Universul, octombrie 1911 (Anul 29, nr. 269-299)
1911-10-24 / nr. 292
RĂZBOIUL ITALO-TURC O VEDERE A PORTULUI BENGHAZI Calendar pe anul 1911 Ortodox Duminecă, 23 Octombrie. — Apost. Iacob, fratele Domnului. Catolic Duminecă, 3 Noembrie. — 22 Dumineci după Rusalii. Răs.soarelui 6.58. Apusul soarelui 4.59 Universal are urmatorele linii telefonice Administrația :.... 6/ha Redacția :.... . « 12/88 Străinătatea . . . ... 20/66 SPECTACOLELE ZILEI Astăzi DUMINICA: TEATRU. NAȚIONAL. — Matineu: Panetul Negru. Seara: Cometa Scânteia. TEATRUL LEON POPESCU (Liric).—Turneul Suzanne Després. Matineu : La Rampe. Seara : Andromaque. TEATRUL MODERN (Compania Davila). — Matineu și seara: Docentul. București, 23 Octombrie 1911. Creșterea bugetului armatei Deși nu se cunosc încă cifrele exacte, totuși pare afară, din orice îndoială că și în bugetul viitor sumele cari se vor aloca pentru trebuințele armatei vor depăși pe acelea din exercițiul în curs, vor trece adică și peste cifra de 70 de milioane, până aproape la care s’au urcat până acuma. Suma exactă, înscrisă în bugetul în curs, este de 69 de milioane 278.668 de lei. Comparată cu cele înscrise în bugetul general al Statului pe anii precedenți, ea arată, după cum au drept cuvânt constată „Revista economică și financiară“, că toate partidele noastre au contribuit fără șovăire la sporirea apărării țării. Așa, acum șase ani abia, bugetul armatei noastre nu era decât, de 43 jum. milioane; după doi ani, în 1907, îl găsim la 48 și trei sferturi, cu un spor așadar de peste 7 milioane, iar după patru ani la 69 și un sfert, milioane, adică cu um spor de mai bine de 20 de milioane față de bugetul de la 1907. In șase ani cheltuelile apărarei naționale au sporit, cu peste 35 la sută. Iată acum, după comparațiile pe cari le face aceeaș revistă, în ce raport se află bugetul armatei române față de bugetele armatelor altor State europene. Mai întâi, trebuie să se stabilească un lucru: în timpul de față mai ales, bugetele europene surd bugete de războiri. Astfel Anglia, față de o datorie publică cerând o anuitate 20 jumătate milioane lire sterline sau 515 milioane de lei în cifră rotundă, consacră, armatei 63 de milioane de lire st sau aproape 1600 milioane de lei. Imperiul german singur, fără a mai vorbi de fiecare din Statele lui în parte, în bugetul sau pe anul 1910—11, față de datoria Imperiului care cere anual 225 de milioane mărci sau 280 milioane lei, a prevăzut pentru armată și marină 1250 de milioane de mărci, adică în 1560 de milioane. Austro-U Ungaria, față de o datorie publică, cerând o anuitate de 750 de milioane, cheltuiește aperoape 600 de milioane pentru armată. Spania pe 1910, a cheltuit pentru räzboiu și marină 195 de milioane pesetas, față de o datorie publică al cărei serviciu costă 407 milioane. Italia, în 1910—11, a consacrat 550 de milioane bugetului războiului și marinei și 500 de milioane pentru dobânzile datoriei publice. Pentru 1911—12 cheltuale războiului și marinei sunt , ajSfeLuate la 588 de milias&e. , Rusia, pe 1910 a consacrat 406 milioane ruble pentru serviciul datoriei publice și 662 milioane pentru războiu și marină.; In Belgia, față de o alocație, pentru datoria publică, de 185 de milioane, găsim pentru cheltuelile războiului suma de 65 de milioane. In Norvegia, biletul apărarei naționale a cerut (în 1908—9) o sumă de 24 milioane coroane, cu 4 milioane mai mult decât anuitatea datoriei publice. In sfârșit România, cheltuește pentru armată în 1910—11 o sumă de 69 și ui sfert milioane, față de anuitatea datoriei sale publice care cere 9S jum. milioane. Vedem așadar, că în ce privește sacrificiile pentru ' apărarea națională, > țara noastră,ține pasul' cu celelalte State europene. Dar și Japonia, care acum 25 de ani, avea un buget de 44 de milioane pentru războiri și marină, a ajuns la 161 jum. milioane yeni în 1911, sau 415 milioane în lei. . Sporul, cheltuelilor militare europene, în 20 de ani, se urcă la vr’o 3 miliarde, din cari câte 700—750 de milioane pentru Tripla alianță, Franta și Anglia. In numărul viitor vom arăta în ce vor consta, sporurile bugetului nostru viitor, al armatei, după informațiunilje ,revistei pe care am citat-o. EXAMENUL DE GEOMETRI-ARPENTORI ■ Examenul pentru ■ admiterea în corpul geometrilor-arpentori se va ține în primele 15 zile din luna Noembrie 1911, în localul serviciului tehnic al fiecărui județ. Cererile de înscriere, ■ împreună cu actele doveditoare se vor înainta, până în ziua de 11 Noembrie d-liul inginer, șeful, serviciului tehnic în orașul de reședință al județului, unde aspiranții doresc a depune examenul. Condițiimile de admitere sunt: a) Să fie român, sau naturalizat ; b) să fi absolvit patru clase de gimnaziu, liceu, școala normală sau să fie învățător ; c) să fi îndeplinit cerințele legii de recrutare ; id.)să aibă deplina folosință a drepturilor civile și politice. CITIȚI ASTAZI ..Universul Literar’ 5 Bani, în toată țara vgm&sgmsmm Râsboiul italo-turc Bombardarea maniei Shies H88IUM8EA ASSTRUCft U Plifffiffi CRUZIMEA SOLDAȚILOR " ITALIENI " — Noul amănunte — Londra, 22. — Ofițerul englez Muentag, care ia parte la campania contra italienilor la Tripolis, a telegrafiat ziarelor de aici amănunte asupra cruzimilor soldaților italieni la Tripolis. Ofițerul englez povestește că a găsit într’o casă cadavrele a 120 de femei și copii turci măcelăriți de italieni. Intr’o moschee au fost găsite 300 de asemenea cadavre. Multe dintre cadavre erau mutilate îngrozitor, unele tăiate în bucăți.* Berlin, 22. — Ziarului „Lokalanzeiger“ i se telegrafiază din Constantinopol: Autoritățile turcești protesteazămpotriva cruzimilor italienilor la Tripolis și mai ales în contra faptului că nu sunt cruțate nici femeile, nici copiii.* Roma, 22. — Pretinsele masacre ale arabilor pe tema cărora presa austriacă și germană duce campanie contra Italiei sunt inventate ca și pretinsa înfrângere a italienilor și capitularea generalului Caneva. Adevărat, este numai că mai mulți arabi, cari trădaseră pe italieni și i-au atacat pe la spate, au fost condamnați la moarte după cum am arătat la corespondențele mele. La Tripoli sosesc mereu întăriri italiene. Guvernul italian este hotărât să ducă campania cu cea mai mare energie. Eugen Pont. BOMBARDAREA INSULEI CHIOS Constantinopol,' 22. — Ziarului „Tanjn“ i-se telegrafiază că flota italiană a ajuns în marea Egeică și va începe mâine bombardarea insulei Chios. FAMILIA REGALA ITALIANA ȘI RĂNIȚII Roma," 22. — ."Regele și regina au plecat la Tarent, unde simt transportați răniții din Tripolitania. Familia regală va vizita pe ranii. Regina Elena va lua parte la îngrijirea răniților. Regina mamă Margareta a dăruit suma de 20 mii lire pentru fondul răniților. 300 DE OFIȚERI TURCI PLEACĂ IN TRIPOLITANIA Salonic, 22, —■ ,100 de ofițeri turci din corpul de armată de aici, au plecat la Tripolisi spre a încadra trupele de acolo. Golul, unii prin plecarea acestor ofițeri va fi umplut, de către un număr egal de subofițeri. SITUAȚIA LA TRIPOLIS Londra. 22. •— Telegramă din Tripolis: Anotimpul ploios a început. Ploile continue vor îngreuna foarte mult operațiunile armatei italiene. PRECAUȚIUNILE TURCIEI IN EUROPA Salonic, 22. — Spre a gata pentru oricei eventualitate în ceea ce privește situația în Turcia europeană, guvernul turc a chemat sub drapel pe recifii din Asia Mică. Trupele acestea vor fi aduse în Turcia europeană și repartizate în corpurile de armată din Adrianopol și Salonic. MEDIAȚIUNEA NU MAI ARE ROST Constantinopol. 22. — Intr’o scrisoare, adresată narai diplomat, un deputat turc sțrme că e de prisos orice mediațiune a puterilor europene, pentru încetarea ostilităților între Italia și Turcia. Aceasta va ști să-și apere singură onoarea ce i-a fost jignită de Italia. " O SCRISOARE A LUI ACHMETRIZA Constantinopol, 22.,— Asanez Riza, președintele Camerei turcești, , a adresat președintelui biuroului socialist din Geneva o scrisoare prin care protestează împotriva atitudinei perfide a Europei în actualul conflict italo-turc și mai ales în contra perfidiei Germaniei. MALURILE NAVALE ALE MARILOR PUTERI Atena. 22. — Vapoarele de războia engleze și franceze au primit ordin să stea gata pentru orice eventualitate. Ele încrucișează acum, în apele egeice. Anglia a întărit Ciprul și a ridicat acolo o stațiune de radio-telegrafir. NOUĂ TRUPE ITALIENE LA TRIPOLIS 1 Roma, 22. — Guvernul dispune de un corp de 60 mii de rezerviști din contigentul 1889, mobilizat T1 și gata de plecare. Aceste trupe vor pleca în curând la teatrul războiului. Zilele acestea au fost porniți spre Tripolis alte 30 mii de rezerviști, așa că numărul trupelor mobilizate acum, în urmă, se urcă la 90 mii da, combatanți. MOBILIZAREA AUSTROUNGARIEI Innsbruck, ,22. — Din cercurile bine informate [UNK] se asigură că'Austro-Ungaria va mobiliza la ■prmătură' corpurile de armată dela frontiera italiană. CONGRESUL funcționarilor comerciali Programul desbaterilor Am anunțat că funcționarii comerciali, vor ține Miercuri un congres la Ateneu. Dimineața se va face, primirea congresștilor în gara de Nord iar la orele 8 jum. alim., se va forma cortegiul care va parcurge calea, Griviței, calea Victoriei, și se va opri la Ateneu. Congresul se va deschide la orele 10 dim., când se va discuta chestia repausului duminical, al cărei raportor e d. Al. Georgescu. După amiază, Băncile orășenești, raportor d. S. G. Gheorghiu, și oalele de adulți, d. T. A. Teodora; nevoile comerțului și funcționarii comerciali, d. D. P.Niculescu; Casa de pensiuni și asigurarea bătrânețelor, d. N. Popescu. Seara se va da un banchet în onoarea congresiștilor. Pentru acest congres de o zi ,s’a obținut o reducere de 75% pe C. F. R. Vor asista numeroși delegați din toată țara. O AFACERE SEMNATIONALA LA BRAILA* — AMĂNUNTE— Brăila, 22 Octombrie. Cele relatate de noi in afacerea Brauer și Kirschen din portul nostru au produs în cercurile comerciale o impresie colosală. La bursă s’a comentat azi toată ziua această afacere. Parchetul 'a dat curs plângerea'd-lui Brauer punând in vedere poliției de siguranță să aibă sub supraveghere, pe d. Jean Kirschen, iar pe de altă parte a cerut de urgență, portăreilor să dea o listă, de ..polițele protestate ale lui Kirschen. Aflu, visa, că aceasta afacere se va tranșa până mâine. I Asdrasea Italiei canestată spe italieni Sewionfieglantezza Vivo Mantegazza, cel mai co>nstalent scriitor politic al Italiei, în chestiunile de politică externă, au e lui necunoscut pentru cititorii noștri. Am vorbit de d-sa aniul trecut, cu prilejul conflictului greco-român, când a apărat, cu multă căldură in presa italiană, cauza noastră. Spuneam atunci că studiile si articolele sale de politică internațională, publicate în vre-o 15 volume, l-au consacrat ca o autoritate netăgăduită in această materie și i-au procurat din partea multor state cele mai înalte distincțiuni. Aci, ori de câte ori e la ordinea 1 zilei o eolegițiune externă, cuvântul său are multă greutate și dacă guvernul italian sa hotărât, în cele din urmă să întreprindă acțiunea în Tripolitania, famiil se datorește, mi în mică parte și d-nuî Maanegazai, rare într-o serie de articole diMaameriscate și energice a aantat că această acțiune era de o importanță capitală pentru Italia și că trebuia făcută de urgență. Acum când nolemicile în jurul conflictului tripolii sunt în toiul lor, am socotit că ,, interesant, să se cunoască părerile distinsului scriitor asupra incidentelor provocate de războiul italo-turc. L-am întrebat rival întâi care sunt acele motive, vitale ce-au îndemnnit Italia la pasul ei energic. — Motive politice și motive ecomomice, — răspunde d. Mantegazza. In marea Mediterană, în marea noastră, eram strânși ca într’un cerc de fier. Francezii aveau Bizonia, o excelentă bază de operații. Englezii aveau Malta și noi așteptam să vedem cine va ocupa Tripotama și Cirenaica, ca să fim închiși Tempier și să nu ae mai putem întinde niciodată în Africa. Și nu mai e un secret pentru nimeni că de lăsam să treacă timpul, ori Germania ori Anglia ar fi ocupat vylaetul turcesc din Africa, rămânând ca noi să fim spectatori la expansiunea celorlalte țări. Oamenii noștri politici au väzut de mult ce importanță stragică avea pentru Italia Tripolăria, ,și Crispi a spus limpede că"de n’asr fi acoloo decât, bolovani și tot ar trebui s'o ocupăm. De altfel, celelalte Puteri europene vedeau chiar ele că e legitim ca noi să stăpânim regiunea africană din fața Sicaliei și încă de-acum , 8 ani o învoială cu Franța și Anglia ne lăsa mână liberă acolo. Dar cum noi ne pierdeam timpul și nu ne gândeam deloc la ceea ce reprezintă un interes suprem național, au început alte State să năzuiască a se întinde în paguba noastră. Dacă nu ne mișcăm noi acum, în curând Mediterana ar fi devenit un lac franco-englez ori poate franco-anglo-german și Italiei, i-ar fi fost complet închisă orice expansiune în Africa. Acesta e motivul politic. Cel economic e nevoia de a găsi un chebușeu pentru numeroșii noștri emigranți din Iiclia. America de Nord și cea de Sud sunt pline de milioane de italieni care duc acolo energia și priceperea lor, îmbogățind State străine. In ultimul timp mulți se duceau în Tunis. De ce pare această, mulțime de forțe italiene să se înstrăineze și să aibă de luptat cu capriciile guvernelor străine și să nu-i găsim noi, în apropierea Italiei, o regiune în care să poată nimici în libertate și fără pericolul de a se desnaționaliza ? Problema Sudului Italiei e una din cele mai grele din țara noastră. Pământul și condițiile atmosferice sunt din cele mai ingrate. Populația sudului e nevoită ori să trăiască în mizerie, ceea ce aduce cu sine boala și ignorante, era să se expatrieze. Pentru salvarea acestei populația, unul din mijloace era tocmai să i se dea în apropiere terenuri unde să poată depune o muncă rodnică. Cu îmbunătățirea starei materiale, se va îndrepta și acea nenorocită stare morală a Mezzogiornului nostru,din pricina căreia atâta ne ocăresc strâinii. Cei mai entuziaști partizani -ai ocuparei Tripolitaniei și Cirenaicei -au fost tocmai locuitorii Sudului, deoarece ei înțelegeau prea bine ce schimbare va aduce după sine ocuparea. Chiar și socialiștii din Sudul Italiei au aplaudat acțiunea guvernului și au preferat, să se certe cu partidul decât să trădeze interesele greu-încercatelor lor provincii. Nu era o crimă ca la câteva ceasuri de Sicilia și Neapole să stea regiuni întregi ,sălbatice și necultivate iar locuitorii noștri să nu le poată fertiliza, scăpând astfel și că de o el are nenorocită.. Iată și motivul economic. — Puterile aliate cu Italia știau de intențiile ei în privința Tripolitaniei ? 1— Știau absolut totul. Ori de câte ori miniștrii noștri se întâlneau cu cancelarii austriac și german discutau asupra acestui subiect și miniștrii noștri se plângeau de chipul cum Turcia împedică expansiunea noastră economică, acolo, (cg.ci mulți ani de-a rândul noi ne mulțumeam cu atâta). La rândul lor, cancelarii Statelor aliate sfătuiau pe miniștrii Sultanului să-și schimbe atitudinea fată de Italia, punâmdu-le în vedere că odată și odată noi ne vom pierde răbdarea. Dar turcii, cu indiferența lor orientală, nu s'au sinchisit deloc. Când par Kind a fost plin, Italia a incoștiințat pe aliatele ei că e hotărâtă la o acțiune energică și hotărârea ei a avut asentimentul aliatelor. Purtarea guvernelor din Berlin și Viena față de noi a fost, și înainte și după război, perfect reală și prietenească.. De aceea legăturile Triplei-Alianțe sunt acum mai trainice ca, oricând, Chiar aceia cari, ca mine, nu prea era fi entuziasmați de Triptice, sunt «cu,ma partizanii ei hotărâți. — Cât îi va mai ține războiul ? — Până când Turcia se va hotăra, să accepte ca fapt îndeplinit completa stăpânire a noastră în Tripolitania și Cirenaica. De suveranitate turcească nu poate fi vorba. Puterile care au încercat să intervină pe lângă noi în acest sens, s’au convins că stăruințele lor sunt zadarnice. Vrem anexiunea pură și simplă.. Știm noi din experiența altora ce înseamnă protectoratele și celelalte semi-dominațiuni. Vrem să evităm de pe acum ca mâine vreun cuirasat oarecare să-și caute de lucru prin vreun Agadir tripolin... Și-apoi cu semi-dominația ar fi să reîncepem chestiunea peste 3—3 ani. Mai sănătos e să lichidăm acum definitiv. — Și dacă turcii nu cedează? — Ii vom sili să o facă. Astăzi ar mai putea căpăta și compensație financiară, dela noi : mâine nu le vom mai da nimic, iar poimâine vor trebui să ne dea ei nouă despăgubiri. — O ultimă chestiune. D-ta care cunoști bine Balcanii, crezi că vom avea acolo complicații? — Sunt convins că nu se va întâmpla nimic. Europa nu va Îngădui să se dea Turciei mai multe lovituri consecutive. Diplomații ei au avut nevoie de odihnă. Conflictele internaționale sunt ca doctoriile, trebuesc date în anumite doze și la anumite intervale.... E. Pora Vico Mantegazza Inchiderea Censssisrrului Chestiunea gradațiunei. — Declarațiunea d-lui ministru Arion. — Omisiunea din penticostarele din 1895. Eri dimineață a fost ultima ședință a Consistoriului euperior bisericesc. Ședința s’a deschis la ora 10 dim. sub prezidenția. I. P. S. Sale Pimen, Mitropolitul Moldovei. Asistau și d-niî C. C. Arion, ministrul cultelor, precum și prof. Boroianu, administratorul casei Bisericei. P. S. S. episcopul Gaboi Botoșeneanu, locțiitorul episcopului Romanului, citește mai multe rapoarte ,de parohii. Apoi păr. Ilie Teodorescu face o propunere cu privire la dificultățile ce primăriile fac preoților când este vorba de aplicarea art. 43 din legea clerului mirean, care se ocupă de grațiațiunea preoților. D. ministru Arion răspunde că preoții au dreptul să se plângă, dar că primăriile nu fac decât, să se conformeze jurisprudenței .Curtea de casațiune. Sfătuește apoi pe membrii Consistoriului să alcătuiască o comisiune compusă din 20 de preoți spre a se prezenta cu un memoriu în care să se ceară modificarea acestui articol în sensul ca la socotirea celor zece ani necesari gradațiunei să nu se țină seamă de faptul că preotul a ocupat mai multe demitiități. Păr. Gheorghiu, în altă ordine de idei, semnalează că în Penticostalele, ediția sinodului din 1895, s’a omis să se spue că la Sinodul I Ecumenic din Niceea, pe lângă cei 232 de arhierei, au luat parte și 86 de preoți, diaconi și monahi),cum sa găsește tipărit în vechile Penticostare tipărite în București și Neamț la 18.20 și 1856 precum și în textele grecești și slavone. S. Sa cere ca Consistoriul să dispună cuvenita rectificare. După acestea, d. ministru Arion citește decretul de închidere a Consistoriului, superior bisericesc din sesiunea aceasta, Ședința , s’a ridicat la orele 11 și un sfert, Te Un ott îngropat de viu Locuitorul Dumitru V. Pană, din satul Preoțești (Ilfov), s’a dus ieri, împreună cu alți trei locuitori să sape lut. La un moment dat, malul prabușindu-se peste ei, a îngropat cu desăvârșire pe Pană care a și murit. In urmă cercetărilor făcute, s-a stabilit că nenorocirea se datorește nechibzuinței literaturilor. , revolutiast China Un grup de aristocrate chineze, din casta manciuriană, contra căreia e îndreptată actuala revoluție JUBILEUL arhiepiscopului Netzhammer Astăzi, Duminecă, arhiepiscopul catolic Raymond Netzhammer își serbează jubileul de 25 ani de preoție. Cu acest prilej se va ține o mare liturghie arhierească la orele 10 și jum. in catedrala Sf. losif, cu predică română, iar după prânz, la carele 4, va fi recepția societăților, deputați anilor și a școlilor in sala germană din strada Erczoianu. Dăm aci câteva notițe biografice asupra acestui prelat: S-a născut la Erzinger, în marele ducat de Baden, la 19 ianuarie 1862 din părinți țărani. După ce a făcut în patrie școala primară și câteva clase secundare, a urmat, gimnaziul benedictinisw din Einsiedeln în Elveția, unde se și călugări în urmă, fiind hirotonisit preot la 5 Septembrie 1886. Mai întâi profesa acolo matematicile și chimia, scriind chiar un manual de trigonometrie plană și sferică. Tot, atunci scrise și biografia vestitului medic medieval din Einsiedeln, Teofrast Paracelsus. In 1910 veni la București ca superior al seminarului și nu întârzia să cutreere țara în lung și în larg, descriind apoi călătoriile sale , în numeroase broșuri și articole de revistă. Ele au apărut și întrun volum ilustrat și au contribuit foarte mult la cunoașterea României în străinătate. Capitolele cele mai interesante dintre însa se referă însă la antichitățile noastre dobrogene, mai ales cele creștinești. La 1902 păr. Raymond părăsi țara, iar doi ani în urmă fu numit rector al cunoscutului colegiu Sf. Atanasie din Roma pentru Grecii uniți. .Acolo fu înălțat la rangul de arhiepiscop catolic în București. Examenul h cotar pubic Examenele pentru căputarea dreptului de a exercita profesiunea de cotar public autorizat se vor ține la Craiova în ziua de 6 Decembrie la București în ziua de 8 Decembrie, la Iași, în ziua de 11 Decembrie și la Galați în ziua de 10 Decembrie ISI. Persoanele care doresc să obțină acest drept vor adresa direcțiunii măsurilor și greutăților din București,, str. Pomană No. 2S., cel mai târziu pană ia 1 Decembrie printr’un trimissau scrisoare recomandată, următoarele acte : a) Actul de naștere prin care să se constate ca candidatul are etatea de 21 ani împliniți ; b) certificatul de studii pentru absolvirea a cel puțin 4 clase primare sau a unei alte școli similare ; c) certificatul de la autoritățile, în drept, din comuna unde își are reședința, • prin care să se constate impozitele ce plătește și profesiunea ce exercită; d) certificatul de moralitate, emanat de la prefectura județului ,de reședință, prin care să se constate că are o purtare buna, ca nu a fost falit și că nu a suferit vre-o condamnațiune pentru fapte contrarii probității; e) recepția administrației financiare, prin care să se constate că s’a consemnat pe seama, ministerului industriei și comerțului, (direcțiunea măsurilor și greutăților) suma de 20 lei sub titlul : ,,stambuizearea cheltuielilor pentru examinarea candidaților de cotari. • • Nevolutiii in China YUAN-CHI-KAI REFUZA As- PRIMI PUTEREA Londra. 23. — Telegramă dirt Peking: Yuanchikai a trimis guvernului chinez un memoriul prin care refuză să primească prezidenția cabinetului. REVOLUȚIA ÎNĂBUȘITĂ Londra, 22. —. Telegramă dirt Peking: Guvernatorul din Nanking, ajutat de uni corp de injix) și de două canoniere, a înăbușits dezordinele care s’au ivit în acest oraș. 1 CONSTITUȚIA CHINEI Peking, .22. —. Agenția „Ecua*tor~‘ află că Regentul a primit toate condițiunile stabilite pentru ‘proclamarea Constituției. ^ Dispozițiunile principale sunt următoarele: Dinastia Tsing va păstră tronul Chnei; persoana împăratului e inviolabilă; drepturile sale sunt limitate de. Constituție. Membrii Camerei seniorilor sunt aleși de popor. Parlamentul, va alege pe președintele consiliului, cealalți membri ai cabinetului vor fi numiți de împărat pe baza propunerilor primului ministru. Principii imperiali nu vor putea fi numit membrii in cabinet nici funcționari superiori în administrațiunea proviinciilor. Rescripțiele imperiale nu pot să înlocuiască legile țărei. ... ■ % Tratatele internaționale nu pot fi încheiate fără aprobarea parlamentului ; totuși, împăratul poate hotăra, în cazul când parlamentul nu ar fi adunat, proclammarea războiului sau încheieritt păcei. . j Parlamentul stabilește cheltuețiile Casei Imperiale. . « Adunarea națională își ameatat activitatea sa până la deacrerdeirea parlamentului. iI REVOLUȚIONARII OCUPA ARSENALUL DIN SHANGHAI Londra. 22. — Din Sanghai se telegrafiază că revoluționarii au pus mâna pe arsenalul de acolo. Poliția și garnizona orașului au trecut de partea revoluționarilor. Aceștia au comunicat const/urilor europeni că vor mențîne pacea și liniștea în oraș. Din cauza numărului mare de vaga,benzi cari circulă pe străzile orașului și cari ar putea provoci ca o încăerare, revoluționarii au rugat, pe consulii străini să trătorească gărzile consulatelor. } Arata! de aviat BUCUREȘTI-T.-SEVERIN " Eri dim., la orele 9, d-mî sub. locot. Protopopescu și Neghesort au pornt de pe câmpul de a- Rațiune dela Cotroceni, pe câtri un aeroplan „Farman“, spune T.- Severin, fiind urmărițî de automobilul ministerului de război in care se afla și d. maior Maicri, directorul școalei de aviațiu s ne. 1 La cura 3 d. a. s’a primit o telegramă prin care se anunța eH d. șuh-locot. Protopopeacu; se află în sbor aproape de Slatina. Până în momentul când servna ateste rânduirî, nu s’a mai priimit nici o știre despre aviatorî. . . 1 Tot erî, d. inginer Vlaicu untma să execute anunțatul cimoil București-Rusciuk. In acest scop sosise pe camplul Goltîrocenulor'» foarte multă iunie, am remarcat pe d. ministru Delavranceg cu d-na și d-ra, pe d. AL, Vlahuța, etc. Până la ora 2 timpul era foarete favorabil, dar după o jumătătate de oră se iscă un vânt puternic care bătea 10 m. pe se-cundă, fapt ce l'a făcut pe d. Vlaicu ,să renunțe la interesantul său scor. Bep-I