Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)
1911-06-01 / nr. 147
r 4 4 1 KARELS CONGRES si cercurilor comerciale din Iași (Prin telefon de la corespondentul nostru) ZIUA II-a Iași, 30 Mai. Congresul cercurilor comerciale a continuat azi, Luni, cu același interes și aceiași însuflețire. Delegații tuturor cercurilor din toate unghiurile țâzei,în număr de peste 4000, au venit încă de dimineață în sala teatrului National spre a lua parte la desbateri și a contribui la realizarea reformelor ce trebuesc obținute, pentru înflorirea și prosperarea comerțului și industriei românești. Desbaterile congresului Ședința se deschide la ora 9 dim. Scaunul precedențial e ocupat de d. N. Ștefaniu (Iași). La deschiderea ședinței s’a expediat următoarea telegramă d-lui M. Deșliu, vice-președinte al Camerei : „Membrii cercurilor comerciale și industriale, adunați din toată țara la al 2-lea congres, în amintirea angajamentului ce v’ațî luat față de orice apărare a cârciumarilor români, vă trimit un salut călduros și patriotic din toată inima. Președinte, Ion Georgescu". Monopolul cârciumelor Se continuă discuția asupra legea monopolului cârciumelor. D. Belitoreanu (Roșiori) arată că legea monopolului e anticonstituțională și că mulțumită ei au fost creiate cercurile comerciale și industriale. Combate vehement monopolul Cârciumelor și spune că țara nu e alcoolică. D. Vasilescu (Craiova) critică faptul că nu s’au consultat Camerele de comerț la votarea legei monopolului cârciumelor. Insistă ca din votii congresului să ceară energic ca guvernul să nu mai modifice legea ci s-o abroge definitiv. D. N. Cruceanu (Ploești) arată că monopolul cârciumelor a adus o mare perturbare în țară și va continua să producă tulburări cât timp el va exista. Congresiștii din sală strigă în cor: „Cerem desființarea legei monopolului !“ • Delegații cercului comercial din Bârlad cer ca congresul să discute și chestia falimentelor. D. dr. în chimie Popescu-București face legii monopolului o analiză din punct de vedere științific și o combate. Nu alcoolismul a provocat turburările din 1907, spune d-sa. In România propriu zis nu există plaga alcoolismului. D. P. Bădulescu-București, vorbește în chestia taxei pe decalitru, arătând necesitatea desființarea licenței și înlocuirea ei cu taxa pe dec.alib.ru. D-sa combate legea repauzului duminical D. Cristescu-Brăila arată inconvenientele legea licenței, care constă în aceea că marii comercianți plătesc puțin iar comercianții mici plătesc mult. Comercianții trebue să facă mai puțină politică, îngrijindu-și de interesele profesionale. D-sa atacă pe cei cari au trădat cauza comercianților la votarea monopolului. In sală se produce atunci un tumult și numai după energice Intervențiuni ale președintelui se face liniște. D. Lăzărescu-București vorbește tot în chestia legea licenței, fiind și d-sa pentru taxa pe decalitru. D-sa anunță că la toamnă se va ține la București un mare congres al tuturor cârciumarilor din uară, cârciumarii fiind deciși atunci a nu părăsi Capitala înainte de a li se fi satisfăcut cererile. D. Irimescu-Iași vorbește despre naționalismul in comerț,arătând starea deplorabilă a comerțului și spune că comercianții români trebue să imiteze pe străini în muncă și stăruință. D. Polcescu București cere de asemenea desființarea taxei licenței și înființarea taxei pe decalitru. In acelaș sens vorbește și d. N. Prușan-Ploești. Un incident D. Gr. Dumitrescu (T.Severin) cere închiderea discuției asupra cârciumilor, ea fiind destul prelungită, și mai fiind și alte chestiuni de discutat. In sală se produce atunci un nou tumult, unii fiind pentru continuarea discuției, iar alții pentru închiderea ei. Repausul duminical Se ia în discuție chestiunea repaosului duminical. D. Paraschivescu (R.Sărat), cere ca repaosul duminical să înceapă în toate părțile dela orele 12 înainte în comunele rurale ca și în cele urbane. In chestia cooperativelor dela sate d-sa cere ca acestea să se desființeze. D. G. Rusovici (Focșani) cere ca toate Camerele de comerț să fie reprezintate în consiliul superior al ministerului, spre a fi consultate la facerea legilor comerciale. D-sa cere aplicarea repaosului duminical de la orele 12 până Luni dimineața și desființarea coperativelor care și-ar avea rațiunea cel mult in agricultură. D. I. Istrate (Tecuci) crede că și cercurile comerciale trebue reprezintate la discuția delegaților Camerelor de comerț în chestia repaosului duminical. D. Țancu Marinescu-Ujov propune ca congresul să discute și chestia industriei și arată că repaosul duminical nu aduce nici un bine nici unei clase sociale. De aceea, d-sa cere desființarea legel.Mulțumește presei pentru sprijinul pe care l-a acordat comercianților în lupta lor. Mai vorbesc d-niî: Troșeanu- Vâlcea, Bounegru - Galați, combătând de asemenea repaosul duminical. Ultimul propune ca toți comercianții patentări să fie înscriși în listele de alegători pentru membrii Camerei de comerț. D. G. Stănescu București arată legăturile dintre meseriași și cercurile comerciale. Vorbește de luptele pe cari trebue să le ducă cercurile comerciale pentru obținerea drepturilor, fără a face politică. Critică legea monopolului și cooperativele sătești, a căror desființare o cere. In chestia repaosului duminical zice că legea trebue să preva' - — - - - -„.-4 dă fiecare categorie de muncitori. Apoi d-sa arată că trebue împiedicat abuzul ce se face azi în chestie de faliment, când protestarea a două poliți nenorocește pe un comerciant. Industria mare, care e încurajată de Stat, ucide pe cea mică. Mai vorbesc d-niî. Lupulescu- T.-Jiu, cerând repaosul duminical numai o jumătate de zi; Grosu-Botoșani, M. Iliescu și Martinescu-Iași, în acelaș sens. D. Filipescu-București cere de asemenea restricțiuni în legea repaosului duminical. D. Munteanu (T.Severin) arată că micul comerciant și industriaș e lovit și de Stat și de capitalul mare. Mai spune că e de datoria comercianților și industriașilor de a căuta să pătrundă în Corpurile legiuitoare . Rusovici (Focșani) cere să se dea Cernerilor de comerț atribuțiuni executive pentru stârpirea comerțului ambulant.. D. Istrak (Tecuci) supune biroului un profet întocmit de d-sa pentru modificarea comerțului ambulant. Mai vorbesc d-niî Nicolau (Focșani) și alții. Dezideratele congresnii. In urmă, d. președinte al congresului dă citire următoarelor deziderate : „Membrii cercurilor comerciale și industriale din România, întruniți fin al Il-lea congres, în Iași, în zilele de 29, 30 și 31 Mai 1911, în urma desbaterilor urmate asupra punctelor conținute în programul congresului, au votat în unanimitate următoarele deziderate : 1) Desființarea comerțului ambulant, el fiind păgubitor nu numai comerțului stabil și cinstit, dar și consumatorilor, cari sunt înșelați. 2) Desființarea actualelor taxe de licență și înlocuirea lor cu taxe pe consumație. 3) Modificarea repaosului duminical, acordându-se un repaos de jumătate zi, în sensul legii Aurelian. 4) Desființarea legei monopolului cârciumilor și proclamarea libertății absolute a comerțului. 5) Modificarea sistemului de administrare al cooperativelor, care vor fi puse sub administrarea și conducerea comercianților. 6) Modificarea legii fiscului în sensul ca acțiunile mai mici de 100 lei să nu fie supuse taxei de timbru, precum și simplificarea procedurei. Congresul solicită de la guvern înfăptuirea acestor deziderate și alege o delegație care va face demersurile necesare în acest sens. Aceste deziderate vor fi aduse la cunoștința Camerelor de comerț din toată țara. D. Arapu, delegatul ministerului, asigură pe congresiști că a luat note conștiincioase asupra discuțiilor armate și promite că le va comunica d-lui ministru Nenițescu. închiderea congresului După ce congresul discută diferite propuneri și mai ia câteva hotărâri în legătură cu chestia comerțului și a industriei din țară, d. președinte pronunță o entuziastă cuvântare demonstrând importanța desbaterilor ce au avut loc, precum și a hotărârilor ce s’au luat, declarând apoi închis cel de al doilea congres al cercurilor comerciale din România. După ce se mai țin și alte cuvântări ocazionale, congresiștii, având conștiința datoriei împlinite, se despart, dându-și întâlnire pentru ora 2 d. a., în piața Unirea. Adunarea generală Imediat după masă, delegații comerțului și ai industriei românești se adună pe piața Unirea. Multe din prăvăliile și otelurile situate in partea locului, sunt frumos pavoazate, iar piața geme de lume. Congresiștii, după o recreație de câtva timp, pornesc în corpore să viziteze locurile scumpe din a doua Capitală a țărei. Se vizitează bisericile Treî- Erarhî clădită de Vasile Lupu și Sf. Niculae, clădită de Ștefan cel mare, unde admiră bogăția artistică și valoarea istorică al acestor locașuri sfinte. Monumentele istorice, și în special falnicul monument al lui Ștefan cel Mare, precum și cele două tunuri luate de la turci, cari sunt așezate lângă statue, produc un sincer entuziasm printre iubiții oaspeți. O parte dintre congresiști vizitează Universitatea, iar alții se duc și admiră frumoasa noastră grădină publică, Copoul. In împrejurimile orașului sunt ceasurile 4 jum. d. a. când congresiștii în vagoane speciale de tramvai pornesc spre bariera Socoleî, extremitatea orașului, spre a vizita unele dintre împrejurimile Iașilor. Oaspeții noștri par fermecați de splendoarea priveliștilor ce înconjoară capitala Moldovei. Se vizitează „Dealul Socoleî“ „Cetățuia“ și alte locuri istorice, cari vorbesc și vor vorbi întotdeauna inimilor românești, de luptele grele duse de moldoveni pentru neam și țară. Banchetul de la Perjoaia Terminând cercetarea locurilor mărețe din suburbia „Socoleî“, congresiștii se îndreaptă spre „Perjoaia“, faimoasa grădină din apropierea Iașilor, unde are loc marele banchet oferit în onoarea oaspeților. In momentul când telefonez aceste rânduri, în vasta grădină minunat decorată și iluminată, sunt întrunit cei 4000 delegați ai muncei, veniți din toate colțurile țăreîși sărbătoresc cu entuziasm legătura de interese profesionale și de prietenie curată ce s’a realizat între totî cu ocazia celui de al doilea congres ținut la Iași. Mâine congresiștii vor face alte escursiunî, iar cu trenurile de seară vor părăsi orașul nostru.. . / Miereanu Contra setei DELICIOASELE PERLE De FRUCTE din Nizza Depozit general numai la 52 Drogheria 1. STANIAN in fața firădinei și Bisericei Stt. Gheorghe PROCESUL Mitropolitului Primat și al Episcopului de Roman Precum se știe, azi dimineață, la orele 9, comisia de trei arhierei va începe în catedrala Mitropoliei ascultarea martorilor în procesul I. P. S. S. Mitropolitului Primat. Eri dimineață P. S. S. Episcopul de Roman a fost, la Sinod, unde a cercetat dosarul actelor depuse de I. P. S. S. Mitropolitul Primat în acest proces, a cărui judecare va începe Vineri, i! Linie. In acea zi se va judeca întâi procesul Mitopolitului Primat, apoi acela al Episcopului de Roman. „Revista Bisericească" publică textul unei adrese semnate de peste 100 preoți din județul Ilfov prin care se cere darea în judecata înaltei Curți de Casație a P. S. Episcop de Roman ca răsvrătitor în contra legilor Statului și tulburător a ordinei morale și publice. In această adresă semnatarii protestează în contra calomniilor aduse I. P. S. Mitropolit Primat Atanasie. Un caz suspect la T.-Severin — Holeră să fie? — Din T.-Severin s’a telegrafiat direcției sanitare că s’a înregistrat acolo un caz suspect de deces. San lnat imediat măsuri de izolare. D. dr. Tanașescu, subdirectorul general al serviciului sanitar a plecat aseară în localitate, pentru facerea examenului bacteriologic și luarea măsurilor necesare, potrivit împrejurărilor. Două sinucideri mișcătoare IN PRAHOVA Ploești, 30. — Azi dimineață, la orele 4 și jum., s’a petrecut o tragică sinucidere în gara de Nord din localitate, din următoarele împrejurări: Pe când trenul de lucru No. 650, încărcat cu pietriș, intra în statie, pe linia întâia, o femee, prost îmbrăcată. în etate de 17 până la 18 ani, s-a aruncat înaintea mașinei mai înainte ca mecanicul să fi observat actul disperat al sinucigașei. Apucată de botul mașinei, corpul nefericitei a fost strivit în așa fel încât, când trenul a fost oprit, nu mai era decât o massă de carne. Anunțându-se parchetul, d. procuror Păunescu sosind la fața locului, a dispus transportarea la morgă a rămășițelor sinucigașei, delegând în același timp pe șeful postului de jandarmi din Ploeștiorî cu facerea cercetărilor. Până acum nu s’a putut stabili identitatea sinucigașei și deci nici motivul care a împins’o la acest act disperat. Se crede a fi o femee din serviciul d-lui Cărbuneanu, din str. Decebal. Până acum acest fapt nu s’a putut controla, d. Cărbuneanu și familia sa lipsind din oraș. — O altă sinucidere, în împrejurări tot așa de tragice, s’a petrecut azi dimineață în apropierea stației Albești. O femee în vârstă, a cărei identitate nu s’a putut stabili, s’a aruncat înnaintea acceleratului de dimineață, care a omorât-o pe loc. Cercetările făcute de către șeful spostului de jandarmi din Ploeștiorî i-au stabilit identitatea. Sinucigașa se numește Lina Andrei Ionescu, în etate de 16 ani, de fel din Ploești. Ea se afla de mai mult de 3 ani în serviciul arendașului Gință Vasilescu, din str. Decebal No. 20. Motivul acestei sinucideri se crede a fi faptul că sinucisa avea relații amoroase cu un tânăr din serviciul d-lui Alexiu, din str. Câmpinci și acesta o părăsise în ultimul timp având de gând să se însoare. Disperată de acest fapt, sinucigașa încă de aseară și-a manifestat intenția de a se sinucide, intenție care a pus-o în aplicare în împrejurările anunțate. CHESTIUNEA MAROCANĂ Paris. 30. — O știre a ziarelor care pare a fi oficioasă, spune că Franța a cerut guvernului spaniol să- precizeze motivele, și împrejurările care au determinat măsurile militare ala Spaniei la Laraca și Elksar (Maroc). Madrid. 30. — Guvernul a primit o notă din partea lui El Guebas în care acesta protestează contra debarcărei de trupe la Larache. Paris. 30. — Ziarele anunță că ambasadorul Franței la Madrid a avut o convorbire cu ministrul de externe al Spaniei, un chestia debarcărea trupelor spaniole la Larache și Elksar. Madrid. 30.— Aci face mare senzație faptul că ambasadorii Angliei și Franței n’au luat parte la prânzul diplomatic, dar aci zilele trecute. Presa spaniolă atacă foarte aspru Franța pentru acest refuz al ambasadorului său. ,,Impartial“ atrage atențiunea Europei asupra politicei ce-o face Franța în Maroc, și tot deodată spune că Spania nu va tolera ca interesele ei să fie jignite. Madrid, 30. — Ministrul de marină al Spaniei a primit de pe vaporul „Catalonia“ un radiogram arătând că situația la Larache și Ellisar e foarte critică. Această știre a fost comunicată și regelui. Paris, 30. — In cercurile diplomatice se spune că demersul ambasadorului francez la Madrid pe lângă ministrul de externe spaniol a fost sprijinit și de ambasadorul Angliei. Se mai spune că întrevederea dintre cei doui diplomati a avut un caracter prietenesc..’ 'a. .1161 'aproi j IH110H3IW — IN PROVINCIE — OLTENIȚA. — înjunghiat. — Lucrătorii de cismărie Traian Niculescu și Bănățeanu Ion, din atelierul patronului de cismarie Mihalache Oblu, de pe str. Carol, luându-se la ceartă. Bănățeanu puse mâna pe un cuțit de cismărie și-l înfipse în piciorul drept al lui Traian. ROMAN. — Alegere de decan.Azi s’a făcut alegerea unui decan al baroului local, în locul d-lui Const. Roiu, demisionat. A fost ales d. Alex. Mustea, cu o majoritate de 16 voturi. Ca membru a fost ales d. C. Melinte. T.MĂGURELE. — Rezultatul alegerei col. 1 județean de Teleorman. — înscriși 515, votanți 216, anulate 64. Au întrunit d-nii P. M. Protopopescu 211 voturi, G. P. Gancevici 206, N. Isaia 195, Ilie C. Fotino 208, căpitan Anton Moscu și Petre D. Polimeride câte 206 voturi. TARGOVIRTE, 30. — Vizita d-lui director general al poștelor. — Diverse. —Azi cu trenul de dimineață, a sosit acid. ro, cpt.-colonel Verzea, directorul general al poștelor, însoțit de inspectorul de circumscripție Mântulescu și arhitecții Hârjeu și Ionescu. D-sa a vizitat noul local al poștei, avizând la toate îmbunătățirile ce urmează a se face pentru bunul mers al serviciului. Cu trenul de 5 și jum. s’a înapoiat la București. — Aseară, pe la orele 9, Catrina C. Voicu din Cornetul, de 70 ani, a fost găsită spânzurată în pocul casei. S’a constatat că s’a sinucis fiind atinsă de alienație mintală. — Dumitru D. Dan din Gura Ocniței, epileptic de multă vreme, s’a înecat, probabil din cauza unei crize a boalei. Adunarea generală a soc. ortodoxe naționale a femeilor române ori după amiază, societatea ortodoxă națională a femeilor române a ținut, la Ateneul Român, adunare generală pentru darea de seamă a activităței societăței și votarea bugetului I pe anul curent La orele 5 d. a., P. S. S. Arhiereul Teodosie Ploeșteanul, vicarul Sfintei Mitropolii, — care a prezidat in lipsa I. P. S. S. Mitropolitului Primat și a I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei, — președinți de onoare ai societăței, — a ținut o scurtă cuvântare în care constată mai întâi cu mulțumire, că societatea femeilor române este reprezentată în sală prin tot ce ea are mai ales. Adaugă că această manifestație era necesară, mai cu seamă acum, când religia și prin ea naționalitatea sunt amenințate. Arată apoi progresele realizate de societate în timp de un an, de la înființarea ei, datorită râvnei doamnelor din comitetul central, cât și celor din comitetele filialelor din Capitală și din țară cărora le aduce mulțumiri. Societatea a înființat în acest timp o școală froedeliană, 12 biblioteci populare, etc., iar în curând va înființa un internat de fete în București. De asemeni societatea are și o loterie. P. S. Se termină făcând societăței, din partea I. P. S. S. Mitropolitului Primat, urări de propășire. D-na Alexandrina ,Gr. Cantacuzino citește mai multe telegrame. După aceasta d. S. Mehedinți profesor universitar, a ținut o frumoasă conferință care a stârnit mult entuziasm în auditorul format din doamne din elită și numeroși preoți. Conferențiarul începe arătând împrejurările grele pentru Biserica noastră, un cari a luat ființă societatea ortodoxă, spre a lupta contra acelora cari vroiau să o lovească tulburându-i mai întâi liniștea. Cu părere de rău constată că tu Biserică sunt și oameni cari au greșit, dar că ei vor fi îndepărtat și ea Își va recăpăta liniștea și demnitatea amenințate. Astăzi ea nu se mai teme nici de vrăjmași, nici de necredincioși.Românii totdeauna au fost toleranți față de celelalte religiuni și astăzi chiar ajută bisericile streine, cum sunt geamiile musulmane din Dobrogea, ca cetățenii români de altă religiune să se poată ruga, dar românii vor ști să se apere de acei cari le atacă credința. In altă vreme credința era în mare înflorire, ea a făcut unitatea și fala neamului, iar in Biserică intrau boeri și principi din familii domnești. Constată că astăzi familiile mari nu-șî mai au reprezentanți b Biserică și că aceasta nu mai răsună de înălțătoarele predicile odinioară. D-sa termină sfătuind pe drept credincioși și pe patrioți să’și unească puterile spre a contribui la readucerea păcei în Biserică.m După această conferință, solietatea ortodoxă a ținut știință intimă, la care s’a făcut sarea de seamă pe anul curent, din care rezultă că în acest timp s’au încasat și s'au cheluit 334.765 lei și 88 bani. D-na Smara, care cu o zi tante, cu ocazia serbărei de la școala No. 27, rostise o frumoasă conferință despre ,,Educația Națională“, a propus ori, ca mijloc practici pentru combaterea analfabetismului, organizarea de mici biblioteci școlare, cu cârti cari să compleeteze învățământul primar prevăzut în nogramul Statului. Tot deodată d-na Smara a redicat societăței ortodoxe presa Mironosița, jucată cu mult succes de elevele școalei „Alexe darin“, la școala No. 27, în fața unui public ales. A compus mare parte din d-nele membre de societățe ortodoxe, care au elicitat călduros pe autoare. Boalele de piele, păr și sifilitice, vindecă radical cu modele cele mai moderne : >v legne minimm ® Membru al societăței de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris Strada Franklin No. 14 Consultatele 8—10 si 3—6. p. m ■ ' r ■3 D-Ior Automobiliști încercați Renumitele Pneumatice EXCELSIOI Predusele primei Fabrici te Lucmexttie Germania CALITATE SI DEEALIUTATI GARANTATA TIPURI SPECIALE PENTRU ROMANIA Stock complect la Ospziiul Fabricei București,126, Calea Ictoriei, 126-București — vis-a-vis de strada Fântânei — Sã p@iMari și reprezentan d în toată țara Ori ce fel de Accesorii șî Piese de schimb pentru Jawtomobile foctorul Strimese Medic-șef al spitalului și a Sanatoriului 1 pentru tuberculoși, S’A MUTAT IN Strada Regală, Ro. 9 și dă consultațiuni pentru BOALE DE PIEPT dela 3 la 5 p. m. — Telefon 14/5 .ocuința în afară de orele de const tație la Sanatorul dela FILARET (1911). Telefon 19/6 D. EUGEN STELESCU Șeful orchestrei de la Crema Național,se angajează timpul zilei cu orchestra, la serbări școlare, noaptea după orele 12. Adresa str. Schitu Mateile 4. Loco. 50 W. A SE FER!^ dS CONTRAFACERI Cifretî numai adevărata PUDRA ȘI CREMA IERHANDEL! PENTRU StilUS TRATAMENTUL • Soarelor Venerice m. galimir Str. Doamnei, 1. Telefon ustîtct cs umumîs A. SHERMAN Str. SMÂRDAN 22 bis. — BUCUREȘTI — = ATELIER SPECIAL = entru aurit, argintat, nichelat ori(biecte, tăvi, și sfeșnice, candelabricâmuri de masă, paturi de broi orice bijuterii, balete secrete, neputinț Se vindecă după care mai noul mi >de, radical, sigur și repede fără clire și împedicare,după o experiență de ani de specialitate în boli Inmest JDX. THOE No. 1, Strada Barbu Catargiu ttrarea numai prin str. S-tii Voevo; Consultatiuni IO—3 5665 )oficțiunea GB1TV i. Buzești 2 (Matache Măcelari Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor sifilitice lumești .— X5 l 3FT Ț X ■—— Se scot, se pun și se plombează a toate zilele de la 9-12 și 2-4 d. c Consultația 1 leu 602 EOCTORX7X. GHEORGHE NANU chirurg primar al Spit. Filantropi — s’a mutat — casele sale din Str. Geneva Lahovary GO (fostă Icoanei) onsult. zilnic intre orele 1-3. 43 Higiena și Frumusețe í&bsicata de MINUQT!lOUGHER.Pirma BeB7 k 19. Rue Viviaane A 1W va. sex ® IfCi Tăisiss ,Ââlc“ ANALISA SINGELUI filaile Oi&nesti Vâlcea, prin gara R.Vâlcea Cele mai vechi băi din țară. Băi in faianță cu ape de iod, pucioasă, acid carbonic, cloruro-sodice, etc. APE MINERALE pentru cura internă excelente in gută, reumatism, boaie de sânge, boale de inimă, de rinichi, de stomac, de intestine. Apele au toate proprietăți radioactive. Singurele băi unde se poate urma un tratament complect intern și extern. Climă splendidă, cu aerul mineralizat, cu efecte strălucite, chiar în cele mai grave cazuri de anemie, slăbiciuni, debilitări generale si nervoase. MUZICA, FARMACIE, POȘTA, TELEGRAF si TELEFON, PARC cu JOCURI de LAWN TENIS, POPICE, LUMINA ELECTRICA. Transportul de la gara R.Vâlcea în stațiunea Olănești se face în două automobile. Hotelurile stațiune în număr de trei, perfect mobilate, sub conducerea și antrepriza d-lui Carol Rudolf și d. M Hașu, luminate cu lumină electrică, nu lasă nimic de dorit. RESTAURANT, CAFENEA și CASINO. La 1 iulie se deschide un mare sanatorium al d-lui doctor Puțureanu, care va funcționa în tot timpul anului. Medic al băilor d. doctor PUȚUREANU. Cositoare și Greble de Fân ] SF«ANA »EMANILA 06 marca^STANDARD^^6 1 JFo^^jpJd. <sfc C °* Shcc. I București, Str. Smârdan No. 5 (lângă biserica rusească) Reprezentanți: Victor Al. Macedonsky, Brăila, Bulev. Cuza 61 ; M. N. Gluckman in Craiova, str. Cogălniceanu 10 . D. I. Deboveanu, Turnu-Măgurele; Banca Plugarului, H Caracal; Albert Spindler, T.Severin ; Simon Hornstein, Slatina ; Ing. Hulban, Dorohoi. || Totdeauna în DEPOZITIV/Le Jacques PAUGKER — cu și fară aparat de legat snopi — Reprezentanți Generali SOCIETATEA IN COMANDITA Birou Technic BDCDBEțîTI — Strada Smârdan 51 -> de foc Neatins., < > Mia de Kgr, duse la docimiciliu în căruțe închise SS și plumbuite. ) Comenzile prin poștă < £ sau telefon 1969. < > *6751 / VAAAAAAAAA/VWWWWVW Cumpăr imediat arama șl alama — vechie — Adresați ofertele : Căsuța poștală No. 203. _____58* Dr. A. BABASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sîphilitice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă Telefon 29/1. Consult. 8-10 a. m. și 2-5 p.m. _________________________57__ m. unu Membru titular al Societăței de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris.—Fost medic șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul— Colentina Boaie de Fiere și Siîiuis — Căderea Părului —Consult, de la 2 la 5 ore.—Telefon 8/96. Calea Victoriei 131 _______________________6726 Br George fr. FISCISE Soare de ochi și urechi Strada Doamnei No. 7i ,, ., ,... A» =RJITIS SlOTM= Dacă vreți să știți în mod exact, dacă lotul D-v. a câștigat, adresați-vă «Curierului Economic, al Bancei Jean F. Hallas». Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) care le controlează FARA NICI O PLATA. Cumpără și vinde cu preturile cele mai avantagioase tot felul de lozuri și efecte de Stat. VINDE BILETELE LOTERIEI REGATULUI ROMAN. 6976