Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)

1911-11-25 / nr. 324

.A.U­XS ID-lor Dom­­ercianți d.@ IBati­țari H­PS PSjg^lîsi-MĂSB cu prețuri convenabile in Sticle și în Butoae oferă „Dealer *»A1»*T­A«* Vizitarea pivnițelor liberă «Iune la orî­ ce oră. — Espedițiuni în toată țara. Comenzile se primesc la Birou, Calea Victoriei" 109, Bucureștii. Telefon 16/59. 947 TOfERII as NOEMBRIE Üli pour­­te aur în Hammn PRESA FRANCEZA ȘI DIS­­CURSUL CANCELARULUI GERMAN v Berlin... 23. — Talsgramă din Paris. Presa franceză comen­tează în mod favorabil discur­sul ținut în Reichstag de can­celarul Bethmannn-Holweg. In cercurile politice parisiene dom­nește părerea că Bethmann-Hol­­lweg a țint­t un discurs demn și totdeodată energic. Ziarele partidelor franceze din dreapta regretă numai că baronul Hol­lweg­n a fost tot așa de­ energic în primul să­u­ discurs. STAREA SANATATEI ÎMPĂ­RATULUI FRANZ JOS­EF Viertă. 23.— Starea sânătatei împăratului Franz Josef este ex­celentă. înainte de masă împă­ratul a primit în audiență pe generalul Konrad­ von Hoetzen­­dorf, inspectorul general al ar­matei. SUVERANII ANGLIEI IN INDIA. Delhi (India),­­%3. — Cortul splendid împodobit, sub care Su­veranii­ Angliei trebuiau să pri­mească pe principii din India, a fost complet distrus de un incen­diu. MOTOARE de ȚIȚEI sins horizontale.­»Cinismnația cea mai­ nic CELE MAI SOL­IDE CELE MAI SIMPLE JCotoare pe Benzinl „CROSSLEY“pes,e500in MARCA sluiiunduu I funcțiune la W. STAADEGBER, București si sucursalele: Jinila, Craiova, Motoșani. dentifi­cate p cinți­ne cunoscuta Am onoare­a vă arăta că mo­torul de tiței­ motorină 35 HP., ce mi -ați trimis acum zece luni, funcționează In cele mai bune condițiuni. Este un motor cât se poate de simplu, sigur, solid și economic și'l recomand călduros la toți a­­matorii. S. H. Brandwain Str. H Iunie, IS (Filaret) București, 12 (25) Septemb. 1911 Cu plăcere vă arăt că motorul Crossley, care conduce la mine de 5 ani 2 perechi de pietre 43 țoli, lucrează și acum in cele mai bune condițiuni și'l pot re­comanda in modul cel mai căl­­duros la­ toți amatorii. Vă salut cu toată su­ma C. D. Verneanu Comasa CVIa-șca), 29 Aug. 1911 648. XjjA. TUSE CONVULSIVA BOALE DE PLAMANI Calare, Scrofuloză, INFLUENTA inraEBUINȚAȚI sfera întâr­zier­e î 815 Sirolin „ROCHE“ ( Se găsește la toate farmaciile fi­drogue­rida_____­­ Covoare ORIENTALE Cel mai mare Magazin din țară M. Agn­azade 126 — CALEA VICTORIEI — 120 (Vis-a-vis de str. Fântânei) Aduce la cunoștința onoratei sale clientele că au sosit din propria sa producție din Orient un mare transport de "'ovoare Orientale de Smyrna și Persiane vechi și moderne, nu toate dimensiunile și culorile garantate. Prețuri mai ei­ti­ne decât ori­unde Se efectuează ori­ce comenzi de Covoare și Reparație nu în mod artistic. Rog­a nu se confunda adresa. Cumpăr Covoare și Șaluri vechi 994 Seminteria de Cereale m mm & prod­ București, Piața Universitat ©­ 2 (Palatul Generala) CUMPĂRĂ și VINDE NUMAI . Specialitățile cele mai superioare ca: Orzoaică,-Ovăz,— Lucerna,— Trifoi,— Iu,— Mac,— Linte, — Nazăre, — Fasole, — Mei Româ­nesc,—Floarea Soarelui,—Porumb roșu,—Din­te de Cal,—i’inquantm,— Sămânță de’mătură, etc., etc. 1051 ANALIZA SÂNGELUI PENTRU SIFILIS ^ f'procedeul original Wassarotarm ca toate controalele cerute) AmeHxs dt tavit, lapis, spate, suc, gastric, fecale, secreptium, wambrolit Sfieriat, tumori­, etc., execută cel mai de încredere și cel mai mare Laborator de analize LABORATORUL Dr. G. ROBIN București.—Str. I. C. Brătianu 5.—Telefon 1.3/69 Cel mai rechin medic specialist cu o practică de laborator de 1S ani, de 12 ani șef de laborator al Eforiei Spitalelor, fost asistent în laboratorul Facultăți de Me­­dicina din București. Analize higienice și industriale: apă, vin, bere, ceară, uleiuri, stofe, pudre, ape de păr, crane, etc. Laboratorul trimite gratuit la cerere vase pentru strins urina cu instrucțiunile necesare. LACTOFERVENT ROBIN suveran în tratarea boalilor g × strcii­ntestinali: Cataruri, intestinale mucoase, diaree, etc.­ și orice turburări în legătură­­ cu Inficstiviüe in­­estinule. Aprobate de Bir. Serv. Sanitar, 7 Lei fliacottul. (Fkwin­d­e ö Lei. 2 ... i­coane). Stîrpirea șoarecilor « climic prin culturi »^vătămătoare altor vie­țuitoare. UN TUB 2 LEI de ajuna pentru o casa, magazie, ori as pogon de loc.. U bMUmlU­M TIRE BAVARIA« Aprinderea N­eetro-Magneți sub Cilindru Patentat Reprezentant pentru Orient, Sandu Gabrielescu, București. 1026 MS IMPORTAMI către domnii proprietari aren­dași de moșii și exploatatori de pitari Am onoare­a aduce la eomaștință d lor proprietari, arendați de moșii ci exploatatori de păduri că s’a des­chis in Iași, strada Lăpușneana No. 23, mi mare birou de aducere de muncitori agricoli din Bucovina și Ungaria in baza autorizației Minis­­terului de Interne 3505. Demnii proprietari, arendași și ex­ploatatori de păduri cari s-ar interesa de așa ceva vor bine­voi­a se adre­sa biroului. „Albina“4, las'»’, iroisneam 23 Aceasta cât mai curând posibil fi­­­ind in avantajul fiecăruia de a se pune în înțelegere en birsul încă de pe acant pentru a nu suferi întârzieri din cauza aglomerației de cereri. 1913. Cu su­mă: Aggatta „ALBINA” PRINTEU 1912 MUNCITORI agricoli transilvăneni grupe de minimum 40 lu­ m crâtorî, maî eftin, mai vrednici" ca orî-carî alții. Infom­ațiunila: IOAN FRANCESCO, Focșani 673 Anunci. Se aduce la cunoștința gene­rală că In ziua de 12 Decembrie 1011 se va vinde prin licitație publică dinaintea Trib. Ilfov secția de notariat, moșia Bol­­bașî și Raci din județul Gorj, plasa Bor­asc­u, în întindere de 405 hectare toate arabile. Pentru mai mulți­­ informa­­țiuni se vor adresa: d-lui avo­cat PAVEL MACRI, calea Gri­­viței 10, București. 1033 Fabrica de cherestea C­­antacuizino din J Braila este de închiriat pe termen de cinci ani cu începere de la 1 Ianuarie 1912. Asemenea un teren cultivării in în­tindere de 4, ha, lângă bariera Călă­rașilor. 847 Information­ la Administrația suc­cesiune­ ; loan t­.­­Junta­cuzino, Fir. Academiei l­. București Vițe americane altoite, de unul și de doul ani can­tatt» superioară — la Pepiniera W. Arendt, T.­Levrin Catalogul se trimite gratis și franco la cerere. 668 S’a DISGRES M­ARILI Hotel MCORDII Strada Smârdan, ÎVo. 31 BUCUREȘTI Rennoit cu tot confortul modern. .Mobilier • nou comandat , special. Lumină electrică, telefon, băi", 3 minute de: Puls­tul­ Justiției; Ban­ca Naționala Camera Deputați­lor; Casa de Depuneri; Poșta Cen­trală; Administrația Financiară și aproape toata Băncile și insti­tuțiile Financiare Având 50 camere la față cu prețul de lei 3 isscîis si? lumină Unitnál Stoiel ca pensiune com­­­­plectă.j cu prețuri sfiodește Se închiriază de asemenea odăi .;.i apartamente cu luna ST BUFET­­*» Antreprenor KOSOR Auu^iouvi -ai xiuiex Tiuui iv Minerva 890 Veciii -Restaurator, Hotelier, fost Antreprenor al Hotelului" Minerva 800 es moi „paignr Sucursala Bragadiri ~ Oasele Bragadiru — Tot felul de operațiuni de Bancă: împrumuturi pe credite personale și cu garanții de­­ etete publice, murim­i, parahte, hipoteci, cesiuni. .— Cast*, «te" .««hramuri Cumpără, ț­i vinde, efecte­­ publice, achită cupoane scăzute. Sch­itul­ de monezi. 35mite cecuri și face plăți în țară și erăi natale._ — Casti ii« economie —• 03i I­rim­e d­e belii spre fru­ctificare la conditii și avansaj­ioace. . Adralaistrator,­­îr. Ch Ghiorghias CONFERIVNȚELE agronomilor administratori ta­riștii țărănești De două zile au început, la Casa Centrală a Băncilor, popu­lare și­­ cooperativelor sătești, conferințele agronomilor-admi­­nistratori i de obștii țărănești,­­, conferințe pe care noi le-am a­­nunțat la timp in ziar. Ședințele sunt secrete dar to­tuși­ am putut afla câteva amă­nunte interesante asupra aces­tor conferințe. " Conferințele au fost prezidate de d. Fotin Enescu, directorul general­ al Casei Centrale. Agronomii au­ prezentat Ca­sei­­ Centrale rapoarte amănun­t ‘­ite cu privire la situația obștii lor țărănești­ de la înființarea ia.. .. pană azi. In același timp,­ ei au exprimat deziderate pent­ru îmbunătățirea­­ stărei lor și pen­tru înflorirea acestor obștii. S’a­­ discutat și chestiunea re­­organizarea­ corpului de agro­nomi ai obștiilor țărănești. E vorba ca situația­­ materială a acestor agronomi să se îmbună­tățească, prin salariile lor o începere dela 1 Aprilie 2012. Conferințele­ agronomilor d la obștile țărănești se vor ter­­­­mina astăseară, la orele 8. Se va discuta, probabil, și chestiime­a reiîdărei­ ,moșiilor­ Sfatului "Ii obștiile țărănești și anume re­centa dispoziție prohibitivă a ministerului de agricultură și domenii. Agronomii.Casei­ Centrale au hotărât să organizeze un­ ban-•­ohet in onoarea d-lui Fotin E­­ne­scu,­­directorul lor general. Institutul Medico-Chirurgi. „OR. BAVLA" Strada Câm­pineanu 1.—Telefon 35/73 Consult su­xual pent­ru toate ho­alele date de « medie» specialist» Analise de labarstor. — Sala da © penal ram­urele 1l/5­“*1­. m.—Duminica și sărbători­li—1 p. m. 2ât lord Roberts fișiare război — Represiunle italienilor la Tripolis — Cerându-i-se opinia asupra a­cu­zațiunilor ce se aduc ar­matei italiene de la Tripolis, Lord Roberts a făcut următoa­rea declarațiune ziarului, „Daily Mail“: „Este cu totul nedrept, ca na­țiune prietenă, să criticam mă­surile militare pe cari coman­­dantul șef italian ar fi găsit ne­cesar a se­­ impune, fără să avem deplină cunoștință de împreju­rările în baza cărora a luat ho­tărârile. Din cele ce se știe din rapor­turile demne de încredere ele ne­­-au sorit, ,italienii" s’au găsit deo­dată în fața unei" insurec­țiuni a arabilor, chiar la spatele li­niei lor de apărare. O atare des­perată stare de lucruri, singură, ar justifica măsuri extreme spre a restabili echilibrul războiului.. Era și urgență, fiindcă atacul principal din partea turcilor și atrabitor era ir­insan. Că măsu­rile luate spre a restabili echi­.­ibrul de războiu­ au fost aspre, aceasta este cert,­­dar în rezbel sunt tocmai măsurile aspre ca­re la sfârșit sunt cele mai ome­­noase. Nici un soldat n’are să creadă în afirmațiunile cum că fenlei și copii" au­ fost omorâți abuziv de italieni, dar fără îndoială, în curățirea antilor ostile la spatele italienilor, mulți inocenți au su­ferit împreună cu culpabilii. A­­ntare lucru este inevitabil în răz­­boiu. Nici o armată din lunie, exe­cutând ordinul pe care genera­lul Canela l-a găsit în ifl­spensa­­bil, de a curăți oazele din Tripo­lis, nu l-ar fi putut exercita," fără întâmplări de regretabilă severi­tate. ). Numai acei cari au experien­ță războiu­lui, nu toate fazele­ sale, au drept de a judeca m­i­j­­­­loacele de represiune, și aceasta­ numai dacă poate­­ cunoaște in­­formațiunile ce la acel moment erau­ în mâinile comandantului armatei*v , MESEORIILE u mun cAIOL Volumul IX din aceste intere­sante memorii, cari trebue să se­ găsească în casa fiecărui român, vorbește de epoca cea mai în­semnată din istoria con­tim­­pora­­nă­’a țărei noastre, și anume de anul 1877 când s’a proclamat in­­depedența României. Iată câteva din titlurile celor mai interesante capitole ale a­­cestui volum: Semnarea tractatului pentru trecerea armatei rusești prin Ro­mânia — începutul ostilităților româno-turcești­­— Țarul Ale­xandru ln Ploești și București, etc. etc. Volumul acesta se vinde cu 50 bani la toți librarii, depozitarii și vânzătorii de ziare din țară. Conferințele piste din Județul Prahova Ploești, 23 Noembrie. Azi s’a deschis seria H-a _ a conferințelor pastorale din ju­dețul nostru sub presidenția re­­­vizorului eclesiastic Ilie Teodo­­rescu. S’a tratat subiectul: „Pre­dica și foloasele ei“. POLITICA EXTERNA Conflictul marocan a avut un epilog, un epilog caare putea sa lipsească fiindcă n’a folosit ni­mănui". "Cum­­ s’au­ petrecut fapte­­!® ‘?. După încheierea convențiu­­ne­i fran­co-germane, d.­­ Kider­ien Waechter a trebuit intro șer­dința,­is­cretă a comisiunei bud­getare a Reichstagului să dau seama deputaților de mersul ne­­gociațiunilor. El a vrut să­ pro­fite de acest prilej spre a justi­fica politica lui și spre a șterge puțin reaua impresie pe care o făcuse dizzvăluirea textului converițiunii. Din­tr’o notă ofi­cioasa ap­ăru­tă in ziare și ne­­desmințită de Wilhel­mstrăise rezultă că el se plânsese­ în acea ședință secretă de atitudinea dușmănoasă a Angliei și ca sus­ținuse că dăcă n’a isbucniit un războiu­ astă-vară e militat da­­torit tactului și adâncei dorinți de pace a­­ diplomației germane. E îostie de înțeles ce senzație a produs aceste destăinuiri" și cu câtă nerăbdare lumea aștepta a­­jrărarea guvernului englez. In fața u­nei cam­ere tixite Sir Ed­ward Grey a expus zilele trecute versiunea englezească. Iată talpa este adevărul, după ministrul de externe al Angliei. Când Germania a trimis Pantherul la Agadir, guvernul englez precum era și firesc sa fie, a cerut Ger­maniei explicațiuni. Gerrm­an­a a răs­puns evasiv. După câteva zile circulau­ fel de fel de svo­­rturi. Anglia a căutat să obție de la Berlin noi lămuriri. Gu­vernul­­ german nici­, n’a crezut însă, de cuviință să răspundă. După aparea&s 20 de zile de za­­d­arnic,o aștepare d, Lloyd Geor­ge a fost însărcinat de colegii" săi să rostească faimosul dis­curs prin care Anglia declara că nu va admite ca Chestiunea Ma­rocului, să se rezolve fără­ a­ se respecta interesele "ei. " Imediat după acest discurs Germania în­țelegând că mersese prea depar­te a luat față de Anglia un ton amical și până la sfârșitul negociați­unilor au­ substntat între ambele Puteri­ relațiunile cele mai normale și cele m­ai priete­nești. Dealtminteri Sir Edward Grey a avut grija să arate că în nici un moment guvernul englez n’a avut vre-o intențiune beli­coasă, că divergențele care au putut exista erau­­­ provocate mai mult de chestiuni de formă de­cât de fond și ca Anglia nu ae opunea câtuși de puțin ea. Ger­mania să se întindă in centrul Africei. Așa fiind, declarațiunile lui precum și tenul pacific al cuvântări sale au readus liniș­tea cea mai desăvârșită în spi­rite, și au produs pretutindeni cea mai bună impresie. Dar dacă lucrurile s’au sfâr­șit cu bin­e nu era mai simplu să se evite cu­­ to­tul? Cui profita asemeni inu­tile certuri de cuvinte și ce înțeles ați între două țări care de­o­potrivă vor să trăiască în pace și să întreb­â raporturi prie­tenești? Nu-și dădea d. Kiderlen ÎVaechter seamă că prin destăi­nuiri de acest fel nu va reuși nici să schimbe adevărul nici­ să reabiliteze politica lui? Din po­trivă el își va atrage,­­din partea Angliei un răspuns care va în­greuna încă situația lui. Cel puțin dacă Germania ar fi vrut să mențte o stare de ne­dumiri­re și de agitație între ea și Anglia, explicațiunile d-lui Kiderlen Waechter ar fi avut rostul lor. Dar când se știe că Germania nu urmărește acum de­cât să puc capăt acestei stări de lucruri când toți oamenii ei politici ucesc pacea, când în­­­suși cancelarul și-a te­rm­inat discursul asupra afacerilor ma­rocane printre protestare de a­­miciție față de Anglia, comuni­catul d-lui Kiderlen Waechter n’are nici o rațiune de a fi. S’ar zice că ministrul de externe al lui Wilhelm II simte un rol de nevoe de a’șî complica singur chestiunile cele mai simple. In orice caz un lucru este si­gur, e că diplomația internațio­nala va câștiga mult în ziua in Care 4. Kiderlen Waechter se va hotărî să pue. mijloacele lui în concordanță cu scopurile ce ur­mărește. Intr’adevăr ce folos că este însuflețit de cele mai pașnice intențiun­i dacă mijloa­cele la care recurge tulbură mereu liniștea lumea și dacă cu dânsul pentru a ajunge la pace, omenirea trebue să treacă întâi printr’un adevărat labirint de­­ moțiuni de tot felul și de zgu­duitoare nedumiriri. „Universul“ IN PROVINCIE VA.LENII-DE-MUNTE.­­ Lupi la Văleni. — Eri noapte lupii au intrat­ în curtea locuitorului D-tru Țurtudău de aci și i-au­ sfâșiat o capră care se găsea int­ro magazie deschisă. De­oarece zăpada căzută în ul­timul timp a acoperit­­ pământul cu u­n strat destul de gros, se crede că­ lupii se vo­r apropia tot mai mult de oraș. GIURGIU. — Suspendarea curselor Intre porturile Giur­giu și T.­Măgurele. Agenția N. F. R. din lo­calitate a­ dispus, ea,­­din cauză ceței care s’a lă­sat pe Dunăre,, vaporul N. F. R.. „Giurgiu“ sa-și inürerupa până la îndreptarea timpului, cursele Giurgiu—T.­Mugurele—Samogit și în­a­poi. Curtea cu jurați a achitat azi, pe fem­eea Lina Podaru, din co­muna Pueni, inymația de prima­­ucidere. Sosirea inspectorului indus­­trial Dumitriu la corporația me­seriașilor. — Azi a sosit în loca­litate de inspector industrial Dumitriu, trimis pentru aplana­rea incidentului provocat de ministerul de industrie care, fără consultarea prealabilă a comitetului corrporației meseria­șilor de aci, a înlocuit pe secre­tarul­ acesteia, d. Narlig prin d. Vespreanu. D. N. C Zissu, președintele corporației, a cerut, d-lui .Dumi­triu, ca d. Narly să fie readus la postul sau. D. inspector a primit d­em­isiu­­­nea d-lui Vespereaniu din postul de secretar, astfel că d. Narly va rămâne secretar. Terminarea conferințelor pas­torale. — Azi au continuat con­­ ..ferințele pastorale. ,A­m prezidat preotul Grigore Popescu. Subiertul fratei­ a fost „Bote­zul la prunci’ și la »acjecb'n­ âoș"f *. Apoi protoereul Săndulescu a rostit cuvântarea, de închidare. OLTENIȚA. — Politice.— În urma unei consfătuiri a mai multor fruntași liberali, s’a hotă­rât înfințarea în localitate a uniui­­ club liberal, pentru care scop s’a și prvunit saloanele, d-lui Vornicu, unde va fi sediul clubului. A și început înscrierea de ale­gători ai colegiilor I și II ca membri. CALAR­ASI. — Arsă de vie. — Copila Maria, de 11 ani, fiica lui Dumitru Petrache din Călărașii Vechi, jucându-se in casă pe lângă o sobă in lipsa părinților de acasă, i-au luat foc rochițele. Până­ să sosească cineva în a­­jutorul ei, nefericita copilă și-a dat sfârșitul în­­ cele mai groa­znice chinuri­, împușcat din imprudență.— Dragan Vasile, de 18 ani, din comuna Dragoș-Vodă, umblând cu un revolver încărcat și tră­gând de cocoș, arma a luat foc. Glontele l-a lovit deasupra sprinn benei drepte, oprindu-se in­ cap. După câtva timp nenorocitul a încetat din viață. Furt.­­­­ Niște necunoscuți au­­­­párt astă noapte grajdul locu­­i­torului Stan Mateescu,­­din Ar­ari furându-i un cal, un cârlan, o brișcă și o pereche­ hamuri. TAIIGOVIȘTE. — întrunirea neseriașilor. — U­n restrâns nu­­măr­­ de meseriași de aci a ținut stăzi, în localul clubului con­­ervator, o întrunire convocată de corporația breslelor unite, iscutând noul proiect, de lege ./I d-lui ministru Nenițescu. . D. EMe Angele­ sscu, deputat și reședințe "al corporației mese­­iașilor, .a dat mai multe deslu­­iri­ asu­pra proiectu­lui. ..îar d-nii­i­eorge A. Hermanni "și N.­ Con­­stan­tinescu-Bu­rghilă, " meseriași,­­­au fo­st de­ părere că , taxele pen­tru­ obținerea brevetelor de ma­estru și lucrători,, fiind prea­­ mari­in procct, să fie reduse.­­Pentru ca toți meseriașii s­ă cu­noască proiectul... s.'ai decis ca Duminică, la 2 d­. a. să se fie în­ sala „Pitiș“, o nouă întrunire a meseriașilor. Fes­pal. — . Cercul funcționa­rilor financiari din orașul no­stru va da, in sala societății de arme, un festival, care va în­ceti cu reprezentarea comediei „Avarul“ de Meliere, după care iu urma dani­ C­AMPIN­A. — Raszie. — In urma razziei făcute de către po­liția­ locală, au fost arestați Radu și Maria Blendea și Ion Popovici, toți din Transilvania­, în contra cărora existau ve­chi , mandate de arestare; d­­tsemenea au fost arestați și tri­miși la urma lor C. C. Dobrescu, Al. Atanasiu și Ion C. Drăghi­­cescu din Ploești, cari umblau fără nici un căpătâi prin oraș. Furt.­­ A fost arestat Dumi­tru­ Sim­ion, de fel din Glodenî, care a furat o curea de la mo­torul sondei No. 165 a societăței „Steaua Română“. Scandal. — Ion Rainovici, A­­lexandru­ [UNK] Mândaru și Ispas Costea (aceștia din urmă cu so­țiile), ducându-se eri" seară în cârciumă din­­*str. M. Cogâlni­, ceami­a lui Gh. Marinencu care este și socrul lui Rainovicî, în urma unei discuții ivite între cărei umăr și consumatori, cel dintâi a tras un foc de pușcă, fără insă­ a răni pe cineva. Toate acestea au provenit numai din­ cauză că soția lui Rainovicî și-a părăsit bărbatul fugind la­ tatăl său­. Întrunire. — Sindicaliștii din localitate au­ avut or­ o întru­nire de protestare contra legei de reorganizare a meseriilor și contra scumpire a traiului. SINAIA.—In jurul furtului... de la gară. Am arătat zilele trecu­te că la bufetul gărei Si­naia, s'a săvârșit­ u un furt prin spargerea­ tejghelei, i de unde s’a furat stana de 900 și ca autori ai furtului au­ fost arestați vânză­torii din bufet Vasile Martines­­cu de fei din Ploești și­ Gogu I­­vănescu din Slănic. In urma anchetei, făcu­te, d’a stabilit ca toată vinovăția cade asupra lui Vasile Martinescu care a și fost depus in arestul preven­tiv din Ploești, iar Gogu Ivănes­­cu nefiind vinovat a fost repri­mit în serviciul stăpânului său. TELEGA. —■ Ședință publică. —Eri, filiala „Sf. Voivozi“ a so­­cietăței ortodoxe naționale, a ți­nut ședință publică­ în biiserică. In­­orarea­­ de Cearnă asupra ac­­tivităței societăței pe aanul expi­rat, făcută de preotul Zi­ncules­­cu s’a arătat ca.in acel an s’au ținut sătenilor 12 conferințe, iar încasări s’au făcut in sumă de lei 482.30. Precedendu-se apoi la alege­rea comitetului parohial pentru anul viitor,, aui fost rea­lesî a­­ceeași membri cu deosebirea că s’a schimbat prezident», alegân­­du-se d-na Zinca C. Beta. A urmat, conferința preotului Zinculescu, despre iubirea creș­tinească. I. G. D. ECOURI ♦ Citiți sumarul calendar­ului „Lumea Ilustrata“ pe pagina 8*a. o. Toaleta splendide pentru lu­na Decembrie, conține :Chic Pa­risien’1 No. 161, Prețul Lei 5. Paris Elegant L. 5, ediția mice L. 3. Elegances Feminines L. 5 Un nou journal „Grand Lux’ No. 33 L. 8. Asemenea a apărut „Telítette moderne“ cu supli­ment de bluze. Prețul L. 2. Ig. Hertz, hotel de France. HOLERA în TARI Brăila, 23 Noembrie. Ne mai ivindu-se nici u­n caz suspect pe vaporul „Cidina“, cârt­ița găsea în carantină­,­toate mări­rile” sanihile de pe vas au­ fost ri­dicate. NOROCOASA ZI a acestei luni este **■ ZIUA DE 27 NOEMBRIE "® a când va avea loc tragerea marilor premii în săli TEATRULUI LYRIC (Leon Popiscn) . ka aceste mari premii oferite de ziarul „UOT ¥ ERSESiss in mod gratuit, abonații noștri ai enorm ®­ a câștiga splendida VILA „LUIGI“ ce s’a construit anume in vara acestui an, pentru această tragere. Vila e construită intr’o fermecă­toare poziție a Sinaei, pe strada I. C. Brătianu. Grăbiți-vă de a vă abona, nemaî rămânând decât 3 zile până la insetratia tragerii. Prețul abonamentului a rămas același. Un an lei 18 , șease Inni lei 9.15; trei luni lei 4.65 Cu începere de azi, casa administrației noastre este deschisă de la 8 dim. până la 10 noaptea NEÎNTRERUPT, până în seara de 26 Noembrie. procet de răspuns AL CASIEREI LA MESAJUL TUNULUI Adunarea deputaților,, reluând astăzi lucrările sale, se simte fe­ricită de a aduce Maiestății Voa­stre omagii de iubire și­ de adânc devotament.­­Entuziasmul cu care Maiestatea Voastră a fost pretutindeni în­tâmpinat, cu­ prilejul călătoriilor ce a făcut prin țară în cursul a­­nului acesta, și emoțiunea ce a­­ceste manifestări" de iubire au de­șteptat în inima Maiestății Voa­stre sunt o dovadă vie de strânse­le legături" dintre popor și Dina­stie. "Această unire dintre Tron și țară este un element esențial al puterii noastre de azi și o chezășie temeinică pentru viitor. Prezența Maiestății Voastre și a întregei Sale Familii la serbă­rile jubilare ale Universității de Iași a dat acestor serbări, o so­lemnitate deosebi­tă. —. Prin jert­fele făcute de Maiestatea Voastră pentru restaurarea monumente­lor istorice ale țării, prin nume­roasele încurajări date artei și ființei naționale, prin fundațiile culturale, — printre care o nouă fundație universitară întemeiată la Iași cu ocaziunea ‘ jubileului Universității, — și, mai cu seamă prin pilda de muncă dată tuturor, prin sentimentul împlinirii dato­riei, de care țara v’a văzut veșnic inspirat, Maiestatea Voastră se poate cu drept mândri că a fost factorul esențial in dezvoltarea culturală a României moderne. O strălucire deosebită a dat a­­cestor serbări universitare și­ pre­zența, la Iași, a trimișilor celor mai vechi și renumite­­ Univers­ități străine,­ consacrând­u-se­­ ast­­fel știința noastră ca element al culturii generale. . Adunarea națională, este viu mișcată și de dovada de deosebit interes ce Maiestățile, vor împă­ratul și Rege Francisc Iosif și îm­păratul .Ni­colae II au„,dat­­ Maie­stății Voastre cu ocaziunea, ace­stor serbări, binevoin­d a însăr­cina Trimișii extraordinari spere a Vă ad­­ce a­sig­urările lor de pri­­etenie-Ș­ire, Declarațiunile Maiestății Voas­tre că atitudinea noastra de ab­solută neutralitate față cu con­­­flictul isbucnit între două mari Puteri, cu cari suntem în bune re­­lațiuni, ne-a dat puti­nța de a con­tribui și noi la împiedicarea­ ori­cărei tulburări in Peninsula Bal­canică, și asigurările că România poate privi­ cu încredere viitorul, fiind înconjurată de­­ simpatia ge­nerală, dau țării o nouă ocaziune ca să prețuiască roadele politicei de liniștita demnitate ce România duce în raporturile sale cu cele­lalte State. , Sire: Suntem fericiți că starea­ îmbu­curătoare a finanțelor țării ne va permite să îndestulăm pe o scara largă trebuințele armatei.—Adu­narea națională voește întărirea armatei, această forță pusă în ser­viciul dreptului nostru, și a fost viu mișcată de cuvintele cu cari Maiestatea' Voastră­ ne-a vorbit de puterea de rezistență' și de valoa­rea m­orala a ostașului român.— Aceste­ cuvinte au cu atât mai mult preț,­­pentru noi, cu cât ele vin de la.Acela care a condus altă dată la izbândă armata română. ■ [UNK] Sire„­­îmbunătățirea stării economice a țării și ușurarea traiului la sate și orașe este­ obiectul­­ preocupări­lor noastre constante.—Vom stu­dia cu un interes deosebit proiec­tele de legi pentru vânzarea bu­nurilor de mână moartă la țărani, pentru suprimarea reducerilor de la pensii, pentru desființarea cla­selor de patente, cari" nu trec peste 10 lei, și pentru scutirea de impo­zit a chiriilor de la 300 lei" la jos. Vom da toata atențiunea noas­tră legilor pentru organizarea meseriilor, creditului și asigură­rii muncitorilor, legi cari, întărind și ocrotind elementele de muncă, vor spori puterea de producț­iune a țării. Sire, Art. 131 din’ Constituțiunea ță­rii, care cere ca, in cel mai scurt timp, să se facă o­ lege specială asupra descentralizării­­ adminis­trative, așteaptă încă aplicarea lui. Su­ntem ferieiți că guvernul Maiestății Voastre s’a gândit la o descentral­izare adm­­inistrati­va c­are, prin crearea de­ servicii­­ pu­blice locale, va­ ușura nevoile po­pulației,­­’a asigura un mers mai repede al treburilor Statului și­ va deștepta inițiativele individu­­ale înăbușite până azi de o prea m­a­re centralizare. Prefacerea organizării Univer­sităților și a­ învățământului pri­­mar răspunde trebuinței de cul­tură ce țara resimte din ce în ce mai mult. ■— Vom­­ studia cm in­te­res-legile -ce ni se­­-vor prezintă în aceasta. privință,­-precum­­ și -acele ,relativă la justi­ție, în admonistră­­ia internă­, la­ lucrările -pu­blice și la armată. Sire, însuflețiți de­ un adânc devota­ment, către Tron, strâns uniți îm­prejurul­­ gUi­ ernul­u­i . Maiestăți­i Voastre și pătruit­­i de ins­emnăta­tea operei la Care ne cheamă da­toria noastră de legiuitori, vom pune toată râvna și activitatea noastră pentru a lucra la înainta­rea și întărirea Patriei. Să trăiască Maiestatea Voastră. Să trăiască Maiestatea Sa Re­gina. Să trăiască Alteța Sa Regală, Principele Moștenitor al Tronului cu Augusta Sa Familie. Raportor, Virgil Arion. Os la Liga Culturală La sărbătorirea Căderea PlovKei, pe care Liga Culturală, secțiunea Bucu­rești, o org­anisează la Ateneul Ro­­­m­ân in seara de 23 Noembrie c­.­­se anunță următorul bogat program: 11 Corul s­eminarului Central. 31 Versuri, sise de d-șoarela: Tit» Barbu, Macri si Maria Filoti de la Teatrul National. 31 Melorii­ nationale, de d-na l­ăr­­cășanu de la Teatrul Național ș­i d. Corăscu, tenor. . . , 41 Monoloage, de d-nii Michellescu si P. lacovescu, de la Teatrul Natio­nal.51, Din flaut, de d. Solomonescu. 6) 3S Noembrie 187h ,^utorea noas­tră, atunci­ și acum. Cuvântare oca­­zională, cu­ proectiune, de d- Popescu Tudor, secretar 1 eed­- - București a Ligei Culturale. Preturile de Intrare anat: Stal I: 2 lei pentru 2 bilete de lo­teria Liget. Stal II: 1 leu pentru 1 bilet loteria Liget­an al III: 59 bani. Loja rang I: 10 lei pentru I« bilete loterie, rang V, 6 lei pentru 6 bilete loterie. Adică, îi» schimbul prețului care se plătește pentru intrare, sa capătă, in aceiași valoare, bilete de loteria Li­gei Culturale. Biletele de intrare se găsesc la se­diul Ligei, str. Lueger No. 1, iar fie­care zi, intre 9—12 și 2—B.' Citit! azi „f@sellap” cu următorul sumar: Primăria și semnele (poezie) dș Dă­­lacomptect. Senat manual de politică de I’re­­raieral. Sub cerul Uber, de C. Cosca. „Veselia" teatrală (Haralambie di­rector), de N. Secspîreanu. Prinderea lui Pantelimon (poezie) ■­ 1 de M. Fiai­muc. Corvada de ginere de Delamaidan. Scheletul dispărut de Liberie Dipo­­dentul. Povestea unui om leneș, de Ion Creangă. Fă-mi­nd m­e loc de Sache Saesä­uescu. Instrativ. Amintire duioasă.—Post­­restant. — Dama modernă. — O­m­­ J vend­e­ntilă. — Pretendent cu ori­ce preț. — Animale savante. — Prinde­rea lui Pantelimon. -începutul noului roman special al „Veseliei": CRANZOAIA­ PLTINEIU, mare roman de moravuri" administra­tive. . . VESELIA se vinde cu 5 bani în toata țara, . Pentru antînele școlare Instit­uți­unea Cantinelor școla­re din Capitală, cu sfertul în ca­lea Moșilor 137, ne trimite un ar­pel în­ care spune că, cererile de ajutor ajungând­ foarte nume­roase­­ în vremea din urmă, comi­tetul er­a hotă­rit să­ mai infiin­­țez­e două cantine in cele mai îndepărtate cartiere ale Capita­­lei. Cu chipul acesta, numărul cantinelor din localitate se va ri­dica la 19, d­eserreind aproape 42­ de școli primare din­ București.­­Cheltueliile de întreținere fiind, f­oarte mari, publicul e rugat să contribuiască cu oboiul sau la sprijinirea acestor­ cantine. Ofrandele se pot uimite d-lui" A. B. Sinișteanu, sta. Lascaa- Ca­­­targi (Banca Amza) stau d-lul re­­gizor școla­r V. Mircea, calea lanraonat la tren Gâmpina, 23 Noembrie. Aseară, la orele 5, a fost adus­, la spital Mo­ise Mihalache Dumi­tru, în etate de 21 ani, din Brea­­za-de-jos, tamponat de un tren de mea­rfă în halta Breaza. Numitul avea "cran­iul și sterpul fracturate și­ era în agonie. La ora 1 noaptea, nefericitul a. Încetat d­in viață. , , IULETISL ATMOS­im al Institutului Meteorologic — Pe ziua de 23 Noembrie —­­ In țară. — Timpul este închis și liniștit pretutindeni. In partea de sus a țarei îngheț, mai pronunțat care s’a menținut atât în cursul­ zilei cât și al nopței Temperata­, zile maxime au fost cuprinse,între -p3 ° Ta Constanța și­­ Ghimpați". (Vlașca), iar­­ cele minime ,între —1 ° .în mai multa­ localitatî. din­ vestul­ țărei și —12 ° la Sinaia­. Presiunea atmosferica• a .mai cre­­­scut în u­ltimile 24­ de ore cu 3 la 4 min., ea este astăzi dimineață la mijlociu către 775 mm. Precipitați­unii atmosferice n’a'* luaî căzut ru­căer’t.

Next