Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)

1911-06-01 / nr. 147

r 4 4 1 KARELS CONGRES si cercurilor comerciale din Iași (Prin telefon de la corespondentul nostru) ZIUA II-a Iași, 30 Mai. Congresul cercurilor comer­ciale a continuat azi, Luni, cu același interes și aceiași însu­flețire. Delegații tuturor cercurilor din toate unghiurile țâzei,­­în număr de peste 4000, au venit încă de dimineață în sala tea­trului National spre a lua parte la desbateri și a contri­bui la realizarea reformelor ce trebuesc obținute, pentru înflo­rirea și prosperarea comerțu­lui și industriei românești. Desbaterile congresului Ședința se deschide la ora 9 dim. Scaunul preced­ențial e ocupat de d. N. Ștefaniu (Iași). La deschiderea ședinței s’a ex­pediat următoarea telegramă d-lui M. Deșliu, vice-președinte al Camerei : „Membrii cercurilor comerci­ale și industriale, adunați din toată țara la al 2-lea congres, în amintirea angajamentului ce v’ațî luat față de orice apărare a cârciumarilor români, vă tri­mit un salut călduros și pa­triotic din toată inima. Președinte, Ion Georgescu". Monopolul cârciumelor Se continuă discuția asupra legea monopolului cârciumelor. D. Belitoreanu (Roșiori) arată că legea monopolului e anticon­stituțională și că mulțumită ei au fost creiate cercurile comer­ciale și industriale. Combate vehement monopolul Cârciumelor și spune că țara nu e alcoolică. D. Vasilescu (Craiova) critică faptul că nu s’au consultat Ca­merele de comerț la votarea le­gei monopolului cârciumelor. In­sistă ca din votii congresului să ceară energic ca guvernul să nu mai modifice legea ci s-o a­­broge definitiv. D. N. Cruceanu (Ploești) ara­tă că monopolul cârciumelor a adus o mare perturbare în țară și va continua să producă tul­­burări cât timp el va exista. Congresiștii din sală strigă în­ cor: „Cerem desființarea legei monopolului !“ • Delegații cercului comercial din Bârlad cer ca congresul să discute și chestia falimentelor. D. dr. în chimie Popescu-Bu­­curești face legii monopolului o analiză din punct de vedere științific și o combate. Nu alcoo­lismul a provocat turburările din 1907, spune d-sa. In România propriu zis nu există plaga al­coolismului. D. P. Bădulescu-București, vorbește în chestia taxei pe de­­calitru, arătând necesitatea des­ființarea licenței și înlocuirea ei cu taxa pe dec.alib.ru. D-sa combate legea repauzului duminical D. Crist­escu-Brăila arată in­convenientele legea licenței, care constă în aceea că marii comer­cianți plătesc puțin iar comer­cianții mici plătesc mult. Comer­cianții trebue să facă mai puțină politică, îngrijindu-și de intere­sele profesionale. D-sa atacă pe cei cari au­ trădat cauza comer­cianților la votarea monopo­lului. In sală se produce atunci un tumult și numai după energice Intervențiuni ale președintelui se face liniște. D. Lăzărescu-București vor­bește tot în chestia legea licen­ței, fiind și d-sa pentru taxa pe decalitru. D-sa anunță că la toamnă se va ține la București un mare congres al tuturor cârciumari­lor din uară, cârc­iuma­rii fiind deciși atunci a nu părăsi Capi­tala înainte de a li se fi satis­făcut cererile. D. Irimescu-Iași vorbește des­pre naționalismul in comerț,ară­tând starea deplorabilă a co­merțului și spune că comercian­ții români trebue să imiteze pe străini în muncă și stăruință. D. Polc­escu București cere de asemenea desființarea taxei licenței și înființarea taxei pe decalitru. In acelaș sens vorbeș­te și d. N. Prușan-Ploești. Un incident D. Gr. Dumit­rescu (T.­Severin) cere închiderea discuției asupra cârciumilor, ea fiind dest­ul pre­lungită, și mai fiind și alte chestiuni de discutat. In sală se produce atunci un nou tumult, unii fiind pentru continuarea discuției, iar alții pentru închiderea ei. Repausul duminical Se ia în discuție chestiunea repaosului duminical. D. Paraschivescu (R.­Sărat), cere ca repaosul duminical să înceapă în toate părțile dela o­­rele 12 înainte în comunele ru­rale ca și în cele urbane. In chestia cooperativelor dela sate d-sa cere ca acestea să se desființeze. D. G. Rusovici (Focșani) cere ca toate Camerele de comerț să fie reprezintate în consiliul su­perior al ministerului, spre a fi consultate la facerea legilor co­merciale. D-sa cere aplicarea repaosului duminical de la orele 12 până Luni dimineața și des­ființarea coperativelor care și-ar avea rațiunea cel mult in agri­cultură. D. I. Istrate (Tecuci) crede că și cercurile comerciale tre­bue reprezintate la discuția de­legaților Camerelor de comerț în chestia repaosului duminical. D. Țancu Marinescu-Ujov pro­pune ca congresul să discute și chestia industriei și arată că re­paosul duminical nu aduce nici un bine nici unei clase sociale. De aceea, d-sa cere desființarea legel.­­Mulțumește presei pentru spri­jinul pe care l-a acordat comer­cianților în lupta lor. Mai vorbesc d-niî: Troșeanu- Vâlcea, Bounegru - Galați, com­bătând de asemenea repaosul duminical. Ultimul propune ca toți comercianții patentări să fie înscriși în listele de alegători pentru membrii Camerei de co­merț. D. G. Stănescu București a­­rată legăturile dintre meseriași și cercurile comerciale. Vorbește de luptele pe cari tre­bue să le ducă cercurile comer­ciale pentru obținerea dreptu­rilor, fără a face politică. Critică legea monopolului și cooperativele sătești, a căror desființare o cere. In chestia repaosului dumini­­cal zice că legea trebue să preva­' - — - - - -„.-4 dă fiecare categorie de munci­tori. Apoi d-sa arată că trebue îm­piedicat abuzul ce se face azi în chestie de faliment, când protes­tarea a două poliți nenorocește pe un comerciant. Industria ma­re, care e încurajată de Stat, ucide pe cea mică. Mai vorbesc d-niî. Lupulescu- T.-Jiu, cerând repaosul dumini­cal numai o jumătate de zi; Grosu-Botoșani, M. Iliescu și Martinescu-Iași, în acelaș sens. D. Filipescu-București cere de asemenea restricțiuni în legea repaosului duminical. D. Munteanu (T.­Severin) a­­rată că micul comerciant și in­dustriaș e lovit și de Stat și de capitalul mare. Mai spune că e de datoria comercianților și industriașilor de a căuta să pătrundă în Cor­purile legiuitoare . Rusovici (Focșani) cere să se dea Cerne­rilor de comerț atribuțiuni exe­cutive pentru stârpirea comer­țului ambulant.. D. Istrak­ (Tecuci) supune bi­roului un profet întocmit de d-sa pentru modificarea comer­țului ambulant. Mai vorbesc d-niî Nicolau (Focșani) și alții. Dezideratele congresnii. In urmă, d. președinte al congresului dă citire următoa­relor deziderate : „Membrii cercurilor comerci­ale și industriale din România, întruniți fin al Il-le­a congres, în Iași, în zilele de 29, 30 și 31 Mai 1911, în urma desbaterilor urmate asupra punctelor conți­nute în programul congresului, au votat în unanimitate urmă­toarele deziderate : 1) Desființarea comerțului am­bulant, el fiind păgubitor nu numai comerțului stabil și cin­stit­, dar și consumatorilor, cari sunt înșelați. 2) Desființarea actualelor ta­xe de licență și înlocuirea lor­­ cu taxe pe consumație. 3) Modificarea repaosului du­minical, acordându-se un repa­­os de jumătate zi, în sensul le­gii Aurelian. 4) Desființarea legei monopo­lului cârciumilor și proclama­rea libertății absolute a comer­țului. 5) Modificarea sistemului de administrare al cooperativelor, care vor fi puse sub administra­rea și conducerea comercianți­lor. 6) Modificarea legii fiscului în sensul ca acțiunile mai mici de 100 lei să nu fie supuse taxei de timbru, precum și simplifi­carea procedurei. Congresul solicită de la guvern înfăptuirea acestor deziderate și alege o delegație care va face demersurile necesare în acest sens. Aceste deziderate vor fi adu­se la cunoștința Camerelor de comerț din toată țara. D. Arapu, delegatul ministe­rului, asigură pe congresiști că a luat note conștiincioase asu­pra discuțiilor armate și promi­te că le va comunica d-lui mi­nistru Nenițescu. închiderea congresului După ce congresul discută diferite propuneri și mai ia câteva hotărâri în legătură cu chestia comerțului și a indu­striei din țară, d. președinte pronunță o entuziastă cuvân­tare demonstrând importanța desbaterilor ce au avut loc, pre­cum și a hotărârilor ce s’au luat, declarând apoi închis cel de al doilea congres al cercuri­lor comerciale din România. După ce se mai țin și alte cu­vântări ocazionale, congresiștii, având conștiința datoriei îm­plinite, se despart, dându-și în­tâlnire pentru ora 2 d. a., în piața Unirea. Adunarea generală Imediat după masă, delegații comerțului și ai industriei ro­mânești se­­ adună pe piața Uni­rea. Multe din prăvăliile și ote­lurile situate in partea locului, sunt frumos pavoazate, iar piața geme de lume. Congresiștii, după o recreație de câtva timp, pornesc în cor­pore să viziteze locurile scumpe din a doua Capitală a țărei. Se vizitează bisericile Treî- Erarhî clădită de Vasile Lupu și Sf. Niculae, clădită de Ștefan cel mare, unde admiră bogăția ar­tistică și valoarea istorică­­ al acestor locașuri sfinte. Monumentele istorice, și în special falnicul monument al lui Ștefan cel Mare, precum și cele două tunuri luate de la turci, cari sunt așezate lângă statue, produc un sincer en­tuziasm printre iubiții oaspeți. O parte dintre congresiști vizi­tează Universitatea, iar alții se duc și admiră frumoasa noastră grădină publică, Copoul. In împrejurimile orașului sunt ceasurile 4 jum. d. a. când congresiștii în vagoane speciale de tramvai pornesc spre bariera Socoleî, extremita­tea orașului, spre a vizita unele dintre împrejurimile Ia­șilor. Oaspeții noștri par fermecați de splendoarea priveli­știlor ce înconjoară capitala Moldovei. Se vizitează „Dealul Socoleî“ „Cetățuia“ și alte locuri istorice, cari vorbesc și vor vorbi întot­deauna inimilor românești, de luptele grele duse de moldoveni pentru neam și țară. Banchetul de la Perjoaia Terminând cercetarea locuri­lor mărețe din suburbia „Soco­­leî“, congresiștii se îndreaptă spre „Perjoaia“, faimoasa gră­dină din apropierea Iașilor, unde are loc marele banchet o­­ferit în onoarea oaspeților. In momentul când telefonez aceste rânduri, în vasta grădină minunat­ decorată și iluminată, sunt întrunit­ cei 4000 delegați ai muncei, veniți din toate col­țurile țăreî­și sărbătoresc cu entuziasm legătura de interese profesionale și de prietenie cu­rată ce s’a realizat între totî cu ocazia celui de al doilea con­gres ținut la Iași. Mâine congresiștii vor face alte escursiunî, iar cu trenurile de seară vor părăsi orașul no­stru.. .­­ / Miereanu Contra setei DELICIOASELE PERLE De FRUCTE din Nizza Depozit general numai la 52 Drogheria 1. S­T­A­N­I­A­N in fața firădinei și Bisericei Stt. Gheorghe PROCESUL Mitropolitului Primat și al Episcopului de Roman Precum se­ știe, azi dimineață, la orele 9, comisia de trei arhie­rei va începe în catedrala Mi­tropoliei ascultarea martorilor în procesul I. P. S. S. Mitropo­litului Primat. Eri dimineață P. S. S. Epis­copul de Roman a fost, la Sinod, unde a cercetat dosarul actelor depuse de I. P. S. S. Mitropo­litul Primat în acest proces, a c­ărui judecare va începe Vi­neri, i! Linie. In acea zi se va judeca întâi procesul Mitopolitului Primat, apoi acela al Episcopului de Roman. „Revista Bisericească" pu­blică textul unei adrese semnate de peste 100 preoți din județul Ilfov prin care se cere darea în judecata înaltei Curți de Ca­sație a P. S. Episcop de Ro­man ca răsvrătitor în contra legilor Statului și tulburător a­ ordinei morale și publice. In a­­ceastă adresă semnatarii protes­tează în contra calomniilor adu­se I. P. S. Mitropolit Primat Atanasie. Un caz suspect la T.-Severin — Holeră să fie? — Din T.-Severin s’a telegrafiat direcției sanitare că s’a înregis­trat acolo un caz suspect de de­ces. S­an lnat imediat măsuri de izolare. D. dr. Tanașescu, subdirectorul general al serviciului sanitar a plecat aseară în localitate, pen­tru facerea examenului bacterio­logic și luarea măsurilor necesa­re, potrivit împrejurărilor. Două sinucideri mișcătoare IN PRAHOVA Ploești, 30. — Azi dimineață, la orele 4 și jum., s’a petrecut o tragică sinucidere în gara de Nord din localitate, din urmă­toarele împrejurări: Pe când trenul de lucru No. 650, încărcat cu pietriș, intra în statie, pe linia întâia, o femee, prost îmbrăcată. în etate de 17 până la 18 ani, s-a aruncat înaintea mașinei mai înainte ca mecanicul să fi observat actul disperat al sinucigașei. Apucată de botul mașinei, corpul nefericitei a fost strivit în așa fel încât, când trenul a fost oprit, nu mai era decât o massă de carne. Anunțându-se parchetul, d. procuror Păunescu sosind la fața locului, a dispus transpor­tarea la morgă a rămășițelor sinucigașei, delegând în același timp pe șeful postului de jan­darmi din Ploeștiorî cu facerea cercetărilor. Până acum nu s’a putut sta­bili identitatea sinucigașei și deci nici motivul care a împin­­s’o la acest act disperat. Se crede a fi o femee din ser­viciul d-lui Cărbuneanu, din str. Decebal. Până acum acest fapt nu s’a putut controla, d. Cărbu­neanu și familia sa lipsind din oraș. — O altă sinucidere, în îm­prejurări tot așa de tragice, s’a petrecut azi dimineață în apro­pierea stației Albești. O femee în vârstă, a cărei identitate nu s’a putut stabili, s’a aruncat în­­naintea acceleratului de dimi­neață, care a omorât-o pe loc. Cercetările făcute de către șe­ful spostului de jandarmi din Ploeștiorî i-au stabilit identita­tea. Sinucigașa se numește Lina Andrei Ionesc­u, în etate de 16 ani, de fel din Ploești. Ea se afla de mai mult de 3 ani în serviciul arendașului Gință Va­silescu, din str. Decebal No. 20. Motivul acestei sinucideri se crede a fi faptul că sin­ucisa a­­vea relații amoroase cu un tâ­năr din serviciul d-lui Alexiu, din str. Câmpinci și acesta o părăsise în ultimul timp având de gând să­ se însoare. Disperată de acest fapt, si­nucigașa încă de aseară și-a manifestat intenția de a se si­nucide, intenție care a pus-o în aplicare în împrejurările anun­țate. CHESTIUNEA MAROCANĂ Paris. 30. — O știre a ziarelor care pare a fi oficioasă, spune că Franța a cerut guvernului spaniol să-­ precizeze motivele, și împrejurările care au determi­nat măsurile militare ala Spa­niei la Larac­a și Elksar (Ma­roc). Madrid. 30. — Guvernul a pri­mit o notă din partea lui El Gue­­bas în care acesta protestează contra debarcărei de trupe la Larache. Paris. 30. — Ziarele anunță că ambasadorul Franței la Ma­drid a avut o convorbire cu mi­nistrul de externe al Spaniei, un chestia debarcărea trupelor spa­niole la Larache și Elksar. Madrid. 30.— Aci face mare senzație faptul că ambasadorii Angliei și Franței n’au luat par­te la prânzul diplomatic, dar aci zilele trecute. Presa spaniolă atacă foarte aspru Franța pentru acest re­fuz al ambasadorului său. ,,Impartial“ atrage atențiunea Europei asupra politicei ce-o fa­ce Franța în Maroc, și tot de­o­­dată spune că Spania nu va to­lera ca interesele ei să fie jig­nite. Madrid, 30. —­ Ministrul de marină al Spaniei a primit de pe vaporul „Catalonia“ un radio­gram arătând că situația la La­rache și Ellisar e foarte critică. Această știre a fost comunicată și regelui. Paris, 30. — In cercurile diplo­matice se spune că demersul am­basadorului francez la Madrid pe lângă ministrul de externe spaniol a fost sprijinit și de am­basadorul Angliei. Se mai spune că întrevederea dintre cei doui diplomati a avut un caracter prietenesc..’ '­­a. .1161 'aproi j­­ IH110H3IW — IN PROVINCIE — OLTENIȚA. — înjunghiat. — Lucrătorii de cismărie Traian Niculescu și Bănățeanu Ion, din atelierul patronului de cismarie Mihalache Oblu, de pe str. Ca­rol, luându-se la ceartă. Bănă­țeanu puse mâna pe un cuțit de cismărie și-l înfipse în piciorul drept al lui Traian. ROMAN. — Alegere de decan.­­Azi s’a făcut alegerea unui de­can al baroului local, în locul d-lui Const. Roiu, demisionat. A fost ales d. Alex. Mustea, cu o majoritate de 16 voturi. Ca membru a fost ales d. C. Me­­linte. T.­MĂGURELE. — Rezultatul alegerei col. 1 județean de Te­leorman. — înscriși 515, votanți 216, anulate 64. Au întrunit d-nii P. M. Protopopescu 211 voturi, G. P. Gancevici 206, N. Isaia 195, Ilie C. Fotino 208, căpitan Anton Moscu și Petre D. Poli­­meride câte 206 voturi. TARGOVIRTE, 30. — Vizita d-lui director general al poște­lor. — Diverse. —Azi cu trenul d­e dimineață, a sosit aci­d. ro­, cpt.-colonel Verzea, directorul general al poștelor, însoțit de in­spectorul de circumscripție Mân­­tulescu și arh­itecții Hârjeu și Ionescu. D-sa a vizitat noul lo­cal al poștei, avizând la toate îmbunătățirile ce urmează a se face pentru bunul mers al ser­viciului. Cu trenul de 5 și jum. s’a înapoiat la București. — Aseară, pe la orele 9, Catri­­na C. Voicu din Cornetul, de 70 ani, a fost găsită spânzurată în poc­ul casei. S’a constatat că s’a sinucis fiind atinsă de alienație mintală. — Dumitru D. Dan din Gura­ Ocniței, epileptic de multă vre­me, s’a înecat, probabil din cau­za unei crize a boalei. Adunarea generală a soc. ortodoxe naționale a femeilor române ori după amiază, societatea ortodoxă națională a femeilor române a ținut, la­ Ateneul Ro­mân, adunare generală pentru darea de seamă a activităței societăței și votarea bugetului I pe anul curent La orele 5 d. a., P. S. S. Ar­hiereul Teodosie Ploeșteanul, vicarul Sfintei Mitropolii, — care a prezidat in lipsa I. P. S. S. Mitropolitului Primat și a I. P. S. S. Mitropolitului Mol­dovei, —­ președinți de onoare ai societăței, — a ținut o scurtă cuvântare în care constată mai întâi cu mulțumire, că socie­tatea femeilor române este re­prezentată în sală prin tot ce ea are mai ales. Adaugă că aceas­tă manifestație era necesară, mai cu seamă acum, când reli­gia și prin ea naționalitatea sunt amenințate. Arată apoi progresele reali­zate de societate în timp de un an, de la înființarea ei, datori­tă râvnei doamnelor din comi­tetul central, cât și celor din co­mitetele filialelor din Capitală și din țară cărora le aduce mul­țumiri. Societatea a înființat în acest­ timp o școală froedeliană, 12 biblioteci populare, etc., iar în curând va înființa un inter­nat­ de fete în București. De ase­meni societatea are și o loterie. P. S. Se termină făcând socie­­tăței, din partea I. P. S. S. Mi­tropolitului Primat, urări de propășire. D-na Alexandrina ,Gr. Canta­­cuzino citește mai multe tele­grame. După aceasta d. S. Mehedinți profesor universitar, a ținut o frumoasă conferință care a stârnit­ mult entuziasm în audi­torul format din doamne din e­­lită și numeroși preoți. Conferențiarul începe arătând împreju­rările grele pentru Bi­serica noastră, un cari a luat ființă societatea ortodoxă, spre a lu­pta contra acelora cari vro­iau să o lovească tulburându-i mai întâi liniștea. Cu părere de rău constată că tu Biserică sunt și oameni cari au­ greșit, dar că ei vor fi îndepărtat­ și ea Își va recăpăta liniștea și demnitatea amenințate. Astăzi ea nu se mai teme nici de vrăjmași, nici de necredin­cioși.­­Românii totdeauna au fost toleranți față de celelalte religiuni și astăzi chiar ajută bisericile streine, cum sunt gea­miile musulmane din Dobrogea, ca cetățenii români de altă re­­ligiune să se poată ruga, dar românii vor ști să se apere de acei cari le atacă credința. In altă vreme credința era în mare înflorire, ea a făcut unitatea și fala neamului, iar in Biserică intrau boeri și principi din fa­milii domnești. Constată că astăzi familiile mari nu-șî mai au reprezentanți b Biserică și că aceasta nu mai răsună de înălțătoarele predici­le odinioară. D-sa termină sfătuind pe drept credincioși și pe patrioți să’și unească puterile spre a contribui la readucerea păcei în Biserică.m După această conferință, so­­lietatea ortodoxă a ținut șt­­iință intimă, la care s’a făcut sarea de seamă pe anul curent, din care rezultă că în acest timp s’au încasat și s'au chel­­uit 334.765 lei și 88 bani. D-na Smara, care cu o zi t­a­­nte, cu ocazia serbărei de la școala No. 27, rostise o frumoa­să conferință despre ,,Educația­­ Națională“, a propus ori, ca mijloc practic­i pentru combate­rea analfabetismului, organiza­rea de mici biblioteci școlare, cu cârti cari să compleeteze în­vățământul primar prevăzut în n­ogramul Statului. Tot deodată d-na Smara a redi­cat societăței ortodoxe pre­sa Mironosița, jucată cu mult succes de elevele școalei „Alexe darin“, la școala No. 27, în fața unui public ales. A compus m­­­are parte din d-nele­ membre de societățe­ ortodoxe, care au elicitat călduros pe autoare. Boalele de piele, păr și sifilitice, vindecă radical cu m­­odele cele mai moderne : >v­ legne minimm ® Membru al societăței de Dermato­logie și Sifiligrafie din Paris Strada Franklin No. 14 Consult­atele 8—10 si 3—6. p. m ■ ' r ■3 D-Ior Automobiliști încercați Renumitele Pneumatice EXCELSIOI Predusele primei Fabrici te Lucmext­tie Germania CALITATE SI DEEALIUTATI GARANTATA TIPURI SPECIALE PENTRU ROMANIA Stock complect la Ospziiu­l Fabricei București,­126, Calea Ictoriei, 126-București — vis-a-vis de strada Fântânei — Sã p@iMari și reprezentan d­ în toată țara Ori­ ce fel de Accesorii șî Piese de schimb pentru Jawtomobile foctorul S­­trimese Medic-șef al spitalului și a Sanatoriului 1 pentru tuber­culoși, S’A MUTAT IN Strada Regală, Ro. 9 și dă consultațiuni pentru­­ BOALE DE PIEPT dela 3 la 5 p. m. — Telefon 14/5 .ocuința în afară de orele de const tație la Sanatorul dela FILARET (1911). Telefon 19/6 D. EUGEN STELESCU Șeful orchestrei de la C­rema Național,se angajeaz­ă timpul zilei cu orchestr­a, la serbări școlare, n­­oaptea după orele 12. Adresa str. Schitu Mateile 4. Loco. 50 W. A SE FER!^ dS CONTRAFACERI Cifretî numai adevărata PUDRA ȘI CREMA IERHANDEL! PENTRU StilUS TRATAMENTUL • Soarelor Venerice m. galimir Str. Doamnei, 1. Telefon ustîtct cs umumîs A. SHERMAN Str. SMÂRDAN 22 bis. — BUCUREȘTI — = ATELIER SPECIAL = entru aurit, argintat, nichelat ori­(­biecte, tăvi, și sfeșnice, candel­abr­icâmuri de masă, paturi de broi ori­ce bijuterii, b­alete secrete, neputinț Se vindecă după care mai noul mi >de, radical, sigur și repede fără cli­­re și împedicare,după o experiență d­e ani de specialitate în boli Inmest JDX. THOE No. 1, Strada Barbu Catargiu ttrarea numai prin str. S-tii Voevo; Consultatiuni IO—3 5665 )oficțiunea GB1­­TV i­. Buzești 2 (Matache Măcelari Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor si­filitice­­ lumești .— X5 l 3FT Ț X ■—— Se scot, se pun și se plombează a toate zilele de la 9-12 și 2-4 d. c Consultația 1 leu 602 EOCTORX7X. GHEORGHE NANU chirurg primar al Spit. Filantropi — s’a mutat —­­ casele sale din Str. Geneva Lahovary GO (fostă Icoanei) onsult. zilnic intre orele 1-3. 43 Higiena și Frumusețe í&bsicata de MINUQT!lOUGHER.Pirma BeB7 k 19. Rue Viviaane A 1W va. sex ® IfCi Tăisiss ,Ââlc“­ ANALISA SINGELUI filai­le Oi&nesti Vâlcea, prin gara R.­Vâlcea Cele mai vechi băi din țară. Băi in faianță cu ape de iod, pucioasă, acid carbonic, cloruro-sodice, etc. APE MINERALE pentru cura internă excelente in gută, reumatism, boaie de sânge, boale de inimă, de rinichi, de stomac, de intestine. Apele au­ toate proprietăți radioactive. Singurele băi unde se poate urma un tratament complect intern și extern. Climă splendidă, cu aerul minera­lizat, cu efecte strălucite, chiar în cele mai grave cazuri de anemie, slăbiciuni, debilitări generale si nervoase. MUZICA, FARMACIE, POȘTA, TELEGRAF si TELEFON, PARC cu JOCURI de LAWN TENIS, POPICE, LUMINA ELECTRICA. Transportul de la gara R.­Vâlcea în stațiunea Olănești se face în două automobile. Hotelurile stațiune­ în număr de trei, perfect mobilate, sub conducerea și antrepriza d-lui Carol Rudolf și d. M Hașu, lumi­nate cu lumină electrică, nu lasă nimic de dorit. RESTAURANT, CAFENEA și CASINO. La 1 iulie se deschide un mare sanatorium al d-l­ui doctor Puțureanu, care va funcționa în tot timpul anului. Medic al băilor d. doctor PUȚUREANU. Cositoare și Greble de Fân ] SF«AN­A »EMANILA 06 m­arca^STANDARD^^6 1 JFo^^jpJd. <sfc C °* Shcc. I București, Str. Smârdan No. 5 (lângă biserica rusească) Reprezentanți: Victor Al. Macedonsky, Brăila, Bulev. Cuza 61 ; M. N. Gluckman in Craiova, str. Cogălniceanu 10 . D. I. Deboveanu, Turnu-Măgurele; Banca Plugarului, H Caracal; Albert Spindler, T.­Severin ; Simon Hornstein, Slatina ; Ing. Hulban, Dorohoi. || Totdeauna în DEPOZIT­I­V/­L­e Jacques PAUGKER — cu și fară aparat de legat snopi — Reprezentanți Generali SOCIETATEA IN COMANDITA Birou Tec­hnic BDCDBEțîTI — Strada Smârdan 51 -> de foc Neatins., < > Mia de Kgr, duse la do­c­i­m­iciliu în căruțe închise S­S și plumbuite. )­­ Comenzile prin poștă < £ sau telefon 19­69. < > *6751 / VAAAAAAAAA/VWWWWVW Cumpăr imediat arama șl alama — vechie — Adresați ofertele : Căsuța poștală No. 203. _____58* Dr. A. BABASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de­­ Piele și Sîphilitice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă­ Telefon 29/1. Consult. 8-10 a. m­. și 2-5 p.m. _________________________57__ m. unu Membru titular al Societă­­ței de Dermatologie și Sifi­­ligrafie din Paris.—Fost me­dic șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul— Colentina Boaie de Fiere și Siîiuis — Căderea Părului —­Consult, de la 2 la 5 ore.—Te­lefon 8/96. Calea Victoriei 131 _______________________6726 Br George fr. FISCISE Soare de ochi și urechi Strada Doamnei No. 7i­­­­ ,, ., ,... A» =RJITIS SlOTM= Dacă vreți să știți în mod exact, dacă lotul D-v. a câștigat, adresați-vă «Curierului Economic, al Bancei Jean F. Hallas». Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) care le­ controlează FAR­A NICI O PLATA. Cumpără și vinde cu preturile cele mai avantagioase tot felul de lo­zuri și efecte de Stat. VINDE BILETELE LOTERIEI REGATULUI ROMAN. 6976

Next