Universul, august 1911 (Anul 29, nr. 208-238)
1911-08-05 / nr. 212
CASA CORPORAȚIUNILOR DIN BRUXELLES Calendar pe anul 1911 Orlid fix Joi, Í August. — SS. 7 Marl, din Fifes. i Catolic Joi. 17 August.—Octava S. Laurent ■Ros.soarelui 5.21.Apusul soarelui 7.SI UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația :.... 6162 Redacția ....... 12188 Străinătatea ...... 2056 București, 4 August 1911. ÎNSEMNĂTATEA PETROLULUI BOHARES. Cunoscutul scriitor german d. Paul Lindenberg, care s’a ocupat cu multă simpatie de România și de domnia veneratului nostru Suveran, publică în ziarul ,,Bukarester Tagblatt“ impresinit dintr’o recentă călătorie prin România. Intre altele, e vorba și de exploa tarile petroliere din județul Prahova și în deosebi de la Câmpina și Buștenari. In partea aceasta a însemnărilor d-sale de călătorie, r. Paul Iinteîiberg redă o convorbire cu un prieten care a călătorit mult și ști © multe și care a spus lucruri foarte interesante despre însemnătatea producției noastre petrolifere. — Dacă îți îndreptezi din nou pașii spre România, a zis prietenul, nu ne știm să vizitezi regiunea petroliferă; orele consacrate acestei vizite îți vor aduce multe impresii interesante și însemnate. Petrolul interesant și înseninat? — Da, cu tot zâmbetul d-tale de îndoială. Producerea și folosirea rațională a petrolului românesc interesează deja cele mai largi cercuri. — In România, desigur, dar la mai în Germania? — Tocmai la noi! .Gândește-te că România și Galiția trebuiesc privite ca rezervonul natural de petrol al Europei, își în afară de considerația că petrolul românesc conține uleia mai mult și mai curat, decât petrolul galițian, cel american și cel rusesc, mai e faptul că, cu o buna exploatare a câmpiilor petrolifere românești, aproape nu ar mai fi vorba de petrolul american și rusesc pentru aprovizionarea Europa centrale, din cauza depărtării. Și ce însemnează aceasta, numai pentru Germania, reiese din faptul că la noi, se importează anual petrolele pentru o sumă ce trece cu mult peste 100 milioane mărci, din care trei patru mii din America de Nord și o pătrime din Rusia. — Negreșit, în asemenea împrejurări recunosc însemnătatea lucrului. Ar putea însă România să ne dea aceste cantități enorme? — Fără îndoială! Dealurile României sunt foarte bogate în țiței". Din pricina stărilor politice nesigure de mai'nainte vreme, însă cari au dobândit o îmbunătățire durabilă abia sub îndelungata, și binecuvântata domnie a Regelui Carol, din cauza lipsei de capital îndestulător și de legături repezi cu străinătatea, pe troleul românesc nu a intrat în cumpănă pe piața mondială. Aceasta s’a schimbat însă acum, când capital mai ales german și străin și românesc s’a consacrat cu deosebit succes producerii, petroleului. „Succesul acesta, care până acum privește numai pământurile din.proprietate privată, a hotărât pe guvernul român să se ocupe mai de aproape cu utilizarea terenurilor petrolifere aparținând Statului. Țara va trage din aceasta un foarte mare folos, căci comisiunea instituită de guvern pentru explorarea acelor terenuri a raportat că, vreun milion și jumătate de hectare sunt de valoare îndoelnică, pe când 1600 până la 1700 hectare sunt terenuri petrolifere de o foarte mare valoare. Deoarece nu poate fi vorba de o exploatare de către Stat, rămâne arendarea. Firește, nenumărate grupuri de băncer, în frunte cu „Deutsche Bank“ în asociație cu capital francez, ba s’au prezintat și regii petrolului american, s'au ostenit să dobândească un monopol mondial, ceea ce însă e de nădăjduit că nu le va reuși, cu toate repetatele lor sforțări“. După ce povestește cele văzute și aflate la Câmpina, cunoscutul scriitor german încheie această, parte a impresiilor sale cu următoarele cuvinte: „Un lucru e sigur: Statul și țara vor trage, tot mai mari foloase din regiunile petrolifere. Aceasta trebuie salutat cu bucurie, căci după ce România s’a dovedit, în privința politică a fi un factor important al păcii printre țările dunărene, trebue să dorim sincer Regatului, care până acum era avizat mai ales la producțiunea agricolă și în ani răi, a suferit grele încercări, o întărire economică durabilă“ * i 18) Afacerea sesM sispiților lași. 3.— Azi s’a luat interogatoriul mai multor membri ai sectei scopiților din localitate de către d. judecător de instrucție Scully. Toți contestă că în localitatea noastră s’ar fi săvârșit vre o crimă religioasă de care este acuzat bătrânul scopit Seroff. Acesta este menținut arestat și neagă de asemenea că ar avea vre o cunoștință de acuzația ce i se aduce. Poliția, la rândul ei, a putut stabili că tipografia secretă ce s’a găsit in locuința unuia din scopuii din str. Păcurari, oricât de rudimentară este, totuși, a servit la facerea unor broșură . scrise, în rusește cu cart sau face propagandă. Aceste broșuri se trimeteau și se împărțeau în Rusia. Ps ÍME unei crini FIOROASE Fălticeni, 2 August In ziua de 18 Septembrie 1910, Ghiță Odobeană, din cătuna Chirii, com. Crucea, s’a dus peste râul Bistrița la un cumătru al sau, Gheorghe Silea, căruia i-a propus să-i vândă niște oi, târgul făcându-se repede. Silea spuse soției sale Ioana să-i dea 20 lei, pentru arvună. Aceasta se duse la locul unde avea bani și luând o hârtie de 20 lei o dete bărbatului său, iar acesta vânzătorului. Odocheanu, văzând unde cumătrul sau avea ascunși banii, își puse în gând să-l prade. După ce se cinstiră, vorbind de alte lucruri, Odocheanu se sculă să plece. Cu el cși și Silea din casă, spunând că se duce la stâna sa unde are treburi și unde va rămâne peste noapte. Plecară deci fiecare pe drumuri opuse, însă când se înoptă, Ghiță Odocheanu se întoarse la locuința lui Silea și găsind ușa descuiată intră în casă și sări asupra soției, acestuia Ioana. Îi băgă un ștergar în gură spre a nu țipa, apoi o tortură îndeajuns spre a o sili să arate locul unde mai ține ascunși și alți bani; victima, de groaza morții, spuse totul, așa încât criminalul și-a însușit toată aversa cumătrului său, de câteva sute de lei. Apoi, de teamă să nu fie denunțat, strânse pe femee de gât, până o omorâ, făcându-se nevăzut. Criminalul, ajuns acasă, povesti soției sale ceea ce a făcut și îi ceru să-i dea alți țțari, fiindcă cei ce-l avea erau uzi, căci trecuse apa Bistriței.Fiica lor, Dominica, de 10 ani care deși culcată, însă nu dormea ci numai se prefăcea că doarme, auzi toată ipovestirea tatălui său și a doua zi sculându-se spuse tot ce auzise servitoarei lor, Paraschița Ungureanu. Toate cercetările și investigațiunile făcute la timp n’au dat nici un rezultat și afacerea se clasase chiar. Acum o lună Paraschiva Ungureanu eșînd din serviciul lui Odobeanu, se duse în cătuna Neagra, din apropiere, intrând slugă la d. Vasile Bujoreanu, căruia îi spuse tot ce auzise de la Domnica. Acesta, venind la oraș, informă de ceea ce știa pe d. I. Lecca, judecător de instrucție al acestui tribunal, care însoțit de d. S. Ștefănescu, substitut de procuror, se duse la fața locului unde făcură noul cercetări. Copila Domnica și servitoarea spuseră tot ce știau , Odochea.Eu însă interogat neagă și dă ca autor al crimei și jefuire pe un anume Vasile Bizuni, care se zice că ar fi fost văzut în seara crimei pe lângă casa lui Gh. Silea. D. judecător Lecca a dispus arestarea atât a lui Odobeanu cât și a lui Bizuni, cari vor fi adiși la Fălticeni, unde se vor face nouă cercetări pentru descoperirea criminalilor. Vom ține pe cititori în curent. DinMariăsbad Karlsbad, 81 iulie 1911, i lax călduris Ga elementele e greu da luptat și față de ele iscusința omului cade adesea învinsă. CăMurie ,și seceta ce au bântuit vara aceasta la Karlsbad, au știrbit din faima de care se bucura vestita stațiune de cură din Austria. Acum se vede că iscusința omenească nu poate decât să ajute, în cele mai multe împrejurări, natura. Reputația Kartebadului ne datorește în primul rând apelor sale, numeroaselor isvoare termale, în care îșî găsesc vindecarea suferinzii de stomac, bolnavii de ficat, diabeticii, gutoșii și artriticii. Dar pe lângă ape, vizitatorii mai gaseau aci o climă plăcută, temperată, lipsită cu totul de călduri, o vegetație bogată datorită ploilor ce cădeau la 2—3 zile și care o întreținea fi verde și frumoasă, ploi ce mai ajutau pe de-o parte la purificarea aerului, iar pe de alta la întreținerea unei stări de curățenie ce nu lasă nimic de dorit. Anul acesta însă, nu s’a mai văzut curățenia de altădată, șoselele carosabile și cele de pietoni sunt prăfuite ca și stradele și trotuarele din oraș. Tot cu această ocazie s’a mai dovedit că îngustimea stradelor, este un defect destul de însemnat al acestui oraș, căci aerul devine insuportabil, asfixiant în timpul zilei pe căldurile de acum, prin străzile înguste, căra din păcate sunt tocmai cele din centru, adică acolo unde circulația este mai mare. Și când mai ești nevoit să te vâzi pe asemenea călduri și’n cutiile ambulante poreclite omnibuse, singurul mijloc de locomoțiune maieftin, este o adevărată tortură. La sigur îți vine rău! Tramcarele lui Toma Blându erau vehicule confortabile pe lângă omnibusele din Karlsbad! Iată că necesitatea unui tramvai electric este adânc simțită, după cum spuneam într’o scrisoare precedentă. Comuna ar trebui să rupă cu tradiția și cu interesele unei clase pe care o privilegiază la dauna vizitatorilor și chiar în axa proprie. Serbare In parcul comunal de aci s’a dat deunăzi o serbare, din inițiativa unui comitet din elita austriacă sub patronagull principesei Elisabeta de Windischgretz, în folosul incendiaților din Constănntinopal. Serbarea a încăput la orele 3 d. a. La 4 a sosit cu automobilul din Frantzensbad principesa Elisabeta de Windischgrătz, care a fost întâmpinată la intrarea parcului de un comitet de doamne, IKn-a Otília Fraiyen rsati o plină cuvântare, după care făcu principesei prezintarilse de rigoare. Fiica primarului din Karlsbad îi oferi un buchet de flori și f ură bună venire. După aceea principesa luă ceaiul pe estrada din parc în societatea doamnelor și domnilor din comitet. Făcu apoi o plimbare prin grădină, vizită toate chioșcurile și cumpără de pretutindeni câte ceva. In timpul acesta, afluența devenea tot mai mare in grădină și fiecare se întrecea să contribue cu obolul său, oferind sume mari pentru lucruri mici sau pentru buchețele de fiori, contribuind astfel la alinarea suferințelor miilor de nefericiți rămași pe drumuri de pe urma groaznic si un incendiu din capitala Turciei. La 7 seara a început tombola, care de asemenea a adina un venit frumos, la 7 jumătate principesa a plecat înapoi la Frantzensbad, iar serbarea s’a sfârșit la orele 9. Produsul material a întrecut toate așteptările. O româncă conducătoare de automobil Colaboratorul nostru, d. N. Ciocândia, spunea întri o corespondență trimisă de aci, că o româncă face admirația străinilor prin dibăcia cu care conduce un elegant automobil Cornpatriota de care vorbește d. Ciocârdia se numește d-șoara Morariu, originară din Bucovina. E drept că simți mare mulțumire sufletească ca român, văzând printre atâtea steaguri ce-i obiceiul să se agațe de aripile sau felinarele automobilelor, și tricolorul românesc, și încă La o mașină condusă cu multă dibăcie de o frumoasă domnișoară! Dar apropo de steaguri, Duminica trecută, în parcul Posthof, s’a organizat o serbare. Un concurs de toalete. Tot cu satisfacție am constatat că printre miile de drapele cu care fusese ornat parcul, tricolorul nostru își avea locul de cinste. M’a mâhnit însă faptul că tocmai la o asemenea ocazie, nu se poate mai indicată, costumul național românesc a lipsit. Cum de n’am înțeles doamnele din țară, din care multe umblă în oraș în portul național, că la această serbare portul țărel ar fi fost cu mult mai indicat . Căci convingerea mea este că n’ar fi rămas fără recompensă românca ce l’ar fi purtat. De plouat tot n’a plouat; căldurile care ne mai lăsaseră câteva zile au revenit, iarăși sunt insuportabil C. N. D. Câmpina. SUSIRE a Principelui de Wied la Sinaia Sinaia, 3 August. A. S. S. Principele de Wied, nepotul M. S. Reginei, a sosit aci azi dimineață, cu trenul de Arad. La gară a fost primit de M. S. Regina, de d-niî locot.-colonel Petala, comandantul batalionului de vânători din localitate, polițaiul Bogdan, administratorul de plasă Vlahidi și alte persoane. Uratul schhet al unui judecător Târgoviște, 3 August. Judecătorul ocolului Voinești, d. Octav Atanasiu, a fost azi, pe la 11 și ju m. a. m., victima unui grav accident de trăsură. Plecând din comuna Voinești spre comuna Tătărani, unde avea să judece niște procese care erau fixate pentru azi, după ce a eșit din Voinești, caii de la trăsură s’au speriat și au luat-o la fugă, pe șosea. Administratorul plășea, Nicolau, care însoțea pe judecător, precum și grefierul judecătoriei, au sărit din trăsură fără a li se întâmpla ceva. Cu totul altfel însă s’a întâmplat cu judecătorul Atanasiu care, sărind din trăsură, și-a fracturat mâna dreaptă și s’a rănit destul de serios la cap. Victima a fost ridicată imediat și, după ce i s’au dat ajutoare la spitalul din Voinești, a fost adusă la Târgoviște, iar de aci pornită la București, cu automobilul prefecture!. Vestea accidentului a impresionat pe toți magistrații din localitate. Magistratul stagiar de la judecătoria din Bezdeadu a fost delegat de tribunal să înlocuiască pe judecătorul Atanasiu, la Voineștî. M frauds la spisatul falimenteisi trib. Ilîov Noul fraude s’au descoperit ori la sindicatul falimentelor de pe lângă trib. Ilfov, fraude comise tot de custozi ca și cele din afacerea Saparys. D. secretar Melidoneanu, verificând scriptele falimentului Al. Popescu, observă că unui creditor condiționat, anume Zonner, i se liberase cota parte ce i se cuvenea din masa falimentului, pe când d-șa luase măsuri ca să nu i se libereze. Cercetând cazul, d. Melidoneanu descoperă că atât ordonanța de plată cât și adresa către Casa de depuneri au fost falsificată de custozi Vasiliu și Șuteanu și astfel au putut încasa banii. El contrafăcuseră atât în ordonanță cât și în adresă semnătura d-lui judecător Magheru. D. Melidoneanu a adus cazul la cunoștința șefilor săi, cari au sesizat parchetul. Acesta din urmă a delegat cu anchetarea cazului pe d. judecător Vasilescu de la cab. 4. D. judecător, însoțit de d. procuror Cezar Parteniu, a făcut îndată o descindere acasă la Vasiliu, pe care l-au găsit bolnav un pas Luându-i interogatoriul. Vasiliu a mărturisit faptul, după care apoi a fost declarat, arestat. Șuțeanu, prinzând de veste, a dispărut și n’a putut fi încă arestat. Se fac acum minuțioasa cercetări fiindcă se bănuește că acești custozi ar fi comis și alte pungășii. eSinft asi, J © is »Veselia ‘ Siwslodia la IMPIEGAȚII DE LA OFICIILE DE POȘTA, TELEGRAF ȘI TELEFON AMENINȚA ȘI EI CU GREVA Londra. 8. — Impiegații de la oficiile de poștă, telegraf și telefon au înaintat și ei un memoriu către minister cerând sporirea salariilor. Ei amenință cu proclamarea grevei generale in cazul când cererile lor nu vor fi satisfăcute. * Sunt temeri serioase că impiegații poștali se vor uni cu greviștii ceilalți de la căile ferate și docuri, proclamând împreună o grevă formidabilă, cea mai mare din toate grevele de până acum. Londra. 3. — Greva lucrătorilor din docurî continuă și astăzi. Cât privește greva impiegaților de la căile ferate, aceasta amenința a se întinde in toată Anglia, deși până acum numai impiegață de la câteva companii de căi ferate au încetat lucrul. Astăzi impiegații de la căile ferate vor ține o întrunire monstră la care vor participa 360 mii de impiegați de la c. f. și care va decide proclamarea grevei generale. Londra, 8. — Comitetul impiegaților de la c. f. au înaintat un nou memoriu către direcțiunile companiilor formulând pretecțiunle greviștilor. Londra, 8. — Din cauza grevei lucrătorilor din doruri multe animale cari se află pe vapoarele de marfă sunt amenințate să piară de foame, neavând nutreț. " Greviștii din docuri au ținut o mare întrunire care a decurs in liniște. Liverpool. 3. — Vre-o 1500 de lucrătoare dintr’o fabrică de pișcoturi de aici au declarat greva. Direcția fabricei a încercat să înlocuiască ipe lucrătoare cu niște copii. Dar lucrătoarele au gonit pe copii așa că aceștia speriați au refuzat să mai primească a lucra !n acea fabrică. • Londra, S. — Er, la 10 seara, sindicatul general al lucrătorilor căilor ferate a hotărât ca, In 71 ore, să declare greva în Întreaga țară, dacă revendicările lucrătorilor nu vor fi lete în seamă și satisfăcute. Liverpool. 8. —Orașul este amenințat să nu aibă pâine, mâine. Dezordinele greviștilor sporesc tot mai mult. La Cardif sunt azi peste ISOO greviști. Mizeria printre lucrători e mare. O ciocnire a avut loc intre marinari negri și poliția. 12 negri au fost răniți. Manchester. 3. — Stuațiunea din cauza grevei de la căile ferate a devenit și mai critică. Toate serviciile sunt suspendate. Aprovizionarea orașului se face de pe acum cu foarte mare greutate. Londra. 3. — Camera comunelor. Ministrul de interne, A. Churchill a declarat că siuațiunea in Londra s'a îmbunătățit simțitor. Mai pretutindeni lucrul reîncepe. Tot astfel și in port Londra. S. — La mameriul înaintat de impiegații de la căile ferata directorii cerapaniilor au răspuns că nici nu vor sa stea de vorbă cu comitetul sindicalahiilor căt timp ei cer sporirea salariilor, despre care nu poate fi vorba. Patronii nevoind să cedez« greva este inevitabilă. Agitația in sânul impiegați» de la C. F. este mare. Primul ministre Asquith a intervenit personal in acest conflict voind a mijloci o înțelegere, dar fără reuita!. Londra. 3. — Impiegații de la căiile ferate de Nord au declarat greva. In multe părți greva era numai parțială. Liverpool. 3. — Eli au avut loc aci noul ciocniri sângeroase intre greviști și poliție. Au fost omorâți 2 greviști și răniți 3. Londra, 3. — Numărul total al greviștilor din parte de m.m. Liverpool, 3.—Greviștii au ridicat baricade în tmT multe puncte ale orașului, iar la capetele stradelor au așezat bariere formate din sârmă cu țepi. Greviștii au distrus instalația de lumină electrică de la un mare număr de vagoane. Londra. 3. —Societățile de navigație transatlantice au dat un comunicat, prin care și declină răspunderea pentru bagajele și mărfurile îmbarcate pe vapoarele lor. A FACEREA postsior MIMU â în sialsl © © seatsil Serghiescu — IVo ui staiâstuBte — Am vorbit era de arestările făcute de către comenduirea pieței în persoana ofițerilor Serghiescu și Cassian, implicați în lansarea pe piață a unor polițe falsificate. Comenduirea a căutat până la ziuă prin toate localurile publice pe un al treilea locotenent Panait Chaulîet, din cavalerie, fiul d-lui general în rezervă Chaulîet, fără a-l putea însă găsi. Dimineața, la orele 8, locotenentul Panait Chaulîet s'a prezintat singur la închisoarea militară. El a fost imediat arestat și trecut într’o cameră separata. Vina ofițerilor arestați încă de dimineață, parchetul militar fiind sesizat de arestările făcute, a început ancheta spre a se stabili vinovăția celor trei ofițeri. Vina lor, din cele constatate până in prezent, este următoarea : Sub-locotenentul Traian Serghiescu împreună cu ceilalți doi ofițeri Nicolae Cassian și Panait Chaulîet, prieteni nedespărțiți, se țin de mai bine de doi ani numai de chefuri. Ei umblau regulat în fiecare noapte prin toate localurile de petrecere din Capitală, însoțiți de femei de moravuri ușoare, făcând cheltueli dezordonate. Toți cei cari vedeau pe numiții ofițeri petrecând și mai ales cei cari îl cunoșteau că sunt oameni fără avere deosebită de leafă, au rămas surprinși de viața pe care o duceau ei și se vede că s’a găsit și un bine-voitor care să atragă atențiunea autorităților militare. De mai bine două luni, cei trei ofițeri fuseseră puși în urmărire, însă nu s-a putut dovedi nimic compromițător contra lor. La 30 iulie, însă, comemduirea pieței a primit un denunț contra sub-locot. Traian Serghiescu, în care se arăta că numitul ofițer a lansat pe piață o mulțime de polițe pe care el falsificase semnătura părintelui său, d. general în rezervă Sergiliescu și că acele polițe erau girate de alți demn ofițeri, Nicolae Cassian și Panait Chaulîet. In fața unui asemenea denunț, comenduirea pieței a început cercetări. In primul rând s'a făcut întrebare d-lui general Serghiescu, dacă a iscălit polițe, și la răspunsul negativ ad d-sale, sufe toeot. Traian Serghiescu a fost pus în urmărire. O serie de cercetări făcute în urmă de către co*meRluire a stabilit falsul și a dovedit că una din polițe în valoare de 3000 lei se protestase. Atunci s-a făcut cercetări la secția protestelor de la tribunal și alaltă era sub locot. Traian Serghiescu a fost pies în urmărire. Se cunosc împrejurările în care a fost arestat numitul ofițer în frizeria d-lui Ludovic Kopici, din calea Victoriei. Adus era noapte la conn uluire și luat de scurt, sublocot. Traian Serghiescu a declarat că în adevăr a semnat fata pa tatăl său în polițe dar că a făcut aceasta pus la cale de ceilalți doui ofițeri, Nicolae Cassian și Panait Chaulîet, cari puneau chiar girurile tor pe polițe și primeau în schimb jumătate din sumele încasate, de la banca culoare de Verdi G. Măldărescu, etc., încasân sume de aproape 14.000 lei. După aceasta sub-locotenenti Serginescu a fost confrunta cu sub-locotenenții Chaullet Cassian, cari însă au declara că nu recunosc nimic din cele ce i se impută de către camaradelor și căci nu au făcut deci ră gireze atunci când Serghie, cu le cerea aceasta. Din anchetă mai reese că î această afacere pe lângă samirul Canetti, mai sunt implicat și alții cari, constituiți în bandi urmăreau pas cu pas toate mișcările ofițerilor cărora le pri ceau sa petreacă serile în cruburi și acestora le dădeau sum de bani, în schimbul unor polițe falsificate. Parchetul militar a cerut concursul autorităților civile ca ș urmărească pe acel sarasa spre a fi aduși și confruntați ofițerii arestați. O adresa a Comenduirei către ministerul de război. Tot în urma acestei afacer comenduirea pieței pregătește adresă către ministerul de răboiu, în care va arăta toate valurile de desfrâu cari sunt : Capitală și va cere să se regimenteze, ca ofițerii să nu m aibe voie ale freqvente, hotândiu-se pedepse aspre pentr cei cari nu se vor supune. In același timp comenduire va face razziî în fiecare noap prin numitele localuri, spre nota pe ofițerii găsiți acolo a-I raporta ministerului de răboiu. Tis Un samsar complice Sublocot. Traian Sergiuescu a mai declarat că ceilalți doi ofițeri o prezintaseră pe un anume Canetti, cunoscut in Capitală că se ocupa, cu afaceri de cămătărie, și că acest Canetti îî dădea orice sumă de bani, cu condiționea expresă ca să iscălească jale pe polițe pa tatăl sau sau pe oricare altă persoană ar voi — adăugând că numai așa poate să fie sigur că ofițerii vor plăti polițele lansate. In urma acestei declarații s-a ordonat arestarea celorlalți doi ofițeri. Ofițerul Panait Chaullet a declarat însă ori că el era rugat să gireze polițe de către sublocot. Traian Serghiescu și că a făcut aceasta din spirit de camaraderie. Declarațiile sublocot. Serghiescu Parchetul militar a continuat ori după amiază ancheta luând un nou interogator sub locotenentului Serghiescu. Acesta a m&rtinteu totul, arătând cum a falsificad iscălitura d-lui Măldărescu, cartier la gară, și văr cu el, ridicând 800 lei și falsificând iscăliturile d-lor avocat Manolescu, din strada Vranjalici No. 22. N. Atanasovici, din str. Zefirului No. 35, S. Rusănescu, Bis Isprăviți banchiutei Fantsas noa P.Neamț, 2 August Aseară se lansase zvonul pr localitate, cum că bandit Pantelimon și-ar fi făcut aparția prin oraș. Toată lumea discuta cu aprindere despre acel eveniment. Toată poliția și genții mișunate prin toate părle orașului, poate vor putea pune mână pe îndrăsnețul ialh. Cercetările au rămas fără dez uitat.. S’au petrecut scene de trial nostimada. Nu era țăran cai intra în grădina publică și nu fie luat drept Pantelimon. Intr’o convorbire ce am avut cu o persoană venită din jude am aflat următoarele: In tot județul și în special Tg.Neamț, Răucești, Grumzești, Pipirig și toate satele , prin împrejurimi domnește adevărată teroare. Toți locuitorii umblă înamați și nimeni nu-șî maî pârisește casa, îndată ce însereaz Soldații și jandarmii, sunt cocentrați prin partea locului, mulți dintr’ânșiî umblă imbr cați țărănește cu pușca sub șiman. S’au luat cele mai îutin măsuri pentru prinderea hidrănețului bandit. Toți comisar din localitate au fotografiați Pantelimon. Iași, 3 August. Persoane ■ reîntoarse din viliatură din mănăstirile județlui Neamț povestesc lucruri , adevăr senzaționale cu privir la isprăvile celebrului band Pantelimon. Așa printre altele se afirmă c în noaptea de 1 spre 2 Augus banditul a atacat pe șoseaua < duce spre Văratic pe un arend numit Șerbănescu, pe care 1 desbrăcat in pielea goală, jluindu-i de suma de 4000 lei , avea asupra lui. Birjarul lui Șerbănescu, ca fusese întâi’legat de bandit, primit, la* 1 plecarea bandituli suma de 200 lei’ ce i-a oferit Partelimon. O altă afirmație este că Partelimon a fost acum 3 zile în retaurantul gărei Pașcani, une n’a fost recunoscut de nimen deoarece era foarte bine dihizat. După ce a luat masa, a părăsit restaurantul, având îns grija să lase un bilet pe o la furie, pe care a însemnat urmtoarele cuvinte: „Pantelime care va plăti cu alt bilet“. Ga la const iul teoiinic Consiliul tehnic superior a exaiinat urmatoarele proiecte: Procetul îrt valoare de lei l.i.OOul unui pod de beton anunț tiern dese! cler! în arc, de câte 20 m.. peste ra 81 aule pe șoseaua ■ -Buzant-Lopáarí km. 144—200. di îi . ..iudetul Buzatt: Proect-ul în 'valoare de bei 1 ă.Ot pontini^ emud ui iveal unui pod cu 150 lchiderî de câte 10 metri., cu picioa de beton, pe șoseaua Telega-Bt.*? tena poste apa Talpa; și construcția spit hiîin ,,Casott“, din comuna Medeal Cârlig, cătunul Casotta, din județ Buzău. Dragoste de scriitor ( Un alt erou al timpului nostru) Renisus original din zilele noastre de MIHAIL IVLGITU ? VI o întâlnire neașteptata Stând acum lângă el, la o vreme, Maria simți că un val de sânge i se ridică în obraz. Adinai stăruia prea mult cerându-și iertare că și-a nesocotit datoria ce o avea de a căta s’o mai vadă. O clipă sufletul ei cinstit și vibrator tremură de teamă și de rușine, gândind că el poate a «lat, cât poate știe zbuciumul prin care a trecut în timpul din urmă. El îi vorbea așa de cald. Am alipit de ea, încât i si păru că sfntimântul pe care voia să-l ascundă până la moarte nu mai era o taină. Și atunci ea prinsă de valurile repezi ale unei ape furtunoase, ea aftă : „E drept, nu ne-am mai văzut de mult... De ce nu vrei să vii câteodată?“... Spuse aceste cuvinte cu o intonație specială, așa de plină de dorință și de păreri de râü, încât tânărul nu răspunse. Nici n’o privi, înțelese însă că sufletul el ardea, de multă vreme, și că-l dorea. Adrian s’ar fi ridicat să plece. Nu putu însă și rămase pe loc, cuprins de dorința nebună de a-I săruta mâinile. Abia când tânărul aduse vorba de frumoasele însușiri ale piesii ce se reprezenta, Maria găsi puterea de a-l întreba dacă are de gând să-i facă darea de seamă în ziar. Nu, astă seară- trebuia să fie acolo -altcineva care avea această îndatorire; el venise mai mult gonit de singurătate, și cu nădejdea că va asista la o piesă frumoasă, nădejde care de altfel se dovedea acum ca întemeiată. In antract, după ce se schimbară câteva vorbe de salutare și se întrebară de sănătate, Brădeanu propuse să meargă împreună în bufet. Maria și Cornelia își raluară îndată locurile și începură o convorbire care, atingând pe Principesă, lumea din sală, și apoi piesa ce se reprezenta, se opri asupra scriitorilor și asupra vieții plină de ciudățenii a unora. Tânăra femee nu găsea un mijloc mai bun spre a-l face pe convorbitorul său să-l povestească despre propria sa viață. Adrian însă era și prea simțitor, ca să se arate lipsit de măsură, și nici nu-și luă niciudată aere în ce privește situația lui de ora de litere. Așa că, neînțelegând gândul Măriei, îî vorbi despre alții, scriitori cunoscuți sau despre care citise. Când ea îi spunea ceva, tânărul prindea și sorbea cu drag blândețea glasului, căuta mângâierile ochilor ei ce-l îmbrățișau cu o stăpânită căldură, —și vibrând sub această undă a simțire! ei ascunse, el simțea că-i stăpânește din nou dorința de a bineauri, dorința de a-i săruta mâna. ■ Ridicându-se cu greu, rămase cu privirea pierdută în gol, însă ațintită asupra ei,— văzând-o ca întri un vie, albă i și blând șisrâvătoare în rochiu-i luminoasă. Când gura mică se mișcă, și ■Maria, de astădată înțelegătoare a nemărturisitel dr Îuă dureri, îl întrebă—șoptind, și cu un zâmbet de mamă îngrijata — unde se gândește și de ce e trist, el simți cum se deștepta ’n el, limpede și puternică, nevoia unui cult, dorința unei venerația ®!, care totdeauna trăise ’n viața lui ca o nevoie adâncă. I-a răspuns, tot în șoapta și el, că nu-i trist, că dimpotrivă se simte bucuros. Vorbind, căuta să puni în cuvinte ceva din adorarea ce-i cuprinsese sufletul și, așezânduse pe scaun, îî atinse mâna, din întâmplare, poate; iar mâna ei Cutremurată, ca întregu-i corp, s’a mișcat deodată, parcă fură voie, căutând-o pe a lui și strângând-o. Apoi au rana vorbiră nimic ci rămaseră muți, ca ochii pe scenă, căsnindu-se să înțeleagă, dar mai ales păzindu-tse fiecare de a mai vorbi, — ca și cum își spuseseră totul Amândoi păreau că-și păstrează niște scumpe comori ale inimei, cu grije și cu teamă. Cu o uimitoare putere de transpunere și de exaltare a ființei sale întregi, tânărul se simți la această clipă plin de o adevărată și adâncă dragoste pentru Maria Brădeanu. Se întâmplase ca convorbitorul lui Eman«i, avocatul Naumescu, să"aibă aceleașidei, și, în tot timpul, amândoi bărbații nu făcură altceva decât să-și arate indignarea împotriva Regelui care arătase lămurit că retrăgaradivise guvernul care cârmuis, puterea va fi ’«credințată altora decât lor. •Măria, care ca și Adrian suferea din pricina discuției celor douî bărbați, încercă să le schimbe direcția convorbire, dar nu izbuti. Pentru cei douî vorbitori, piesa și tot ce era împrejurul lor părea că nici nu există. După cel de al treilea antract, ei nu se mai întoarseră în loje, ci rămaseră în bufet, unde găsiseră tovarăși de idei. Și în tot timpul acesta, Maria râmase împreună cu Adrian, amândoui foarte aproape cu corpurile și cu sufletele. Femeea se simțea cuprinsă de un simțimânt care nu se poate asemăna decât cu liniștea pe care ți-o produce ieșirea din întunerec la lumină. Totuși inima ei batea grăbit, neliniștită simțind că va porni pe drumuri necunoscute. Paliditatea chipului i se schimba din când în când într’un trandafiriu adus de un vas de sânge care părea că se înalță până la rădăcina părului, și avea porniri neașteptate, repezi, de a se ridica din acel loc de primejdie. Toceau amândoi înăbușări du-și simțiri pe cari le ghiceau, stăpânindu-și fiecare dorința de a-și strânge mâna, de a-șî pleca fruntea pe umărul celuilalt. Uneori Maria îșî mișca evantaiul, încet, lin, să-șî răcorească chipul prins, și atunci pornea dinspre «avea o amețitoare adiere parfumul care-l făcea pe Adrian să indidă ochii aspirând adânc. Parfumul acesta exalat dinvantaiul ce-l ținea în mână, ci părul ei, din albul danteiéin din întreaga ei ființă ,îî prodicea senzația zguduitoare a uni îmbrățișeri pătimașe și-l face să se cutremure.. Cel de al cincelea act se sfâr târziu și la ieșire singur faptul că era cu soția sa îl putu hitărâ pe Brădeanu să nu rămân în tovărășia unor cunoscuți ca aveau de discutat la Capșa. Vremea se limpezise afară Rămăsese o ceață ușoară, ca fum împrăștiat, și prin după țălii alburii luna palidă lupt să-și croiască drum. Se hotărâră să meargă pe jă simțind nevoia de a face cer mișcare. Maria și Corneliu, aproape acelaș timp se grăbiră să-l titrebe pe Emanoil de noutăți politice pe cari le aflase. «Va