Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)

1911-11-01 / nr. 300

LA 27 NOEMBRIE In Sala Teatrului LIRIC (Leon Poposea) va avea loc tragerea marilor premii oferite de ziarul „Universul“ abonaților săi. „UNIVERSUL“ este singurul ziar din tara, care oferă abonaților săi premii —— DE CEA MAI MARE VALOARE — Cu un abonament la «Universul» puteți câștiga Una Mi la Sinaia Un dormitor de bronz, Un serviciu de ceai pentru­­ O elegantă garnitură de mo­i persoane. bile pentru salonaș, O mașină de scris «Erika*, Un dormitor de lemn fin, Una mașină de cusut de mână, O garnitură de toaletă japoneză, Una mașină de cusut de picior, O garnitură de mobilă pe intrare, Bijuterii fine și de mare preț, — precum­ și multe alte obiecte — [Mai]mic Grăbiți-vă de vă abonați la UNIVERSUL, tragerea pre­­puPr miilor de mai sus având loc luna viitoare. Osebit de aceste premii, toți abonații mai primesc în mod GRATUIT UNIVERSUL LITERAR, iar la fie­care abonament, un volum din in­teresantele scrieri — MEMORIILE REGELUI CAROL I — Cu toate sacrificiile ce face UNIVERSUL, prețul abonamentului a ră­mas neschimbat, adică : Um an, IS­let, 6 luni, 9.15, 3 luni 4.65. Pentru concurarea la­­ premiile de mai sus, abonații pe un an primesc 30 bonuri, cei pe 6‘ luni Uf, iar cei pe 3 luni 3 bonuri. Toată lumea să se grăbească a se abona la UNIVERSUL, spre a putea participa la frumoasele vremii, a căror­um se­ va face. LA 27 NOEMBRIE Războiul italo-turc — De la corespondenții noștri speciali — Soma 27 Octombrie. In toată Italia a produs o a­­dâncă indignare campania în­verșunată pe care presa euro­peană o duce de câteva zile con­tra expediției italiene în Tripo-­litania. Toate gazetele mari din Londra, Berlin și Viena publică regulat articole injurioase la adresa italienilor pe cari îi tra­tează drept briganzi și veștejesc mișcările armatei lor în Tripoli, acuzându-i că măcelăresc fără milă și în massă populațiunea indigenă. In acela­ș timp tele­gramele care anunță, victoriile fictive ale­­ turcilor găsesc locul de onoare alături de aprecierile puțin favorabile ce­ se fac asu­pra soldaților italieni și căpete­niilor lor. Această campanie pe care o­­ duce presa europeană contra I­­t­aliei se explică aci prin urmă­toarele motive: 1) în ce privește presa vieneză și cea berlinezii italienii sunt convinși că pro­prietarii marelor gazare austro­­germane fiind în acelaș timp bancheri și ocupându-se cu ma­­nipulațiunile de bursă, aveau­ tot interesul să nu scadă prea mult acțiunile turcești și de aceea cău­tau să pue în evidență vitejia ar­matei turcești și înfrângerea în­chipuită a celei italiene. Numai acestui fapt se datorește răspân­direa celor mai senzaționale știri venite din Constant­in­opol și­ cari anunțau­ zilnic victoriile turcilor în Tripolitania. 2) Presa engleză a crezut că n momentul să contrabalanseze autoritatea de care se bucura Germania în imperiul otoman ,și să dea dovezi de prietenie tur­cilor, acuzând pe italieni de pi­raterie și neomenie. De aci ar­ticolele înverșunate publicate în cele mai mari gazete londoneze. La toate acuzațiile aduse de pre­sa engleză italienilor, a­ răspuns zilele acestea Jean Carrère, co­respondentul ziarului francez „Le Temps“ printr’o scrisoare foarte energică, în care se miră­ că tocmai englezii, cari au­ pus mâna pe mai multe colonii în lume s’au găsit să vestejească acțiunea italienilor. In ceea ce privește acuzați­unea ce le-o face că se poartă nepincnos cu populația indigenă, Carrère du­pă ce aduce la cunoștința engle­zilor nenumărate fapte care do­vedesc contrariul, se întreabă dacă poporul englez n’ar trebui să fie cel din urmă, care să se indigneze de o conduită inuma­nă în timp de campanie, el care ia­ săvârșit acte de barbarie față de un neam de oameni civil­ia­ți și de eroi ca burii. 3) In sfârșit, la ace­ste două motive particulare care au deter­minat campania italofobă, se mai adaogă unul general și anu­mțe cenzura, care a fost cu ade­vărat exagerată și lipsită de cel mai mic bun simț. Telegramele cele mai inofensive trimise de corespondenții marilor ziare din Europa când nu erau oprite den­­întregul, erau mutilate îngrozi­tor. Gazetarii văzându-se în im­­posibiltate să-și exercite meseria lor,s'au recurs la diferite trucuri, dar au fost descoperiți și siliți să renunțe de a se mai servi de telegraf. Au început atunci să trimită pe ascuns coresponden­țe în care“ scriau tot ce le cădea la îndemână, fără să se ostenească de loc să con­troleze veracitatea faptelor. I’e de altă parte trim­eșii speciali de la Tripoli fiind opriți de a urma pe câmpul de luptă anua­la și nevoiți să comunice gaze­telor lor numai știri absolut ofi­ciale, au părăsit de voo de ne­vée Tripolitania și întorși în pa­tria lor și-au vărsat cum au știut mai bine, în paguba italienilor, toată supărarea ce le-au­ cau­zat-o cenzura și autoritățil­e militare. Campania presei nu a reușit însă să fie o piedică pentru gu­­­vernul italian, care a continuat­­ acțiunea începută și chiar pe ziua de erî a notificat Puterilor anexarea definitivă a Tripolita­­niiei și Cirenaicoi. Pe când presa europeană e indignată de acțiunea italienilor în Tripolitania și îi acuză că măcelăresc fără­ pic de milă po­pulația indigenă, corespondenții ziarelor din Roma, aflați la Tri­poli, povestesc zilnic epizoade din războiu, care dovedesc toc­mai inima bună a soldaților i­­talieni. . Astfel, un brav bersalier ca­re fusese rănit pe la spate de gloanțele arabilor trădători, pe când se căznea să ajungă la am­bulanță ca să i se panseze rana, a fost atras în dosul unor ruini de ghet­eie unui copil. Indrep­­tând­u-se cu mare greutate spre lacul de unde veneau planșetele, a dat de o mică arabă, o fetiță de vre-o 4 ani, care fusese lăsată în părăsiri acolo de părinții săi, în fuga lor disperată din Tri­poli. Bunul soldat a căutat să liniștească copila,, să o acopere în hainele sale călduroase și luân­­d-o cu sine a dus-o în cortul de campanie, unde a împărțit cu mica Patria hrana sa. De aci în­colo camarazii bersalieru­­lui avură cu toții atenții dră­gălașe pentru co­pilă, care trăia lângă ei și care deveni astfel „fata regimentului“ primind nu­mele de ..italia“. Intr’o bună zi însă, tânărul bersalier, care sal­vase fetița, primi ordin de la superiorii săi să o predea cara­binierilor din oraș, ca să n’o expue mai mult focului după câmpul de luptă, unde însoțea regulat, pe noul său părinte. Cu durerea la inimă bietul soldat care se afecționase atât de mica arabă, a trebuit să se supun­ă or­dinului și să o ducă la sediul ca­rabinierilor din Tripoli. Despăr­țirea a fost, din cele mai mișcă­toare, fetița, nevoind cu nici un preț să-­și deslipească mămuțele di­n jurul gâtului salvatorului ei plângea cu hohote și săruta pe bersalier, care era cu Lacrimile în ochi. Un deputat, care era de față puse capăt acestei emoționante scene, luând fetița sub protecția sa și recomandând-o călduros nobilelor doamne de la Crucea Roșie, aflate pe bordul vaporu­lui Nem­fi. Ducesa d’Aosta, care face serviciul de infirmieră ală­turi cu cele mai caritabile „signore" din aristocrația itali­ană, a primit cu brațele deschise pe mica arabă, care in mijlocul îngrijirilor cu adevărat mater­ie de­ care a fost înconjurată și a tuturor bunătăților și jucării­lor «Ie care a fost încărcată, si-a uitat necazul. Tânărul bersalier s-a întors pe câmpul de luptă a­­sigurat că și-a lăsat „copila“ în mâini bune. A cerut insă colone­lului său­ permisiunea de a a­­dopta fetița, care i-a devenit așa de dragă. Pe lângă scenele dramatice ce se petrec în campania tripoli­­tană, nu lipsesc, și cele vesele, cari dovedesc că soldații italieni departe de a fi descurajați și triști, cara insinuează o parte din presa străină, caută chiar in mijlocul gloanțelor subiecte de râs. Astfel, zilele trecute, s’au a­­m­uzat grozav pe seama dușma­nilor, cari voiau cu ori­ce preț să atace un regiment de bersa­lier­. Câțiva soldați mai hazlii au­ făcut o paiață pe care au îm­brăcat-o cu u­niforma de bersa­lier și au înfipt-o­ pe o înăl­țime. Turcii crezând că o de­ ,.a­­devăratele” au­ început să tragă la focuri în biata paiață, care rămânea veșnic în picioare spre hazul autorilor farsei și a celor­lalți bersalieri ascunși în șan­țuri. Ca să facă tot­ mai în ne­caz turcilor, soldații italieni schimbau poziția paietei din când în când și dădeau astfel și mai temeinic iluzia că e un adevărat bersalier, care „se ne infischid" de gloanțele lor. Glu­ma a durat până când turcii în­furiați au­ scos tunurile, ca să nimicea­scă pe bravul bersalier de carton și când soldații ita­lieni au căutat să le răspundă la iei. Numai că acum nu mai era vorba de păpuși turcești ci de soldați în carne și oase, cari că­deau grămadă printre rândurile turcilor. E. Porn. Constantinopol, 29 Octombrie ’Corespondenții ziarelor strei­ne din Tripolitania semnalând acte de o cruzime medievală să­vârși­tă de italieni asupra indi­genilor, au­ îndârjit și mai mult pe turci, cari sunt hotărîțî să opue o rezistență învierșunată la infinit. Cel puțin în momentul de fa­ță părerea generală a pentru continuarea războiului în ex­tremis. Patriotismul musulman se a­­firmă în modul cel mai puter­nic pretutindeni, dar mai cu de­ MARȚI, 1 NOEMBRIE 191Î osebire în Egipt, unde s’a sir­țis până în prezent, prin subscrip­ție publică suma de un milion pentru ajutorarea voluntarilor din Tripolitania numai mama kedivului a oferit­ 6000 km­ val­uri pentru 'răniții’ din Trilpoliania și s’a angajat să îngrijască de 1500 de răniți pe socoteala ei pe un timp de patru luni de zile. După atâtea ședințe zadarnice și meschine din cursul acestei săpăm­ânt, erî, Jouî, când se ți­nea a cincea ședință ca urmare a celor patru, ființe în Pakla­men deputatul tripolitan Șer­­van-bey, sosit pel neașteptate de pe câmpul de război­, ca, un trimis special al Dumnezeului otmaniaon. Șervan-bey începe prin a spu­ne că vine direct de pe câmpul de război, ca să combată răul ciumei care roaide în continuu inima Bizanțului. Fac parte din grupul opoziției, declară oarato­­rul, însă aceasta nu mă oprește să mărturisesc că luptele noas­tre intestine produc în interior, dar mai ales în inima acelor bravi luptători de pe câmpul de război ș­, o impresie din cele mai dezastruoase, cu atât mai mult cu cât ei nu înțeleg ca în a­­ceste momente decisive pentru existența patriei otomane să e­­xiste ambițiuni personale cari să primeze preocupațîunile noas­tre de căpetenie: Salus Patriae suprema lex este. D. Servan bey a vorbit cu a­­tâta convingere în­cât întreaga Camera­ a recunoscut că se gă­sește în calea cea mai greșită și a renunțat, de a continua dis­cuția zadarnică asupra unui incident datorit, mai mult unei ambiții personale. Toți deputații și-au dat mâna și și-au­ luat angajamentul ca opoziție, guvern și­­ armată să dea tot ajutorul celor de pe câmpul de­ războiu­, cari își fac cu prisosință datoria față de scumpa noastră Patrie. S’a votat o moțiune prin care se declară mulțumiți de explicațiile minis­terului de razboiu și ai marelui vizir în incidentul Luîii Fikvi­­bey, exprimând toată încrederea in guvernul actual. Moțiunea a fost salutată cu cel mai mare entuziasm și sub­liniată cu ap­a.uza furtunoase și îndelung repetate ale întregei Camere. Noua deviză a Camerei este, ca să lase în pace guvernul Said pașa cel puțin patru luni de zile, renunțând la interpelări cu intenții de obstrucționism. Numai d-rul Hiza Telik a pro­testat cu cuvintele: „Dacă nu-mî d­ați voie să­ vor­besc în Cameră, atunci am să îmi vărs focul împotriva guver­nului în ziare“. Prin aceasta declarație a filo­sofului Riza Tewfik Camera s’a convins odată mai mult, că d-*A e mânat în luptă de pasiune personală iar nu d­e amorul sa­cru al patriei. Peiotul. Adunarea pierală extraordinară a Societăți camanate de tram­vaie Acționară societății comunale de tramvaie s’au întrunit erî d. a., în sala de ședințe a cercului comercial și industrial, spre a delibera asupra chestiunilor fi­xate prin ordinea de zi a ședinței trecute care, după cum se știe, a fos amânată din cauza lipisei numărului de membrii prevăzut de statute. Adunarea de erî s’a conside­rat legal constituită cu numărul acțiunilor reprezentate. D. C. Nacu, prezidentul con­siliului de administrație, prezi­dează această adunare generală și aduce în discuție prima ches­tiune indicată în ordinea de zi: alegerea unui membru în consi­liul­ de administrație în locul decedatului Take Protopopescu. Se procedează la alegere și e ales prin aclamațiuni d. 1. G Saiia. Urmând a se citi darea de seama a consiliului de adminis­trație asupra mersului societătei de la­ data ultimei adunări gene­rale, 19 iunie 1911, membrii pre­zenți căror această dare de sea­mă li s’a comunicat mai înain­te, declară, că au luat cunoștin­ță de cuprinsul ei. In urmă se ia în discuție acți­unea întreprinsă de gurvern îm­potriva societatei. D. Dim. Cornișa , luând cuvân­tul spune­ că aceasă adunare ex­traordinară a fost motivată de i îm­prejurări extraordinare. So­cietatea comunală de tramvaie a fost împiedicată de a lucra, de către unul din acționarii săi, de primărie. Expune, după aceea, împrejurările cunoscute ce au precedat acestei adunări gene­rale. In ceea ce privește in­ten­­țiunea guvernului de a veni cu o­­ lege pentru desființarea so­cietăței, crede că ea va crea un­­ precedent nenorocit, întru­cât nu e exclus că mai târziu oameni puțin scrupuloși ar putea să u­­zeze de acelaș mijloc arbitrar spre a lovi în institutului și in­trepid î­­­deri necesare. Guvernul se putea­ folosi d­e la început de un alt mijloc Legal și civilizat, se putea adresa­ justi­ției, dacă e încredințat cu tot di­nadinsul că primăria a fost pă­gubită. Ceva mai mult, îi este descrisă calea corecțio­nală de e convins și poate dovedi că s’au săvârșit incorectitudini. Citează un fapt puțin cunoscut, spre dovedi că societatea de tramvaie n’a fost creată ca o întreprinde­re de partid, cum s’a zis: d-sale îi revenise la subscriere 75 de acțiuni, iar «f­iul I. I. C. Brăti­­an­u nici una și a cedat d-sa șe­fului partidului liberal 25 ac­ț­i­­uni. E convins că se lovește în această societate, pentru că e­aci numai capital românesc și e trist ca în țara­ noastră să nu sa poată face nici o întreprinde­dere fără participarea capitalu­rilor străine; și cum s’ar putea face când lipsește siguranța ace­stor­ întreprinderi. Față de capi­talurile străine, guvernul n­’ar fi avut curajul să ia măsuri de fe­lul celor ce a luat împotriva so­cietății de tramvaie. Acționarii să nu se intimide­ze , interesele lor sunt bine apă­rate. Guvernul a fost chemat în fața justiției și acțiunea sa ar­­bitrară, va trebui să înceteze. D. C. Nacu spune, că s’a adus învinuirea societăței că, la cere­rea primăriei, a refuzat a da li­sta acționarilor societăței. Dar reprezentanții comunei în, consi­liul, de administrație, cunoșteau din registre numele acționarilor. S’a­ refuzat să se dea o listă, pentru că acționarii puteau fi importunați de mijlociri ten­oe­n­­tioase făcute cu scopul de a-î intimida și determina să vândă acțiunile. D. Barbu Păltinean­u stabileș­te la început că societatea n’a decit constituită ca o întreprinde­re de partid. Dovadă e și faptul că au fost consultați șefii parti­­delor­ de­ l opoziție, cărora li s’a cerut câte un reprezentant ’ in consiliul de administrație. Vorbind de campania dusă împotriva acestei societăți, spu­ne că la început s’a arătat că so­cietatea e rău condusă, acționarii erau compătimiți. Acum, dim­potrivă, se susține că întreprinde­rea nu va folosi nimănui de­cât acționarilor. Reaua credință e evidentă. D. inginer Bădescu, directorul societăței, un admi­nistrator excelent­, de o lăudabi­l­ă energie și pricepere, a fost primit pe încrederea d­-lui ingi­ner Saligny,­ fostul profesor al d-lui Bădescu. Tot așa și d. Bu­șită, subdirectorul societătei. Ori­cum­ ar fi motivele ce poa­te să aibă d. ministru de inter­ne să ducă cunoscuta campanie împotriva societătei, e de neîn­țeles de ce a oprit circul­ați­iunea tramvaielor? Putea să ia orice alte măsuri, dar oprind o între­prindere în care sunt reprezen­tați nu numai banii acționarilor dar și ai primăriei, cum își poa­te închipui d-sa, cum își poate închipui cineva, că nu ar fi chem­mat la răspundere pentru o ase­menea faptă? Altminteri, se vor mai găsi miniștri cari să-și spu­nă: „îmi fac jocul meu, fiindcă nu prăpădesc averea mea, ci pe aceia a­ ministerului de interne, ori a primăriei“. Ceea ce se face azi e un delict civil. Conchide, spunând că în țara aceasta și pretutindeni,­­ sunt două feluri de lovituri ce se daîi: unele pe cari le dau­ guvernel­e, asupra căror justiția e chemată să se pronunțe, asta când se sperne, de pildă, că guvernul va veni în parlament cu o lege de desființare de felul celei anunța­te. Această din urmă e o lovitu­ră de Stat, fiindcă se confiscă, a­­veri private, se expropiază im­nuri prin­tr un arma d­e putere legislativă. Pe lângă sprijinul acționa­rilor, vom avea, fără îndoială și sprijinul opiniei publice, că va este acționarul cointeresat al­ bunului mers al Statului. Credem deci că lovitura de Stat nu se va putea întâmpla. D. C. Dlagi Theodorad­y mul­țumește consiliului de adminis­trație în numele acționarilor, pentru modul, cum leau­ apărat interesele societăței, și-l asigură de solidaritatea dintre acționari,­­astfel că poate continua să-și fa­că datoria cu aceiași energie, ca până acum. D. C. Nacu asigură, pe acțio­nari că drepturile lor vor fi­ a­­părate cu toată energia de care va fi nevoie. Discuț­iunea încheindui-se, cf. Dim. Comșa propune și se vo­tează următoarea MOȚIUNE : „Acționarii societății comu­nale a tramvaelor București, reuniți astăzi, 30 Octombrie, în a­­dunare generală extraordinară. „Ascultând darea de seamă a consiliului de administrație despre cele întâmplate după ul­tima adunare generală; „Având în vedere acțiunea menționată in darea de seamă și desbaterile urmate; „Ținând seamă că chestiunea existenței socieitățe­i es­te supu­să justiției, singură în drept a se pronunța ; „Considerând că desființarea unei societăți, în stare de func­ționare, pe cale administrativă este ilegală; „In vedere că acuzările adu­se de consiliul comunal și mi­nisterul de interne sunt absolut nefondate și că drepturile socie­tătei s­unt călcate toc­mai de a­­cele autorități, cari au cerut concursul subscriitorilor pentru un serviciu public ; „Adunarea, respinge cu ener­gic to­ate acele acuzări ; protes­tează în contra măsurilor arbi­trare de a opri­­ societatea în funcționarea ei; aprobă in totul măsurile luate d­­e consiliul d­e administrație învitân­du-i ca pe toate căile legale să ajungă a face ca societatea să­ fie menți­nută în drepturile­ ei și să fie satisfăcută de toate pagubele a­­duse. „In vederea" realizarea ame­­nințărea ce se f­ ace, ca prin lege specială, trecând j­i este orice principiu de drept și cu viciu­lm constituției, să se hotărască desființarea și lichidarea socie­tăței, roagă pe d-nii M. Blank ș­i B. Păltineanu să­ ceară au­diență M. S. Regelui, pentru ca, expunând situ­ațiunea, să solicite înalta sa protecțiune fa­ță de această nerespectare a le­gilor, prin călcarea în picioare a drepturilor contractuale și violarea constituției“. Ședința s’a ridicat la orele 4 d. a. I­Ș-C. ALEGEREA B ai BAROCI­ 9E ISTOV­ Eri a fost alegerea noului con­siliu de idisciplină al Baroului a­­vocaților din jud. Ilfov. Biuroul electoral s’a format la orele 12 ziua. A fost­ compus din d-nii Gh. Marinescu, Al. Durăs, G. Aslan, și M. Mora sub preșe­dinția d-lui procuror general Să­­rățeanu. L­a ora 5 s’a închis urna. Au votat 36S d-ni avocați. A fost socotit nul un vot. La ora 8, terminându-se des­­puerea urnei, au fost proclama­ți aleși: d­. M.­ Antonescu de­can, cu 340 voturi, iar membrii d-niî. D. Comșa, cu 239 voturi, P. Sadoveanu cu 2­ 22, X. Alexan­­drescu cu 189 și J. Th. Florescu cu 186. Pentru celelalte 2 locuri de membri in consiliu a’a­i declarat balotagiu. Alegerea va fi Duminica vi­itoare. Seara cu M. Antonescu a oferit celor ce l-au­­ ales o agapă. ÎNCĂLȚĂMINTE de LUX Elegante și e­tnic Se cumpără trumaá la fiarele jpagasix­­eiera­ lin ficrit ; --------­"r’T."T- Piața Sf. Anton, calea Moșilor No. 1, 3 și 5 ---------­Bogat asortiment în articole de : PÂNZĂRIE, MANUFACTURĂ, MĂTĂSURI, GARNITURI DE ROCHII, COVOARE, LINOLEUM, etc. gelier propriu pentru confecționat RDCJU și 3^ÎCJ­ £ În 841 /ilnie sosesc ultimele noutăți. PREȚURI CELE MAI CO­­­­EN.VBILE. Expediție promptă, fu provinele Întrunirea liberală DIN SALA 1ERMA1A EKi, după amiază, s-a ținut în sala clubului german din str. Brezoianu, întrunirea clubului li­beral din Capitală și a reprezen­tanților organizațiilor liberale din provincie. Au luat parte un foarte mare număr de membri ai partidului. Președinte a fost proclamat d. Fusea, care după ce a salutat pe cei de față îndemnându-i la luptă a dat cuvântul d-lui M. Fere­­chide. Discursul d-lui Ferechide D. Mihail Ferechide, după ce a arătat în ce împrejurări s-a re­tras partidul liberal, a relevat faptul că guvernul actual e de­parte de a corespunde chiar idei­lor conservatoare. Guvernul acesta a întronat ile­galitatea­­ și arbitrariul și nu fa­ce decât operă de distrugere. Par­tidul liberal are datoria să încea­pă lupta de răsturnare a guver­nului și paralel cu această luptă sa caute să realizeze reforma e­­lectorală, prin lărgirea­­ dreptului de vot, reformă, care a ajuns de o absolută necesitate. (Aplauso). Discursul d-lui George Mârzescu D. George Mârzescu, de la­ Iași, a luat apoi cuvântul și a relevat de asemenea ilegalitățile guver­nului de azi. D. Mârzescu a stins ea alături de acțiunea negativă care constă în răsturnarea guvernului, parti­dul liberal­ trebue să lupte pentru Codificarea Constituției, în sen­sul introducerii votului obștesc. D. Mârzescu declară că are man­dat din partea partidului liberal de l­a Iași, ca să cea­ră introduce­rea votului universal. (Aplause). Discursul d-lui Emil Costinescu Fostul ministru de finanțe, în­cepe astfel: „N’aveam de gând să vorbesc. Voiam să las tinerilor această sarcină. Eu am mai multă parte în trecut decât în viitor“. D. Ion Brătianu (întrerupând): Să nu faci făgăduezi pe cari nu le poți ține. (Aplause prelungite). D. Costinescu.— Viitorul e al tinerimei. Noi bătrânii trebue să dăm sfaturi tinerime, care e che­mată, să facă acțiunile. Partidul liberal e singurul par­tid de guvernământ din țară. Toate celelalte sunt partide nu­mai când le cade puterea în mâ­nă de-a gata. Partidul liberal știe să ia puterea. El are datorii și la guvern și în opoziție, în opo­ziție când trebue să vegheze ca să nu se strice ceea ce a făcut la guvern. Pentru aceasta se impune în primul rând ca partidul să fie ți­nit, să nu se mai ivească dezbi­nări între frați de aceiași, credin­ță politică. Aceasta unire este necesară, a­­tăt pentru divulgarea tuturor fă­­ră­de­legilor cari se comit de gu­vernul actual, ilegalități cari, spune oratorul, nu se­­ denunță toate, cât și pentru ajungerea i­­dealului partidului liberal. Astăzi legile nu mai sunt legi. Legea cârciumelor a rămas o lite­ră moartă, căci se deschid pretu­tindeni cârciumi fără nicio re­gulă, deși legea oprește aceasta. Trebue să fim astfel organizați, spune d. Costinescu, încât toate fără-de-legile să fie denunțate și să se poată alcătui dosarul lor. Trebue să fim uniți pentru că s’a apropiat timpul când partidul li­beral va fi nevoit să vie la pute­re în numele domniei legilor. Gu­vernul vrea să distrugă și refor­mele noastre agrare căci vor să desfințeze consiliul superior al a­­griculturii, care e o garanție a reformei agrare. Noi vom reveni la guvern ca să desființam toate fără­de­legile a­­cestui guvern și pentru a pune un capăt corupțiunei electorale de azi. Azi nu mai avem reprezen­tanța națională, dar reprezentan­ță­ a corupțiunei și a desfrâului. Alegătorii de­­ azi sunt in discre­­­­ția acelora cari au bani, intr’o lo­calitate unde ambii candidați s’au înțeles să nu dea bani, alegătorii n’a­u mai venit la vot și calificați de tâlhari pe candidați, fiindcă n’au venit să-i plătească. Ori, a­­­ceasta stare de lucruri trebue să înceteze, colegiile electorale tre­­buesc lărgite. Această reformă trebue discu­tată și partidul liberal trebue să fie pregătit să o îndeplinească. (Aplause). Discursul d-lui Al. Djuvara Fostul ministru de externe spu­ne că partidul liberal a fout în­totdeauna meritul de a amânta toate aspirați­uni­le mari ale nea­mului. El concepe cu înțelepciu­ne și execută cu tărie, atunci când a venit momentul unei reforme. Formele de azi sunt învechite; ele nu mai corespund timpului. Masse mici sunt lăsate sub in­fluențe din ce în ce mai pericu­loase. Cele trei colegii electorale de azi, sun­t Întocmai ca cele trei bile de biliard, pe care mâna cea mai abilă se mișcă sub influența tuturor bandelor. Ori, acest joc constituțional, căci a devenit un joc, nu mai corespunde timpului de azi. Trebue sa se puc în miș­care m­assele mari cari să se miș­te de forțele neînvinse ale idea­lului național, după cum valurile mărei se mișcă de forțele naturii. După ce am făcut tot ce ome­nește a fost posibil, pentru ridi­carea economică a țărănimei, a­­cum trebue să chemăm poporul la viața publică, la lumină. Ț­ă lăsăm înțelepciunea și tac­tului partidului, să găsească for­mula cea mai bună. De un lucru să fie sigură toată lumea, că vor fi chemați la viața publică cât mai mulți posibil. Pentru realiza­rea acestei opere, trebue să în­frânăm pornirea de distrugere a adversarilor noștri. Pe de altă parte, trebue să fim strânși uniți în jurul șefului, care e cea mai înaltă expresiune în organizația politică a partidului, și care nu poate sta acolo unde e, decât dacă se simte înconjurat de căldura întregului partid. Sălbătecia cu care s’a pornit o campanie ne­demnă împotriva șefului nostru, de către acei care se prăvălesc u­­nii pe alții, cari se agăță unii de alții pentru ca să se ridice unii contra altora, nu merită decât un singur răspuns: solidaritatea par­tidului și dragostea cu care par­tidul înconjoară pe șef, care e depozitarul cel mai autorizat al i­­dealului partidului. Discursul d-lui V. Morțun D. Morțun e chemat sa vor­bească. Suindu-se la tribună d-sa apune: „Pentru ce mă chemați să vă vorbesc. Ca tânăr? Am încetat de a mai fi. Ca bătrân? încă nu-mi revendic această autori­tate. O voce.­ ca unul din­ iniția­torii idealului de azi­ al partidu­lui liberal. (Aplause.) D. Morțun. Inițiatorii acestui ideal sunt chiar întemeietorii partidului liberal. Acei cari și-au­ închipuit că eu eram inițiatorul, au avut o iluziune. Am fost din­tre acei numai cari au aprins lumina. Eu m­ă pot mândri că a­­tunci când nu eram în partidul liberal, am fost singurul care am susținut că numai partidul liberal e în stare să realizeze i­­dealul votului universal. E o mândrie pentru mine, care am intrat fără condițiune în parti­dul liberal, să constat că azi partidul liberal realizează acest lideal. Partidul acesta a știut să-și facă în­totdeauna datoria. Atunci când a fost vorba de în­făptuirea neatârnării noastre ca Stat, aveam um guvern conser­vator care însă n'a avut încre­dere în puterile -națiune­ și n a voit­ să scoată spada. A venit în­să Ion Brătianu bătrânul, și a scos spada, spunând că dacă va triumfa, atunci va fi câștigat pentr­u­­ țată neatârnarea ei, iar dacă nu, atunci își va răpune vi­ața cu un glonte. Ei bine, n’a fost un glonte pentru Ion Brăti­anu, dar o statuie de bronz, a fost nemurirea personalităței sale, consacrată odată cu inde­pendența țarei. Și azi când o chemată țara să facă­­ un pas înainte, deci tot într’o chestie de încredere un masselo țăreî, e tot un Brătianu care o face. Feri­­­cose această sămânța căreia i-a fost. dat să făptuiască indepen­dența țărei de tatăl și o reformă tot atât de mare ,ie urmașul să­u­. Să luptăm dar cu toții strâns uniți in jurul șefului, pentru a­­tingerea acestui ideal.­ (Anlau­­se). Discursul d-lui I. Brătianu După ce vorbește d. I. Mites­­cu, de la Craiova, care aduce asentimentul colegilor săi la toate cele spuse până­ acum, îi urmează d. Ion Brătianu. Șeful partidului liberal este primit cu aplause entusiaste. „Ce contrast­ spune d-sa. Noi suntem in opoziție și ați au­zit cuvântul acelora cari mi­’a fi precedat—­noi gândim cu toții la reform­e—pe când în fața noas­tră avem un partid la­ guvern, care deci ar trebui să aibă răs­punderea directă a intereselor celor mari și pe care ar trebui să-i lumineze și greutățile in­terne de erî și greutățile exter­ne cari sar în ochi și celor mai puțin inițiați și care cu toate a­­ceastea, n’are de­cât­ o unică preocupare meschină, de a dis­truge totul. Un guvern care în­țelege egalizarea cu noi prin distrugerea operei noastre, iar nu prin înălțarea până la ea. Guvernul acesta, în mai puțin­­ de un an, a făcut două făgă­­duiele, imposibil de realizat, cu ușurința cu care a promis că se va realiza. A fost întâi in tim­pul campaniei electorale, făgă­dui­ala ieftenirea traiului. N’a­­veți de­cât să vă duceți în ori­care piață a țarei pentru a vă convinge cum ați ieftenit traiul. " A doua făgăduială a fost ace­ea a asanărei moravurilor. Ori, se știe de toți cum a respectat a­ Corat­­itatea Eviliptică fila Bncuri și a Suns tot lim­ m gersoasă p talpa asMți La 1/14 Noembrie a. c. se va deschide în locatea școalei de co­merț a Comunitatei Evangelice, Strada Știrbey-Vodă, 37, un curs de limba germană și de corespon­dența comercială în limba ger­mană pentru adulți. Metoda de învățământ întrebuințată face cursurile accesibile și acelora cari posedă numai o cunoștință foarte limitată sau nic­i o cunoș­tință a limbei germane. Lecțiile vor avea loc de trei ori pe săptămân între orele 81­­—10 jumătate seara și vor fi continuate până la­ 80 Aprilie (13 Mai) anul școlar. Taxa de Lei 5. — (cinci) pe lună este plătibilă la casa Co­­munității .Strada Luterană 10. Informațiune­a se lua la direc­țiunea școalelor, Str. Luterană, 10 Efiria Css&artifel Erasgeics 777 Arta de a se face iubit prin procedeu­­­ științifice cari nu dau greș nici­odata. Metode pentru a de­veni placut, simpatic și irezistibil. Me­tode pentru a cuceri persoana doriții. Cine dorește a reuși in amor are ab­solută trebuință de această carte. Tri­mit prospectul gratis. — I. Glier­­schel, Dorohon­i. Mărirea Magazinului „PLASGaze AUR“ Beorge I. Stoenescu Strada Barăției No. 28 Cu noi secțiuni «ie : Stofe pentru mobile, Go­blenuri, Plușuri de mă­tase­, Lâna, ț­egetari, $!<»­­keturi, Moaruri de mătase și bumbac. Perdele bro­date și de tai. Ib­ise-Bri­se, etc. cum și Olăndurî. Și­­r‘oane, Stanforseu­rl, lîro­­deriî, Torsomra, Valan­­siene etc. 740 Toate mărfurile se vămi dotăi deviza magazinului, mai eftîi» cu ori­unde. Di*. Ilie ConstantinCiScn JBoale de OCHI, Urechi Nas și Gát. Wi, Str. Știrbei Vodă. 1.lî Telefon 27,81. 4 iunn.—0 d. a. 556 3TU1G.PANDELISCO fost Com­is­ al Spitalului Colțea loaie și opera imn i de @din STR. COLȚIÎI 10­778 — Consultații de la 5—7 i. m­. — N­OTIK­EJ și chirurg la spitalul filantropia Consu­ltațiuni chirurgicale, boli de femei și­ operațiuni 3—3. Str. Știrbei-V­odă 17 827 Telefon 1/19 Dr. ȘTEFANESCU Specialist, pentru boale «­e PIELE, SIFILIS, VENERICE, PAR, RAZE X, ELECTROTER­A­PIE — ANALIZA SÂNGELUI — Cons. 1-3. Lucaci 21. La clinica sa particulară str. Plantelor 48 de 1 11-12 și 3-6 p. m. 830 Dr. CEALIC Medic secundar in serviciul boali­lor urinare ai d-lui Dr. Idoresen de la spitalul Coltea 814 Beale Boetta-Bricare Manea Brutaru 22. Consults­­? Ocazimio Desch­izând un bogat asorti­ment de covoare veritabile turce­ști și persiane, aduc la cunoștința onor public că vând mai eftin cu 40 la sută ca ori­unde. Onor pu­blic este rugat a vizita Expoziția de covoare spre a se convinge. Cu toată stima Ahmed Abdil Zaade Cal­ea Victorie,08, (casa Crețeanu). Dl. C. RADULESCU DOCTOR. ÎN DREPT Fost Magistrat și Sub-director gene­ral al Închisorilor AVOCAT­E(ZL m X­­T­A­­T IN Str. ȘTIRBEI- VODA: TELEFON 16/1­ 869 Illem­­iu­l praf tradolin 4 »" Este cel mai b­ iin preparat pentru întreținerea în perfectă curățenie și li­g­enă a dușumelelor, ntosaicului și linoleum a­­ inșitinelelor, etc. înlătura praful și o zimifică aerul. Uns odată în 2—3 săptămâni, economisește spă­latul zilnic, deci menținerea cu ,,li l„ A 8­0 li 1 !N A“ care costii numai 90 bani ktrr­­o mai p­ut­in de­cât spălatul cu apa, caeí e­­conomisește mult timp „I­ l­ A 3) O L 1 N­A“ este recomandabilă pentru școli, spi­tale, h­oteluri, restaurante, cafenele, localuri publice,­­ cinematografe­, ma­gazine, și în case particulare, etc. etc. Se vinde mumai in bidoane origi­nale a 5 rin', cu capsula fabrice?. Espozit ten. psnic­ii București și întreaga țară Carl Zimmer IV Co. kt «ELEFANT». București, strada Lipseanî 86.­In Iași­­ și Moldova de sus la Marcovici & óalatzami «La Elefantul». Strada Gol­ia 54. 449 • peni sus • curățit­­ul mașine­­lor* se căută și se custi­­păra de către adsixinis­­ti*ația ziarului „UNIVER­SUL“. Se oferă preț bun. BI RIU ȘI CHIRURG Dr.A.­SUTTEL DENTIST—Specializat la Paris Lucrări, artistice, in aur, cauciuc­­porțelan, ele. in­compara­bile ca­sa, liditate și eleganța. Extracțiunii, absolut fără durere Calea Victoriei No.­cat (vis-a-vis da A­tano­ui .Ro­mân) Cons. 9-12 ; 2-6. Dumineca 9-121;2. 6941 D-roi PAULMÂNNI Vindecă, signist: Nervi — Interne — Femei [ ISîn MS-EISHC fiâ CN­A VI. — strada­ CAmb­neanu Ari. •/» Consult. 2—4 și 6—9 seara I TO dl RĂMÂN Mn­ țOil dl I Ir. Smi © 11" 217. CALSA MOȘIXtOR. 217 BMLE SEMâliE câe "te ărb­ațî și fer3o."ă Consultațiunî iO—12 și 4—6 Gorespouden­ di cu provincia. 237 . ANALISA SN­GELU 11 PENTRU SIFILIS­I TRATAMENTUL 315 Montelor Vemerjce . Dr. numim Str. Doamnei. S. Telefon Cu SO­banî costul unei cutii de „ALBESTINA“ a lu­­itîitiați (argintați) o sobă bolgiana cu burlane.­La vopseleria Carl Zimmer et Co., București, str. Lipscani 86. Important pentru D-ni. Antreprenori de localuri din țară 08C$£ SîlÎî compusă din 5 orbi (ca pianist), fosit i» = VATRA LUMINOASĂ = Repertorii­, bogat.—Muzică clasică.—Muzică națională Liberă pentru angajamente în Capitală sau provincie A se adresa d-lui MIȘU, strada Brutus No. 10, București. un MARE în condiții avantagioase, un imo­bil mare, situat în București, str. Negustori. 29. Se poate visita cri­și când. A se adresa pentru infor­mații strada Armași, No. 3. 882 sTRUMCI mm de ocazie. Insă în stare perfectă, se cântă. Adre­sați oferte Agenția de Pix biiestate Carol­­ Schulder & Comp., București,­ și?­­Doamnei 8 etaft. 1.’ 866

Next