Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)
1911-06-01 / nr. 147
AIm XXIX—NO. 147—MIERCURI 1 IUNIE 1911 — 1 .*»" FIemicsî LUIGI CAZZAVILLAN Calendar pe anul 1911 Ortodox Marii, SS Marti.—Apost. Eremia. Catolic Mart, 13 luani.— Anton de Padua, ftăs. soarelui 4.32. Ap. soarelui 7.58. UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația . . . [ . 662 Redacția ....... 12] SS Străinătatea . . . . . . 20] 58 București, 31 Maiu 1911. Greutăți cu legea meseriilor Am înșirat câteva din lacunele constatate cu aplicarea de până acuma a legea meseriilor și relevate mai cu de amănuntul de „Revista economică și financiară“. Mai spicuim câteva observații, asupra cărora de asemenea atragem atenția tuturor celor ce se interesează — și cine nu se interesează ? — de chestiunea aceasta. Mari dificultăți prezintă articolul din legea meseriilor, care prevede că spre a se putea constitui o corporație, se cere un număr de cel puțin 50 de meseriași care să aibă exercițiul drepturilor civile și politice și ca două treimi din numărul total al meseriașilor să hotărască prin majoritatea lor despre constituirea corporației. Dacă tutrna comună nu sunt 50 de meseriași, ei se pot înscrie în corporația comunei învecinată. Cea dintâi urmare a acestui articol a fost că s’au înființat foarte multe corporații care dispunând de un număr mic de membri, și deci de încasări neînsemnate din cotizații, erau lipsite de un fond material îndestulător ca să facă față cheltuelilor de administrația și întreținere, ca plata personalului. Încălzit, iluminat și altele. Din această cauză, ministerul industriei și comerțului a căutat să mai reducă numărul corporațiilor, chiar cu riscul de a întruni bresle diferite în una și aceeași corporație, și s-a și reușit, atât în București cât și în Craiova, Botoșani, și alte orașe. Chiar unele Camere de meserii au cerut ministerului să nu lase sa se înființeze corporații unde sunt membri prea puțini, ca în comunele rurale, unda și controlul Camerelor asupra gestiunilor e cu neputință. — Camera de meserii din Ploești cu multă dreptate a făcut constatările că: 1) numărul de 50 de meseriași cu drepturi politice cerut de lege pentru înființarea unei corporațiuni nu a îndestulător față de greutățile bănești ce au de suportat; 2) că înmulțirea corporațiunilor sporește ambițiunile după titluri și ranguri; 3) că legea e prea complicată în formă; 4) că ar fi de dorit o centralizare cât mai mare a corporațiunilor din motive de economie și de o mai lesnicioasă conducere și administrare. In Moldova, pe de altă parte, cu multă greutate , s-au putut forma corporațiile,din cauză că majoritatea meseriașilor erau, in mai multe orașe, evrei. Camera de meserii raportase ministerului de industrie că evreii refuzau să participe la constituirea corporațiilor, până ce vor dobândi drepturi egale cu meseriașii români, și tot această Cameră a cerut să fie autorizată a interpreta legea în înțelesul ca orce corporație să se poată constitui, oricare ar fi numărul membrilor prezenți, dacă vor fi de față două treimi din numărul meseriașilor români. O greutate mare este, — ca să încheiem pentru astăzi cu această constatare, — și cu încasarea cotizațiilor. Restanțele au fost și sunt așa de numeroase, încât ele reprezintă peste f10 și 70 la sută din ceea ce ar fi trebuit să se încaseze. Sunt meseriași în urmă cu plata cotizațiilor pe mai mulți ani. Unele corporații, spre a începe o „eră nouă“, aüertat de la o anumită dată restantele meseriașilor, în speranța că vor fi buni platnici pe viitor. Rezultatul a fost, că s’au supărat meseriașii buni platnici, iar cei răi platnici au rămas cu năravul și în viitor. Aceasta a făcut pe minister să înființeze anul trecut pentru București o percepție specială pentru toate corporațiile; rezultatele par a fi favorabile; prin această măsură veniturile corporațiilor și ale caselor de ajutor au crescut în chip simțitor. CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 ban! In România.—10 Damm streinatate .... REDACȚIA ȘI ADMINISTRATIA«•Al. Strada Brezoianu ti. BucuregO« C ® mg[2?]su! Facultatea de medicina din Iași IHN TURCIA Holera la Constantinopol Constantinopol, 28 Mai. Holera și-a făcut din nou apariția în capitala Turciei. Ceea ce e de observat însă este faptul că anul acesta holera a mut să vie odată cu începerea căldurilor și deci nu se știe cînd ne va părăsi. Anul trecut primul caz se semnalase oficial abia pe la 13 Septembrie și totuși am avut sute de cazuri mortale și a pus groaza în toată populația. Acum însă, când se stabilește așa de cu vreme, se crede că o să facă adevărate ravagii. Deși prin Asia Mică, mai ales la Samsun 1 și la Smirna , de mult bântuia acest flagel, totuși populația Capitalei nu era imediat amenințată, dată fiind prea marea depărtare de orașele contaminate. Azi Insă când cele câteva cazuri suspecte supuse examenului bacteriologic au dat un rezultat pozitiv, putem spune, cu toate că autoritățile locale nu au declarat oficial ivirea holerei, că avem în Constantinopol holeră. Aici în Turcia, holera, pe lângă efectele, el dezastroasă, are însă și o parte bună. Anume contribue foarte mult la curățenia orașului și trezește pe funcționarii publici însărcinați cu igiena orașului. Lucrul acesta s’a observat și anul trecut. In tot timpul cât a stat holera orașul se prezintă cu mult mai curat și se luaseră măsuri serioase contra unor astfel de epidemii, cari măsuri au rămas însă literă moartă de îndată ce holera a început să se împuțineze, cu toate că Constantinopolul are nevoie de așa măsuri chiar când nu bântue B nici o epidemie. iMSade* dar* nam 1* coace vapoarele românești fac de trei ori pe săptămână cursa la Constantinopol și faptul că numărul pasagerilor e întotdeauna mai mare în timpul varei, ar putea să nască în mulți idea că acest flagel are să pătrundă ușor și în țară. Cu măsurile luate încă de pe acum de către autoritățile portului Constanța și cu aparatul sanitar bine organizat de care dispune țara sunt foarte puține șanse de pătrunderea holerei în țară. Cei doi frați Sultanul Mehmet V ajungând la Salonic unde i s-a făcut o primire din cele mai grandioase, a ținut cu această ocazie să se intereseze de soarta și de sănătatea aceluia care l-a ținut pe el închis timp de 33 de ani. In acest scop sultanul a trimis la vila Abațini pe primul secretar al palatului, Halid Zia bey împreună cu Hadi Pașa, inspectorul general al armatei, să transmită lui Abdul Hamid salutările lui frățești și să se intereseze de sănătatea lui. Sultanul detronat a primit imediat această deputațiune și, foarte mișcat, zice-se, a spus: „Grație generozităței națiunii nu duc lipsă de nimic. Mulțumesc Majestatei Sale și îi exprim recunoștință“. Deputațiu mea a vrut să explice lui Abdul Hamid prezența Sultanului la Salonic și în Macedonia, spunându-i că deși Mehmed V a vrut la început să renunțe la această călătorie numai și numai ca să nu dea loc la susceptibilități, totuși a făcut pasul acesta având în vedere interesul patriei. La aceasta, Abdul-Hamid a răspuns: „Sunt foarte fericit, din contră, că pot să asist la acest succes al M. Sale și că am fost onorat direct cu această ocazie“. ____ Podgorean din Franța ADERÂND LA GERMANIA Paris, 30. — La Colombes a fost ridicat steagul german, cu vulturul imperial, deasupra școalei comunale. Pa altă casă s’a pus o inscripțiunne pe care se citea „Țis, Wilhelm, dealurile Champagniei, căci murdara Republică nu le mai vrea!“ Pe alte case s’au pus inscripțiuni cu „Trăiască Prusia!“. In multe locuri fâlfâie steaguri roșii. Trupele ie-au dat jos. Paris. 30. — In ultimele două zile liniștea n’a mai fost turburată în Champagne, totuși trupele vor rămâne până la completa liniștire a spiritelor. Acum podgorenii se mărginesc numai la mici demonstrații și afișare de placarde cu diferite inscripțiuni. Astfel pe o casă a fost ridicat un steag cu următoarea inscripțiune: „Bătrâne Monts, mergi pe calea ce ai apucat, și lasă ca cei slabi să vie la mine, Wilhelm II“. Pe un alt steag era scris astfel : „Lui Wilhelm al II-lea, Bazin ți-a vândut Alsacia și Lorena pentru suma de 50 milioane, iar eu ți-oi da Champagne pentru 10 milioane. Aștept răspuns telegrafic. Monis, compatriotul tau“. Un alt steag purta următoarea inscripție: „Trăiască Germania ! Vrem să fim supuși Împăratului Wilhelm, decât victimele guvernului francez”. Jandarmii și armata au mult de lucru cu îndepărtarea acestor inscripții, cari sunt mereu înlocuite. PROGRAMUL CURSURILOR de vară de la Vălenii de Munte Ca și în anii trecuți, la 1 iuliea. a se deschide la Văleni cursurile de vară, anul al treilea. Iată. programul cursurilor : A. D. Xenopol, Istoria Românilor; Virgil Arion, Sociologia: A. C. Cuza, Economia națională; C. Alimănișteanu, Economia națională; V. Bogrea, Literaturi europene; N. Dobrescu, Istoria bisericii; dr. I. Răducanu, Organizarea națională a pieței economice ; locotenent-colonel Manolescu - Mladianu, Armata noastră în trecut; G. M. Murgoci, Geografie și geologie; dr. St. Bogdan, Chimia; dr. C. Șumuleanu, Chimia; V. Pârvan, Istoria veche ; H. Frollo, Literatura italiană; inginer Mircea, Despre petroleu; N. D. Popovici-Lupu, Gospodăria noastră rurală; N. Iorga, Istoria românilor, după călătorii străini și după scrisori contimporane. Desfacerea obiectelor lucrate în școalele de meserii Pentru a se înlesni desfacerea obiectelor de dogărie care se găsesc confecționate pentru vânzare la unele școale de meserii din țară, ministerul cultelor și al instrucțiunei a decis ca aceste obiecte să fie trimise la București, la școala superioară de meserii, unde vor fi expuse spre vânzare. In consecință ministerul a trimis directorilor școalelor de meserii o circulară prin care le spune să expedieze toate, aceste obiecte întrucât sunnt, în stare bună și deci proprii pentru vânzare. In predarea cotețelor se va ceva stațiunea să expedieze pachetele prin gara Filaret care este mai aproape de școala de meserii. Toate obiectele expediate trebuesc să figureze in registrul magaziei de obiecte al școalei respective. Fiecare obiect va purta o elichetă cu număr de ordine și costul total. Circulara ministerului atrage luarea aminter-lor directori să trimită cât de repede aceste obiecte în Capitală spre a se putea desface. COTA APELOR DUNĂREI — Pe ziua de 30 Maiu 1911 — IX AUSTRO-UNGARIA Apele au următoarele, cote în centimetri, în raport cu elagiul Passau 337, Linz 92, Viena 92, Presburg 275, Budapesta 350, Mohács 465, Semiin 365, Neoplanza Panciova 341, Orșova 356. ZIUA II a Iași, 30 Mai. Și astăzi încă de dimineață orașul este în plină mișcare. Străzile din centru, și în special piața „Unirea“ au un aspect ca în zilele de sărbătoare. Pretutindeni se văd figuri străine, sunt sute de oaspeți, fie ei medici sau membri ai Cercurilor comerciale, veniți în congres din toate unghiurile țarei. Conform programului anunțat, pentru azi s’a decis de către d-nii medici vizitarea în amănunțimi a Universităței și apoi a abatorului comunal. La ceasurile 8 și jum. toți congresiștii sunt concentrați în aula Universităței, unde sunt primiți și salutați cu multă curtenie de d. prof. dr. Bogdan, rectorul Universităței, și de numeroși d-ni profesori universitari. După aceasta, d-ni medici vizitează diferitele laboratorii ale Universităței noastre, rămânând în plină admirație pentru superioritatea și bogăția științifică a acestor laboratorii — cari, cu drept, cuvânt, pot fi considerate ca faruri de lumină și cultură ale lașului cultural. In aceste laboratorii, unii dintre profesorii respectivi și anume d-nii dr. Hurmuzescu, Bujor, etc., au făcut diverse experiențe științifice atrăgându-șî laudele unanime. La Biblioteca centrală D-niî medici se duc apoi în corpure de vizitează una din cele mai prețioase podoabe ale orașului nostru, anume Biblioteca centrală a Universităței. Localul acestei biblioteci se afla chiar in interiorul Universității, și cuprinde o bogăție de volume, — peste 300.000 la număr. Congresiștii sunt fermecați nu numai de splendoarea sălii de lectură, — un adevărat cap de operă de artă și lux — dar și de avuția culturală ce cuprinde aceast i bibliotecă, — cea mai bogată din România. Oaspeții noștri admiră documentele istorice îngălbenite de vremuri, manuscrise păstrate ca religve, tablouri de amintiri prețioase, exemplare unice din cronici scumpe, sute de mii de volume de scrieri moderne și contimporane, modede vechi, chipuri de argilă, Domni și împărați încremeniți în bronzuri și medalioane, toate, cari vorbesc atât de bine și cu atât înțeles de cultura și istoria noastră națională, atât din trecut cât și din prezent. La azilul de alienați De la Universitate, medicii, cu trăsuri și vagoane speciale de tramvai, se duc la azilul de alienați — situat în cea mai pitorească pozițiune a orașului. La Sociola. Aci, tn clădirea grandioasă și amenajată după toate cerințele moderne, d-nii congresiști sunt primiți de d. dr. Brăascu, medicul șef al spitalului, însoțit de întregul personal medical. Oaspeții vizitează fiecare pavilion aparte, interesându-se de condițiunile în care funcționează precum și de variatele sisteme medicale ce se aplică în acest azil. D. dr. Brăascu a dat toate lămuririle necesare, iar congresiștii, prin vizita făcută acestui ospiciu, s’au putut convinge thci odată de progresul real a tot ce este știință și cultură în a doua capitală a țarei. La ora 12 și jum., grupurile de medici s’au răzlețit, unii ducându-se la gazdele lor, iar alții la restaurante pentru a lua dejunul. Continuarea desbaterilor Congresului Desbaterile congresului reîncep la orele 2 și jum. d. a. în prezența tuturor d-lor medici și a unui numeros public care face ca aula Universităței să fie arhiplină. Locurile de pe balcoane sunt ocupate în mare parte de doamne din elita societății. Ședința e prezidată de d. dr Augustin. Înainte de a se intra în ordinea de zi, d. președinte arată că pe ziua de orî s’a expediat o telegramă de omagiu M. S. Regelui. Un incident D. dr. Sinn spune că in intentia multora din congres era ca să se aleagă era ca președinte activ al congresului, în semn de omagiu, d. prof. dr. Cantacuzino, fără ca prin aceasta sa se fi vrut a se face vre-o manifestație politică. Dorința congresului se explica numai ca o răsplată pentru meritele d-sale ca autor al legei sanitare. Nu s’a putut însă realiza această dorință din cauza sistemului de a se alege președintele prin aclamații.R* 41, Sion propune mamificărea statutului în sensul ca alegerea biuroului să se facă în viitor prin vot secret. * D. dr. Zambilovici, Burdujeni, dă citiră raportului comisiunei de verificare a gestiunei financiare, prin care se dă descărcare d-lui dr. Drugescu, casierul asociațiunei. Congresul votează bugetul pe anul viitor. * D. președinte dă citire apoi mai multor cereri de înscriere de membri nouî. Iată telegramă pe care d. Al. Marghiloman, ministru de interne, a trimis-o președintelui congresului medicilor : „Vă exprim, d-le președinte, toată părerea mea de rou că nu pot asista la ședințele d-v. Insă nu mai puțin apreciez însemnătatea adunărei d-v. generale și vom urmări cu mult interes congresul acesta. „Sper că, dacă se emit rezoluțiuni, fie în interesul sănătătei publice, fie privitoare la interesele profesionale ale corpului medical, veți avea bunăvoința să mi le comunicați, pentru a le supune, în ce privește acțiunea ministerului de interne, la o cercetare serioasă. „Fac urare deplină pentru sporul munceî ce depuneți și vă rog să primiți asigurarea sentimentelor mele“. Alegerea comitetului central La ordinea zilei alegerea comitetului central D. dr. Botescu dă unele lămuriri asupra celor mai practice mijloace spre a se evita pierdere de timp la efectuarea acestei alegeri. Ședința se suspendă în vederea alegerei biuroului. Sunt două liste: una în frunte cu cu prof. dr. Cantacuzino, alta cu d. dr. colonel Andreescu. La redeschiderea ședinței, congresul e prezidat de d. dr. Dumitrescu Brăila. Se institue o comisiune însărcinată cu despuiarea scrutinului. Răspunderea medicilor în tratala ordinea de zi rapoartele d-lor doctori Bogdan și Demetriade, Iași, despre responsabilitatea medicilor în tratamentul sifilisului cu preparatul 606. D. președinte citește o scrisoare a d-lui prof. dr. Demetriade prin care se arată că fiind suferind nu poate să citească personal acel raport. D. prof Demetriade se declară dispus a trimite biuroului asociației acel raport spre a fi publicat. Raporturile dintre medici și ceilalți funcționari publici La ordinea zilei e chestia raporturilor dintre medici și ceilalți funcționari publici. Acest raport a fost întocmit de d-nii d-rl. D. Popescu l Ploești I, Inoiescu (Buzău), Țigani (Muscel), și Vasiliu (Ploești). Prin acest raport, citit de dr. Popescu, se arată cum diferiți medici, din diferite părți ale țarei se plâng asociației că sunt loviți în atribuțiile și amorul lor propriu, cu ocazia îndeplinirei sarcinei lor ca medici funcționari, de către ceilalți funcționari ai Statului. D. dr. Popescu citează numeroase cazuri din care reese adevarul afirmațiunilor d-sale. Raportorul termină demonstrând că numai prin înscrierea tuturor medicilor în Asociație membrii corpului medical vor dobândi autoritatea morală, prestigiul și demnitatea de care se bucura odinioară breasla medicală. Alte discuții D. dr. Sion arată cât de greu e ca medicii funcționari să fie independenți de administrația publică . F.xpune împrejurările în care medicii funcționari suferă neajunsuri și susține că, printre altele, este un mijloc de îndreptare, ca medicii sa facă pe reprezentanții autorităților să înțeleagă însemnătatea dispozițiilor medicale. Combate unele date citate în raportul d-rului Popescu după care unii medici ar fi fost nedreptățiți de fosta direcție a serviciului sanitar, lucru ce s’ar putea controla printr'o cercetare. D. dr. Țigani (Câmpulung) face apel la unire și înscrierea tuturor medicilor în Asociație, căci numai așa se poate îmbunătăți starea actuală de lucruri. D. președinte Dumitrescu salută pe d. colonel Georgescu, comandantul batalionului 4 vânători, care asistă la desbaterile congresului. D. dr. Stavrescu (Galați) se ridică contra acelor reprezentanți ai administrației cari nu țin seamă de dispozițiile medicale. Cere ca ministerul instrucțiunii să admită ca și medicii particulari să aibă dreptul de a elibera certificate medicale profesorilor și învățătorilor. D. dr. Zine arată că serviciul sanitar e dator să ocrotească pe medici cari sunt în serviciul țarei și administrația publică treime să dea concurs la aplicarea măsurilor sanitare. Susține ideea, înființărea unui sindicat al medicilor care va stabili raporturile dintre medicii din slujba statului și cei particulari. D. dr. Popescu (Mehedinți) se unește cu concluziile d-lui dr. Popescu (Ploești), din raportul citit privitor la medicii funcționari și funcționarii publici. Arată că medicii nu-și pot îndeplini adevărata lor misiune neavând mijloacele necesare. Propune să se expue Suveranului situația precară a medicilor fancțiiciarij» . D. dr. Machelarie se plânge de neajunsurile pe,cari le îndură medicii funcționari. D. dr. Țurcanovici (Roman), arată că medicul funcționar, când își face datoria, își atrage neajunsuri și dușmani, cum cazul d-rului Botescu, care în calitate de ajutor de primar al Capitalei și-a atras dușmănii fiindcă a vrut să aplice dispozițiile sanitare. Vorbește despre lefurile insuficiente ale medicilor, conchiizând că sunt funcționarii cei mai prost plătiți. Cere ca autoritățile să ia măsuri ca să nu se mai facă neajunsuri medicilor. Amintește diferite înscenări pe cari räu-voitorii le fac jiledicilor și propune o luptă energică pentru ca această stare S>. Dp. ȚURCANOVICI de lucruri să înceteze, mai cere să se lupte pentru aplicarea legei sanitare." Telegrama Regelui In acest moment, a sosit o telegramă din partea M. S. Regelui ca răspuns la telegrama de omagii ce i s’a adresat. Iată acel răspuns: ,,M. S. Regele mulțumește tuturor congresiștilor și face călduroase urări pentru propășirea asociației d-voastră (și) General Mavrocordat Noul comitet al Asociației La orele 6 se suspendă ședința, așteptându-se rezultatul despuerea scrutinului pentru alegerea comitetului central al asociației. La redeschiderea ședinței, se proclamă următorul rezultat: Votanți 94. Majoritatea absolută 48. A fi fost aleși d-nni d-ri: Cantacuzino, Burghele, Drugescu, Laabner-Tudori, Stavrescu, Botescu, Leonte, Demetriada, Const. Vasiliu, Gh. Tănăseanu, Mezincescu, Ion Bejan, Bruteanu, Negrea, Pansa, Georgian, Rigani, Martinescu, Nițu Dumitrescu, Tiotescu, Const. Constantinescu, Toader Dempatrescu-Brăila, Sion, Nicolae Lupu și Popescu Zaharia. Ședința se ridică la orele seara. Al doilea banchet în onoarea congresiștilor Seara, la hotelul Binder, s’a dat un al douilea banchet in onoarea congresiștilor. Banchetul a început la orele 7 și jumătate. Prezidează d. prof. dr. Tiron care, după ce arată marea importanță a asociației medicilor din țară, închină pentru întreg corpul medical din România. D. dr. Botescu (București) insistă asupra necesității unei înfrățiri între reprezentanții facultăților din Capitală și din Iași, dorind ca să dispară și micile neînțelegeri ce s’ar părea că există între unii dintre membrii acestor facultăți. D. dr. Țurcanovici (Roman) face apologia Iașilor, exprimându-șî venerația pentru corpul profesoral al facilitatei de medicină din Tașî. Bea pentru profesorii universitari. D. căp. dr. Veisa, după ce explică lipsa de la banchet, a d-lor profesori d-r. Bogdan și Demetriade prin oarecare piedici familiare și nicidecum din ostilitate, — cum unii bănuiai! — salută pe congresiștî, în numele societăților mediciî-naturaliștî și medico-farmaceutică. D. dr. Zosin (Iași) face un larg istoric al activității și meritelor societății mediciî-naturaliști, care datează de 75 ani. Vorbește apoi de necesitatea unirea tuturor membrilor corpului medical, găsind că aceștia sunt urmași vrednici ai intemeetorilor societății mediciloir-naturaliști, închină pentru toată lumea prezentă. D. prof. dr. Tiron închină pentru doamnele medici aflate la banchet. Seria toasturilor o încheie d. dr. Jugureanu (Câmpulung) care evocă amintirea regretatului doctor Davila, întemeetorul primei școli de medicină din țară. Banchetul ia sfârșit la orele 10 seara. Mâine, Marți, e ultima zi da congres. De la orele 8—12 dim, oaspeții vor vizita alte diferite instituții din oraș și abatorul comunal. La ceasurile 2 d. a. se vor redeschide desbaterile în aula Universităței, iar la orele 6, congresul se va declara închis. ❖ Când veți pasca la Roma spre a vizita expoziția, an uitați a cumpăra Călăuza orașului Roma, apărută în editura Universului, o lucrare foarte îngrijită si de nare foloa.mental cu 606 V fi ,*• . . Congresul general al medicilor 7 t>. iii. ftlOX *** ANCHETELE NOASTRE Se nu știu bucureșteni. ?... Bioscopul lui Hristofi.—Interiorul unei mansarde.—Bal Nicolau ba Spiru.—Evenimentul tunel.—Cutreerănd fabricile.—Povestiri de boem. II Povestiri de boem . E înduioșătoare totdeauna viata de pribeag. In restriștea unor zile de revărsat de toamnă, cine s’a întâmplat dimineața în gara Filaret, a putut să vadă, nu-i multă vreme de atunci, într’una din aceste zile triste, două tipuri bărboase așteptând sosirea trenului și un alt tip, înnalt, tot bărbos, coborând dintr’un vagon de clasa a treia. Cele trei priviri se întâlniră, se recunoscură, se îmbrățișară. Cel care coborîse din vagon se chema Hristoff și venea din Praga. Tot bagajul lui era: 2 cearceafe mari cu rufe, unul voluminos cu cărți—biblioteca, adică toată averea la care ține mai mult un boem, și o pane enormă, ca pentru două săptămâni. Fiecare din cei trei luă câte o legătură și porniră ei apostolește calea ce duce spre bariera Griviței. Lumea matinală se uita la acest grup de bărboși cari mergeau nepăsători pe străzile Capitalei, sans sous- et sans soues. Ajunseră la gazdă iar a doua zi Hristoff fu înscris la medicină și de aci încolo începe tragi-comedia vieții sale în București. Gazdele sunt uneori adevărate providența pentru pribegi. Aceasta arată, firește, sufletul atât de ciudat uneori al bucureștencelor noastre. Hristoff atrase mai întâi curiozitatea și mai la urmă inima gazdei sale care, instruită până la un punct, vedea poate în noul ei chiriaș pe unul din acei vagabonzi simpatici pe care Maxim Gorki îi descrie cu atâta drag. Așa se explică numai cum Hristoff, înapoiat seara din pribegie, era invitat adeseori la ceai copios de gazda lui. Cum trăia el ? Când învăța ? Citea nopțile, citea fără preget, iar ziua, după amiază, îl vedeai în grădina Icoanei cu un bioscop. Pe băncile din grădină ședeau guvernante cu copii micuți și mai vedea și alte tipuri încă, iar de la fiecare Hristoff lua o taxă de 5 parale ca să privească la bioscop, și astfel câștiga el până la 1 franc pe zi din care își plătea existența și învățătura, din truda propriei sale munci. Tot astfel trebue să fi trăit în Praga vreme de două ani. Deja o vreme el luă drumul Americei și astăzi exercită, probabil, profesiunea de medic în Cetatea miliardarilor de pe noul continent. Interiorul mansardelor... O cameră cu un pat, un lighian desmălțuit pe un scaun vechiü, de lemn, iar în pat dormea filustrei de-a curmezișul. Masa o luau la o lăptărie din centrul orașului și o luau pe datorie. E nostim cu câtă ușurință căutat ei să convingă pe bai Nicola și bai Spiru, cei două lăptari, pe cari-i numea și bal (nene) ca să le fie mai simpatici. Acești bulgari erau mari patrioți și visaui o Macedonie liberă, desrobită de sub suzeranitatea Sublimei Porți. Stelian, unul din cei trei pribegi, ținea discursuri înflăcărate asupra liberărea Macedoniei, lăptarii se înflăcărau de-a binelea și așa, din vorbă în vorbă, cei trei pribegi s’alegeau cu stomacul împăcat pe datorie. La plecare, Stelian spunea cu filosofie, încheiând discursurile sale: — De, numai s’elibereze Sultanul dacă o vrea!... Și bai Spiru se supăra foc dar a doua zi lucrurile se împacau iarăși și scena urma cu mai mult bino decât în ziua de mai înainte. Evenimentul lunei era însă.« căpățina de zahăr de cinci kilograme. Aceasta se întâmpla foarte rar, odată pe lună, și era sărbătoare pentru eî atunci. Le venea laolaltă 30 lei lunar de casă. Pluteau mai întâi chiria ca să-și aibă asigurat culcușul, luau un dejun zis regal, urma apoi cinstea la crâșmă și cum obicinuiau ceaiul la samovar, în mansarda lor cu un pat și două scaune, își târguiau ceaiul și o căpățână de zahăr de cinci kilograme. Acesta era evenimentul luneî. "Escorta căpățineî de zahăr o făcea unul din ei care ducea cu multă solemnitate, căpățâna, iar ceilalți douî formai garda de onoare a... căpăținea de zahăr. Acasă, se ospatau admirabil în atmosfera plăcută di samovar cu aburi calzi de cea) și de lenevie orientală, în vârtejul spiralelor de fum de tutun. Băeții urmau regulat la cursuri și simțeau în urmă nevoia unui trai mai omenesc. S’au gândit atunci să pornească în căutarea de lucru prin fabrici. Soluția problemei era găsită, numai că nu se prea pricepe a fi în nici o meserie. Aci e nota caracteristică a lor care-i deosebește de boemii lui Murger și de boemii noștri naționali. Cutezători, oameni de muncă, cei trei pribegi a fi găsit de lucru în câteva fabrici din Capitală și Mark Twaine, reînviat, ar deveni pentru a doua oară celebru descriind numai odiseea celor trei pribegi, povestirea acestei rătăciri în goana după muncă a celor trei bulgari prin fabricile Capitalei. Mă voi încerca să povestesc aceasta într’un articol anroniat: Leontin Iliescu. X« IH Serbarul federale de gimnastică !- !.'• ULTIMA ZI ’’'r' Galați, 30 Mai. Intrucât concursul individual nu se terminase erl, s’a reînceput azi dimineață și a ținut de la orie 6 dimineața până la 10.Concursul de tenis Concursul de tenis s’a ținut la sediul soc. „Santinela Dunărei de Jos“, la orele 10 jum. dimineața. Comitetul juriurilor era compus din d-nii Alfons Dall’Orso, deputat, ing. Corneliu Ionescu și I. Pantazi. Premiul care consta dintr o bandieră a fost obținut de către elevul Barbieri, de la liceul „Vasile Alexandri", din localitate. , , .. Concursul de tir Concursul ele tir s’a ținut tot la sediul jec. „Dunărea de Jos , după terminarea concursului de tenis. „ . _ „ Premiile, în număr de 3, ___ au fost obținute de către elevii liceului „Alexandri“, din localitate, după cum urmează: Premiul I, de elevul I. Cavaliotti, căruia juriul i-a acordat o pușcă dn salon: premiul II, as elevul Alex. Zafiratu, un revolver Browning, iar premiul III, de elevul Alex. Vasiliu, un revolver Löbel. . Serbările nautice Intrucât serbările nautice figurează pentru prima oară în programul serbărilor federale române, un public numeros a asistat la ele. . Serbările s-au ținut în basmul docurilor și au început la 3 după amiază, sub preșidenția d-lui general Năsturel, președintele federației. A asistat lume multă din localitate și din Brăila, între care și d. Delafonte, președintele societatei nautice din Brăila. Juriul de clasificare era compus din d-niî • Alfons Dall’Orso, comandor Rădulescu, căp. Neculai Constantinescu, I. Florea, profesor și maiorul Ghica. Conform programului s’au executat exercițiile mai jos notate, cu rezultatele următoare: La cursa de bărci mici: Premiul I, barca No. 2, Premiul II, barca No. 6. La cursa de bărci mari: Premiul I, barca No. 5, premiul II, barcă No. 9. La concursul de înot la iuțeală a obținut premiul I, elevul Crăciunescu. La concursul de înot pentru rezistență, elevul Florescu. Pentru particulari, la Concursul de înot la iuțeală, premiul I, Niculae Mititelu, premiul II, Gălățeanu. La prinderea rațelor au reușit : Constantin Ionescu, Iordan Teodor și D. Șerban. La catarg, Ghiban Moise. La concursul de încăleca» mn bQtggj»_j6igfl Exercițiile au fost executate cu multă îndemânare de către concurenți stârnind admirația și aplauzele publicului. In tot timpul serbărilor, a cântat muzica reg. 11 Siret. Escursiunea pe Dunăre La orele 4 jum., serbările nautice luând sfârșit, societățile de gimnastică, delegații comitetului federației și un public numeros s’au îmbarcat pe vaporul „Principele Carol", al N. F. R., pus la dispoziție de către d. inginer Nicolae Șerbănescu, directorul N. F. R. cu care au făcut o excursiune până la gura Siretului, după care, întorcându-se au făcut o altă. excursiune până la cotul Fijiței. In momentul când vasul „Principele Carol" a trecut pe lângă vasul de războiu rus „Doneț", ofițerii și marinarii vasului, au salutat cu urale și excursioniști, la care, muzica de pe vasul „Principele Carol" a răspuns, intonând imnul imperial rusesc. In timpul excursiunei a domnit cea mai vie animație, iar comitetul soc. „Santinela Dunărei de Jos", din localitate, a servit excursioniștilor bere. Escursioniștii s’au întors în port, la orele 6. Comitetul federației sub președenția d-lui general Năsturel s’a întrunit la sediul soc. pentru a proclama rezultatul general al concursurilor. Seara, la orele 9 comitetul organizator, autoritățile și delegații s’au întrunit la un banchet la grădina „Vreto“. Misiunea militară rusească Azi după amiază vor pleca la Galati, întru întâmpinarea misiunei rusești, care va sosi tn Capitală Joi, dimineață, d-nii coloneii Iliescu, șeful statului major al inspectoratului general al armatei, AL Lupescu, de la marel» stat major general, Nicoleenu și maior Holban atașatul nostru militar la Petersburg. Misiunea rusă se compune din generalul de divizie Romanenko, comandantul corpului de armată din Odesa, 3 coloneii, 1 locot.-colonel și 1 căpitan. Această misiune va vizita locurile noastre istorice, spre a alege locul unde urmează să nu ridice monumentul generalului Suvaroff. * Misiunea rusă, însoțită de d-nii coloneii Iliescu, Lupescu, Nicoleanu și maior Huiban, va vizita Mercur Galații și Brăila, iar Joi—după cum am spus— va fi la București, când, seara, d. ministru de război, Filipescu îi va da un banchet. Vineri va vizita câmpul ăfat^Idala apSpirat *