Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)
1911-06-11 / nr. 157
ANUL XXIX—NO. 157—SÂMBĂTĂ 1 IUNIE 1911 s SERBĂRILE BIS LONDRA REGELE GEORGE AL ANGLIEI Calendar pe anul 1911 Ortodox Vineri, 10 iunie.—Mart. Timoteiu Catolic Vineri, 23 Iunie.— Inima lui Isus. Râs. soarelui 4.33. Ap. soarelui 8.02. UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația ..... 6162 Redacția ....... 12188 Străinătatea . • » . « . 20156 AJUTAT! COLONIILE ȘCOLARE Intre multele și feluritele opere de binefacere — toate binecuvântate — una din cele mai frumoase și in acelas timp din cele mai folositoare e fără îndoială înjghebarea coloniilor școlare. Cine are prilejul să vadă mai de aproape lumea școlară în timpul lunilor de muncă, mai ales iarna, știe câtă mizerie se ascunde tn sânul ei și ce nesfârșite suferinzi îndură mare parte dintre copii- copiii săracilor. Cu trupul abia acoperit, hrăniți rău și neîndestulător, lipsiți adesea ori de cărți și de rechizitele școlare absolut trebuitoare, bieții copilași luptă încordat cu greutățile fizice și intelectuale spre a și însuși cunoștințele predate în școala primară. La sfârșitul anului școlar, copilul sărac ajunge istovit. Trăind tot așa, an după an, el pierde enorm din puterile firești, și de sleirea aceasta se resimte toată viața. Spre a înlătura pe cât este cu putință urmările acestui mare rău — păgubitor nu numai pentru Individ ci și pentru societate — s’au înființat coloniile școlare. Oameni miloși și pricepători ai interesului social, s’au gândit că petrecerea copiilor timp de câteva săptămâni, afară la țară, în aer curat, în liniștea și frumusețea naturii, cu hrană bună și în jocuri instructive, ar putea să dreagă stricăciunea pricinuită trupului și sufletului de lipsa și osteneala din timpul anului școlar. Și experiența a dovedit că e așa. Palizi și moleșiți la plecare, coloniștii sunt rumeni și plini de vioiciune la întoarcere, au adunat puteri noi pentru un an de lipsă și de încordare. Fericiți copiii cari răzbat în coloniile școlare, și fericiți cei ce pot ajuta la trimiterea coloniilor. Căci lucrul e cu cheltuială simțitoare, firește, transportul și ‘Întreținerea costă sume însemnate. Unele primării, cum e cea a Capitalei, dau din fondurile lor pentru coloniile școlare și fac apel și la publicul cel mare, căci mare e numărul copiilor ce ar trebui trimeși. Oricine ajută la aceasta, face o faptă bună și frumoasă, de aceea îndemnăm stăruitor pe cititorii noștri din Capitală să dea tot concursul marei serbări organizată de Primărie pe Duminica viitoare. În provincie, a prins pe unele locuri ideia coloniilor școlare și ar fi un mare bine ca ea să prindă peste tot, așa ca să nu rămâie oraș fără una sau mai multe colonii de vacanță. Autoritățile comunale și inițiativa particulară să-și dea mâna pentru săvârșirea acestei opere mărețe de adevărată binefacere. Baidaid-ul aerian VIENA-BUDAPESTA Budapesta, 9. — Populația capitalei a fost foarte surprinsă azi dimineață de evolutiunile unui aeroplan care sbura deasupra orașului. Aeroplanul s-a îndreptat spre aerodromul Rakoczy, unde a fost urmărit de o mare mulțime curioasă. Aviatorul, căpitanul austriac Umlauf, a pornit azi la 4 dim. de la Viena și a parcurs fără întrerupere distanța Viena-Budapesta în 2 ore și 18 minute. Acest succes neașteptat al căpitanului Umlauf, va pune într-o pozițiune delicată pe aviatorul Bier, care parcurgând aceeași distanță a fost nevoit să întrerupă călătoria la Raab.Se știe că Bier concura pentru premiul aero-clubului din Viena. Căpitanul Umlauf a declarat că a sburat foarte liniștit la o înălțime de 600 metri, și că în tot drumul s-a lovit, numai de câțiva curenți slabi de aer deasupra munților Pillis din apropierea Budapestei. Aparatul lui Umlauf e o invenție a sa, un biplan cu un motor sistem austriac ,,Feuli“. Cârma e la fel cu cea a monoplanelor. Funcționarea motorului e sigură în tot momentul. Aviatorul a fost viu aclamat de mulțime, iar autoritățile l'au felicitat călduros. Probabil că Umlauf se va înapoia mâine cu aeroplanul la Viena. Pustiirile PLOILOR in fiM 0 ploie torențială de 24 ore în Iași ; mari inundații; pagube însemnate Iași, 9 Iunie. Aproape 24 ore a plouat torențial în orașul și județul nostru. Din această cauză în oraș și în multe comune s’au produs mari stricăciuni. Toate râurile au crescut foarte mult, iar unele s-au revărsat. In străzile din partea de jos a orașului au fost inundații. Cele mai multe pagube sunt în Șoseaua Arcu, aceasta din cauza apelor ce se scurg din str. Fiorilor și celelalte străzi învecinate care nu au canal. Casele cu No. 13 și 13 bis amenință să prăbușească. In multe locuri cetățenii, spre a-și salva avutul, au așezat în fața caselor tot felul de obiecte, ca scânduri, saltele, totuld, însă totul.a fost de prisos căci venind apele cu furie au dat totul la o parte. Multe case au fost părăsite. In strada Silvestru și stradele învecinate numeroase case sunt inundate. De asemeni este inundată în bună parte,din cauza revărsărei Calcaniei, mahalaua Sf. Ștefan. Strada Țicăul-de-jos e de asemeni inundată. Pagube s’au mai produs la mai multe case în străzile Anastasie Panu, Muzelor, Lascăr Catargi, etc. Bahluiul s’a revărsat în unele părți pe câmp și a inundat semănăturile. Din județ n’au sosit încă știri detaliate. Se știe numai cu Prutul și Jijia au crescut, amenințând cu revărsarea. Autoritățile, atât cele din oraș cât și cele din județ, iau în grabă măsurile necesare pentru evitarea primejdiei. Pe de altă parte , agricultorii sunt foarte îngrijați din cauza ploilor care nu mai încetează și care amenință recolta. Iași, 9 Iunie. Inundațiile au luat un caracter cu totul grav in suburbiile Nicotină si Socola. Numeroase case se află complet sub apă.. 1 Puhoaiele venind pe neașteptate și cu o mare furie, nu s'a putut scăpa decât prea puțin din avutul locuitorilor inundați. Cel mai mulți au putut să-și salveze cu multă greutate viața prin fugă. Mahalalele Frumoasa, Iarmaroc, M. Sturdza, sunt de asemeni in bună parte cuprinse de apă. fesurile Țuțorei și Trei Fântâni sunt de asemeni inundate. Administrația comunală a luat grabnice și întinse măsuri pentru salvarea avutului locuitorilor. D. primar Greceanu și d. ajutor Stamatiu sunt la locul inundaților.Trei companii de soldați din reg. 13 Ștefan cel Mare dau ajutoarele necesare. In suburbia Socola apele au inundat șoseaua și au înconjurat clădirea ospiciului. Grajdul este inundat. Seara, la orele 8 jumătate ploile au încetat, astfel că e speranță ca în cursul noptei apele să se retragă.. Din județ sosește veste că Prutul în câteva localități s-a revărsat asupra câmpiei, fără însă a pricinui până tn acest moment pagube mai serioase. Linie ferată distrusă. — Trăsniți și înecați Buzău, 9 Iunie. Eri, astă-noapte și azi ploi toyfirvHD 1 ConIorii lui și județului nostru producând în multe părți înecuri Apele râului umu - <.*..«1 de mari încât au inundat stradele joase ale orașului. Tot din cauza ploilor torențiale terasamentul căii ferate din stația Vintileanca a fost azînoapte distrus pe o distanță de 300 metri. Trenul a suferit mari întârzieri. Circulația a fost restabilită abia azi pe la orele 2 d. a. Buzau, 9 Iunia i Eri pe la orele 2 după amiazi, căzând o ploaie torențială, însoțită de manifestațiuni electrice, pe teritoriul com. Amaru, a fost trâznit Raducan Hristache, pe când era la sapa porumbului pe câmp. El a rămas mort pe loc. Vaslui, 8 Iunie. Eri, pe la 4 d. a., a căzut o ploae torențială, însoțită de grindină și trăznete pe teritoriul comunei Deleni, unde a făcut mari ravagii. Copila Ioana Gh. Cărare, în etate de 9 ani, aflându-se la câmp cu o vacă, a fost luată de curentul apei și găsită la o distanță oarecare înecată. Copila Catinca Bulaî, în etate de 12 ani, aflându-se pe câmp, a fost trăznită. Inundațiile din Moinești Moinești, 8 Iunie. Azi, la orele 3 d. a., o groaznică ploaie a căzut asupra orașului nostru, pricinuind revărsarea pârâului Osoiu, ale cărui ape au intrat prin prăvălii, aducând mari pagube. Apa a fost la o înălțime de jum. metru. La baia evreească a surpat o cameră; la magazinul de manufactură al d-lor Aron Schneider, Cune Saiferman, Haim Climer, Leon Brii și Toeafrizer, pătrunzând apa a stricat parte din mărfuri. Prin cătunele din împrejurimile orașului de asemenea a făcut mari stricăciuni semănaturilor. Ploaia a ținut mai bine de două ore. Ravagiile din județele Brăila și Covurlui Brăila, 9 iunie. Ploaia și furtuna de eri a culcat în județ aproape toate semănăturile păioase fără a le produce însă vre-o pagubă. Porumbul, care era mai mare, în parte l’a rupt. In comunele Urleasca-Filipești și Silistraru a căzut și grindină. In com. Ciocile furtuna a fost așa de puternică încât a desvelit vre o 20 case rupând acoperișurile. Aci pagubele sunt însemnate. Galați, 9 Tunic. Azi dimineață a căzut în localitate o role puternică. In satul Moscu de asemenea o ploae mare, în unele părți joase apa avea 1 metru adâncime. Pagubele produse de vijelie in portul Calafat Aseară, la 7 și jum., s’a deslănțuit o îngrozitoare furtună asupra orașului nostru, însoțită de înspăimântătoare manifestațiuni electrice. Ploaia torențială a ținut o jumătate oră. După potolirea uraganului s-a putut constata că în calea lui a smuls arbori, a descoperit case, trântind oameni la pământ, a răsturnat și spart vagoane din gara locală și a stricat schelele de la șlepurile din portul Calafat. Inundația, din Piatra-Neamț Piatra-Neamț, 8 Iunie. Asupra orașului nostru s’a deslănțuit astăzi, pe la orele 3 d. a., o ploaie torențială însoțită de manifestațiunii electrice. Ploaia a ținut, peste o oră. Prin părțile mărginașe, apa a inundat unele locuințe și pivnițele au fost umplute de marea cantitate de apă. Mai mulți săteni, veniți din județ", spun că ploaia a fost însoțită și de grindină, în Budești- Precista, Dobreni, Căciulești și Girov, a căzut grindină, în mărimea oului de porumbel, cauzând pagube mari semănăturilor. Uraganul și ploaia torențială din Slobozia Slobozia, 8 Iunie. Azi, pe la 2 d. m., s’a despănțuit asupra Sloboziei o teribilă furtună, care a desrădăcinat câțîva arbori și a desvelit p . C drei. A urmat o ploaie torențială, însoțită de puternice manifestation electrice, ținând de la 2 luni, până noaptea târziu. Calafat, 8 Iunie. Situația politică In Emisia PRIMUL-MINISTRU UNGUR DESPRE ÎNFRÂNGEREA CREȘTINILOR SOCIALI Budapesta, 9. — într’o convorbire cu un ziarist, primulministru ungur Khuen-Hédervary a declarat că înfrângerea creștinilor sociali în alegerile generale a făcut o impresie bună în Ungaria, deoarece acest partid era dușmănos intereselor politice ungare, Iihyen-Hédérvary s-a mai exprimat că partidul creștin-social din Austria ar trebui forțat chiar să iasă din arena politică. ATITUDINEA PRESEI PARTIDULUI CREȘTIN-SOCIAL Viena. 9. — Presa partidului creștin-social îndeamnă pe deputații partizani la o luptă aprigă în parlament. Totodată anunță că creștinii-sociali nu vor vota nici un proect de lege al viitorului guvern. FRANZ-JOSEF LA DESCHIDEREA REICHSRATHULUI Viena. 9. — In cercurile politice inițiate se asigură că mesagiul tronului la deschiderea Reichsrathului va fi cetit de însuși împăratul Franz-Iosef, ceea ce arată că suveranul e bine restabilit. NOUI DEMISII IN CABINETUL AUSTRIAC Viena. 9. — Se așteaptă în curând demisia ministrului de interne Glembinsky. De asemenea va demisiona ministrul Galitiei, Zaletzky. Demisia lui Weisskirchner nu a fost încă comunicată împăratului. S bani In România.—>10 Dani la streinătate Pobbax dr. LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA !» i1. Strada Brezoiana st 1. BanavesO« București, 10 iunie 1911. 54) SCANDALUL din marea Sobranie. — Regele insultat de opoziție Târnava, 9 Iunie. La deschiderea marei Sobranie s’a întâmplat un mare scandal. Când a mizat regele, deputatul Stamboliiski din partidu țărănesc se ridică în numele întregei opozițiuni și, aârssându-se către miniștri, sise: „Ce caută regele aici? Locul lui e afară, căci noi suntem aici, ca să-l judecăm.!" Mai mulți deputați opoziționiștl strigară: Jos farul Ferdinand! Majoritatea strigă: Trăiască Țarul! Ura! După ce regele citi Mesagiul de deschidere, el se duse la laderul majorității, Madjareff, ca să ceară informațiuni. După aceea regele făcu câțiva pași către deputatul țărănesc Stambolijski, pe care-l fixă țintă cu pince-nez-ul, apoi părăsi sala, în mijlocul unui mare zgomot. Pe când miniștrii se aflau încă în Sofia, au hotărât ca, față de eventuale demonstrațiuni, să aibă o atitudine, cum a avut-o guvernul belgian cu prilejul demonstrațiunilor din Camera belgiană contra regelui Albert. Timovo, 9. — Mai mulți deputați din partidul țărănesc au refuzat să depue jurământul de credință, cerând ca în prealabil să se modifice formula, înlocuindu-se cuvintele: „Pentru rege și Iară", prin „Pentru Prinț și patrie“. Isprava ipOr jandarmi DJIVEAMȚU Fălticeni, 8 Iunie. La parchetul local s’a prezentat astăzi locuitorul Vasile Frunză, din Drăgușeni (Suceava), având leziuni pe corp, iar pe mâini, care-î tremurau, urme de lanț. El a reclamat că acum câteva zile, sub bănuială că ar fi participat la un furt comis în jud. Neamț cu niște tâlhari cari se aflau arestați și de care fusese denunțat și al cu complice, a fost trimis în Răucești (Neamț), unde, fiind interogat asupra furturilor și a complicității sale de către șeful postului de jandarmi din zisa comună, și de jandarmul Tosorov din Pipirig (Neamț) el negă că ar fi furat vre-odată ceva și nici că ar fi complicele tâlharilor. Atunci numiții jandarmi se năpustiră asupra sărmanului om pe care ’1 bătură cumplit, apoi '1 legară, cu un lanț de mâini la spate și ’1 atârnată de un stâlp. Omui a îndurat astfel chinuri nemaipomenite, până când văzând că nu este alt mijloc de scăpare decât acela de a se acuza singur, ceru să-l lase că va spune totul că și el este vinovat; dar jos de pe stâlp, se răsgândi, căci nu-i venea bietului om să se învinovățească de o faptă atât de gravă ,de care era absolut, nevinovat și spuse din nou că nu știe despre acel furt. Tâlharii, cari asistaseră la chinurile ce nenorocitul îndurase, văzând că va fi din nou torturat, intervin spunând schingiuitorilor că nu Frunză a fost complicele lor, apoi deferă adevăratul nume al tovarășului lor. Frunză fu pus în libertate și de acolo veni direct și reclamă parchetului, care a trimis pe victimă în căutarea medicului de județ, deschizând acțiune publică contra vinovaților. facarearea de sinucidere a unui Galați, 9 Iunie. Azi a încercat să se sinucidă, aruncându-se în Dunăre, la cheiul cerealelor, Filip Drugescu, profesor de gimnaziu la Brăila. Scos din valuri, el a fost dus la spitalul Elisabeta Doamna. Brăila, 9 Iunie. Din Galați vine știrea, că profesorul Filip Drugescu, de la liceul din Localitate, care făcea parte din comisiunea pentru examenele particulare din acel oraș, s-a aruncat în Dunăre, de pe vaporul „Principele Carol“, la orele 6 seara, în momentul când bastimentul pornise spre Brăila. Oprindu-se vaporul și sărind în apă mai mulți marinari, sinucigașul a fost salvat și dus la spital. Din declarațiile lui Josse ,că mobilul actului lui desperat e o chestie de ordin intim. SERBĂRILE încoronărei regelui George al Angliei Londra, 9 (orele 8 dim.). Sute de mii de oameni au petrecut toată noaptea prin restaurante, în cântece și băutură, pentru ca din vreme să poată ocupa loc în drumul cortegiului. Alte sute de mii de oameni s-au sculat înainte de zorii zilei și au pornit spre stradele cortegiului. Londra. 9. — La or a 4 dimineața o baterie salută ivirea zorilor încoronării prin 21 focuri de tun trase la Hyde Park. încă de la această oră matinală străzile din centrul orașului încep a se popula de lume. Trenurile subterane au început să circule încă de la 3 dimineața și o nenumărată mulțime de oameni sosește de la periferie spre centru. Toată noaptea a domnit o activitate febrilă la toate stațiile de cale ferată. Londra cuprinde în dimineața acestei zile peste 7 milioane locuitori. Cei 50.000 soldați, însărcinați cu păstrarea ordinei pornesc din cazărmi și bivuacuri înspre străzile ce vor fi străbătute de cortegiu. Podurile de pe Tamúsa, la Westminster și Lambeth sunt închise circulațiunea și toate străzile ce dau pe drumul ce va fi parcurs de cortegiu, sunt închise prin bariere solide. La ora 6 și jum. s'au deschis porțile cele mari ale Catedralei din Westminster și mulțimea care aștepta de atâtea ore, ara o clipă de distracțiune privind cum trec înspre catedrală trăsurile uriașe de ceremonie, cum sosesc demnitarii, pairii și soțiile lor în rochii roșii cu garnitură de hermină, judecătorii cu perucile lor medievale, militarii și principii indieni în bogatele lor costume orientale împodobite cu nestimate, etc. La ora 8 jum. toate străzile sunt închise iar la ora 9 au sosit toți invitații așteptând sosirea suveranilor. Londra. 9. La orele 10 și jum. s’a pus în mișcare procesiunea principală in frunte cu perechea regală, în bubuitul tunurilor, sunetul clopotelor și ovaziunile entusiaste ale mulțimea colosala. Timpul e splendid. Mai întâi veneau înalții demnitari ai Statului, apoi generalii și mareșalii. Lordul Roberts a fost salutat cu vii aclamațiuni. Venea apoi cavaleria. În a doua procesiune se aflau cinci echipagii al Curții cu copiii Suveranului, escortate de garda călăreață. Mulțimea aclamă furtunos. Catedrala Westminster a fost cu totul transformată cu prilejul încoroinărei. O anexă a fost clădită, armonizându-se în chip minunat cu vechea fabrică de care se leagă. Această anexă slujește de vestibul. Este împodobită cu splendide covoare persane și cu armuri aduse din Turnul Londrei. Din acest vestibul intri in biserică. Tribune, împodobite cu catifea de mătase albastră și cu fire de argint, se ridică de ambele părți până la Triforium. La centrul crucei formată de biserică,se află un polag sub care sunt cele două scaune regale cu monogramele brodate ale suveranilor. In fața altarului este scaunul Stului Eduard, iar alături cele două scaune ale „Recunoștinței“. In cele două transepte s’afi înălțat tribune unde au luat loc de o parte patrii iar de cealaltă pairesele. Principii și principesele au luat foc la nordul și la sudul sanctuarului. Scaunele principelui de Galles și al ducelui de Connaught se află lângă scaunele „Recunoștinței“. Sunt, de față la încoronare în catedrală 7000 persoane, din cari 40 membrii ai familiei regale engleze, 200 reprezentanți străini, 220 membrii ai corpului diplomatic, 1000 pairi și pairese, 900 membrii ai Parlamentului cu soțiile lor, și 800 reprezentanți ai imperiului colonial. Spectacolul este cu adevărat măreț.. Pe fondul albastru și argintat al covoarelor și tapiseriilor reese coloritul strălucit al rochiilor roșii ale paireselor și al uniformelor de toate felurile. Totul formează un cadru splendid potrivit solemnitatei încoronărei. Sosind suveranii, ilustra adunare își îndreaptă privirile spre porțile cele mari pe unde înaintează preoții în fruntea cortegiului regal. Orga și corul intonează un imn solemn și începe, în străvechea biserică, defilarea marilor demnitari ai Statului, ale căror coroane se duc de pagi, heralzi înbrăcați în strălucite costuma din evul mediu, trec apoi stindardele Angliei, al Scoției, al Irlandei ,al Regatului Lui duse cu drept ereditar de către reprezentanții celor mai vechi case ale regatului. Se remarcă mai ales stindardele imperiului de peste mări, al Canadei, al Indiei, al Australiei, al Nouei Gelande și al Africei de sud care sunt purtate de foștii vice regi și guvernatori ai acestor mari colonii. E prima oară când coloniile sunt astfel reprezintate la ceremonia încoronărei. Apoi din fundul bisericei, înaintează regina. Suverana poartă o minunată rochie de mătase albă brodată cu fire de aur. Rochia e împodobita, astfel cu broderii reprezintând: emblema Angliei—un trandafir, a Scoției— niște scaeți, a Irlandei—un trifoi, al Indiei, o stea și un lotos. Mantaua regală care atârnă de pe umeri este de catifea de culoare purpurie și e împodobită cu flori brodate cu aur și în culori. Căptușala mantalei este de hermină. Trena mantalei, lungă de 18 picioare, este purtată de șase fecioare, cele mai frumoase ale nobilimei engleze, îmbrăcate în rochii albe împodobite cu mărgăritare. In fața regelui înaintează nobili cari duc emblemele puterei regale , globul de aur cu crucea care simbolizează suveranitatea, pintenii de aur, marea spadă de Stat,, spada de „Ertare“ care este știrbită la vârf simbolizând clemența regală,, spada justiției spirituale cu lamă scurtă, spada justiției temporale, lungă și foarte ascuțită, și în sfârșit, bogata coroană a Sitului Eduard Confesorul. După insemnele puterei sale, urmează regele George îmbrăcat cu mantaua regală de purpură. Are la gât colanul ordinului „Jartierei“ și „Cap of State“ (o căciulă de catifea îmblănită cu hermină). Lunga sa manta de catifea de purpură, îmblănită cu hermină — mantaua regelui George IV — este purtată de opt tineri pagi în haine roșii cu ciorapi de mătase albă. De fiecare parte a regelui stau doi episcopi și gentilomii gărzei personale a suveranului în uniforme roșii brodate cu aur. Când suveranii înaintează spre mijlocul bisericei, studenții vechei universități din Westminster, cari au dreptul și datoria tradițională da a saluta pe rege și regină în ziua încoronărei, oclamă frenetic pe suverani cu vechea formulă: „Vivat Regina! Vivat Hex“. Regele și Regina îngenunchează și se roagă cerului înainte de a sta pe scaunele lor regale. Apoi începe serviciul Arhiepiscopul de Canterbury, însoțit de lordul cancelar, de lordul mare conetabil al Angliei, de contele mareșal și de „regele de arme“ al ordinului Jaretierei, vorbind pe rând către cele patru unghiuri ale bisericei, prezintă pe suveran poporului cu următoarea formulă: „Vă prezint pe regele George, regele incontestat al acestui regat. Voi deci, cari ați venit aci spre a-i aduce omagiu și a vă face datoria, sunteți gata a-i face omagiu?" O fanfară de trompete se aude atunci și se strigă puternic „God save the King!“ recunoscându-se astfel că Maestatea Sa este regele incontestat al regatului. Două episcopi, în mijlocul bisericei, cântă litaniile, răspunsurile fiind date de cor. După spunerea crezului, un episcop se urcă pe amvon și rostește o predică ocazională în conformitate cu normele stabilite, de tradițiune. Apoi, arhiepiscopul merge spre rege și-l întreabă dacă voește să presteze jurământul. Regele ia atunci angajamentele privitoare la păstrarea religiei protestante, la datoriile sale față de popor. Se scoală apoi și, precedat de cel ce duce spada de stat și însoțit, de înalții demnitari ai regatului înaintează spre altar. Aci în genunchie, se descopere și jură pe Evanghelie declarând cu voce tare : „Aceste lucruri ce le-am făgăduit, aici la voi îndeplini și le voi păstra. Așa să mi ajute Dumnezeu". Suveranul sărută apoi Biblia și semnează jurământul. După o scurtă rugăciune, sunetele impunătoare ale unei antrene de Händel vestesc pregătirile pentru consacrarea regelui.. Suveranul pășește spre tronul Sftului Eduard deasupra căruia lorzii Rosebery, Cadogan, Crewe și Minton țin un baldachin tesut cu argint. Amfora cu untdelemnul sfințit este adusă și arhiepiscopul consacră o rege făcând cu uleiul sfinți semnul crucei pe fruntea, pieptul și mâinile Suveranului. Apoi regele este încins ca spada de stat, îmbrăcat că Annilia, care este rochia dreptăței, îi se dă în mână globul emblema împărăției lui Isu Cristos, îi se dă inelul, însemnele demnitate regale și sceptrul care este varga echitățel ș a milei. Astfel îmbrăcat cu emblemele puterei sale, regele se urcă pe tron pentru încoronare. Arhiepiscopul, înaintând și altarul unde e depusă coroana rostește următoarea rugăciune „O, Dumnezeule, care ești Coroana credincioșilor, binecuvintează și sanctifică pe slugi la George, regele nostru. Fie ei precum astăzi ai pus deasupra capului sau o cunună de au curat, să-i îmbogățești inima și regală cu toate virtuțile princiare in numele regelui vecinie Domnul nostru Isus *Cristos". Se aduce apoi regelui coroana de pe altar și î se pune pe cap In aceeași clipă toți patrii ș regii de arme își pun de asemenea coroanele pe cap. Asistenți strigă prelung „God save the King!“ Trompetele sună. Tunurile cele mari din turnul Londrei și bateriile din parcuri tras salve de paradă și toate clopotele orașului sună necontenit IN ROMANIA — Te-Deumul dela legațiunea Angliei — Eri începând lai Londra serbările încoronărei regelui George al V-a al Angliei, s’a oficiat un Te-Deum și la biserica luterană din Capitală. Au asistat la acest te-Deum A. S. R. Principesa Elisabeta, însărcinatul de afaceri al Angliei, personalul legațiunei engleze și membrii coloniei engleze de aici. După aceia a urmat o recepțiune la legațiunea engleză, 18 care a luat parte și dt. col. Co»tescu, aghiotant regal. După amiază la 4 ore și jumătate, a fost un garden-party în grădina legațiunei, la care au participat toți membrii coloniei și A. S. R. Principesa Elisabeta. La 8 ore și jumătate seara, s’a dat, tot în palatul legațiunei, un prânz în onoarea membrilor coloniei engleze. Sulina, 9 iunie. încoronarea regelui Angliei a fost anunțată azi dimineață la orale 8 prin lovituri de tun trase de pe vapoarele engleze comerciale aflate în port, când a fost ridicat marele steag. La orele 10 a avut loc o recepție la consulatul englez,unde Sir Watson, consulul a primit felicitările din partea corpului consular strain, autorităților noastre membrilor comisiunei europene și a elitei din oraș. S’a servit șampanie și s’afi ridicat toasturi pentru regele Gheorghe al Angliei și M. Sa Regele Carol. Aseară a avut loc o serată intimă la „British-Seamen-Institut“, la care a participat colonia engleză din localitate și echipagiile vapoarelor engleze din port. Institutul și consulatul au fost splendid iluminate. : Frumoasa Mesicana is PAUL BERTNEY PARTEA II XI Cesar Honorat — "Atunci, d-le Honorat, dă-mi veoie să-ți mulțumesc și lasa-mi câteva zile ca..... — Mă rog!. — Vei veni să-ți dăti răspunsul și banii de drum. Te vom găsi aci? .— Intre orele 2 și 5 după prânz. In ce privește banii, zece mii de lei pentru d-ta, sunt cât cincizeci de lei pentru mine. El pentru Henri, zece mii de lei era o sumă enormă. Era major, avea deci dreptul la averea mamei sale, dar tatăl său nu-î dedese niciodată socotea JUAjât bani. Tot ce-i dădea baronul, el cheltuia zilnic așa că nu găseai niciodată 500 lei în buzunarul lui. In acea zi, foarte preocupat, se întorcea spre Neuilly. Era într'o .Tot. Pentru nimic în lume nu ar fi lipsit de la vizita ce făcea regulat sorei sale. Fata află totul. Henri îi povesti până și convorbirea cu Honorat. — Ah!ca om cum se cade e Honorat, exclama Genevieve, când auzi că acesta se însărcinase să se ducă în Mexic. — Ai primit propunerea lui ? — încă nu. — De ce nu — Pentru că nu știu încă unde am să găsesc banii. —■ Zece mii de lei e o sumă enormă. — N’am zece mii de lei ? ■— N'am avut niciodată. — Dar averea mamei ? — Tata nu mi-a dat socoteală. — Atunci e ca și cum nu ai avea nimic. Dar dacă ai voi... — Ce aș putea să fac ? — Te-aș împrumuta... — Așa e, ai dreptate. — Ea nu aș ezita deloc... In urmă Henri se duse la Rolanda. Era așa de preocupat, de gânditor, încât, când sună la ușa apartamentului, nu observă pe două domni cari în acel moment scoborau scara. Amândouă se întoarseră ca să vadă pe Henri. Cel mai bătrân spuse celui tânăr : —• Eu! dar ăsta cine o mai fi ? — Nu-l cunosc. — Tânăr, drăguț! Trebue să-i facem cunoștința, dragul meu. — Cum ? — Să-l așteptăm când o eși și să-l urmărim... O jumătate oră mai târziu, și îi urmăriră și Delorme rămase încremenit când îl văzu că intră în gangul din Saint-Germain. — Na ! — Ce o întrebă? Ludovic — Știi ce casă , asta ? — Nu. — Eotelul d’Aspremont. Ce legătură exista deci între cei cari locuiau în acea casă și între cele două femei. Iată un adevărat pericol la care Delorme nu se gândise. — Trebue să aflăm mai întâi cine e tânărul. Stai aci. — Unde te duci ? — Să mă informez... la portar... Și se îndreptă direct spre loja portarului. Găsi pe portăreasă, o femee în vârstă, care citea un ziar. — D-nă!... spuse el, am găsit o batistă, care mi se pare că a căzut din buzunarul tânărului care a intrat aci. Portăreasa luă batista și se uită la inițiale : — V. D... Nu d-le, nu e a d-lui da Lorgerac... care se numește Henri. Ar trebui să fie N. L. — Poate că d. Henri de Lorgerac să aibă o batistă cu alte inițiale. Și Deforme râse naiv... — Ai văzut din când iacă— Nu, dar am văzut-o la picioarele lui. — Nu, nu e batista d-lui Henri, ia o domnule. — Ce să fac cu ea ? — Ce vrei. — O voi da sergentului de stradă. Bună ziua doamnă. Ludovic, foarte emoționat, îl întrebă : — Ei! — Răete, a venit vremea să-ți faci ochii în patru. — Cine e ? —Henri de Lorgerac... • • — Lorgerac ? — Nu poate fi decât fiul... — Al lui Lorgerac al nostru. Delorme făcu socoteala. •— Douăzeci... douăzeci și cinci de ani... să aibă tânărul... La 1867... avea cinci ori șase ani... — Da, ele. — Cunoaște pe d-na Casteras.. — înțeleg să le cunoască... dar să se ducă la ele, să stea atât de mult... — Ce o fi făcând acolo ? — Asta aș vrea să ștm și eu.. — Dacă ai întreba în mod fin, cum știi... pe d-na Casteras... — Deocamdată trebue să știm altceva... ce crede tânărul Sorgerac... Avem pe Macheleur și pe Francine... trebue să-l punem la treabă... Trebue să aflăm dacă tânărul e un adversar sau nu... Ai la Macheleur. , „ . XII O frumoasă lovitură Exista pe atunci un club întemeiat de câțiva tineri pasionati, pentru scrimă și pentru exercițiile corporale. La acest club se juca prea puțin și Henri de Largerac era unul dintre obișnuiții clubului. Ii zicea cercul uniunei sportive și din cauza inițialelor U. S. (Union Cercle), care sunt la fel cu inițialele cuvintelor Tillized States (Statele Unite), obișnuiții vizitatori îi ziceau „Statele Unite“. Clubul se afla într-un local modest din strada de Rivoli Henri avea aptitudini pentru matematică și știință experimentală, dar tatăl sau nu-l încurajase de loc la o astfel de carieră. Il îndemna mereul să petreacă. Tată de ce Henri de Largerac, la vârsta lui p, făcea încă ui- imm mo diin Orslațî - NOUĂ AMĂNUNTE — Galati, 9 Iunie. Cabinele telefonice, cari «1 cauza greutății n’au putut scoase, cum și distribuitorul 500 numere, au rămas în sa telefonică intacte, însă amentate de a cădea pe ele plafon’ într’o cameră obținută de „Banca comercială“ s'a fi inșirat chiar aseară toate circuiri interurbane, iar în altă camei oferită de frații Schwab s'a instalat serviciile poștal și te grafic. Ambele aceste came sunt peeheist, în apropiere postul local. Toate serviciile au început funcționeze dimineața, așa de comunicatiunile telefoni locale, cari rămân toate vnti rupte până se va regula într-i nou local, căci reinstalarea fostul local nu se va putea fa decât foarte târziu. Local de Închiriat nu se găește acum pentru poștă, telefi și telegraf. mic, toată preocuparea lui fiind mai mult clubul. In seara aceea, ca de obiceiu, se duse după cină la clubul din strada Rivoli. Grupuri grupuri, membrii clubului discutau între ei. Intr’un grup se râdea cu hn, hote... un tânăr, un artist desigur, povestea cele mai caraghioase lucruri. Henri, care nu mai văzuse acel cap frumos și interesant la dlul), întrebă pe un prietn: — Cine e ? — E un pictor. — Cum îl chiamă ? — De Queyrel. — Nu face parte din cerc? — Nu. Pontarede, care face chef de trei zile, el nu l-a adus. Pare că e un băiat de familie bună, tatăl să fie ofițer superilor la pensie... el face pictură dar așa ca amator.