Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)

1911-06-01 / nr. 147

AIm XXIX—NO. 147—MIERCURI 1 IUNIE 1911 —­ 1 .*»" FIemicsî LUIGI CAZZAVILLAN Calendar pe anul 1­911 Ortodox Marii, SS Marti.—Apost. Erem­ia. Catolic Mar­t, 13 luani.— Anton de Padua, ftăs. soarelui 4.32. Ap. soarelui 7.58. UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația . . . [ . 6­62 Redacția ....... 12] SS Străinătatea . . . . . . 20] 58 București, 31 Maiu 1911. Greutăți cu legea meseriilor Am înșirat câteva din lacu­nele constatate cu aplicarea de până acuma a legea meseriilor și relevate mai cu de amănuntul de „Revista economică și finan­ciară“. Mai spicuim câteva ob­servații, asupra cărora de ase­menea atragem atenția tuturor celor ce se interesează — și cine nu se interesează ? — de ches­tiunea aceasta. Mari dificultăți prezintă arti­colul din legea meseriilor, care prevede că spre a se putea con­stitui­­ o corporație, se cere un număr de cel puțin 50 de mese­riași care să aibă exercițiul drepturilor civile și politice și ca două treimi din numărul total al meseriașilor să hotărască prin majoritatea lor despre con­stituirea corporației. Dacă tu­­trna comună nu sunt 50 de mese­riași, ei se pot înscrie în corpo­rația comunei învecinată. Cea dintâi urmare a acestui articol a fost că s’au înființat foarte multe corporații car­e dis­punând de un număr mic de membri, și deci de încasări ne­însemnate din cotizații, erau lip­site de un fond material îndes­tulător ca să facă față cheltue­­lilor de administrația și întreți­nere, ca plata personalului. În­călzit, iluminat și altele. Din această cauză, ministerul industriei și comerțului a cău­tat să mai reducă numărul cor­porațiilor, chiar cu ris­cul de a întruni bresle diferite în una și aceeași corporație, și s-a și reu­șit, atât în București cât și în Craiova, Botoșani, și alte orașe. Chiar unele Camere de meserii au cerut ministerului să nu lase sa se înființeze corporații unde sunt membri prea puțini, ca în comunele rurale, unda și con­trolul Camerelor asupra ges­tiunilor e cu neputință. — Ca­mera de meserii­­ din Ploești cu multă dreptate a făcut consta­tările că: 1) numărul de 50 de meseriași cu drepturi politice cerut de lege pentru înființarea unei corporațiuni nu a îndestu­lător față de greutățile bănești ce au de suportat; 2) că înmulți­rea corporațiunilor sporește am­bițiunile după titluri și ranguri; 3) că legea e prea complicată în formă; 4) că ar fi de dorit o cen­tralizare cât mai mare a corpo­­rațiunilor din motive de econo­mie și de o mai lesnicioasă con­ducere și administrare. In Moldova, pe de altă parte, cu multă greutate , s-au putut forma corporațiile,din cauză că majoritatea­­ meseriașilor e­­rau, in mai­­ multe orașe, evrei. Camera de meserii raportase ministerului de industrie că e­­vreii refuzau să participe la constituirea corporațiilor, până ce vor dobândi drepturi egale cu meseriașii români, și tot a­­ceastă Cameră a cerut să fie autorizată a interpreta legea în înțelesul ca orce corporație să se poată constitui, ori­care ar fi numărul membrilor prezenți, dacă vor fi de față două treimi din numărul meseriașilor ro­mâni. O greutate mare este, — ca să încheiem pentru astăzi cu a­­ceastă constatare, — și cu înca­sarea cotizațiilor. Restanțele au fost și sunt așa de numeroase, în­cât ele reprezintă peste f10 și 70 la sută din ceea ce ar fi tre­buit să se încaseze. Sunt mese­riași în urmă cu plata cotizații­lor pe mai mulți ani. U­nele cor­porații, spre a începe o „eră nouă“, aü­ertat de la o anumită dată restantele meseriașilor, în speranța că vor fi buni platnici pe viitor. Rezultatul a fost, că s’au supărat meseriașii buni platnici, iar cei răi platnici au rămas cu năravul și în viitor. Aceasta a făcut pe minister să înființeze anul trecut pentru București o percepție specială pentru toate corporațiile; rezul­tatele par a fi favorabile; prin această măsură veniturile cor­porațiilor și ale caselor de a­­jutor au crescut în chip simți­tor. CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 ban! In România.—10 Damm streinatate .... REDACȚIA ȘI ADMINI­ST­R­ATI­A­­«•­Al. Strada Brezoianu ti. BucuregO« C ® mg[2?]su! Facultatea de medicina din Iași IHN TURCIA Holera la Constantinopol Constantinopol, 28 Mai. Holer­a și-a făcut din nou apa­riția în capitala Turciei. Ceea ce e de observat însă este faptul că anul acesta holera a­­ mut să vie odată­ cu începerea căldurilor și deci nu se știe cînd ne va părăsi. Anul trecut pri­mul caz se semnalase oficial a­­bia pe la 13 Septembrie și to­tuși am avut sute de cazuri mor­tale și a pus groaza în toată populația. Acum însă, când se stabilește așa de cu vreme, se cre­de că o să facă adevărate ravagii. Deși prin Asia Mică, mai ales la Samsun 1 și la Smirna , de mult bântuia acest flagel, totuși popu­lația Capitalei nu era imediat amenințată, dată fiind prea ma­rea depărtare de orașele conta­minate. Azi Insă când cele câteva ca­zuri suspecte supuse examenu­lui bacteriologic au dat un re­zultat pozitiv, putem spune, cu toate că autoritățile locale nu au declarat oficial ivirea holerei, că avem în Constantinopol holeră. Aici în Turcia, holera, pe lân­gă efectele, el dezastroasă, are însă și o parte­ bună. Anume contribue foarte mult la cură­țenia orașului și trezește pe funcționarii­ publici însărcinați cu igiena orașului. Lucrul acesta s’a observat și anul trecut. In tot timpul cât a stat holera orașul se prezintă cu mult mai curat și se luaseră măsuri serioase contra unor ast­fel de epidemii, cari măsuri au rămas însă literă moartă de în­dată ce holera a început să se împuțineze, cu toate că Cons­­tantinopolul are nevoie de așa măsuri chiar când nu bântue B nici o epidemie. iMSad­e* dar* n­­am 1* coace vapoarele românești fac de trei ori pe săptămână cursa la Constantinopol și faptul că numărul pasagerilor e în­totdea­una mai mare în timpul va­rei, ar putea să nască în mulți i­­d­ea că acest flagel are să pă­trundă ușor și în țară. Cu măsurile luate încă de pe acum de către autoritățile por­tului Constanța și cu aparatul sanitar bine organizat de care dispune țara sunt­ foarte puține șanse de pătrunderea holerei în țară. Cei doi frați Sultanul Mehmet V ajungând la Salonic unde i s-a făcut o primire din cele mai grandioa­se, a ținut cu această­ ocazie să se intereseze de soarta și de sănătatea aceluia care l-a ținut pe el închis timp de 33 de ani. In acest scop sultanul a tri­mis la vila Ab­ațini pe primul secretar al palatului, Halid Zia bey împreună cu Hadi Pașa, inspectorul general al armatei, să transmită lui Abdul Hamid salutările lui frățești și să se in­tereseze de sănătatea lui. Sulta­nul detronat a primit imediat a­­ceastă deputați­une și, foarte mi­șcat, zice-se, a spus: „Grație gene­­rozităței națiunii nu duc lipsă de nimic. Mulțumesc Majestatei Sale și îi exprim recunoștință“. Deputațiu m­ea a vrut să expli­ce lui Abdul Hamid prezența Sultanului la Salonic și în Ma­cedonia, spunându-i că deși Mehmed V a vrut la început să renunțe la această călătorie nu­mai și numai ca să nu dea loc la susceptibilități, totuși a fă­cut pasul acesta având în vedere interesul patriei. La aceasta, Abdul-Hamid a răspuns: „Sunt foarte fericit, din con­tră, că pot să asist la acest suc­ces al M. Sale și că am fost o­­norat direct cu această ocazie“. ____­ Podgorean­ din Franța ADERÂND LA GERMANIA Paris, 30. — La Colombes a fost ridicat steagul german, cu vulturul imperial, deasupra școa­­lei comunale. Pa altă casă s’a pus o inscripțiunne pe care se ci­tea „Țis, Wilhelm, dealurile Champagniei, căci murdara Re­publică­ nu le mai­­ vrea!“ Pe alte case s’au pus inscripțiuni cu „Trăiască Prusia!“. In multe lo­curi fâlfâie steaguri roșii. Trupele ie-au dat jos. Paris. 30. — In ultimele două zile liniștea n’a mai fost turbu­rată în Champagne, totuși tru­pele vor rămâne până la com­pleta liniștire a spiritelor. Acum podgorenii se mărginesc numai la mici demonstrații și afișare de placarde cu diferite inscrip­­țiuni. Astfel pe o casă a fost ridicat un steag cu următoarea in­­scripțiune: „Bătrâne Monts, mergi pe calea ce ai apucat, și lasă ca cei slabi să vie la mine, Wilhelm II“. Pe un alt steag era scris ast­fel : „Lui Wilhelm al II-lea, Bazin ți-a vândut Alsacia și L­orena pentru suma de 50 mi­lioane, iar eu ți-oi da Champag­ne pentru 10 milioane. Aștept răspuns telegrafic. Monis, com­patriotul tau“. Un alt steag purta următoa­rea inscripție: „Trăiască Ger­mania ! Vrem să fim supuși Împăratului Wilhelm, decât victimele guvernului francez”. Jandarmii și armata au mult de lucru cu îndepărtarea aces­tor inscripții, cari sunt mereu înlocuite. PROGRAMUL CURSURILOR de vară de la Vălenii de Munte Ca și în anii trecuți, la 1 iu­lie­a. a se deschide la Văleni cursurile de vară, anul al trei­lea. Iată. programul cursurilor : A. D. Xenopol, Istoria Româ­nilor; Virgil Arion, Sociologia: A. C. Cuza, Economia naționa­lă; C. Alimănișteanu, Economia națională; V. Bogrea, Literaturi europene; N. Dobrescu, Istoria bisericii; dr. I. Răducanu, Or­ganizarea națională a pieței e­­conomice ; locotenent-colonel Ma­nol­escu - Mladianu, Armata noa­stră în trecut; G. M. Mur­­goci, Geografie și geologie; dr. St. Bogdan, Chimia; dr. C. Șu­­muleanu, Chimia; V. Pârvan, Istoria veche ; H. Frollo, Li­teratura italiană; inginer Mir­­cea, Despre petroleu; N. D. Po­­povici-Lupu, Gospodăria noas­tră rurală; N. Iorga, Istoria ro­mânilor, după călătorii străini și după scrisori contimporane. Desfacerea ob­iectelor lucrate în școalele de meserii Pentru a­ se înlesni desfacerea obiectelor de dogărie care­ se­ gă­­se­sc confecționate pentru vânza­re la unele școale de meserii din țară, ministerul cultelor și al in­­strucțiunei a decis ca aceste o­­biecte să fie trimise la Bucu­rești, la școala superioară de meserii, unde vor fi expuse spre vânzare. In consecință ministerul a tri­mis directorilor școalelor de me­serii o circulară prin care le spune să expedieze toate, aceste obiecte întru­cât­ sunnt, în stare bună și deci proprii pentru vân­zare. In predarea cotețelor se va ce­va stațiunea să expedieze pache­tele prin gara Filaret care este mai aproape de școala de me­serii. Toate obiectele expediate tre­­buesc să figureze­­ in registrul magaziei de obiecte al școalei respective. Fie­care obiect va purta o eli­­chetă cu număr de ordine și costul total. Circulara ministerului atrage luarea aminte­r-lor directori să trimită cât de repede aceste o­­biecte în Capitală spre a se pu­tea desface. COTA APELOR DUNĂREI — Pe ziua de 30 Maiu 1911 — IX AUSTRO-UNGARIA Apele au următoarele, cote în centimetri, în raport cu el­agiul Passau 337, Linz 92, Viena 92, Presburg 275, Budapesta 350, Mo­hács 465, Semiin 365, Neoplanza Panciova 341, Orșova 356. ZIUA II­ a Iași, 30 Mai. Și astăzi încă de dimineață o­­raș­ul este în plină mișcare. Stră­zile din centru, și în special pia­ța „Unirea“ au un aspect ca în zilele de sărbătoare. Pretutindeni se văd figuri stră­ine, sunt sute de oaspeți,­­ fie ei medici sau membri ai Cercu­rilor comerciale, veniți în con­gres din toate unghiurile țarei. Conform programului anun­țat, pentru azi s’a decis de către d-nii medici vizitarea în amă­nunțimi a Universităței și apoi a abatorului comunal. La ceasurile 8 și jum. toți con­­gresiștii sunt concentrați în­ aula Universităței, unde sunt primiți și salutați cu multă curtenie de d. prof. dr. Bogdan, rectorul Universităței, și de numeroși d-ni profesori universitari. După aceasta, d-ni­ medici vi­zitează diferitele laboratorii ale Universităței noastre, rămânând în plină admirație pentru supe­rioritatea și bogăția științifică a acestor laboratorii­ — cari, cu drept, cuvânt, pot fi considerate ca faruri de lumină și cultură ale lașului cultural. In aceste laboratorii, unii din­tre profesorii respectivi și anu­me d-nii dr. Hurmuzescu, Bu­jor, etc., au făcut diverse expe­riențe științifice atră­gâ­ndu-șî laudele unanime. La Biblioteca centrală D-niî medici se duc apoi în corpure de vizitează una din cele mai prețioase podoabe ale orașului nostru, anume Bibliote­ca centrală a Universităței. Localul acestei biblioteci se a­­fla chiar in interiorul Universi­tății, și cuprinde o bogăție de volume, — peste 300.000 la nu­măr. Congresiștii sunt fermecați nu numai de splendoarea sălii de lectură, — un adevărat cap de operă de artă și lux — dar și de avuția culturală­­ ce cuprinde a­­cea­st­ i­ bibliotecă, — cea mai bo­gată din România. Oaspeții noștri admiră docu­mentele istorice îngălbenite de vremuri, manuscrise păstrate ca religve, tablouri de amintiri prețioase, exemplare unice din cronici scumpe, sute de mii de volume de­­ scrieri moderne și contimporane, modede vechi, chi­puri de argilă, Domni și împă­rați încremeniți în bronzuri și medalioane, toate, cari vorbesc atât de bine și cu atât înțeles de cultura și istoria noastră na­țională, atât din trecut cât și din prezent. La azilul de alienați De la Universitate, medicii, cu trăsuri și vagoane speciale de tramvai, se duc la azilul de a­­lienați — situat în cea mai pi­torească pozițiune a orașului. La Socio­la. Aci, tn clădirea grandioasă și amenajată după toate cerințele moderne, d-nii congresiști sunt primiți de d. dr. Brăascu, medi­cul șef al spitalului, însoțit de întregul personal medical. Oaspeții vizitează fiecare pa­vilion aparte, interesându-se de condițiunile în care funcționează precum și de variatele sisteme medicale ce se aplică în acest a­­zil. D. dr. Brăascu a dat toate lă­muririle necesare, iar congre­­siștii, prin vizita făcută acestui ospiciu, s’au putut convinge th­­ci odată de progresul real a tot ce este știință și cultură în a doua capitală a țarei. La ora 12 și jum., grupurile de medici s’au răzlețit, unii du­­cându-se la gazdele lor, iar alții la restaurante pentru a lua de­junul. Continuarea desbaterilor Con­­gresului Desbaterile congresului reîncep la orele 2 și jum. d. a. în pre­zența tuturor d-lor medici și a unui numeros public care face ca aula Universităței să fie ar­hip­lină. Locurile de pe balcoane sunt ocupate în mare parte de doam­ne din elita societăți­i. Ședința e prezidată de d. dr Augustin. Înainte de a se intra în ordinea de zi, d. președinte arată că pe ziua de orî s’a ex­pediat o telegramă de omagiu M. S. Regelui. Un incident D. dr. Sinn spune că in inten­tia multora din congres era ca să se aleagă era ca președinte activ al congresului, în semn de omagiu, d. prof. dr. Canta­­cuzino, fără ca prin aceasta sa se fi vrut a se face vre-o mani­festație politică. Dorința congresului se explica numai ca o răsplată pentru me­ritele d-sale ca autor al legei sa­nitare. Nu s’a­­ putut însă realiza a­­ceastă dorință din cauza siste­mului de a se alege președinte­le prin aclamații.­­R* 41, Sion propune mam­ifi­cărea statutului în sensul ca a­­legerea biuroului să se facă în viitor prin vot secret. * D. dr. Zambilovici, Burdujeni, dă citiră raportului comisiunei de verificare a gestiunei finan­ciare, prin care se dă descărcare d-lui dr. Drugescu, casierul a­­sociațiunei. Congresul votează bugetul pe anul viitor. * D. președinte dă citire apoi mai multor cereri de înscriere de membri nouî. Iată telegramă pe care d. Al. Marghiloman, ministru de in­terne, a trimis-o președintelui congresului medicilor : „Vă exprim, d-le președinte, toată părerea mea de rou că nu pot asista la ședințele d-v. Insă nu mai puțin apreciez însemnă­tatea adunărei d-v. generale și vom­ urmări cu mult interes congresul acesta. „Sper că, dacă se emit rezolu­­țiuni, fie în interesul sănătătei publice, fie privitoare la intere­sele profesionale ale corpului medical, veți avea bunăvoința să mi le comunicați, pentru a le supune, în ce privește acțiunea ministerului de interne, la o cercetare serioasă. „Fac urare deplină pentru spo­rul munceî ce depuneți și vă rog să primiți asigurarea sen­timentelor m­ele“. Alegerea comitetului central La ordinea zilei alegerea comi­tetului central D. dr. Botescu dă unele lămu­riri asupra celor mai practice mijloace spre a se evita pierdere de timp la efectuarea acestei a­­legeri. Ședința se suspendă în vederea alegerei biuroului. Sunt două liste: una în frunte cu cu prof. dr. Cantacuzino, al­ta cu d. dr. colonel Andreescu. La redeschiderea ședinței, con­gresul­­ e prezidat de d. dr. Dumi­­trescu Brăila. Se institue o co­m­i­si­une însărcinată cu despuia­­rea scrutinului. Răspunderea medicilor în trata­la ordinea de zi rapoartele d-lor doctori Bogdan și Deme­­triade, Iași, despre responsabili­tatea medicilor în tratamentul sifilisului cu preparatul 606. D. președinte citește o scrisoa­re a d-lui prof. dr. Demetriade prin care se arată că fiind sufe­rind nu poate să citească perso­nal acel raport. D. prof Dem­etria­de se declară dispus a trimite biuroului aso­ciației acel raport spre a fi pu­blicat. Raporturile dintre medici și ceilalți funcționari publici La ordinea zilei e chestia ra­porturilor dintre medici și cei­lalți funcționari publici. Acest raport a fost întocmit de d-nii d-rl. D. Popescu l Plo­ești I, Inoiescu (Buzău), Țigani (Muscel), și Vasiliu (Ploești). Prin acest raport­, citit de dr. Popescu, se arată cum diferiți medici, din diferite părți ale țarei se plâng asociației că sunt loviți în atribuțiile și amorul lor propriu, cu­ ocazia îndeplinirei sarcinei lor ca medici funcțio­nari, de către ceilalți funcțio­nari ai Statului. D. dr. Popescu citează nume­roase cazuri din care reese a­­devarul afirmațiunilor d-sale. Raportorul termină demonstrând că numai prin înscrierea tu­turor medicilor în Asociație membrii corpului medical vor dobândi autoritatea morală, prestigiul și demnitatea de care se bucura odinioară breasla me­dicală. Alte discuții D. dr. Sion arată cât de greu e ca medicii funcționari să fie independenți de administrația publică . F.xpune împrejurările în care medicii funcționari su­feră neajunsuri și susține că, printre altele, este un mijloc de îndreptare, ca medicii sa facă pe reprezentanții autorităților să înțeleagă însemnătatea dis­pozițiilor medicale. Combate unele date citate în raportul d-rului Popescu după care unii medici ar fi fost ne­dreptățiți de fosta direcție a serviciului sanitar, lucru ce s’ar putea controla printr'o cerceta­re. D. dr. Țigani (Câmpulung) face apel la unire și înscrierea tuturor medicilor în Asociație, căci numai așa se poate îmbu­nătăți starea actuală de lu­cruri. D. președinte Dumitrescu sa­lută pe d. colonel Georgescu, comandantul batalionului 4 vâ­nători, care asistă la desbate­rile congresului. D. dr. Stavrescu (Galați) se ridică contra acelor reprezen­tanți ai administrației cari nu țin seamă de dispozițiile medi­cale. Cere ca ministerul instrucțiu­­nii să admită ca și medicii parti­culari să aibă­ dreptul de a eli­bera certificate medicale profe­sorilor și învățătorilor. D. dr. Zin­e arată că serviciul sanitar e dator să ocrotească pe medici cari sunt în serviciul ța­rei și administrația publică tre­ime să dea concurs la aplicarea măsurilor sanitare. Susține ideea, înființărea unui sindicat al medicilor care va stabili raporturile dintre me­dicii din slujba statului și cei particulari. D. dr. Popescu (Mehedinți) se unește cu concluziile d-lui dr. Popescu (Ploești), din raportul citit privitor la medicii funcțio­nari și funcționarii publici. A­­rată că medicii nu-și pot înde­plini adevărata lor misiune ne­­având mijloacele necesare. Propune să se expue Suvera­nului situația precară a medici­lor fancțiiciarij» . D. dr. Machelarie se plânge de neajunsurile pe,cari le îndu­ră medicii funcționari. D. dr. Țurcanovici (Roman), arată că medicul funcționar, când își face datoria, își atrage neajunsuri și dușmani, cum cazul d-ru­lui Botescu, care în calitate de ajutor de primar al Capitalei și-a atras dușmănii fiindcă a vrut să aplice dispozi­țiile sanitare. Vorbește despre lefurile insu­ficiente ale medicilor, conchi­­izând că sunt funcționarii cei mai prost plătiți. Cere ca auto­ritățile să ia măsuri ca să nu se mai facă neajunsuri medi­cilor. Amintește diferite însce­nări pe cari räu-voitorii le fac jiledicilor și propune o luptă energică pentru ca această stare S>. Dp. ȚURCANOVICI de lucruri să înceteze, mai cere să se lupte pentru aplicarea legei sanitare." Telegrama Regelui In acest moment, a sosit o te­legramă din partea M. S. Rege­lui ca răspuns la telegrama de omagii ce i s’a adresat. Iată acel răspuns: ,,M. S. Regele mulțumește tu­turor congresiștilor și face căl­duroase urări pentru propăși­rea asociației d-voastră (și) General Mavrocordat Noul comitet al Asociației La orele 6 se suspendă ședin­ța, așteptându-se rezultatul des­­puerea scrutinului pentru ale­gerea comitetului central al asociației. La redeschiderea ședinței, se proclamă următorul rezultat: Votanți 94. Majoritatea absolută 48. A fi fost aleși d-nni d-ri: Can­tacuzino, Burghele, Drugescu, Laabner-Tudori, Stavrescu, Bo­tescu, Leonte, Dem­e­triada, Const. Vasiliu, Gh. Tănăseanu, Mezin­­cescu, Ion Bejan, Bruteanu, Ne­grea, Pansa, Georgian, Rigani, Martinescu, Nițu Dumitrescu, Tiotescu, Const. Constantinescu, Toader Dempatrescu-Brăila, Sion, Nicolae Lupu și Popescu Zaha­­ria. Ședința se ridică la orele seara. Al doilea banchet în onoarea congresiștilor Seara, la hotelul Binder, s’a dat un al douilea banchet in onoarea congresiștilor. Banchetul a început la orele 7 și jumătate. Prezidează d. prof. dr. Tiron care, după ce arată marea importanță a­ aso­ciației medicilor din țară, închi­nă pentru întreg corpul medical din România. D. dr. Botescu (București) in­sistă asupra necesității unei în­frățiri între reprezentanții fa­cultăților din Capitală și din Iași, dorind ca să dispară și mi­cile neînțelegeri ce s’ar părea că există între unii dintre mem­brii acestor facultăți. D. dr. Țurcanovici (Roman) face apologia Iașilor, exprimân­­du-șî venerația pentru corpul profesoral al facilitatei de me­dicină din Tașî. Bea pentru pro­fesorii universitari. D. căp. dr. Veisa, după ce ex­plică­ lipsa de la banchet, a d-lor profesori d-r. Bogdan și Dem­e­­triade prin oarecare piedici fa­miliare și nicidecum din ostili­tate, — cum unii bănuiai! — sa­lută pe congresiștî, în numele societăților mediciî-naturaliștî și medico-farmaceutică. D. dr. Zosin (Iași) face un larg istoric al activității și meri­telor societății mediciî-natura­­lișt­i, care datează de 75 ani. Vorbește apoi de necesitatea unirea tuturor membrilor cor­pului medical, găsind că aceștia sunt­ urmași vrednici ai int­eme­­et­orilor societății mediciloir-na­­­turaliști, închină­­ pentru toată lumea prezentă. D. prof. dr. Tiron închină pentru doamnele medici aflate la banchet. Seria toasturilor o încheie d. dr. Jugureanu (Câmpulung) ca­re evocă amintirea regretatului doctor Davila, întemeetorul pri­mei școli de medicină din țară. Banchetul ia sfârșit la orele 10 seara. Mâine, Marți, e ultima zi da congres. De la orele 8—12 dim, oaspeții vor vizita alte diferite instituții din oraș și abatorul comunal. La ceasurile 2 d. a. se vor re­deschide desbaterile în aula U­­niversităței, iar la orele 6, con­gresul se va declara închis. ❖ Când veți pasca la Roma spre a vizita expoziția, an uitați a cumpăra Călăuza orașului Roma, apărută în editura Uni­versului, o lucrare foarte îngri­jită si de nare foloa.­mental cu 606 V fi ,*• . . Congresul general al medicilor 7 t>. iii­. ftlOX *** ANCHETELE NOASTRE Se nu știu bucureșteni. ?... Bioscopul lui Hristofi.—Interiorul unei mansarde.—Bal Nicola­u­ ba­ Spiru.—Evenimentul tunel.—Cutreerănd fabricile.—Povestiri de boem. II Povestiri de boem . E înduioșătoare totdeauna via­ta de pribeag. In restriștea u­­nor zile de revărsat de toamnă, cine s’a întâmplat dimineața în gara Filaret, a putut să va­dă, nu-i multă vreme de atunci, într’una din aceste zile triste, două tipuri bărboase așteptând sosirea trenului și un alt tip, înnalt, tot bărbos, coborând dintr’un vagon de clasa a treia. Cele trei priviri se întâlniră, se recunoscură, se îmbrățișară. Cel care coborîse din vagon se che­ma Hristoff și venea din Praga. Tot bagajul lui era: 2 cear­­ceafe mari cu rufe, unul volu­minos cu cărți—biblioteca, adi­că toată averea la care ține mai mult un boem, și o pane enor­mă, ca pentru două săptămâni. Fiecare din cei trei luă câte o legătură și porniră ei apostoleș­­te calea ce duce spre bariera Griviței. Lumea matinală se ui­ta la acest grup de bărboși cari mergeau nepăsători pe străzile Capitalei, sans sous- et sans soues. Ajunseră la gazdă iar a doua zi Hristoff fu înscris la medicină și de aci încolo începe tragi-comedia vieții sale în Bu­curești. Gazdele sunt uneori a­­devărate providența pentru pri­begi. Aceasta arată, firește, sufletul atât de ciudat uneori al bucureștencelor noastre. Hris­toff atrase mai întâi curiozita­tea și mai la urmă inima gaz­dei sale care, instruită până la un punct­, vedea poate în noul ei chiriaș pe unul din acei va­gabonzi simpatici pe care Ma­xim Gorki îi descrie cu atâta drag. Așa se explică numai cum Hristoff, înapoiat seara din pribegie, era invitat adeseori la ceai copios de gazda lui. Cum trăia el ? Când învăța ? Citea nopțile, citea fără pre­get, iar ziua, după amiază, îl vedeai în grădina Icoanei cu un biosco­p. Pe băncile din grădină ședeau guvernante cu copii mi­cuți și mai vedea și alte tipuri încă, iar de la fiecare Hristoff lua o taxă de 5 parale ca să pri­vească la bioscop, și astfel câș­tiga el până la 1 franc pe zi din care își plătea existența și în­vățătura, din truda propriei sa­le munci. Tot astfel trebue să fi trăit în Praga vreme de două ani. Deja o vreme el luă drumul A­­mericei și astăzi exercită, pro­babil, profesiunea de medic în Cetatea miliardarilor de pe noul continent. Interior­ul mansarde­­lor... O cameră cu un pat, un lighian desmălțuit pe u­n scaun vechiü, de lemn, iar în pat dormea fi­lus­trei de-a curmezișul. Masa o lu­au la o lăptărie din centrul o­rașului și o luau pe datorie. E nostim cu câtă ușurință căutat­ ei să convingă pe bai Nicola și bai Spiru, cei două lăptari, pe cari-i numea și bal (nene) ca să le fie mai simpatici. Acești bul­gari erau mari patrioți și visaui o Macedonie liberă, desrobită de sub suzeranitatea Sublimei Porți. Stelian, unul din cei trei pri­begi, ținea discursuri înflăcăra­te asupra liberărea Macedoniei, lăptarii se înflăcărau­ de-a bine­­lea și așa, din vorbă în vorbă, cei trei pribegi s’alegeau cu sto­macul împăcat pe datorie. La plecare, Stelian spunea cu filosofie, încheiând discursurile sale: — De, numai s’e­libereze Sul­tanul dacă o vrea!... Și bai Spiru se supăra foc dar a doua zi lucrurile se îm­­pacau iarăși și scena urma cu mai mult bino decât în ziua de mai înainte. Evenimentul lunei era însă.« căpățina de zahăr de cinci ki­lograme. Aceasta se întâmpla foarte rar, odată pe lună, și era sărbătoare pentru eî atunci. Le venea laolaltă 30 lei lunar de casă. Pluteau mai întâi chiria ca să-și aibă asigurat culcușul, luau un dejun zis regal, urma apoi cinstea la crâșmă și cum obicinuiau ceaiul la samovar, în mansarda lor cu un pat și două scaune, își târguiau ceaiul și o căpățână de zahăr de cinci kilo­grame. Acesta era evenimentul luneî. "Escorta căpățineî de za­hăr o făcea unul din ei care ducea cu multă solemnitate, că­­pățâna, iar ceilalți douî formai­ garda de onoare a... căpăținea de zahăr. Acasă, se ospatau ad­mirabil în atmosfera plăcută di samovar cu aburi calzi de cea) și de lenevie orientală, în vârte­jul spiralelor de fum de tutun. Băeții urmau regulat la cursuri și simțeau în urmă ne­voia unui trai mai omenesc. S’au gândit atunci să porneas­că în căutarea de lucru prin fa­brici. Soluția problemei era gă­sită, numai că nu se prea pri­­cepe a fi în nici o meserie. Aci e nota caracteristică a lor ca­re-i deosebește de boemii lui Murger și de boemii noștri na­ționali. Cutezători, oameni de muncă, cei trei pribegi a fi gă­sit de lucru în câteva fabrici din Capitală și Mark Twaine, re­înviat, ar deveni pentru a doua oară celebru descriind numai o­­diseea celor trei pribegi, poves­tirea acestei rătăciri în goana după muncă a celor trei bulgari prin fabricile Capitalei. Mă voi încerca să povestesc aceasta într’un articol anroniat: Leontin Iliescu. X« IH Serbarul federale de gimnastică !- !.'• ULTIMA ZI ’’'r' Galați, 30 Mai. Intru­­cât concursul indivi­dual nu se terminase erl, s’a reînce­put azi dimineață și a ți­nut de la orie 6 dimineața până la 10.Concursul de tenis Concursul de tenis s’a ținut la sediul soc. „Santinela Dună­rei de Jos“, la orele 10 jum. di­mineața. Comitetul juriurilor era com­pus din d-nii Alfons Dall’Orso, deputat, ing. Corneliu Ionescu și I. Pantazi. Premiul care consta dintr o bandieră a fost obținut de către elevul Barb­ieri, de la liceul „Vasile Alexandri", din locali­tate. , , .. Concursul de tir Concursul ele tir s’a ținut tot la sediul jec. „Dunărea de Jos , după terminarea concursului de tenis. „ . _ „ Premiile, în număr de 3, ___ au fost obținute de către elevii li­ceului „Alexandri“, din locali­tate, după cum urmează: Premiul I, de elevul I. Cava­­liotti, căruia juriul i-a acordat o pușcă d­­n salon: premiul II, as elevul Alex. Zafiratu, un revol­ver Browning, iar premiul III, de elevul Alex. Vasiliu, un revol­ver Löbel. . Serbările nautice Intru­cât serbările nautice fi­gurează pentru prima oară în programul serbărilor federale române, un public numeros a asistat la ele. . Serbările s-au ținut în basmul docurilor și au început la 3 du­pă amiază, sub preșidenția d-lui general Năsturel, președintele federației. A asistat lume multă din lo­calitate și din Brăila, între care și d. Delafonte, președintele so­cietatei nautice din Brăila. Juriul de clasificare era com­pus din d-niî • Alfons Dall’Orso, comandor Rădulescu, căp. Necu­­lai Constantinescu, I. Florea, profesor și maiorul Ghica. Conform programului s’au exe­cutat exercițiile mai jos notate, cu rezultatele următoare: La cursa de bărci mici: Premiul I, barca No. 2, Pre­miul II, barca No. 6. La cursa de bărci mari: Premiul I, barca No. 5, pre­miul II, barcă No. 9. La concursul de înot la iu­țeală a obținut premiul I, ele­vul Crăciunescu. La concursul de înot pentru rezistență, elevul Florescu. Pentru particulari, la Con­cursul de înot la iuțeală, pre­miul I, Niculae Mititelu, pre­miul II, Gălățeanu. La prinderea rațelor au reu­șit : Constantin Ionescu, Iordan Teodor și D. Șerban. La catarg, Ghiban Moise. La concursul de încăleca» mn bQtggj»_j6i­gfl Exercițiile au fost executate cu multă îndemânare de către concurenți stârnind admirația și aplauzele publicului. In tot timpul serbărilor, a cântat muzica reg. 11 Siret. Escursiunea pe Dunăre La orele 4 jum., serbările na­utice luând sfârșit, societățile de gimnastică, delegații comite­tului federației și un public nu­meros s’au îmbarcat pe vaporul „Principele Carol", al N. F. R., pus la dispoziție de către d. in­giner Nicolae Șerbănescu, direc­torul N. F. R. cu care au făcut o excursiune până la gura Sire­tului, după care, întorcându-se au făcut o altă. excursiune până la cotul Fijiței. In momentul când vasul „Principele Carol" a trecut pe lângă vasul de războiu rus „Doneț", ofițerii și marinarii vasului, au salutat cu urale și excursioniști, la care, muzica de pe vasul „Principele Carol" a răspuns, intonând imnul impe­rial rusesc. In timpul excursiunei a dom­nit cea mai vie animație, iar comitetul soc. „­Santinela Du­nărei de Jos", din localitate, a servit excursioniștilor bere. Escursioniștii s’au întors în port, la­ orele 6. Comitetul federației sub preșe­denția d-lui general Năsturel s’a întrunit la sediul soc. pentru a proclama rezultatul general al concursurilor. Seara, la orele 9 comitetul organizator, autoritățile și dele­gații s’au întrunit la un ban­­chet la grădina „Vreto“. Misiunea militară rusească Azi după amiază vor pleca la Galati, întru întâmpinarea mi­siunei rusești, care va sosi tn Capitală Joi, dimineață, d-nii coloneii Iliescu, șeful statu­lui major al inspectoratului ge­neral al armatei, AL Lupescu, de la marel» stat major general, Nicoleenu și maior Holban ata­­șatul nostru militar la Peters­burg. Misiunea rusă se compune din generalul de divizie Romanen­ko, comandantul corpului de armată din Odesa, 3 coloneii, 1 locot.-colonel și 1 căpitan. Această misiune va vizita lo­curile noastre istorice, spre a a­­lege locul unde urmează să nu ridice monumentul generalului Suvaroff. * Misiunea rusă, însoțită de d-nii coloneii Iliescu, Lupescu, Nicoleanu și maior Huiban, va vizita Mercur­ Galații și Brăila, iar Joi—după cum am spus— va fi la București, când, seara, d. ministru de război, Filip­escu îi va da un banchet. Vineri va vizita câmpul ăf­at^Idala apSpirat *

Next