Universul, septembrie 1911 (Anul 29, nr. 239-267)
1911-09-01 / nr. 239
anul XXIX No. 23 al— JOUl 1 SEPTEMBRIE 1911 5 stanî in România—10 baniln stră mătar 11. Strada Brezoianu 11. Bucureșt! »■. MOLISRA im TURCIA. Vedere din orașul Salonic, care este bântuit de holeră Calendar pe anul 1911 Ortodox Mereurî, .31 Augipst.—St. bria al M. DMnnuziuî.latolic Merenrî. 13 Ssptombrie.—Leon Râs.soarelui 5.S12.Apusul soarelui 6.31 UNIVERS ©!« are urmätorele linii telefonice Administrația . . . . . 6/62 Redacția ....... 12/88 Străinătatea . . . . . . 20/56 București, 31 August 1911. POLITICA Și PROFESIUNILE Este o, chestie care foarte adepte,se aduce, în desbatere , dacă, em potriveșt,cu primirea cutării sau cutării profesiuni „să facă politică“... Asfel acum mai pe urmă s’a ridicat, din nou această chnstituW de privire la învățători, mai domidi, se discutase -dacă nuîifani .O activitate, ofițerii, ar fi cu cale sahrin să îșî exercite tol numai dreptul de vot; apoi s’ai desbătut, la diferite adunări și congrese profesionale, întrebarea ce fol de politică, să facă său să nu facă o profesiune -saui alta... Prea adesea, cred eui, asemenea discutiuni se pun pe o bază greșită. Intrucât, adică, e vorba de politica in generală,ea nu o firesc să fie făcută decât in mod individual, -și- nici, decum- profesional. Profesiunile pot avea, și: a fi, interesele lor speciale, mai fiecare ; aceste interese însă, vor căuta să le satisfacă independent, de politica de partid, aid-iea reclamnăt|d .-săti facerea lor' indiferent' de'la oricare, dintre partidele politice și de; la toate deopotrivă. Nimic nu poate să fie mai urât decât pornirea de a se pretinde de la membrii unei profesiuni, în numele solidarității, ca ei să. condiționeze atitudinea lor politică centrală, de la satisfacerea mai mult sau mai puțin completă a pretențiuniilor lor profesionale..... Cu alte cuvinte să se zică : .toți croitorii, sa ft toți cismarii,.. sau cârciumarii, avocații, et.c„ vor trebui să fie conservatori, dacă acel partid le va făgădui cutare sau cutare avantagiu profesional,—și iarăși toți vor trebui să devină liberali, dacă vor găsi că treime »ar pună unii, mult, temei0 pe făgăduelile acestora.... Asta, ar însemna ca din întregimea și din. varietatea intereselor publice, un profesionist, sau altul să im vrea să.'.cunoască și să țină, socoteala. do. cât numai de acetea cari , ating .direct', interesele lui speciale,-N-ba, chiar,să se declare gata a jertfi toate, celelalte interese, fie și împotriva convingerilor, sale, unicului său interes... ,,A face politică”, este dreptul oricărui, cetățean. Dar bine înțeles că simt, mai multe feluri de,a face politică”. Acela care ■nu,s’ar putea contesta nțpiănuna, este dreptul de a-și da, pare, rea, prin votul la care legea nu numai ÎL îndreptățește, dar chiar, îl și schiamă,, asupra conducerii trebilor obștești. Nu și poate eb'ntestic, iarăși, oricărui [UNK] cetățean, dreptul de a căuta să convingă, prin mijloacele anume îngăduite ia râș de lege și pe alți cetățeni și a-i câștiga pentru părerile sale și modul șah ,de, a vedea... Acolo unde felul de „a face politică” se iubește de resentimentul și dezaprobarea obștească, este când ,trece in speculă, fie și profesională,cu atât mai mult,, firește, cazul e personală. Acuma, în ce privește, unele profesiuni, bineînțeles că e preferabil ,să fie mai rezervate în lupta politică. Sunt și alte căi pe cari se servi interesele publice, cele mai mari. Sunt profesiuni, sau funcțiuni, cărora banal simt ar trebui sa le impună să se mulțumească a-și exercita, • în conștiință și individual, dreptul de vot, lăsând propaganda, pe seama altora. Subt iată* de acelea, ’cărora li se’poate’,pretinde ea, să nu uzeze nici chiar de dreptul de vot ; în acest caz se află la noi militarii, cărora dă câtva timp li se ordonă , să se abțină de la exercitarea . Chiar și numai a acelui drept... In pură lege și dreptate însă nici unui cetățean un tester putea impune o renunțare cât, de mică la, folosința de întregimea drepturilor sale, așa cum le pricepe. Totul ar, îi ,să se facă tuturora educația, ca , să le priceapă, așa cum e mai bine și pentru dânșii, și pentru binele obștesc. Resultatul alegerilor celeifiniciî li ale juinei Târgoviște, 30 August. Alegători înscriși 526. Aui fost proclamați aleși toți candidații guvernamentali și anume : n. Aîșcu Constantinescu cu 277, voturi; căpitan Iacob Diaconescu, cu 280 voturi ; Dimitrie Vacoff, cu 280 voturi; Lazăr Lăzărescu, cu 279 voturi; Constantin Locusteanuu, cu 210 voturî ; Vasile Dumitrescu Ciugolea, cu 280 voturi.. Au votat 290 alegători, din cei înscriși, iar 92 voturi au fost anulate. Opoziția s'a obținut. ERUPȚIA ITMII — S sate acoperite de lavă — Catania, 30. — Erupția Etnei continuă. Alte 5 cratere s’ai deschis. Din craterele de pe vârf iese fum, cele două da mai jos aruncă lavă fierbinte. Torentul de lavă amenință viile și pădurile de pe coastă. La Radebopă,mântul arată crăpături mari din cari iese fina. Catania, 30. ..— De trei zile o ploaie de cerni se cade asupra Calmuci.. Nouă sate de pe coastele Erittü ai fost aproape de Hol distrusa de torentele de locvit Dttt'rt tatii cratere crier' pietroaie iriurî cum fiu sjt^ 'rii.aî văiiți 'niciodată. Populația, îngrozită, se refugiază, deși autoritățile încearcă s-o liniștească. ilESTUM MAROCANĂ Paris, JAj. —jferit a avut loc o nouă conferință la care au participat: primul ministru Caillaux, ministrul de externe, ele Selves ambasadorii Franței la Lorndra, Doina și Madrid și ministrul Franței la Tanger. Răspunsul Franței la contrapropunerile Germaniei se va redacta intr'un'viitor' consiliu de miniștrii prezidat de însuși președintele republicei d. Fallières. Jena. 30. — La congresul partidului socialist german-deputatul Cedebour,- a reproșat preșidenție partidului că a stat la îndoială de a protesta în contra aventurei marocane împreună cu proletarii din toate celelalte țări. Bebel respinge această învinovățire, spunând, că preșidenția declarase, în iunie trecut- că voia să aștepte,până ce lucrurile se vor fi limpezit. Președinția a propus atunci o moțiune in care se spunea: „Congresul, protestând cu energie înpotriva oricărei încercări de a se aduce războiul între națiunile culturale, așteaptă ca clasele muncitoare germane să facă totul spre a împedicaun asemenea dezastru. Cere de îndată convocarea Reichstagului, pentru ca reprezentanții poporului să fie ascultați asupra acestui subiect1;. Londra, 30. —. Telegramă din New York. Ziarul „Finance News“ publică știrea senzațională că Împăratul Wilhelm II ar fi decis a sacrifica pe ministrul de externe german Kiderlen-Waechter cerându-i demisia, in interesul păcei europene. Numitul ziar spune ca Kiderlen-Waechter voia să provoace războiul cu Franța spre a-și câștiga lauri. Cum insă Franța și Anglia ii'au cedat in fața amenințărilor Germaniei care a aranjat lovitura de teatru de la Agadir, situația lui Waeehter este zdruncinată și demisia lui“imn ricină. mm ianuM BRAILA, 30 August. Vestea declarând în, mod oficial a holerei la Islaz a produs o colosală impresie în oraș . Toată lumea se interesează de aproape de mersul 1coalei și de măsurile ce se iasi. Aseară a sosit în , localitate: d. dr. Tatușescu, sub-directorul serviciului sa i itar, care a inspectat întreg orașul, portul,spitalul și comuna Izlaz. D-sa a rămas mulțumit, de măsurile ce - s’au luat ele d. inspector Glineanu. Doctorul Tatușescu a hotărât până la noul dispozițiuni ca să se evacueze la spital două saloane din pavilionul chirurgical pentru izolarea celor ce au venit în contact, cu bolnavii suspecți de holeră.* Am anunțat că un turc din cartierul Cetățuia, str. Militară No. 10, a încetat din viață Și din autopsie sa stabilit că a râurit de holeră. Azi rezultatul cercetărilor bacteriologice a confirmat pe cel aria autopsie. Turcul Dur AH, care s’a îmbolnăvit ori pe un calc, cu simptoniile holerei, a încetat azi din viață. Din autopsie s'a constatat că a murit de holeră; s'au luat defecțiuni pentru examenul bacteriologic.* Cei doi funcționari de la garaport, cari au fost cuprinși ori de vărsături, au fost vizitați la domiciliu de medici și S’a constatat că n'au avut nimic suspect. Azi, complet însănătoșiți, au fost la serviciu.* Aseară, la orele 7, a fost ridicat de la domiciliul său din str. Ștefan cel Mare No. 180, gărăianul de la docuri Năstase Pistulescu, care s’a îmbolnăvit cu simptomele holerei. Starea lui e îngrijitoare. De asemenea s'au ridicat de la‘ domiciliul acestuia , persoane cari au venit în contact cu el. La Brăilița s'au îmbolnăvit alte 2 persoane, venita *în contact cu holericii Anica Paciu și Gh. Prichici, cariați, făurit. Ei au fost duși la spital. De aseară și până în momentul când telefonez, alte cazuri nu s'ant irit, nicî in oraș nici in corn. Islaz. In urma cbnfirmarea Cazului, de holerădiri Golățuîa, parClifele ce se vor elibera vapoarelor ce pleacă de aici, vor fi, briile.. .’ Prefectura a dat ordin ca de azi și până la noul diepozițiune toate localurile publice din oraș să fie închise seara la orele 1V, fără nici- o excepție; 1leg. 7 de călărași, care urma să plece azi la manevre., in urma unui ordina al ministerului de războiți, a fost reținut in garnizoană pana la noul ordine. La laboratorul bacteriologic a.l ./d-înî ltr. Plăvănescu, din port., au fost detașati doctoranzii Lupii și d-șoara. Măciucescu. De asemenea sau , pus sub orcÎîriuri."/V/în. dc. /Plăvănescu 12 jandarmiî, cari fac poliția’ sanitară' în port. Cu toate că comislaz e contaminată de holeră, totuși locuitorii acestei comune, cari sunt muncitori și căruțași, în port, continuă să vină în oraș și lucru, deoarece nu s’a luat nici o măsură pentru a-l opri. De asemenea faptele ce se distribue în orașul nostru este adus de femeile din Islaz. Apoi mai este de notat faptul că medicii însărcinați cu cazurile de holeră, de la Islaz și, cel de la spital, dela pavilionul boalelor contagioase, nu sunt și ei izolați, și vin in contact cu populația din oraș. " Intre Islaz și oraș nu este cordon sanitar.* .Asupra provenienței acestei boale,"mu s'a putut preciza, nimic. Se știe numai că cei ce au murit de holeră, au fost muncitori in port de unde, cu siguranță au contractat boala de pe vreun vapor , venit din localitățile contaminate. Deschiderea școalelor, va fi animală fată de cazurile de holeră ivite. BRAILA 30 August. Azi a murit în spital o femee bătrâna bolnavă de holeră, care a scăldat cadavrul femeei Anica Baciu din Islaz, moartă acum câteva zile. Pe asemeni a murit fata Marina Prichici, sora Anichei Baciu. Autopsia ambelor cadavre a stabilit că decesele sunt datorite holerei. . La serviciul sanitar al portului se face examenul bacteriologic al defecțiunilor. Situația celor aflați in spital pe, ziua de azi este: 5 bolnavi și 26 de izolați. D. dr. Tatasescu, sub-director al serviciului sanitar, însoțit de d-aii din Iorgandopol, Baroni și Plăvănescu, cu un remorcher a făcut o inspect a vaselor de pe Dunăre. La Islaz și numai pentru această comună a fost adus un d. medic din București. D. Glineanu pleacă adă-seară la București. D. dr. Tatușescu rămâne in localitate până la înapoierea doctorului Glineanu. GALAȚI, 30 August. Cazul suspect de moarte a unui turc din mahalaua Cetățuia, a orașului Brăila, după examenul bacteriologic e tot de holeră. GALAȚI, 30 August Completașii din județul Hrăița ai regimentului 11 Siret, chemați pentru manevre, în urma declarăm holerei în Brăilița, au fost desconcentrați. Arestarea Pantelimonului Capitalei Gelos de succesul banditului Pantelimon, un anume Gostică Ionescu s’a gândit că și el ar putea să bage în sperieți pe cetățenii și autoritățile din Capitală. Și cum noul „bandit“ nu a găsit un codru în jurul Capitalei, unde să se refugieze și cum n’avea nici domiciliu, a găsit cu cale să se refugieze noaptea, în boschetele din grădina Cișmigiu. De acolo, tot timpul nopei,...la lumina felinarelor din gradină, el trimitea scrisori de amenințare pe la diferiți negustori și pe la capii poliției, celor dintâi cerându-le bani, pe cel din urmă amenințându-i cu moartea în caz când ar îndrăzni să formeze potere pentru prinderea lui. Toate scrisorile trimise de „banditul’ în chestiune'* erau semnate „Pantelimon, banditul Capitale!". Ultimul ‘,amenințat, de noul „bandit“ a fost d. Ion Popescu., bărbier, din ssir. . Sf.. Ionică No. 12 care cum primi scrisoarea, o duse repede la circumscripția 6. Polițiștii de la acea circumscripție, în loc să organizeze potere, au sfătuit pe bărbierul amenințat să doarmă la pace, căci Pantelimon este departe.Un sergent de stradă care face de serviciu la Cișmigiu, aflându-se, însă întâmplător în circumscripție, a auzit plângerea bărbierului: Deși, în fața șefilor lui, a stat cât se poate de calm, totuși un gând și-a zis. ..Mai știi că o fi venit și pe aici Panteliiioni"..Aicil, gândul acesta, sergentul nostru a plecat spre postul lui din Cișmigiu . Era — cum ar spune d. Cocea noaptea întunecoasă și pomii se clătinări în vânt ca niște vapoare gigantice. Sergentul nu rămase însă nici stupid nici idiot, ei zărind pe unul care eșise dintr’un boschet cu o hârtie îa mână, se repezi la el și-i puse mâna în gât. — Ce aî acolo, mă? se răsti sergentul la el saucigându-i hârtia din mână. Individul rămase însă, mut și sergentul târându-și prada după, el până in dreptul unui felinar, desfăcu hârtia și ceti. — Uliu!... tu,ești Pantelim omi ăla? răcni sergentul,, care citise pe petecul de hârtie, câteva rânduri, adresate unui an negustor și semnate „Pantelimon". Și cu mâna ,în gâtul celui prins, sergentul a sosit la circumscripția 6-a, predând pe noul „Pantelimon“ comisarului de serviciu de acolo, Tis. Arestarea unor escroci Poliția de siguranță a Capitalei fiind îincunoștiințată că doi indivizi se prezintă pe la diferite bănci si cer ajutoare pentru înființarea unei școale de adulți „anglo-române", a pus in. Urmărire pe cei doi indivizi. Agentul Wazinski a reușit să prindă pe , escroci,și cu registre cu tot să-î aducă la poliție. Ei sunt doi inși anume Alas Grünberg.și A. Erlich. D. comisar Const. Pârâianu, stabilind întreg procedeul escrocilor, i-a inaintet era parchetului de Ilfov. TREI AEROPLANE d-a«șra Capitale! Pe un timp splendid, în prezența d-lui N. Filipescu, ministru.de război și, a d-dni general Aslan și a unui numerpș public, compus .In cea mai mare parte din provinciali și ofițeri, d-nil .Bibescu, sub-locot. Protopopeacu, sub-locot.. Negrescu și tocol. Capsa au executat ori admirabile sboruri. Primul zbor a fost executat, de d. sublocal. Protopopescu, la orie 6 și 20. sw?.ara. Biplanu d ..Faiman" pe care-1 pilote s’a ridicat imedit la o înălțime de peste 200 metri și a înaintat spre comuna. Domnești, deasupra căreia a virat la stânga, îitreptând spse apoi la o înălțime din ce în ce mai mare, spre parcul Carol T. Zborul d-lui sud-locot. Negrescu In timp ce d. Prompopescu continua să evolueze deasupra expoziției, d. sub-locot. Negrescu s’a suit la 6 și 30, pe al douăilea biplan „Fanian”, și, la o înălțime de aproape 100 metri, a pornit în direcția comunei Militari, de unde s'a îndreptat spre cupole. Zborul prințului Bibescu Principele Bibescu, fără să mai aștepte aterisarea celor doi ofițeri, se lansează cu monoplanul sSö Blériot ,și, la o înălțime de 300 metri și cu foarte mare viteză se îndreptă, spre parcul Expoziției. •In acest, timp d. sub-lcotenent, Protopopescu, care executase splendide evoluțiuni.. și virajurî deasupra parcului, s.e .îndapoia, la locul de plecare la o înălțime de peste 100 metri, și după 20 minute într’un frumos slvnt planat, aterisează. D. sublocot. Negrescu, care continua să zboare deasupra câmpului Cotroceni, a fost silit să ateriseze de la o înălțime de 50 metri și după un zbor de 5 minute, fără a putea să zboare deasupra parcului, cum era decis. .. .... In acest. .interval, Principele Bibescu, după ce făcuse ocolul Expoziției, a virat spre câmpul Cotrocani, înaintând cu o viteză colosală și dela o înălțime de vre-o 500 m., s’a lăsat intr’un P Îen,did stopr planat până la 20 metri. Dela această înălțime a continuat să evolueze făcând un înconjur al câmpului, și după 10 minute, a aterisat, fiind viai felicitat de dl. ministru de .războiul. Zberii d-loi locotenent Gapșa imediat după aterizarea d-lui Bibescu. d. locot.. Capșa i-a luat locul pe monoplan și ridicânduse la 300 m, se îndreptă spre com. Domnești. Execută apoi un frumos, după care înaintează, la o înălțime de peste 350 m., spre comn. Militari. De aci, la o înălțime amețitoare, virează spre fortul Bragadiru. După câteva evolutiuni, se intoarce spre câmpul Cotrocenilor, unde ateriseaza. Atât delocot, Capșa Cât și Ceilalți doi ofițeri aviatori au fost călduros felicitați de d. miniștrii de războiu și de d. general Aslan. V. V. MANEVRELE REGALE Botoșani, 30 August. Azi a îi sosit în localitate numeroase trupe, destinate manevrelor și 40 ofițeri superiori din comandamentul și statului major al diviziei VII. Ofițerii au descins la hotel Regal, apoi, fiecare a plecat să viziteze pozițiunile destinate exercițiilor trupelor respective, ce se vor face pe platoul vânătorilor, alături de cazarma batalionului. Astă-noapte și mâine sosește restul trupelor. flui Tăiî, 30 August." In vederea manevrelor regale ce se vor desfășura în regiunea noastră, au sosit aci următoarele trupe : Trag. 13 Ștefan-cel-Mare din Iași, sub comanda d-lui colonel Cernătescu; reg. 14 artilerie, sub comanda d-luî col. Simionescu ; batalionul 4 vânători, sub comanda d-luî locot.-colonel Vîitoianu ; reg. 8 artilerie, sub comanda d-lu. col. Antonescu. Toate aceste triste ari direcția spre Botoșani. In cursul zilei mai sosesc și alte trupe. D-aii abonați, cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau numai până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. DELEGAȚIA QIȘZ&I SĂTEȘTI DI COHUI,KJ EȘTI LA SINAIA O delegație atelișteî sătești de arendare din com. Blejești (Bacău), s'a dus Duminecă la Sirnaia spre a face cunoștința d-lui Dimitrescu-Gâmpina, directorul ziarului nostru, și a îmulțumi pentru linia de conduită a „Universulu“-care nu sa abținut, niciodată, de a-și pune coloanele în serviciul binelui public și al operelor înălțătoare. Delegația,condusă, de d. Ion V.ius Vetovan, administrator agronom, era compusă din d-nii Niculae Lucași , Ion Ionescu, mandatarii obștei, și Ștefan Vlad și Gh. Stoian censor!. Directorul nostru a primit, delegația'cu multă afabilitate mulțumindu-i călduros, de sentimentele de care este animată, fața de zi ani! ,, Universul ‘". Delegați! au răspuns că nici nu puteau să aibă alte simțăminte pentru un organ ca „Universul" care, de mai bine de un sfert de veac răspândește lumina în țară și este cel mai bun sfătuitor al marelui public; de altfel, au adăugat, delegații, aceleaș simțiminte față de. „Universul“ le hrănește întreaga, suflare nemânească atât de la sate cât și de la orașe. D. Câmpina a asigurat pe delegați că-șî va face datoria până la sfârșit și nu va cruța nici un sacrificiu pentru ca, „Universul“, să continue a-șî îndeplini cu succes marea menire ce „pare și că manifestațiunile , acestea' de recunoștință, atât de nobile,' îi dau puteri nouî și-l îmbărbătează și mai mult. Apoi, directorul nostru, a oferit delegației o masă la vila d-saîa din strada Boerescu. D-sa a toastat pentru propășirea țăranimei române, aducând laude acelora cari își fac o sfântă datorie de a îmbunătăți soarta lor. ... A insistat în deosebi asupra legei obștiilor sătești care a adus atâtea foloase țăranilor, scălpându-i de speculanți și punându-i în măsură de a-și agonisi, un avut și a scăpa din ghierele mizeriei. A amintit apoi delegațiunea că în Sinaia se află și Capul Statului, M. S. Regele, căruia întreaga țară trebue să-î păstreze o, adâncă și sinceră recunoștință pentru,domnia Sa înțeleaptă, grație căreia România a ajuns ceea ce este azi, un Stat civilizat și în plin progres. A îndemnat apoi pe delegați să solicite o audiență, la Suveran, spre a-i exprima prin viu grăiți tot ceea ce țărănimea conștientă simte pentru Regele său. După masă, directorul nostru a condus pe delegați prin tot orașul, arătându-le frumusețile neîntrecute ale primei noastre stațiuni climaterice. In drumul lor, delegații au vizitat și frumoasele vile oferite de „Universul“ abonaților săi. Delegații au fost încântați de cele văzute și au mulțumit călduros directorului nostru pentru călduroasa primire ce le-a făcut, spunându-i că vor păstra înt sufletele lor o amintire ce nu se va șterge niciodată. Ei au mai făcut cunoscut că vor trimi îndemnul directorului nostru și vor solicita audiența la Suveran. ALIHENȚA A îl. S. MUlt Audiența solicitată prin dar ghiotant' Antonescu" a fost acordată pentru eli. Delegații au fost primiți la castel la orele 13. D. Livius Valeran a spus Suveranului: , i. delegația n'a remisa. ceară nimic, ci se prezintă la, picioarele Tronului M. Sale spre a mulțumi pentru înființarea legeit obștilor sătești atât de folositoare pentru poputeți artea noastră rurală. "Suveranul a rămas plăcut,impresionat de cuvintele d-lui Veloran și de înfățișarea membrilor delegației, țărani voinici și chipeși ,cari se prezintea înportul lor național, spre a-I aduce prinosul lor de recunoștință, față de solicitudinea regală pentru popor., M. S. S'a interesat mult de obștea sătenilor din Biejești, informânduse, de aproape de situația ei economică". D. Velovan a dat toate deslușirile Suveranului, comunicând lu-i că acea obște are o bancă, popularîi, cu un capital de 4 ® mii lei, o lăptărie sistemân*ca cu instalații, moderne și că ține in arendă o moșie în întindere de 2400 hectare. Mare a fost,' mulțumirea Suveranului când a aflat că obștea din Blejești realizase în curștiul anului expirat, um beneficiu de 9000 Tel., din care oferite 2000 leipentru inundați. Vedeți, s’a adresat Suveranul delegației, cât de mari sunt foloasele obștiilor. Câștigurile în loc I să încapă în mâinile unei singure persoane . te împart, la mai mulți, asigurându-le o soartă mai bună. Mai desparte M. S. Regele s’a interesat de ’ cultura pe care ‘ -o‘ fac țăranii și a rămas satisfăcut aflând de la d. Velovan că obștea comunei Brejestî are și o grădină de zarzavat, și un câmp de experiențe pentru cultura rațională) Apoi a lăudat activitatea agronomilor-administratori «te*. PTC care a spus că sunt adevărați îndrumător? aî țărănime? în întreprinderile lor economig*'. D.Velovan a mai făcut cuntoscut. suveranului eS. se va duce cu o deregăție a: oi-bstar, vo Ungaria spre a, le arăta,modulde cultură pe care o fac vecinii tioșiri. .Suveranul a găsit proiectul excelent, adăugând că d! IV Kalinder a face acelaș lucru cu țăranii de pe domeniul Coroanei, cari se folosesc inuit. de vizitele ce le fac prin Ungaria, înainte de a-i concedia. Suveranul, a îndemnat pe , delegat d obșei Blejești, care dă o pildă așa de frumoasă, să nimicească înainte cu aceeași râvnă și pricepere pentru sinele lor și al neamului. Delegații au părăsit castelul fericiți și încântați de s afabilitatea și solicitudinea M. S. Regelui, strigând „Să trăești ,Majestate, te trăiască M. S. Regina, să trăiască Dinastia!“ Serbările „Line? Culturale“ ZIXTuÎL IXX-a. Și ziua de erî a fost tot atât de interesantă ca celelalte două ale marilor serbări. Incidente nostima n’au lipsit și toate sunt pricinuite de marea aglomerație în oraș. Sunt doamne din burghezia provincială care au venit cu toalete scumpe ca să epateze pe bucureștencele noastre. Din lipsă de locuințe, aceste doamne s’au văzut nevoite să-și facă toaleta unele în Cișmigiu, altele în câte un boschet dosnic,de la șosea. Grădina Cișmigiu n’a fost niciodată mai cercetată ca în aceste zile de serbare. Noaptea ea slujea ca loc de odihnă, pentru vizitatori. Ori dimineață, către orele 7, am putut vedea un grup compus din două doamne și un domn, care se ipntetizau, întocmai ca acasă, schimbânddu-și doamnele rochiile iar domnul îmbrăcând o vestă „fantaisie“. Un alt incident nostim a fost în tramvaiul care mergea spre gară. Era o femeie bătrână și alta tinerică. Mergeau, se vede treaba, la o ruda sau un cunoscut al lor de pe la Sf. Vineri. Conductorul tramvaiului le poftește să coboare puțin mai departe de gară până unde plătiseră taxa de 1a bară. Una din ele mă întreabă : — Cum ? huma! atâta drum pentru 15 bani ? — De aci, luați un alt tramvai. — Putem merge cu același bilet? — Nu, trebue să luați altul, care vă duce până la cimitir. — Păi, ce să facem noi la cimitir? $i scene de acestea, se petrec aproape la tot momentul . * •■ ... . Nostim e și chipul cum ați fost găzduiți unii provinciali. Un farmacist îmi povestea că, și-a găzduit toate neamurile..,al căror număr trecea do on epixtpanic, în două odăi pe care le avea disponibile. — Și acum, mai an* o jumătate de expediat... îmi spunea el mulțumit că a scăpat de alai. Sunt vizitatori cari și-auradus aminte că acum 16—20 ani au cunoscut un bucureștean și, la venirea lor, au căzut buluc pe capul omului, care a trebuit să-l primească ca pe niște prieteni de demult. O evreică bătrână — ce avea ea a face cu Liga? — a trebuit ,să primească o familie din Moldova. Și nu avea decât o biată cămăruță unde cu greu a putut improviza unn pat lung și lat cip CINSTEA sau VIATA PARTEA I DEZONORATA IV CRIMA Colonelul Spurray se sculase. Era îmbrăcat cu o haină de casă, ras, îngrijit. Camarazii săi nu ar mai fi recunoscut în•! pe fi-ml uliței de vânători din Africa. Era cu totul slab. Era bolnav de stomac,o boală care-l ducea la moarte. Fata se apropie de ei, îl sărută pe frunte și-o spuse cu ton blajin . Iată, a venit d. Stohnid să te vadă. • • =' Aici le-ai întors spute 'colonelul. ■— Da, de câteva ore. — Ai sosit noaptea? — La patru dimineața și pentru că Trebuie să mă întorc iar la Paris, am venit să le văd. --Ești foarte drăguț cu unî... Eî, dar pe mine iată-mă cum am ajuns. Nu mai am mult de trăit. — Ou! colonele! — Dar să vorbim de alta. Eî! ați ajuns’ repede și departe. Ești secretarul și protejatul contelui Magno, care e o putere. " —E tufo vămi, contele ține la uine , ține.* desigur aî rar-I. - ut'.îde, in viață, spuse tânărul cu năruri căne o privire D n tat, acea titlul îți '.Totul mârăciune spiro Marguerite Samvray, totul nu... Tocmai voiam să vă spun ceva în această privință. Te ascult Fala mea, la.-â-no, Roland îl auzi închizând vre-o două trei uși. Cei două bărbați apoi &e regăsite unul în fața altuia. Colonelul clătina, trist din cap. .— Săraca fată! In curând cu cine va rămâne ea. Starea éorei sale e rea...‘Oh! dragul niefi cât sunt de nenorocit când mă gândesc că trebuie să te părăsesc.’ — Luiza nu mai stă in camera de alături. — Nu, de când mi e mi-e mai rău, a fost transportată tocmai în cealaltă aripă a casei. Oh! dragă Rolandaci e um adevărat spital. Dar tatii..'d-tage ? — iînbav,dar va putea să trăiasc, așa până la o sută de ani. . Dar voiam să vorbesc de un proces.... — Ah! da!.... . — Un proect care imită pe inimă și la care cu toate acestea va trebui să renunț... Iubesc pe marguerite. ....Oh !... foarte bine faci că o iubești... ii, o fată, admirabilă. —• O iubesc, idăr ea -fiu vrea să auză de mine colonele... Dar să lăsăm aceasta. • Să vorbim de afaceri. Tăta mi-a explicat situația lui față de d-ia și sunt însărcinat să o regulez. Colonelul murmură câteva cuvinte : Sănătatea mea... obligațiile către copii... — Dar e foarte natural, colonele... . Tata e și el obosit.., vrea te se prinniască... In câteva minute putem la regnlam intui..- Dacă vrei....' Tânărul se depărta de fotoliul colopelului, te așeză lu i> măsură de lifiga și fereastra, aruncă o privire neliniștită în curte, se asigură că nimeni nu sa îndrepta spre casă, apoi scoase un pachet de hârtii și de hârtii de bancă. ro. Să veden.) mai . Întâi, dacă se potrivesc socoteale. Făcu o socoteală, apoi, tipure: Balanța in favoarea d-tale este de 180.652 fci, mai mult decât i-ai încredințat... — Se poate. — Am adus toți banii, să-mi dai o chitanță. ... Da, căci am și ele chitanțe de la tatăl d-tale. — Le ai? Da. Colonelul întinse mâna spre un dulap de lemn, a cărei cheie se afla în broască. . . Sunt acolo. Apoi se răsturnă în fotoliu a teșit: Fă chitarița, Roland, o voi iscăli... Eu sunt așa de slab! Oft ! talăl d-tale era un om foarte dibaci... Mari servicii mi-a făcut! In douăzeci de ani uri a îndoit, averea. .Vom pierdut nici cinci bani. Așa, zi, ți-ar fi plăcut Marguerite ! — E singura femee pe care am iubit-o? — De ce nu mi-ai spus mai de mult........ — Am așteptat să ajung și eh ceva..... și apoi timpul trece așa de repede. — Oh ! cui o spui!A- Chitanța e gata. — Am specificat totul. — Da.— Știi... eu nu am verificat niciodată, conturile. Roland, darni condemn.. ... Tânărul,sta cu spatele la bătrâni; aplecat pe mușít părea că recitește ce a scris, în realtnie calcula, șansele ce le avem de a săvârși inápSimántatoarea lui crimă. Vedeți labe că totul îl favoriza. Se găsea in fața unui adversar așa, de slab. Incât nici vorbă nu era de o luptă, Casa era izolată! Servitorii nu erau în... Curte. Fetele se aflăm in cealaltă part a,casei. * Dacă ezita, era pierdut. Intr o secundă, se hotăra. — Eît... ce aștepți? --- Nimic colonele. "— Dă-mî condeiul. Roland se apropiă și-î dete chitanța. Bătrânul o citi. — Perfect. Dă-mî condeiul. Roland i-o dete. Se așezase la stânga ofițerului. Colonelul se aplecă să semneze... Gâtul lui era lung și slab, coînaria vertebrală ridica cu nabele ei pielea cea ca pergamentul Mâinele mizerabilului se abătură pe gâtul batránului surprin». Nu avu loc nici o lupta. Colonelul nici nu se sbătu. După câteva convulsiuni victima rămase nemișcată. Roland, galben, se sculă. Se repezi la dulap, și în câteva minute luă toate chitanțele frateiui sârlă, care «ra$pete la un loc, cu inscripția: „cotiturile Beroult“. Le puse în pardesiu, aranji apoi totul. Nimic în casă nu era schimbat... r Asasinul deschise repede fereastra și văzând pe grădinar ce se întorcea, strigă: — ■ Repede... repede... moare colonelul... un doctor. Marguerite, care se afla ln balcon, auzi... Se repezi la sora sa, l*i - Vino Luiza. Era o priveliște tragică. Margherite sosirea d'întâi și fură. să spună tm singur cuvânt se aruncă în genuchi lângă cadavrul bătrânului. • Cu o singură privire ea înțelese că se • sfârșise • cu batranint. Rămăseseră acum orfelinne. Lujza $ouvray abia implinise 17 ani. Are atenaj