londra, (‘).­­ Telegramă din Mexic. Revoluția s’a întins și în regiunile cari până acum ră­măseseră credinicoase guvernu­lui. Președintele Diaz n’a demisio­nat, de­și promite m­ereu că va demisiona. 12 mii de răsculați au pornit contra capitalei Mexic, care se află în pericol de a cădea în mâinile răsculaților. Populația din oraș s-a unit cu­­ armata gu­vernamentală care-l apără. Londra. 29.—Șeful insurgen­ților, Madero, a refuzat de a mai urma tratative de împăcare cu guvernul până când Diaz nu-și va da demisia, EXPLOZII BELL ABITOR — Doi mecanici răniți — Aseară, la orele 6 și jumăta­te, din ce cauză nu se știe, un tub cu acid carbonic a făcut ex­plozie în atelierul mecanic de la Abatorul comunal. Mecanicul-șef Albert Debuner, de 50 ani, din str. Apele­ Mine­­rale No. 4, și mecanicul Costi­­că Ureche, din calea Văcărești No. 260, au fost răniți,—cel din­tâi la cap și brațe, iar celalt la față și piept. Au fost tranșați de internul de la salvare. " BARBARIA ,le la circumscripția IO Era la orele 3 d. a., muncito­rul Ion Niculescu, din str. Ca­rol Davila No. 13, se înapoia spre casă împreună cu femeea lui, Marița, și ea muncitoare, venind de la mama acesteia, ca­re locuește la Tei. Ajungând­ în dreptul spitalu­lui Cole­rtina, cei doi muncitori se văd opriți în drum de un sergent de stradă și invitați la secție. Omul a cerut explicații și sergentul arătând spre câr­ciuma din fața spitalului, unde se aflau la masă doi subcomi­sari îmbrăcați în uniformă și alți doi polițiști civili—răspun­se că așa are poruncă de la mai marii lui. Muncitorul și femeea lui au urmat atunci pe sergent până la circumscripția 10. Acolo, Ion Niculescu a fost băgat în camera subcomisa­ru­­lui, unde unul dintre polițiștii civili întors repede de la cârciu­mă, a început să-l lovească cu pumnii peste față. Venind în intervalul acesta un alt polițist și cerând lămuriri, bătăușul i-a răspuns că Nicules­­cu era Urmărit,­ că nesupus la legea recrutărei. Muncitorul abia atunci a pri­ceput pentru ce fusese adus la circumscripție, și, cum el făcuse arm­ată, a trimis repede pe femee acasă de i-a adus livretul, cu care s’a justificat. Muncitorul Ion Niculescu scă­pând dela circumscripția 10, plin de sânge și cu ochiul drept aproape scos din orbită, a venit la redacția noastră unde ne-a is­torisit cele ce i s’au întâmplat. Deși loviturile polițiștilor lă­sase urme vizibile pe corpul și fața nenorocitului muncitor, to­tuși spre a fi pe deplin docu­mentați, am făcut­ cercetări pen­tru verificarea faptelor. Ne-am convins că victima nu a exage­rat nimic. Polițiștii au săvârșit această barbarie fiind beți și în amețea­la lor au confundat pe Ion Ni­culescu cu un nesupus urmărit de mult de ei, cunoscut doar sub numele de Zamfir. In afară de aceasta în timpul bătăei în circumscripție chiar i s’a furat muncitorului Ion Nicu­lescu, un portofel cu 22 lei și 20 de bani. Al. Tissescu MIȘCAREA de la pescăriile Statului S’au făcut următoarele confir­mări, numiri și înaintări, pe ziua de 1 Aprilie la administra­ția pescăriilor din Constanța : Au fost confirmați d-niî : Tra­ian Delighios ca contabil, Flo­­rea Bilegan, ca agent de control al piețelor, Petre Mârzea, ca revizor cl. I, și Ion Duțulescu, căpitan al șalupei, toți în locu­rile prevăzute prin bugetul în curs. Au fost numiți: actualul a­­gent cl.­ I, diurnist, Achil Clo­­naru, în postul de agent cl. I și actualul cap al biuroului vân­zării București, Gh. Dâmbovi­­ceanu în postul de verificator, ambele noul creiate prin bu­getul pe exercițiul în curs. A fost înaintat actualul dese­­nator-conductor C. N. Nicules­cu, în postul de verificator, nou creiat prin bugetul pe exercițiu­ în curs. S’a primit demisiunea d-lui C. C. Popescu din funcțiunea de a­­jutor-contabil la administrația pescăriilor Statului din Tulcea. UN VIOL MONSTRUOS Târgoviște, 28 Aprilie. Soldatul Smaranda Ion din reg. 3 Dâmbovița No. 22, în di­mineața de 25 Aprilie a plecat din Budișteni (Mușcel) spre a veni la Târgoviște, la regimente Când a ajuns pe o câmpie da lângă Hulubești, cam pe la 7 și luni., a găsit pe fata Ste­li­ana, în vârstă de 12 ani, fiica locuitorului Nae G. Popescu, din Hulubești, păzind niște vite. Apropiindu-se de ea, a ademe­nit-o la început, iar apoi ame­nințând-o cu baioneta, a dus-o în pădurea de alături, unde du­pă ce i-a înfundat gura cu o ba­tistă a siluit-o. După aceea și-a văzut de drum. Fata, desm­eticindu-se, s’a dus acasă, povestind părinților cele petrecute. Aceștia s’au plâns au­torităților, cari au intervenit ca fata să fie internată în spitalul județean din T­ârgoviște, fiind serios bolnavă. Greu însă de aflat autorul monstruoasei fapte. A fost nevoe ca toți soldații regimentului să fie văzuți di victimă, care a indicat pe autor recunoscându-l. Soldatul a fost cercetat ime­­diat și nu a mărturisit de­cât după multe ezitări. Soldatul a fost arestat. Trebue să adaug că soldatul e recidivist, mai fiind condam­­nat pentru o faptă identică la • luni închisoare, de către tribut natal Muscel, înainte de a fi în­rolat în armată. NQUISE CmCUMSCRIPȚIE pentru școlile primare Circumscripțiile școalelor primare particulare au­ fost modificate după cum urmează : Circ. I cuprinde școalele primare paticulare din București și jud. Ilfov­. Circ. II : cele din jud. Mihvdinti, Gorj, Vâlcea Dolj, Romanațî, Olt, Argeș, Muscel, Dâmbovița, Prahova, Buzău, R.­Sărat, Ialomița, Vlașca și Teleorman. Circ. III: cele din județele Roman, Neamț, Bacău, Putna, Brăila, Tulcea Constanța și Covurlui. Circ. IV : cele din județele Iași, Bo­­toșani, Porohoi, Vaslui, Fulciu, Tiv­tova, Tecuci și Suceava. ______ CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) ISPRĂVILE UNUI MANIAC Poliția a arestat acum vre-o două săptămâni pe un anuma M. Muntean si zis Chinezu, zis Japonezii, învinuit, de mai multe furturi. Fiind trimis înaintea judecă­torului de instrucție, a dat sem­ne de alienație mintală. Intr’adevăr, Munteanu venise îmbrăcat într’un pardesiu lung, negru. El purta părul și barbi* mare astfel că sămăna mai mult cu un călugăr, mai ales că și pe piept purta un șir de mătănii și o cruce de metal. Fiind trimis ș­pre a fi exami­nat de d-ni­ medici legiiști N. Stoene­scu și N. Minovici, aceș­tia au­ recunoscut în Munteanu pe un vech­iu mușterin­ al ospă­­tăriei populare. El se ducea în fiecare zi, la amiazi, își lua mâncare, apoi pleca cu ea de înconjura trei biserici și numai după ce înde­plinea această formalitate se a­­puca să mănânce. D-nii medici au opinat ca Munteanu să fie deocamdată in­ternat în ospiciul „Caritatea“ spre a fi supus unei observații medicale și numai după aceea își vor depune raportul. LĂPTARII COOPERATIVE Am spus într’alt număr al ziarului nostru că ministerul de domenii voește să înființeze mai multe lăptării cooperative, în diferite localități din țară. Pri­ma măsură ce s’a luat, a fost­ a­­cela de a se îmbunătăți rasa va­cilor, pentru ca aceastea să dea lapte și mai bun. Astfel s’au trimes anul acesta la Runcu (Dâmbovița), două tauri Schwitz și la Pietroșița, în același județ, patru tauri de a­­ceiași rasă. Toți taurii de prin împreju­rimi au fost castrați. ei fi apE”ai “dunaiei . Pe ziua de 29 Aprilie 1911 — iN ALSTIîO­LIVG VUIA Apele au următoarele cote în c­entimetri, în raport cu etiagiul: Passan­ 235 ; Linz—24; Vioria 19 ; Pressburg —­­ Budapesta 300 ; Mo­hács 345 ; Semiin 464 ; Or­jova 382; IA ROMANIA Dunărea scade la Călărași , o staționară la Galați, iar in cele­lalte porturi crește. Apele au­ următoarele cote în centimetri, in raport cu etiagiul­, T -Severin 507, Calafat 480, Be­chet 445, T.­Măgurele 394, Ciurgii 152, Oltenița 452, Călărași 391, Cer­navoda 431, Gura­ Ialomiței 448, Ga­lați 377, Tulcea —. » . 18) Frumoasa Mexicană de PAUL BERTNEY PARTEA UNTAI A ! IV voi­ SOAR 1 JE ! VII Insulta — Oh! Dumnezeule!.. suntem pierduți. Lergerac se arăta din ce în ce mai neînduplecat. — Mă rog, ce doriți de la mi­ne, c-nă? Ea regăsi puțin curaj. — Domnule, cum vedeți, dezi­luzia mea e foarte mare... Eram sigură că știți totul... Așa-mi spusese Roland... în momentul când să-și dea sufletul... Mi-a spus să mă adresez dvs.. tare veți fi singurul meu pro­tector, prieten.... — încă o dată, de unde veniți ? — Din Mexic... Sunt văduva vărului d­v. — Roland s’a însurat ? Și o privi cu curiozitate. — Acum 7 luni. — Și nu ne-a spus nimic ? — Căsătoria noastră s’a făcut în secret, nici tatăl meu nu a știut. — Mă rog, ce vârstă aveți ? — Douăzeci... vom­ împlini... — Magistrații nu v’au cerut actul de consimțimânt ? —La noi căsătoriile se fac la biserică și când preotul a bine­cuvântat.... — Căsătoria e legitimă... Aci însă sunt mai încurcate... In ori­ce caz arătați-vă cu dovezi drep­turile și... Deocamdată, trebuie să fim rezervați. Se sculă, ca și cum voia să o concedieze. — Ah! Domnule! în memoria vărului d-tale, care te iubea... care avea toată î­ncrederea în d-ta... care m’a trimis aci... îți jur că ți-a scris o scrisoare, în care îți povestea despre căsătoria noastră. Doamne! Doamne! repeta ea, cum de nu ai primit acea scri­soare... S’o fi rătăcit... Dar a tri­­mes’o, a trimes’o, știu bine. Fu apucată de o mare descu­­raj­are. — Dacă nu te vom avea pe d-ta... suntem perduți... singura noastră scăpare d-ta erai.... începu să plângă cu suspine: — Tata... m’a gonit.... — Ah ! își zise Francois­­ da Largerac, știa ce spune cel care a scris scrisoarea. Apoi spuse tare: — Te-a gonit!... poate că găsi­se că te căsătorise și cam fără regulă... dar acest accident ne­norocit... pentru d-ta nu schim­bă de joc situațiunea... Ai adus actele justificative? Lasă-le aci ca să le verific. Ea îl privi așa că ar fi îm­blânzit și pe o fiară sălbatică, dar inima lui i se întărise prea mult... — Nu... murmură ea, n’am nimic. — Atunci... când le vei avea. Și se îndreptă spre ușa cabi­netului. — Domnule... mai asculta-mă, e îngrozitor ce se petrece... te rog... nu e pentru mine..... la mine nu mă gândesc... dacă ași fi fost singură pe lume nu ași mai fi venit aci. Am venit pentru copilașul meu care e un Aspremont, care are acelaș sânge ca d-ta. Pentru el m’a condamnat Roland să trăesc.... — D-nă, nu pot să pricep nici tonul, nici lacrămile d-tale.... ți-am spus adu dovezile. — Dar v’am spus că nu am nimic. In biserica în care m’am cununat acolo mi s’au întâmplat toate nenorocirile... a avut loc o­­ luptă groaznică. In urmă cineva a rupt foia din registrul în care fusese trecută căsătoria, foaia pe care o iscălise preotul și 2 martori. — Unde sunt martorii ? — Preotul a fost omorât; d. dl’Albigny de asemenea, poate că-l cunoașteți. — Și el a murit ? Și surâse cu răutate... Apoi adăugă : — Desigur că a murit și celalt martor ? — Nu, celălalt trăește. — Atunci spune­m­ numele lui. Spunea toate acestea cu un ton așa de batjocoritor, în­cât ea îl privi, ca și cum i-ar fi spus : — D-ta, care pretinzi că nu știi nimic, parcă ai cunoaște în­treaga mea nenorocire. Răspunse disperată : — E un om de rând, un bă­trân servitor al tatălui meu pe care nu l-am spus, căci tatăl meu l-ar fi gonit, sau l-ar fi o­­morât poate. — Ar fi murit și el ca ceilalți. Astfel baronul Largerac aflase ceea ce vroia să știe. Scrisoarea era exactă. Anoni­mul nu mințise. Schimbă tonul. — Acum, fiindcă te-am ascul­tat, să mă asculți și d-ta. Aci nu suntem în Mexic. Aci suntem în Franța, unde nu e de ajuns mărturia unui individ, cu care ți-a fost rușine și în țara d-tale. — Oh ! Domnule ! — Mă rog... îmi rămâne să-țî dau un sfat... Să nu mai reîno­­eștî asemenea scene, cari nu au nici un ecou în cabinetul meu, dar cari repetate aiurea ar pu­tea să-ți pricinuiască un mare rău. Nu ai dreptul în Franța, d-ră Manuela Casteras să-ți dai un nume pe care nu-1 ai... de aceia, te rog să renunți la numele d'Aspremonte.. e și numele ma­mei mele și nu voi­ permite nici­odată să-l poarte o străină. Oh! era prea mult. Plină de revoltă, ea strigă: — E numele meu... e numele ce-i va purta copilul meu. — Care... acela care nu s’a năs­cut încă, sau acela care nu a aș­teptat întâlnirea d-tale cu lo­cotenentul d’Aspremont. Profitând de mirarea ei, con­tinuă: — Astfel, d-ră Casteras, înțe­legi bine că te cunoaștem și că i s-am demascat. Lovitura d-tale nu a reușit... Mai bine te-aî astâmpăra. — Dar e monstruos ceia ce spui d-ta. — Asta e tot ce aveam să-ți spui. Legea franceză pedepsește pe aventurierele cari vin să tul­bure liniștea familiilor. Vocea lui se ridica la un ton din ce în ce mai înalt, mai im­perios. — Legea franceză procedează în mod foarte sumar. Fără zgomot, aventurierele sunt expulzate peste frontieră, sub escortă de jandarmi. Știi acum ce te așteaptă. Da, dacă mai aud vorbindu-se de d-ta..., dacă aflu că vrei să șantajezi pe unchiul meu, a­­tunci îți spun pe cuvântul meu de cinste, că peste o oră ești a­­restată și expulzată. Am sfârșit. Sună. — Joseph, spune el servitorului care intră, condu­ce d-na. Pri­­viți-o bine ca să o recunoașteți.. Să nu o lăsați nici­odată să mai dea ochi cu mine, sau cu un­chiul meu. Și pentru a pune capăt scenei,, eși pe altă ușă. — Aide, d-nă... aide !... spu­­nea servitorul cu un sentiment plin de teamă, căci bietul ce era foarte impresionat. (Va arata.) *

Next