Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)
1911-06-25 / nr. 171
ANUL XXIX—No. 17 i—SAMBATA 26 IONifi 4914 5 bani In Romania o—id banin streioätais Fobmioh; LUIGI CAZZAVILLisM CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ii, Strada Brezoiaen ti, HEU ÎNCORONAREA suveranilor anglii REVISTA NAVALA Calendar pe anul 191 î örimla* fitten, 24 Iunie.—Nässte Sf. loan Botezâ,oras Catolic jVnierî, 7 iulie.—Benedict XI Râs. soarelui 4.39. Apașul soarelui 8.00 UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația «. . . » . 6162 Redacția . * * . . . . .12183 Străinătatea ...... 20156 București, CM Iunie 1911. PROIECTE IN PERSPECTIVA Dintre chestiunile de care gubernii] și-a propus să se ocupe «pas cu dinadinsul în cursul vacanțelor, ziarele guvernamentale relevă cu deosebire proiectul reformei administrative. Consiliul permanent administrativ va fi convocat, în curând, ca . sa ' ia' .în cercetare mulțimea de relatiunî date de d-niî prefactî cu privire la această refformă In 'consiliul de miniștri chestiunea, a fost pusă ; d. mihistru: președinte a expus colegilor  sale modul cum înțelege ca ea sa fie rezolvații ,și „a cerut finisarul al mimâiri să facă propur Țările necesare în vederea unei sfere'î ■ [UNK] [UNK]'dâscentralizări a .servicii•teri publice“. O reorganizare administrativa; • financiară va treiabtera bine, înțeles, nu însoțească .«forma administrativă. Cu privire la atribuțiile ce, se vor,'da dregătorilor care e vorba aăr se sSființeze,' ni se dă explicaț iar c ®. ..eî.vor avea în sarcina or'£ s.supravegheze și să rezolve chestiuni ■ de orice natură ce ...»’or, prezintă :« prea mare importanță spre a fi nevoie de a«robarșa miniștrilor, de resort 1. !jn> exfamptu: „un județ ar - voi *ă, facă o lucrare al cărei cost «.’ar, trace de zece mii lei. Aprobarea va fi dată de dregător, fără sa mai fie nevoie de aprobarea miniștrilor''. Este ceva în aceste indicați — design însă pot este , totul. Trebuie să aștept fâto și „ alte amănunte, cari nu fror lipsi să intereseze în cel mai mare grad întreaga opinie publică. * Dintre celelalte, înorî anemiate prin manifestul din Ianuarie alt guvernului, au fost realizate, in cursul sesiunii.: Parlamentare trebuie Scutirea loturilor mai mici, .de C hectare-de a fice dare către Stat;; deștii ntarea, unor taxe de consumațiune și înlocuirea lor cu alte veniturî; unele ;modificări în taxele tarifului vamal; sporirea de lofuri pentru unele categorii de aLțijbașî ai Statului. Toate acestea,, făcând parte din măsurile menite ..a combate scumpirea traiului... supt în. .dealuris de .cunoscute, rămâne să se constate întru "cât. ele au și contribuit în adevăr, unele'mai mult, altele mai puțin la scopul urmărit. Manifestul mai vorbia de „stabilirea unei stări legale care, să jîre industria și .comerțul la' adapostüi.:" ori caraj arbitrar". In programul de vacanță al guvernului găsirii, așișderea: .întocmirea proiectului privitor la încurajarea ‘industriei naționale, modificarea legii remosului duminicale modificarea legii burselor. ’ Deși nu se specifică anume, desigur insă că și la ministerul lucrărilor publice se va fi ■sudiând': modificarea tarifelor /drumurilor de' fieri crearea de trouT'căî' de comunicație și punerea în bună stare a celor existente,—despre , cari de asemenea vorbia manifestul. .1SSNfe Ptv.b... Chestiuni cari nu erau anunțate prin manifest, dar despre cari se vestește acuma că formează de asemenea obiectul preocupărilor diferitelor ministere, sunt următoarele : La ministerul de interne,se mai studiază modificările de a adus Legii sanitare. La ministerul de război se proiectul privitor la înaintările în armată și modificarea tógep poziției ofițerilor. La ministerul instrucției modificările de, adus. legilor învățămînntului public și particular, precum , și organizarea de dat școalelor profesionale ; tot aci modificarea legii sinodale. In sfârșit, la ministerul justiției se studiază o, modificare a legii judecătorești,. E foarte bine și foarte cu cale că se anunță din vreme chestiunile al căror studiu se pregătește spre a fi supuse rezolvări sesiunii parlamentare viitoare. Și n’ar fi decât de, dorit ca această procedare informativă să continue, și să se completeze, arătându-se nu numai chestiunile de care guvernul se preocupă, ci dându-se, la timp, explicațiuni cât mai clare și mai amănunțite și asupra felului în care rezolvarea lor se plănuește. Gălduri grozave în America 193 MORȚI DE INSOLAȚIE IN CANADA Montreal. Din cauza căldurilor prea mari, au fost 193 decese în ultimele două zile, dintre cari 446 copii. Londra. 2d. - Telegramă din New-York: Căldura creste aci mereu. . Aparatele institutului meteorologic au înregistrat ori cea mai urcată, căldură ce a fost până acum în oraș. Populația săracă simte foarte mult, lipsa ajutorului medical. Serviciul sanitar va aduce medici din alte orașe ca să dea ajutoare bolnavilor. Căldura bântac: în întreaga țară de 13 zile. Se asigură că numărul morților din provincie,este foarte mare. CRIMA OiN GOLAESTI 3 Iași, 23 Iunie. Astă-noape, in drumul de la Iași spre Goiâești, s’a făptuit o crimă. Săteanul Gh. Popa și soția sa Safta, întorcându-se din oraș,spre sat, au fost atacați de C. Lungu și Tfrim Zaharia, cari cu lovituri de topor și sapă au ucis pe. Popa, iar soția lui—care era însărcinată—a avortat, . CONFLICTUL Turc ®»si Saintenegreaza Vîena. 23. — Telegramă din Cetinge: Guvernul muntenegrean a trimis un general și mai mulți ofițeri ca să studieze pozițiunile din jurul Podgorițeî și să observe operațiunile armatei turcești în apropiere de granița muntenegreana. Constantinopol, 23. Guvernul turc a răspuns in termeni foarte energici prin reprezentantul sau la Cetinje, la amenințările guvernului muntenegrean. La rândul său acesta a răspuns reprezentantului Porței că va aștepta cu mișcarea trupelor de la Podgorița până la expirarea termenului dat de Poartă răsculaților. Dacă după acest termen armata turcă va înainta spre granița muntenegreană cu scop să prindă pe răsculații refugiați în munți, Munntenegrul va da și el raspunsul, cuvenit.. Poarta ația cunoști înțal de acest răspuns, al Muntenegrului și pe Marile Puteri. Constantinopole, 23. ~ Ministrul de război și Mahmmî-pașa a trimes" ordin comandantului trupelor din Albania, Torghut-pașa ca să înainteze până la granița Muntenegrului, ca să zădărnicească refugierea răsculaților in Muntenegru", precum și alianța acestora cu ceilalți refugiați, sau eventual cu trupele muntenegrene. Acelaș ordin îl invită pe Torghut Șefket-pașa, ca imediat după expirarea termenului de 14 zile să atace cu multă energie triburile răsculate. Constantinopol, 23. Ministrul de război și a luat dispozițiunî ca din regimentele din Angora și Trapezunt să se formeze un nou corp de armată care va fi în curând transportul in Albania la granița muntenegreana. Turcia dispune acum de 60 mii de soldați în Albania dintre cari 20 de mil .noi concentrați la granița muntenegreană. Cetinge, 23. Oficial.— Dându-se asigurări că termenul acordat albanezilor pentru întoarcerea la vetrele lor a fost prelungit, s’a hotărât a se amâna deocamdată mobilizările proectate. Se pune însă la cale, mobilizarea care se impune Muntenegrului de vreme ce Turcia adiită mereu trupe la granița Muntenegrului. Viena. 23. — In cercurile diplomatice de aci se svonește că Torghut Șefket pașa va acorda un nou termin de 15 zile mâțișorilor pentru depunerea armelor. Viena, 23. .—. In cercurile politice de aci se asigură că Italia, Rusia și Austro-Ungaria nu vor mai interveni în chestia albaneză, deoarece Torghut Șefket pașa va acorda un nou termen mâțișorilor. Tot din acest motiv s’au luat măsuri ca mobilizarea trupelor de la Podgorița să se amâne. Constantinopol. 23. — Ministrul de interne a declarat că Poarta nu mai poate face nici o nouă concesiune răsculaților, deoarece altfel s’ar știrbi autoritatea guvernului. CHESTIUNEA MAROCANA Paris. 23. Deși nu s’au dat încă indicațiuni despre tratativele ce au urmat, se afirmă ca guvernul nu și-a schimbat felul sau de a vedea și că persistă în a crede că prezența unui vas german la Agadir nu e justificată dat fiind că, liniștea n’a fost nicicând tulburată în această regiune unde interesele germane nu sunt de fel amenințate. . Cât pentru ceea ce privește dorința exprimată de Germania de a se avea o conferință în Chestiunea marocană, Franța s-a arătat totdeauna gata a primi o asemenea propunere și o gata de asemenea să admită ca și alte puteri să participe la conferință. Trebue insă ținut seama de faptul ca uzul diplomatic cere să se precizeze întâi caracterul unei conferințe înainte de a o întruni și pe de altă parte conferința ar lua imediat o întorsătură mai favorabilă dacă Germania ar rechema vasul trimis la Agadir după ce va di constatat ca prezența vasului tu este necesară acolo. Londra, 23. Ziarul ..Daily Graphic“ zice că ambasadorul german la Londra a fost informat că Anglia nu poate privi fără o îngrijorare din cele mai serioase posibilitatea stabilirea unei baze navale a Germaniei la Agadir sau pe un alt punct al coastei Marocului. Paris, 23. — D. Poincaré,expunând programul partidului republican-democrat, a zis: „vem o politică francă și reală hotărâtă a se sprijini pe tratatele internaționale. Să admitem negocieri curtenitoare și vom vedea împrăștiindu-se atunci norii ce s’au strâns la orizont. Madrid. 23. — Presa spaniolă consideră ca o manifestație de simpatie față de Spania acțiunea Germaniei în Maroc.. „El Mundo“ spune că:, Franța e dușmană veche a Selbiei.. cu toate acestea Spania nu dorește ivirea unei complicațiu și diplomatice între Franța și Germania. • Paris, 23. — După tratative de 3 zil. se cunoaște în sfârșit și atitudinea Angliei în chestiunea marocană. Sir Grey și-a exprimat dorința ca și Anglia să ia parte la discuțiile ce se vor urma între semnatarele actului de la Algesiras, chiar dacă la acea discuție,vor lua parte și Rusia. ,,și. State Unite. Berlin. 23. — In cercurile diplomatice de aci: începerea tratativelor ed ’Franța se așteaptă imediat ca d. Gambon,ambasadorul Flahtei se va înapoia la B.-rljn. • : ( • • : Sosirea acestuia e așteptată pentru Sâmbătă, • când d. Gambon va aduce și nota guvernului francez. "Germania e de părere că toate puterile să-și' retragă trupele din Maroc, lăsând acolo, numai poliția, aceasta ca să nu se rha f dea ,loc la discuții între diferitele state. ■ Londra, 23. — „Times“ publică în numărul său de azi un articol în care,spune că Anglia e clismată să-și apere intereseta Sale economica în Maroc, lucru pe care îl va și face. . Paris, 23. ... Ziarele de aseară publica știrea că săptămâna viitoare se vor urma lungi tratative între puterile semnatare ale tratatului de la Algesiras asupra noului conflict marocan. Franța nu va da nici un răspuns afară de protestările sale față de ■ [UNK] [UNK]intervenția neașteptată a Germaniei. " Paris, 23. Azî s’a ținut aci un consiliu de miniștri, la care a participat și d. Cambon, reprezentantul Franței la Berlin. In acest, consiliu i s’a înmânat d-lui Cambon nota guvernului pe care o va duce Sâmbătă guvernului german. Paris, ,23.—Ziarul „Le Figaro“ spsește că intrigile coteriilor parlamentari, cari au provocat căderea cabinetului Monts—sunt de vină că Franța a fost surprinsă, de complicațiunea chestiunii marocane, prin trimiterea unui vas de război german la Agadir. .Fostul ministru de externe, Cruppini colaborară cu d. Cambon, ambasadorul Republicei la Berlin, elaborase un întreg program,pe baza căruia urma să se trateze cu Germania revizuirea acordului din 1909. Când însă Cambon, după conferința, de la Kissingen, cu d. de Rider ven-Wächter, a venit la Paris spre ,a referi ministrului sau, n’a mai găsit guvern în funcțiune, ci unul demisionat. Noroc pentru Franța—adaugă ziarul—că noul președinte de consiliu,, d. Caillaux, "e un om cu foarte mult simț, practic și de aceea e de sperat că inițiativa lui, pentru reluarea tratativelor începute la" Kissingen, va avea un rezultat satisfăcător pentru prestigiul și interesele țărei. MARK08 ?m SI PRESA STREINA Constantinopol, 21 Iunie. „In fața diferitelor, știri unele mai tendențioase decât altele, la adresa trupelor otomane cari operează în Albania, știri lansate de unii corespondenți ai ziarelor străine, ministrul de războiu, Mahmud Șefket. Pașa a făcut directorului agenției otomane unele declarațione menite să lumineze opinia publică otomană» In adevăr, această a doua răscoală din Albania, deși în realitate nu prezintă întru nimic aceeași gravitate ca marea revoluție albaneză din anul trecut, cu toate aceste, pe când în timpul primei revoluțiuni ziarele streine se mulțumeau să înregistreze diferitele faze ale răscoalei, ca simple știri, fără să comenteze faptele, de data aceasta răscoala Mâțișorilor preocupă toată presa străină. Explicația care poate ușoarft. Acum un an se rasculase marea masă a albanezilor musulmani, pe când acum simt cele câteva mii de albanezi creștini, cari găsind un refugiu în micul Stat vecin cu Turcia, cauzează guvernului neliniște. Iată declarațiile ministrului de război( : „Ar fi să onorăm prea mult pe acei cari ai adus bravei noastre armate cele mai josnice acuzațiuni. S’a atribuit soldaților noștri acte nedemne. Oamenii cinstiți știu însâ ce idee să-și facă de aceste invențiuni lașe. Țin însă cu toate acestea să vă lămuresc asupra unui punct. S’a vorbit de acte de cruzime comise de trupele noastre asupra femeilor și copiilor răsculaților. De la începutul răscoalei însă răsculații au dus cu ei în Muntenegru femeile și copiii lor, așa încât, de luni de zile nici urmă de fenice sau eonii nu se vede prin Maîezia. Din contră, acei dintre soldații noștri cari au avut nenorocirea să cadă in mâna .rebelilor au avut o soartă crudă. Trupele noastre nu s'auî dus să pedepsească pe rebeli ci să restabilească ordinea. Ofițerii și soldații noștri au avut o conduită ireproșabilă și poporul otoman poate să fie mândru de aceasta. Câțiva au vrut, intenționat, fără de alta,, să facă din chestia rrtaliaoră o chestie albaneză. Trebme să se știe odată pentru totdeauna, că nu este, nu există chestie albaneză. Iar acei cari voesc să creeze una, trebue să înțeleagă că o chestie albaneză ar fi un pericol grav pentru menținerea păcii europene. Sunt 20 de mii mai sorî răsculați. Nu există, repet, chestie albaneză. Lumea să fie cu băgare de seamă“.1 Ziarele vorbind de numeroase biserici distruse de trupele noastre, am căutat să avem părerea generalului, care ne-a răspuns precum urmează : „Bisericile din Castrați și Boratoș au fost distruse de înșiși rebelii pentru ca să atribue mai pe urmă această faptă trimetei noastre. S’a vorbit de distrugerea locuințelor rebeliior. Este o curată minciună. Știți foarte bine că așa zisele locuințe ale malișorilor nu sunt decât niște colibe constrite de pământ și pae. Ele costă între 20—30 franci una. Aproape o mie din aceste colibe au fost distruse în cea mai mare parte de către rebeli ca să pedepsească pe acei cari au refuzat să-i urmeze și cari au rămas credincioși guvernului. Propan, a terminat ministrul marilor ziare streine cari țin să informeze cinstit pe cititorii lor, să trimită corespondenții lor pe lângă Torgut Pașa către cari vor fi special recomandați. Atunci vor vedea de partea cui este dreptatea“. Aceste declarații ale lui Mahmud Șefket Pașa au făcut o deobifă impresie în toate cercurile Otomane. Cossilial de miniștri «le eri Eri', la orele 11 dimineața, s’a ținut un consiliu de:, miniștri la ministerul de. interne., sub președinția d•ui P. P. Carp. "S’a luat în discuție chestiunea sinodală. D. ministru al cultelor, C. C. Avion, a comunicat consiliului de miniștri cele ce s’au petrecut în timpul procesului, precum și hotărârea luată de Sf. Sinod, hotărâre care a fost publicată în numărul de ore al ziarului nostru. .lie «.semeni• d. ministru Arion a comunicat declarația I. P. S. S. Mitropolitului Primat cum că nu se va demite, precum și rugămintea ca membrii Sinodului i-au făcut de a interveni pe lângă fruntașii partidelor politice de a primi deciziunea Sinodului, oricare ar fi ea. .Consiliul de miniștri a autorizat pe d. ministru Arion să nu facă nici o intervenție și să execute hotărârea Sinodului așa cum va fi dată, guvernul fiind hotărât să privească conflictul sinodal ca o chestie pur bisericească fără, nici un amestec politic. In acelaș timp, consiliul a autorizat pe ministrul cultelor să cerceteze de aproape modificările ,ce sunt de adus legeț. sinodale. . .* După acean, s’au aprobat mai multe credite suplimentare cerute de diferite ministere. S’a luat apoi in discuție chestia tramvaelor. D. ministru de interne a expus stadiul acestei chestiuni, arătând care este cursul procesului dintre societățile de tramvai și cari sunt interesele comunei. Consiliul de miniștri a aprobat în totul demersurile făcute până acum de către ministerul de interne și a autorizat pe d.Al. Marghiloman să procedeze așa ca comuna să nu fie lezată, în drepturile și interesele ei. La urmă, d. P. P. Carp, președintele consiliului de miniștri, și-a luat rămas bun de la ceilalți membri ai cabinetului, plecând în străinătate. LUPTA LAMIOASA in Lisabona intre regaliștî și republicani Paria,' 23. —■ telegramă din Lisabona. Capitala Portugaliei a fost éri- teatrul unei sângeroase iicMcruri, intre trufie ți populația republicană pe de o parte,și înarmării și altă parte a populației pe de altă parte’. Aceștia agitați de capii regaliștilor, au năvălit in oraș ca să provoace răsturnarea republicei. Marinara și parte din populație s'au ciocnit cu populația care îi dșzerta în grupuri pe străzi. Dându-se alarma de isbucnirea revoluției, comandantul pieței a dat semnalul de concentrare a găriei municipale. Marinarii fiind întâmpinați de gardă, s-a produs o groaznică incăerare. Mulți terminari au fost omorâți pe loc, iar restul grav răniți. In urmă liniștea a fost restabilită cu mare greutate. In oraș e mare agitație. Se spune că șefii mișcărei regaliste au primit din Anglia 12 mii de lire pentru fondul de agitație contra republicei. Berlin. 23. — „Vossische Zeitung” are informație din Lisabona că mișcarea monarchistă, din Portugalia câștigă tot mai mult teren. • Se observă o mare neîncredere în armată. Soldații nu mai execută ordinele ofițerilor. Guvernul e foarte îngrijat de noua situație din țară. ■ Lisabona, 23.— Guvernul a arestat pe căpitanul Lima, locotenentul. II va și ziaristul Aviario, acuzați că au ațâțat în contra republicei. Lisabona. 23. — Sunt temeri de isbucnirea unor noui revolte de stradă. Armata e concentrată ln cazărmi. In oraș circulă zvonul că exregele Manuel se află acum la Madrid, unde are întâlniri dese cu mai mulți regaliști portughezi. DUELUL Găitan - Tănasescu din Brăila Brăila, 23 iunie.. In urma celor publicate de d. Tănăsescu prin a doua scrisoare adresată, d-nui Bancotescu, în incidentul cunoscut, d. Nae Găitan, secretarul Camerei de comerț, a provocat la duel pe d. Tănăsescu, trimițându-i martori pe d-nii A. Verona și N. Petrescu. D. Tănăsescu lipsește din oraș. SERVICIUL TELEGRAFIC AL ZIARULUI «UNIVERSUL» 2 mln. streină,tote TURBURAM GREVISTE IN ANGLIA Manchester, 23. — Azi după amiazi au fost ciocniri între greviști și poliție.. Polițiștii au împrăștiat pe greviști cu bastoanele. PLECAREA LUI SFRAN35 IOSEF LA ISCHL Viena, 23. împăratul Franz Josef va părăsi mâine dimineață vila „Hermes“ din Lainz, plecând la Ischl. Sănătatea împăratului e excelentă. MASURI CONTRA CIUMEI Kiev. 23. — Profesorul Metsnikos, inapoindu-se la Paris, a declarat că măsurile luate în stepa kîrghiză și gubernia Astrakhan de guvernul Arș sunt suficiente spre a garanta Europa în contra ciumei DIN CAMERA UNGARA Budapesta. 23. — Pa culoarele Camerei deputații discutau azi foarte aprins chestia compromisului militar cu Austria. Deputații se aratau foarte, nemulțumiți de un articol al ziarului vieiroz „Vaterland“ care sa opune la încheierea compromisului. MONOPOLUL ZAHARINEI IN UNGARIA Budapesta. 23. — Ministrul de finanțe ungur Lukacs László va prezintă la curând în Cameră un profet de lege pentru monopolizarea zaharinei. Conform acestei legi zaharina se va putea vinde în orice doză numai în farmacii și drogherii. In comerț se va vinde in pachete cu prețul fixat de autorități. REPREZENTANTUL SPANIEI LA VATICAN Madrid, 23. — Primul-ministru Canaleral a însărcinat pe d. Reverter cu misiunea de reprezentant al Spaniei pe lângă Vatican. Se speră că în curând relațiunile între Spania și Vatican vor fi reluate. DECES Petersburg, 23. Marea ducesă Alexandra Josifovna a murit la ora 7 și 15 m. DEZMINȚIREA RETRAGEREI GUVERNULUI TURC Berlin, 23 (telegramă din Frankfurt).„Frankfurter Zeitung“ are știrea din Constantinopol că în cercurile politice, de acolo nu se știe nimic despre apropiata retragere a guvernului turc. te UN COMUNICAT AL CLUBULUI NAȚIONALITĂȚILOR DIN UNGARIA iucna. 23. —„Vaterland“ publică un comunicat al comitetului central al clubului naționalităților din Ungaria în care se spune că nu corespunde adevărului știrea, că, naționalitățile din Ungaria ar avea de gând să sprijine partidul lui Justh sau oricare alt partid maghiar în lupta contra guvernului. Comitetul național neagă că românii ar fi dușmani ai împăratului și casei de Habsburg. Naționalitățile nu vor părăsi niciodată realitatea lor față de tron. CONGRESUL TINERILORTURCI Constantinopol. 23. — Congresul junilor turci se va ține anul acesta la Salonic în ziua de 18 Septembrie. Joi și apară, Bârlad. 23—Azi înaintea tribunalului au continuat desbaterile pentru admiterea în Principiu a intervenției primăriei locale în procesul asupra drepturilor succesorale „a averei defunctei Blanșa Lascăr Costin. In urma pledoariilor rostite de avocații C Marinescu și Titulescu din Iași din partea primăriei, , și a d-lui T. Bădărău din partea legatarilor universali, tribunalul a admis în principiu intervenția primărei și o confesează cu acțiunea principală, amânând desbaterea fondului pentru ziua de 29 Septembrie. Botoșani. 23. — Au sosit aci ofițerii regimentelor de roșiori 2, 3 și 7 cari împreună cu reg. 8 din localitate iau parte la cursele militare organizate.Mâine Vineri va avea loc concursul hipic și de dresaj, apoi marșul de rezistență pe distanța Botoșani- Leorda și retur, iar Duminică cursele generale pe platoul Sulița. Funcționarii comerciali în mare număr au făcut o manifestație ostilă contra comercianților cari refuză. închiderea magazinelor la orele 10 seara. Manifestanții au avut incidente cu comercianții Nathan Jufo și Samuel Segal, galanteriști, cari au opus rezistență și au aruncat cu ouă clocite, iar comerciantului Samuel Segal i s’au spart, vitrinele _ magazinului. Intervenind poliția magazinele au fost sncise, iar manifestanții s’au retras. Comercianții au făcut, plângere parchetului. . r —• Inspectorul polițienesc Brăescu a sosit, în localitate și inspectează poliția de aci, după care va pleca în județ spre a inspecta polițiile din Hârlău, Burdujani, Ripiceni și Ștefănești. Craiova. 23. — Se știe că A. Isidor Gross din Calafat fusese condamnat de judecătoria din acel oraș )>eni,u i ultragiu adus judecătorului Florescu în exercițiu] funcțiune!. Tribunalul de Dolj, înaintea căruia d. Gross ’a făcut, apel, l'a achitat, deși d-sa nu s’a prizenitat să-și susție apelul. «i numai pe baza actelor stabilite de anchetă. Craiova, 23. — Fata Stanca Nedelcu din Atârnați, a fost ucisa, de trăsnet. Ploești. 23. — Necunoscuți au spart astănoapte magazinul .i îâ încălțăminte al d-lui Tudorie A lonescu din str. Pantofari, furându-i mărfuri în valoare de aproape 200 le’s. — Am comunicat, că, lucrătorii tăbăcarî aflați în grevă și patronii tăbăcarî au fost convocați d la prefectură spre a se stabili o înțelegere de ambele părți. Deși în fața d-lui prefect înțelegerea se stabilise, imediat însă ce lucrătorii greviști au cerut să se facă un angajament, i pentru respectarea condițiilor de o parte și de alta,patronii au refuzat. ■ • Față de această atitudine ,a patronilor, lucrătorii au declarat că vor continua greva, "iar astă seară au ținut chiar o întriviire la clubul social-democrat din str. Câmpinei, protestând contra purtărea patronilor. ■ . . . E probabil că greva va dura mai mult timp, întrucât greviștii sunt solidari, iar sindicatele tăbăcarilor din țară și străinătate le-au trimis ajutoare suficiente spre a putea continua greva. — Azi, d. inspector financiar August Opran a sosit în Idealitate spre a inspecta gestiunea, financiară a comunei Plpești. Un incendiu a distrugă stă.noapte locuința săteanului Gh. Nae Popa, din Mărginește . Medicul spitalului, din Urlați a comunîcat bărbetului că era s’a prezintă) spre a fi internată, în acel spital fața Dumitru St. Georgescu, în diate de sl uâni din Gometu-Cricov. . Examinând de aproape însă,p» numita, medicul a constatat un pseudo-hermafroditism și ,în consecință a cerit parchetului ca după eșirea din spital a drâțjrmitrei St. Georgescu să"-i| "t* schimbe starea civilă, trecârdu-o printre bărbați. — D. V. Nidelcovici a fost.-.numit ajutor arhivar la prefecturé locală, iar d. I. Botez copist.- ,— Azi după amiază ’s’a dezlănțuit o furtună însoțită de s -o ploaie torențială în partea de Nord a județului, distrugând, o mare parte din semănături , și fanaie vii. Din cauza acestei furtuni, firele telefonice din acea parte ,a fi fost, întrerupte , fals — Azi judecătorul cab. ‘ ,Ilijsk instrucție a continuat, da cercetările asupra înfiorătoarei crime din Văleni. *■ * •>; Deși criminalul Mavrodin Radu declară că a omorât pe Tr. Dumitrescu fiind în legitimă adărare, totuși din depozitiile unor martori se constată, că meritul a săvârșit crima din îndemniul unei a treia persoane, iar în urmă, tot după îndemnul acestei persoane s’a rănit, grav pe corp și la cap spre a simula astfel legitima apărare. ... ■ Iași. 23. — Consilierii CJumăi de apel au desemnat azi,, "p.rito tragere la sorți, pe d. i C dr Iaéfite Botez, ca reprezentant al Tprții de apel din Iași în condisiile superior al. magistraturei, care va judeca Sâmbătă la București pe magistratul Gh. Ion, din’ FîrțîT cenî. ■ D. Burada, președintele Curței a fost numit delegat, al fasaistenului de justiție la judecarea acestui proces. — Senatul universitar a fost convocat pentru poimâine de ten incident petrecut la Universitate între studentul Naum și profesorul universitar Popovici-Tâișcă. ..'.V' — Curtea de apel a amânat la 14 iulie cererea de monatdrist și eliberarea pe cauțiune a,rtomerciantului Elias Grünberg, din Bacau, declarat în stare de faliment. . V.': Gâ) frumoasa lesea si de PAUL BERTNEY PARTEA III PÂNZA DE PĂIANJEN IV Panten trsî Juni — Te, rog teu, nu mai începi nimic până când nu-ți voi te scrie. — Iți promit Claude. — Iți promit și eu că în curând, fți voite spune câteva lucruri. Manuela pleca. Rolanda care o însoțea era foarte curioasă să știe despre ce e ra vorba, dar . Manuela- zell-i îndeplinea dorsnța-' -- încă-un-mister, suspină biata. Rolanda. și . * .* '<» •. -o ■ -- -.V ■. 9 « » o « * , Claude pusese's toate în cumpănă, el cântărise toate,ideile și găsise că. Manuela; va m mai putea: ,«o, «grapts - până ce el viespăta lămuriri asupra unui punct întemeiat. . EL ținea cu orice preț, să. .lămurească afacerea cu tânărul Henri de Imigerac. . Făcu deci un proiect și se hotăra să-l pună repede în aplicare. Găsi, întâi ,l. Cesar I-Iohorat cu care se înțelese perfect. Ilohorat era gata să plece oricând în Mexic... el doctorul va merge cu el... Pentru Honorat un, asemenea, tovarăș de drum era o cinste colosală, începuse să creadă, bietul om că face parte din trio uniune științifică. In câteva zile totul fu pregătit pentru călătorie. Pe Rosalia, sub motive de sănătate, o trimise la Jura, în sălii ei natal. După ce isprăvi și cu ea, când se află la masa din sufragerie, Crâxidb, scrise o scrisoare lungă Bolâniei, în care îi spunea:" că pțeacă departă pentru trei luni de zile și-î cerea să facă pe mama sa, ca in acest timp să nu întreprindă nimic cu privire la afacerea despre care vorbiseră amândoui. Il spunea apoi că, dacă vor avea vreodată nevoe de vre-fan ajutor să se adreseze .d-lui . Lordeau, colegul ÎUA de la institut. Puse scrisoarea la poștă cu câteva momente inainte de a se sui în tren." Scrisoarea a primți însă domnul viconte de l’Orme, care aranjase de mult faptul ca întreaga corespondență a celor două femei să’i tes aducă întâi lui. . . Cu un mijloc foarte simplu, cei doni tineri deslipira plicul și citiră scrisoarea, care îi interesă peste măsură.. . Hm! așa merge socoteala, mârâi falsul-vicente. Fac prinsoare că, dacă ne-am interesa cu privire da -misitnea științifică cu care e trimes,-am afla că destinația eiieiuneșe; Mexicul. Și roagă pe mexicană să ne țină legați trei luni de zile pana se întoarce. .. 'Dar ce are a face! Certificatul căsătoriei Manuelei îi avem noi. - Da, da, dar prea văz că sare amestecat mulți în afacerea noastră... Henri... doctorii]... - - Ai une[ ce să facem ? Și o luăm mi-i repede. De- a udat ei vom confisca această scrisorică. Aincî! ■— Atunci cele două femei vor mai ști că trebuesc să topic trei linii ! Genială idee ! Dar trebue.ca până în luni Izolanda,să fie nevasta ta. ■ Sa fie. dar cum ?. ăbin întrebuința cele mai c.~‘raordinare mijloace. ti executare In acea dimineața. Manuela si .Rolanda ai.tebucca. ca, de obicei la Nefansy.. Pe drum, Rolanda spuse mamei sale că a observat, că vicontele de l'Orme e din ce in ce mai familiar. Manuela găsi prilejul să intre în materie și venind vorba de asemenea de tânărul, de Queyrel, ea declară că ar fi fost încântată sa aibă un asemenea ginere. Rolanda foarte mirată nu știa ce să răspundă. Mama îi spuse atunci totul și astfel Rolanda își explică și misterul a cărei dezlegare o preocupase atât de mult. -- Dar dacă Claude ți-a spus să aștepți, zise ea, apoi trebue să faci așa. — Oh! Glande ar fi, foarte încurcat când ar trebui să-și dea părerea. - Crezi ! Eu nu cred și că dovadă e că mă duc chiar azi la el să-l întreb. Ajunseră la Neuilly. Manuela fu înștiințată că directoarea vrea să-i vorbească. Părăpând pe Rolanda, Banuela intră în cabinetul directoarei, care o primi foarte rece. — D-nă, spuse directoarea, am să-ți spun o întrebare. Ești văduvă? — - Sunt de 17 ani aci și nu am fost niciodată întrebată despre acest lucru. ; Mă rog, ești văduvă ? Da. Ai iin ,contract, un act oarecare, prin care sa se stabilească căsătoria. -- Dar... N’ai... — Venind am străinătate... -- Ce importă. Copila nu ți-am născut-o in străinătate. .-r- Nu, d-nă. . 1,-r Paris? In acest caz, nu au decât sâ-ifal arăți, actul e î de naștere, fa- Da... da... răspunse Manuela, figălbenindu-se. .. . „Dar cine se amestecă în familia mea, strigă ea cu mânie..Acei cari are dreptul si se intereseze de persoanele ce se află în pensionul In care învață fetele lor. — Protestez, d-nă. — Nu încape nici o protestare, vi s’a plătit leafa acum zece zile, iată aci ce vi se mai datorează pe zilele servite d-tale și d-re. Rolanda și de azi înainte nu mai faceți parte din personalul instituției noastre. Manuela era să plece uitând și banii. O rechiemă directoarea. Biata mamă e și pe ușe clătinându-se. Peste câteva minute află și Rolanda marea nenorocire ce le lovise. Amândouă avură același gând, cel care se amestecase iar în viața lor era baronul de Sarge-1 AC. ----- Mamă 1 spuse: Rolanda,treime să mă duc, să găsesc pe Claude, să-i spun -tot.. .. .. Ai încredere, mamă adorată. El ne va scăpa. . . <99 '9 * ■ 9T _ ^ m «? . Peste o jumătate de oră se r întoarse. Era într’o stare ce nu se poa descrie. După ce închise ușa camere spuse. — Mamă! A plecat — Cine? — Claude. -- Unde? Când? — Nu știte. — Nu ți-a spus Rosalia ! — Nici Rosalia nu era acasă Nimeni... — Poate că se întorc. —Nu, casa era închisa. Am întrebat pe portarul de pătur Claude a plecat de doua zile — Dar Rosalia.?—te . . —Și ea, dar nu odată cu ei s’a întors în sătul ei... •. ’ Și nu „știe numele acelui ea — Ce fac pasă de Rosalia, vorba de Claude ’ . .' ...portarul' a auzit că Claude el întoarce • tocmai.i peste tre luni, mmm, V nu aștrii — Da. .! ■