Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)
1911-11-01 / nr. 300
LA 27 NOEMBRIE In Sala Teatrului LIRIC (Leon Poposea) va avea loc tragerea marilor premii oferite de ziarul „Universul“ abonaților săi. „UNIVERSUL“ este singurul ziar din tara, care oferă abonaților săi premii —— DE CEA MAI MARE VALOARE — Cu un abonament la «Universul» puteți câștiga Una Mi la Sinaia Un dormitor de bronz, Un serviciu de ceai pentru O elegantă garnitură de moi persoane. bile pentru salonaș, O mașină de scris «Erika*, Un dormitor de lemn fin, Una mașină de cusut de mână, O garnitură de toaletă japoneză, Una mașină de cusut de picior, O garnitură de mobilă pe intrare, Bijuterii fine și de mare preț, — precum și multe alte obiecte — [Mai]mic Grăbiți-vă de vă abonați la UNIVERSUL, tragerea prepuPr miilor de mai sus având loc luna viitoare. Osebit de aceste premii, toți abonații mai primesc în mod GRATUIT UNIVERSUL LITERAR, iar la fiecare abonament, un volum din interesantele scrieri — MEMORIILE REGELUI CAROL I — Cu toate sacrificiile ce face UNIVERSUL, prețul abonamentului a rămas neschimbat, adică : Um an, ISlet, 6 luni, 9.15, 3 luni 4.65. Pentru concurarea la premiile de mai sus, abonații pe un an primesc 30 bonuri, cei pe 6‘ luni Uf, iar cei pe 3 luni 3 bonuri. Toată lumea să se grăbească a se abona la UNIVERSUL, spre a putea participa la frumoasele vremii, a cărorum se va face. LA 27 NOEMBRIE Războiul italo-turc — De la corespondenții noștri speciali — Soma 27 Octombrie. In toată Italia a produs o adâncă indignare campania înverșunată pe care presa europeană o duce de câteva zile contra expediției italiene în Tripo-litania. Toate gazetele mari din Londra, Berlin și Viena publică regulat articole injurioase la adresa italienilor pe cari îi tratează drept briganzi și veștejesc mișcările armatei lor în Tripoli, acuzându-i că măcelăresc fără milă și în massă populațiunea indigenă. In acelaș timp telegramele care anunță, victoriile fictive ale turcilor găsesc locul de onoare alături de aprecierile puțin favorabile ce se fac asupra soldaților italieni și căpeteniilor lor. Această campanie pe care o duce presa europeană contra Italiei se explică aci prin următoarele motive: 1) în ce privește presa vieneză și cea berlinezii italienii sunt convinși că proprietarii marelor gazare austrogermane fiind în acelaș timp bancheri și ocupându-se cu manipulațiunile de bursă, aveau tot interesul să nu scadă prea mult acțiunile turcești și de aceea căutau să pue în evidență vitejia armatei turcești și înfrângerea închipuită a celei italiene. Numai acestui fapt se datorește răspândirea celor mai senzaționale știri venite din Constantinopol și cari anunțau zilnic victoriile turcilor în Tripolitania. 2) Presa engleză a crezut că n momentul să contrabalanseze autoritatea de care se bucura Germania în imperiul otoman ,și să dea dovezi de prietenie turcilor, acuzând pe italieni de piraterie și neomenie. De aci articolele înverșunate publicate în cele mai mari gazete londoneze. La toate acuzațiile aduse de presa engleză italienilor, a răspuns zilele acestea Jean Carrère, corespondentul ziarului francez „Le Temps“ printr’o scrisoare foarte energică, în care se miră că tocmai englezii, cari au pus mâna pe mai multe colonii în lume s’au găsit să vestejească acțiunea italienilor. In ceea ce privește acuzațiunea ce le-o face că se poartă nepincnos cu populația indigenă, Carrère după ce aduce la cunoștința englezilor nenumărate fapte care dovedesc contrariul, se întreabă dacă poporul englez n’ar trebui să fie cel din urmă, care să se indigneze de o conduită inumană în timp de campanie, el care ia săvârșit acte de barbarie față de un neam de oameni civiliați și de eroi ca burii. 3) In sfârșit, la aceste două motive particulare care au determinat campania italofobă, se mai adaogă unul general și anumțe cenzura, care a fost cu adevărat exagerată și lipsită de cel mai mic bun simț. Telegramele cele mai inofensive trimise de corespondenții marilor ziare din Europa când nu erau oprite denîntregul, erau mutilate îngrozitor. Gazetarii văzându-se în imposibiltate să-și exercite meseria lor,s'au recurs la diferite trucuri, dar au fost descoperiți și siliți să renunțe de a se mai servi de telegraf. Au început atunci să trimită pe ascuns corespondențe în care“ scriau tot ce le cădea la îndemână, fără să se ostenească de loc să controleze veracitatea faptelor. I’e de altă parte trimeșii speciali de la Tripoli fiind opriți de a urma pe câmpul de luptă anuala și nevoiți să comunice gazetelor lor numai știri absolut oficiale, au părăsit de voo de nevée Tripolitania și întorși în patria lor și-au vărsat cum au știut mai bine, în paguba italienilor, toată supărarea ce le-au cauzat-o cenzura și autoritățile militare. Campania presei nu a reușit însă să fie o piedică pentru guvernul italian, care a continuat acțiunea începută și chiar pe ziua de erî a notificat Puterilor anexarea definitivă a Tripolitaniiei și Cirenaicoi. Pe când presa europeană e indignată de acțiunea italienilor în Tripolitania și îi acuză că măcelăresc fără pic de milă populația indigenă, corespondenții ziarelor din Roma, aflați la Tripoli, povestesc zilnic epizoade din războiu, care dovedesc tocmai inima bună a soldaților italieni. . Astfel, un brav bersalier care fusese rănit pe la spate de gloanțele arabilor trădători, pe când se căznea să ajungă la ambulanță ca să i se panseze rana, a fost atras în dosul unor ruini de gheteie unui copil. Indreptându-se cu mare greutate spre lacul de unde veneau planșetele, a dat de o mică arabă, o fetiță de vre-o 4 ani, care fusese lăsată în părăsiri acolo de părinții săi, în fuga lor disperată din Tripoli. Bunul soldat a căutat să liniștească copila,, să o acopere în hainele sale călduroase și luând-o cu sine a dus-o în cortul de campanie, unde a împărțit cu mica Patria hrana sa. De aci încolo camarazii bersalierului avură cu toții atenții drăgălașe pentru copilă, care trăia lângă ei și care deveni astfel „fata regimentului“ primind numele de ..italia“. Intr’o bună zi însă, tânărul bersalier, care salvase fetița, primi ordin de la superiorii săi să o predea carabinierilor din oraș, ca să n’o expue mai mult focului după câmpul de luptă, unde însoțea regulat, pe noul său părinte. Cu durerea la inimă bietul soldat care se afecționase atât de mica arabă, a trebuit să se supună ordinului și să o ducă la sediul carabinierilor din Tripoli. Despărțirea a fost, din cele mai mișcătoare, fetița, nevoind cu nici un preț să-și deslipească mămuțele din jurul gâtului salvatorului ei plângea cu hohote și săruta pe bersalier, care era cu Lacrimile în ochi. Un deputat, care era de față puse capăt acestei emoționante scene, luând fetița sub protecția sa și recomandând-o călduros nobilelor doamne de la Crucea Roșie, aflate pe bordul vaporului Nemfi. Ducesa d’Aosta, care face serviciul de infirmieră alături cu cele mai caritabile „signore" din aristocrația italiană, a primit cu brațele deschise pe mica arabă, care in mijlocul îngrijirilor cu adevărat materie de care a fost înconjurată și a tuturor bunătăților și jucăriilor «Ie care a fost încărcată, si-a uitat necazul. Tânărul bersalier s-a întors pe câmpul de luptă asigurat că și-a lăsat „copila“ în mâini bune. A cerut insă colonelului său permisiunea de a adopta fetița, care i-a devenit așa de dragă. Pe lângă scenele dramatice ce se petrec în campania tripolitană, nu lipsesc, și cele vesele, cari dovedesc că soldații italieni departe de a fi descurajați și triști, cara insinuează o parte din presa străină, caută chiar in mijlocul gloanțelor subiecte de râs. Astfel, zilele trecute, s’au amuzat grozav pe seama dușmanilor, cari voiau cu orice preț să atace un regiment de bersalier. Câțiva soldați mai hazlii au făcut o paiață pe care au îmbrăcat-o cu uniforma de bersalier și au înfipt-o pe o înălțime. Turcii crezând că o de ,.adevăratele” au început să tragă la focuri în biata paiață, care rămânea veșnic în picioare spre hazul autorilor farsei și a celorlalți bersalieri ascunși în șanțuri. Ca să facă tot mai în necaz turcilor, soldații italieni schimbau poziția paietei din când în când și dădeau astfel și mai temeinic iluzia că e un adevărat bersalier, care „se ne infischid" de gloanțele lor. Gluma a durat până când turcii înfuriați au scos tunurile, ca să nimicească pe bravul bersalier de carton și când soldații italieni au căutat să le răspundă la iei. Numai că acum nu mai era vorba de păpuși turcești ci de soldați în carne și oase, cari cădeau grămadă printre rândurile turcilor. E. Porn. Constantinopol, 29 Octombrie ’Corespondenții ziarelor streine din Tripolitania semnalând acte de o cruzime medievală săvârșită de italieni asupra indigenilor, au îndârjit și mai mult pe turci, cari sunt hotărîțî să opue o rezistență învierșunată la infinit. Cel puțin în momentul de față părerea generală a pentru continuarea războiului în extremis. Patriotismul musulman se afirmă în modul cel mai puternic pretutindeni, dar mai cu de MARȚI, 1 NOEMBRIE 191Î osebire în Egipt, unde s’a sirțis până în prezent, prin subscripție publică suma de un milion pentru ajutorarea voluntarilor din Tripolitania numai mama kedivului a oferit 6000 km valuri pentru 'răniții’ din Trilpoliania și s’a angajat să îngrijască de 1500 de răniți pe socoteala ei pe un timp de patru luni de zile. După atâtea ședințe zadarnice și meschine din cursul acestei săpământ, erî, Jouî, când se ținea a cincea ședință ca urmare a celor patru, ființe în Paklamen deputatul tripolitan Șervan-bey, sosit pel neașteptate de pe câmpul de război, ca, un trimis special al Dumnezeului otmaniaon. Șervan-bey începe prin a spune că vine direct de pe câmpul de război, ca să combată răul ciumei care roaide în continuu inima Bizanțului. Fac parte din grupul opoziției, declară oaratorul, însă aceasta nu mă oprește să mărturisesc că luptele noastre intestine produc în interior, dar mai ales în inima acelor bravi luptători de pe câmpul de război ș, o impresie din cele mai dezastruoase, cu atât mai mult cu cât ei nu înțeleg ca în aceste momente decisive pentru existența patriei otomane să existe ambițiuni personale cari să primeze preocupațîunile noastre de căpetenie: Salus Patriae suprema lex este. D. Servan bey a vorbit cu atâta convingere încât întreaga Camera a recunoscut că se găsește în calea cea mai greșită și a renunțat, de a continua discuția zadarnică asupra unui incident datorit, mai mult unei ambiții personale. Toți deputații și-au dat mâna și și-au luat angajamentul ca opoziție, guvern și armată să dea tot ajutorul celor de pe câmpul de războiu, cari își fac cu prisosință datoria față de scumpa noastră Patrie. S’a votat o moțiune prin care se declară mulțumiți de explicațiile ministerului de razboiu și ai marelui vizir în incidentul Luîii Fikvibey, exprimând toată încrederea in guvernul actual. Moțiunea a fost salutată cu cel mai mare entuziasm și subliniată cu apa.uza furtunoase și îndelung repetate ale întregei Camere. Noua deviză a Camerei este, ca să lase în pace guvernul Said pașa cel puțin patru luni de zile, renunțând la interpelări cu intenții de obstrucționism. Numai d-rul Hiza Telik a protestat cu cuvintele: „Dacă nu-mî dați voie să vorbesc în Cameră, atunci am să îmi vărs focul împotriva guvernului în ziare“. Prin aceasta declarație a filosofului Riza Tewfik Camera s’a convins odată mai mult, că d-*A e mânat în luptă de pasiune personală iar nu de amorul sacru al patriei. Peiotul. Adunarea pierală extraordinară a Societăți camanate de tramvaie Acționară societății comunale de tramvaie s’au întrunit erî d. a., în sala de ședințe a cercului comercial și industrial, spre a delibera asupra chestiunilor fixate prin ordinea de zi a ședinței trecute care, după cum se știe, a fos amânată din cauza lipisei numărului de membrii prevăzut de statute. Adunarea de erî s’a considerat legal constituită cu numărul acțiunilor reprezentate. D. C. Nacu, prezidentul consiliului de administrație, prezidează această adunare generală și aduce în discuție prima chestiune indicată în ordinea de zi: alegerea unui membru în consiliul de administrație în locul decedatului Take Protopopescu. Se procedează la alegere și e ales prin aclamațiuni d. 1. G Saiia. Urmând a se citi darea de seama a consiliului de administrație asupra mersului societătei de la data ultimei adunări generale, 19 iunie 1911, membrii prezenți căror această dare de seamă li s’a comunicat mai înainte, declară, că au luat cunoștință de cuprinsul ei. In urmă se ia în discuție acțiunea întreprinsă de gurvern împotriva societatei. D. Dim. Cornișa , luând cuvântul spune că aceasă adunare extraordinară a fost motivată de i împrejurări extraordinare. Societatea comunală de tramvaie a fost împiedicată de a lucra, de către unul din acționarii săi, de primărie. Expune, după aceea, împrejurările cunoscute ce au precedat acestei adunări generale. In ceea ce privește intențiunea guvernului de a veni cu o lege pentru desființarea societăței, crede că ea va crea un precedent nenorocit, întrucât nu e exclus că mai târziu oameni puțin scrupuloși ar putea să uzeze de acelaș mijloc arbitrar spre a lovi în institutului și intrepid îderi necesare. Guvernul se putea folosi de la început de un alt mijloc Legal și civilizat, se putea adresa justiției, dacă e încredințat cu tot dinadinsul că primăria a fost păgubită. Ceva mai mult, îi este descrisă calea corecțională de e convins și poate dovedi că s’au săvârșit incorectitudini. Citează un fapt puțin cunoscut, spre dovedi că societatea de tramvaie n’a fost creată ca o întreprindere de partid, cum s’a zis: d-sale îi revenise la subscriere 75 de acțiuni, iar «fiul I. I. C. Brătianu nici una și a cedat d-sa șefului partidului liberal 25 acțiuni. E convins că se lovește în această societate, pentru că eaci numai capital românesc și e trist ca în țara noastră să nu sa poată face nici o întreprindedere fără participarea capitalurilor străine; și cum s’ar putea face când lipsește siguranța acestor întreprinderi. Față de capitalurile străine, guvernul n’ar fi avut curajul să ia măsuri de felul celor ce a luat împotriva societății de tramvaie. Acționarii să nu se intimideze , interesele lor sunt bine apărate. Guvernul a fost chemat în fața justiției și acțiunea sa arbitrară, va trebui să înceteze. D. C. Nacu spune, că s’a adus învinuirea societăței că, la cererea primăriei, a refuzat a da lista acționarilor societăței. Dar reprezentanții comunei în, consiliul, de administrație, cunoșteau din registre numele acționarilor. S’a refuzat să se dea o listă, pentru că acționarii puteau fi importunați de mijlociri tenoentioase făcute cu scopul de a-î intimida și determina să vândă acțiunile. D. Barbu Păltineanu stabilește la început că societatea n’a decit constituită ca o întreprindere de partid. Dovadă e și faptul că au fost consultați șefii partidelor de l opoziție, cărora li s’a cerut câte un reprezentant ’ in consiliul de administrație. Vorbind de campania dusă împotriva acestei societăți, spune că la început s’a arătat că societatea e rău condusă, acționarii erau compătimiți. Acum, dimpotrivă, se susține că întreprinderea nu va folosi nimănui decât acționarilor. Reaua credință e evidentă. D. inginer Bădescu, directorul societăței, un administrator excelent, de o lăudabilă energie și pricepere, a fost primit pe încrederea d-lui inginer Saligny, fostul profesor al d-lui Bădescu. Tot așa și d. Bușită, subdirectorul societătei. Oricum ar fi motivele ce poate să aibă d. ministru de interne să ducă cunoscuta campanie împotriva societătei, e de neînțeles de ce a oprit circulațiiunea tramvaielor? Putea să ia orice alte măsuri, dar oprind o întreprindere în care sunt reprezentați nu numai banii acționarilor dar și ai primăriei, cum își poate închipui d-sa, cum își poate închipui cineva, că nu ar fi chemmat la răspundere pentru o asemenea faptă? Altminteri, se vor mai găsi miniștri cari să-și spună: „îmi fac jocul meu, fiindcă nu prăpădesc averea mea, ci pe aceia a ministerului de interne, ori a primăriei“. Ceea ce se face azi e un delict civil. Conchide, spunând că în țara aceasta și pretutindeni, sunt două feluri de lovituri ce se daîi: unele pe cari le dau guvernele, asupra căror justiția e chemată să se pronunțe, asta când se sperne, de pildă, că guvernul va veni în parlament cu o lege de desființare de felul celei anunțate. Această din urmă e o lovitură de Stat, fiindcă se confiscă, averi private, se expropiază imnuri printr un arma de putere legislativă. Pe lângă sprijinul acționarilor, vom avea, fără îndoială și sprijinul opiniei publice, că va este acționarul cointeresat al bunului mers al Statului. Credem deci că lovitura de Stat nu se va putea întâmpla. D. C. Dlagi Theodorady mulțumește consiliului de administrație în numele acționarilor, pentru modul, cum leau apărat interesele societăței, și-l asigură de solidaritatea dintre acționari,astfel că poate continua să-și facă datoria cu aceiași energie, ca până acum. D. C. Nacu asigură, pe acționari că drepturile lor vor fi apărate cu toată energia de care va fi nevoie. Discuțiunea încheindui-se, cf. Dim. Comșa propune și se votează următoarea MOȚIUNE : „Acționarii societății comunale a tramvaelor București, reuniți astăzi, 30 Octombrie, în adunare generală extraordinară. „Ascultând darea de seamă a consiliului de administrație despre cele întâmplate după ultima adunare generală; „Având în vedere acțiunea menționată in darea de seamă și desbaterile urmate; „Ținând seamă că chestiunea existenței socieităței este supusă justiției, singură în drept a se pronunța ; „Considerând că desființarea unei societăți, în stare de funcționare, pe cale administrativă este ilegală; „In vedere că acuzările aduse de consiliul comunal și ministerul de interne sunt absolut nefondate și că drepturile societătei sunt călcate tocmai de acele autorități, cari au cerut concursul subscriitorilor pentru un serviciu public ; „Adunarea, respinge cu energic toate acele acuzări ; protestează în contra măsurilor arbitrare de a opri societatea în funcționarea ei; aprobă in totul măsurile luate de consiliul de administrație învitându-i ca pe toate căile legale să ajungă a face ca societatea să fie menținută în drepturile ei și să fie satisfăcută de toate pagubele aduse. „In vederea" realizarea amenințărea ce se f ace, ca prin lege specială, trecând ji este orice principiu de drept și cu viciulm constituției, să se hotărască desființarea și lichidarea societăței, roagă pe d-nii M. Blank și B. Păltineanu să ceară audiență M. S. Regelui, pentru ca, expunând situațiunea, să solicite înalta sa protecțiune față de această nerespectare a legilor, prin călcarea în picioare a drepturilor contractuale și violarea constituției“. Ședința s’a ridicat la orele 4 d. a. IȘ-C. ALEGEREA B ai BAROCI 9E ISTOV Eri a fost alegerea noului consiliu de idisciplină al Baroului avocaților din jud. Ilfov. Biuroul electoral s’a format la orele 12 ziua. A fost compus din d-nii Gh. Marinescu, Al. Durăs, G. Aslan, și M. Mora sub președinția d-lui procuror general Sărățeanu. La ora 5 s’a închis urna. Au votat 36S d-ni avocați. A fost socotit nul un vot. La ora 8, terminându-se despuerea urnei, au fost proclamați aleși: d. M. Antonescu decan, cu 340 voturi, iar membrii d-niî. D. Comșa, cu 239 voturi, P. Sadoveanu cu 2 22, X. Alexandrescu cu 189 și J. Th. Florescu cu 186. Pentru celelalte 2 locuri de membri in consiliu a’ai declarat balotagiu. Alegerea va fi Duminica viitoare. Seara cu M. Antonescu a oferit celor ce l-au ales o agapă. ÎNCĂLȚĂMINTE de LUX Elegante și etnic Se cumpără trumaá la fiarele jpagasixeiera lin ficrit ; --------"r’T."T- Piața Sf. Anton, calea Moșilor No. 1, 3 și 5 ---------Bogat asortiment în articole de : PÂNZĂRIE, MANUFACTURĂ, MĂTĂSURI, GARNITURI DE ROCHII, COVOARE, LINOLEUM, etc. gelier propriu pentru confecționat RDCJU și 3^ÎCJ £ În 841 /ilnie sosesc ultimele noutăți. PREȚURI CELE MAI COEN.VBILE. Expediție promptă, fu provinele Întrunirea liberală DIN SALA 1ERMA1A EKi, după amiază, s-a ținut în sala clubului german din str. Brezoianu, întrunirea clubului liberal din Capitală și a reprezentanților organizațiilor liberale din provincie. Au luat parte un foarte mare număr de membri ai partidului. Președinte a fost proclamat d. Fusea, care după ce a salutat pe cei de față îndemnându-i la luptă a dat cuvântul d-lui M. Ferechide. Discursul d-lui Ferechide D. Mihail Ferechide, după ce a arătat în ce împrejurări s-a retras partidul liberal, a relevat faptul că guvernul actual e departe de a corespunde chiar ideilor conservatoare. Guvernul acesta a întronat ilegalitatea și arbitrariul și nu face decât operă de distrugere. Partidul liberal are datoria să înceapă lupta de răsturnare a guvernului și paralel cu această luptă sa caute să realizeze reforma electorală, prin lărgirea dreptului de vot, reformă, care a ajuns de o absolută necesitate. (Aplauso). Discursul d-lui George Mârzescu D. George Mârzescu, de la Iași, a luat apoi cuvântul și a relevat de asemenea ilegalitățile guvernului de azi. D. Mârzescu a stins ea alături de acțiunea negativă care constă în răsturnarea guvernului, partidul liberal trebue să lupte pentru Codificarea Constituției, în sensul introducerii votului obștesc. D. Mârzescu declară că are mandat din partea partidului liberal de la Iași, ca să ceară introducerea votului universal. (Aplause). Discursul d-lui Emil Costinescu Fostul ministru de finanțe, începe astfel: „N’aveam de gând să vorbesc. Voiam să las tinerilor această sarcină. Eu am mai multă parte în trecut decât în viitor“. D. Ion Brătianu (întrerupând): Să nu faci făgăduezi pe cari nu le poți ține. (Aplause prelungite). D. Costinescu.— Viitorul e al tinerimei. Noi bătrânii trebue să dăm sfaturi tinerime, care e chemată, să facă acțiunile. Partidul liberal e singurul partid de guvernământ din țară. Toate celelalte sunt partide numai când le cade puterea în mână de-a gata. Partidul liberal știe să ia puterea. El are datorii și la guvern și în opoziție, în opoziție când trebue să vegheze ca să nu se strice ceea ce a făcut la guvern. Pentru aceasta se impune în primul rând ca partidul să fie ținit, să nu se mai ivească dezbinări între frați de aceiași, credință politică. Aceasta unire este necesară, atăt pentru divulgarea tuturor fărădelegilor cari se comit de guvernul actual, ilegalități cari, spune oratorul, nu se denunță toate, cât și pentru ajungerea idealului partidului liberal. Astăzi legile nu mai sunt legi. Legea cârciumelor a rămas o literă moartă, căci se deschid pretutindeni cârciumi fără nicio regulă, deși legea oprește aceasta. Trebue să fim astfel organizați, spune d. Costinescu, încât toate fără-de-legile să fie denunțate și să se poată alcătui dosarul lor. Trebue să fim uniți pentru că s’a apropiat timpul când partidul liberal va fi nevoit să vie la putere în numele domniei legilor. Guvernul vrea să distrugă și reformele noastre agrare căci vor să desfințeze consiliul superior al agriculturii, care e o garanție a reformei agrare. Noi vom reveni la guvern ca să desființam toate fărădelegile acestui guvern și pentru a pune un capăt corupțiunei electorale de azi. Azi nu mai avem reprezentanța națională, dar reprezentanță a corupțiunei și a desfrâului. Alegătorii de azi sunt in discreția acelora cari au bani, intr’o localitate unde ambii candidați s’au înțeles să nu dea bani, alegătorii n’au mai venit la vot și calificați de tâlhari pe candidați, fiindcă n’au venit să-i plătească. Ori, aceasta stare de lucruri trebue să înceteze, colegiile electorale trebuesc lărgite. Această reformă trebue discutată și partidul liberal trebue să fie pregătit să o îndeplinească. (Aplause). Discursul d-lui Al. Djuvara Fostul ministru de externe spune că partidul liberal a fout întotdeauna meritul de a amânta toate aspirațiunile mari ale neamului. El concepe cu înțelepciune și execută cu tărie, atunci când a venit momentul unei reforme. Formele de azi sunt învechite; ele nu mai corespund timpului. Masse mici sunt lăsate sub influențe din ce în ce mai periculoase. Cele trei colegii electorale de azi, sunt Întocmai ca cele trei bile de biliard, pe care mâna cea mai abilă se mișcă sub influența tuturor bandelor. Ori, acest joc constituțional, căci a devenit un joc, nu mai corespunde timpului de azi. Trebue sa se puc în mișcare massele mari cari să se miște de forțele neînvinse ale idealului național, după cum valurile mărei se mișcă de forțele naturii. După ce am făcut tot ce omenește a fost posibil, pentru ridicarea economică a țărănimei, acum trebue să chemăm poporul la viața publică, la lumină. Ță lăsăm înțelepciunea și tactului partidului, să găsească formula cea mai bună. De un lucru să fie sigură toată lumea, că vor fi chemați la viața publică cât mai mulți posibil. Pentru realizarea acestei opere, trebue să înfrânăm pornirea de distrugere a adversarilor noștri. Pe de altă parte, trebue să fim strânși uniți în jurul șefului, care e cea mai înaltă expresiune în organizația politică a partidului, și care nu poate sta acolo unde e, decât dacă se simte înconjurat de căldura întregului partid. Sălbătecia cu care s’a pornit o campanie nedemnă împotriva șefului nostru, de către acei care se prăvălesc unii pe alții, cari se agăță unii de alții pentru ca să se ridice unii contra altora, nu merită decât un singur răspuns: solidaritatea partidului și dragostea cu care partidul înconjoară pe șef, care e depozitarul cel mai autorizat al idealului partidului. Discursul d-lui V. Morțun D. Morțun e chemat sa vorbească. Suindu-se la tribună d-sa apune: „Pentru ce mă chemați să vă vorbesc. Ca tânăr? Am încetat de a mai fi. Ca bătrân? încă nu-mi revendic această autoritate. O voce. ca unul din inițiatorii idealului de azi al partidului liberal. (Aplause.) D. Morțun. Inițiatorii acestui ideal sunt chiar întemeietorii partidului liberal. Acei cari și-au închipuit că eu eram inițiatorul, au avut o iluziune. Am fost dintre acei numai cari au aprins lumina. Eu mă pot mândri că atunci când nu eram în partidul liberal, am fost singurul care am susținut că numai partidul liberal e în stare să realizeze idealul votului universal. E o mândrie pentru mine, care am intrat fără condițiune în partidul liberal, să constat că azi partidul liberal realizează acest lideal. Partidul acesta a știut să-și facă întotdeauna datoria. Atunci când a fost vorba de înfăptuirea neatârnării noastre ca Stat, aveam um guvern conservator care însă n'a avut încredere în puterile -națiune și n a voit să scoată spada. A venit însă Ion Brătianu bătrânul, și a scos spada, spunând că dacă va triumfa, atunci va fi câștigat pentru țată neatârnarea ei, iar dacă nu, atunci își va răpune viața cu un glonte. Ei bine, n’a fost un glonte pentru Ion Brătianu, dar o statuie de bronz, a fost nemurirea personalităței sale, consacrată odată cu independența țarei. Și azi când o chemată țara să facă un pas înainte, deci tot într’o chestie de încredere un masselo țăreî, e tot un Brătianu care o face. Fericose această sămânța căreia i-a fost. dat să făptuiască independența țărei de tatăl și o reformă tot atât de mare ,ie urmașul său. Să luptăm dar cu toții strâns uniți in jurul șefului, pentru atingerea acestui ideal. (Anlause). Discursul d-lui I. Brătianu După ce vorbește d. I. Mitescu, de la Craiova, care aduce asentimentul colegilor săi la toate cele spuse până acum, îi urmează d. Ion Brătianu. Șeful partidului liberal este primit cu aplause entusiaste. „Ce contrast spune d-sa. Noi suntem in opoziție și ați auzit cuvântul acelora cari mi’a fi precedat—noi gândim cu toții la reforme—pe când în fața noastră avem un partid la guvern, care deci ar trebui să aibă răspunderea directă a intereselor celor mari și pe care ar trebui să-i lumineze și greutățile interne de erî și greutățile externe cari sar în ochi și celor mai puțin inițiați și care cu toate aceastea, n’are decât o unică preocupare meschină, de a distruge totul. Un guvern care înțelege egalizarea cu noi prin distrugerea operei noastre, iar nu prin înălțarea până la ea. Guvernul acesta, în mai puțin de un an, a făcut două făgăduiele, imposibil de realizat, cu ușurința cu care a promis că se va realiza. A fost întâi in timpul campaniei electorale, făgăduiala ieftenirea traiului. N’aveți decât să vă duceți în oricare piață a țarei pentru a vă convinge cum ați ieftenit traiul. " A doua făgăduială a fost aceea a asanărei moravurilor. Ori, se știe de toți cum a respectat a Coratitatea Eviliptică fila Bncuri și a Suns tot lim m gersoasă p talpa asMți La 1/14 Noembrie a. c. se va deschide în locatea școalei de comerț a Comunitatei Evangelice, Strada Știrbey-Vodă, 37, un curs de limba germană și de corespondența comercială în limba germană pentru adulți. Metoda de învățământ întrebuințată face cursurile accesibile și acelora cari posedă numai o cunoștință foarte limitată sau nici o cunoștință a limbei germane. Lecțiile vor avea loc de trei ori pe săptămân între orele 81—10 jumătate seara și vor fi continuate până la 80 Aprilie (13 Mai) anul școlar. Taxa de Lei 5. — (cinci) pe lună este plătibilă la casa Comunității .Strada Luterană 10. Informațiunea se lua la direcțiunea școalelor, Str. Luterană, 10 Efiria Css&artifel Erasgeics 777 Arta de a se face iubit prin procedeu științifice cari nu dau greș niciodata. Metode pentru a deveni placut, simpatic și irezistibil. Metode pentru a cuceri persoana doriții. Cine dorește a reuși in amor are absolută trebuință de această carte. Trimit prospectul gratis. — I. Glierschel, Dorohoni. Mărirea Magazinului „PLASGaze AUR“ Beorge I. Stoenescu Strada Barăției No. 28 Cu noi secțiuni «ie : Stofe pentru mobile, Goblenuri, Plușuri de mătase, Lâna, țegetari, $!<»keturi, Moaruri de mătase și bumbac. Perdele brodate și de tai. Ibise-Brise, etc. cum și Olăndurî. Șir‘oane, Stanforseurl, lîroderiî, Torsomra, Valansiene etc. 740 Toate mărfurile se vămi dotăi deviza magazinului, mai eftîi» cu oriunde. Di*. Ilie ConstantinCiScn JBoale de OCHI, Urechi Nas și Gát. Wi, Str. Știrbei Vodă. 1.lî Telefon 27,81. 4 iunn.—0 d. a. 556 3TU1G.PANDELISCO fost Comis al Spitalului Colțea loaie și opera imn i de @din STR. COLȚIÎI 10778 — Consultații de la 5—7 i. m. — NOTIKEJ și chirurg la spitalul filantropia Consultațiuni chirurgicale, boli de femei și operațiuni 3—3. Str. Știrbei-Vodă 17 827 Telefon 1/19 Dr. ȘTEFANESCU Specialist, pentru boale «e PIELE, SIFILIS, VENERICE, PAR, RAZE X, ELECTROTERAPIE — ANALIZA SÂNGELUI — Cons. 1-3. Lucaci 21. La clinica sa particulară str. Plantelor 48 de 1 11-12 și 3-6 p. m. 830 Dr. CEALIC Medic secundar in serviciul boalilor urinare ai d-lui Dr. Idoresen de la spitalul Coltea 814 Beale Boetta-Bricare Manea Brutaru 22. Consults? Ocazimio Deschizând un bogat asortiment de covoare veritabile turcești și persiane, aduc la cunoștința onor public că vând mai eftin cu 40 la sută ca oriunde. Onor public este rugat a vizita Expoziția de covoare spre a se convinge. Cu toată stima Ahmed Abdil Zaade Calea Victorie,08, (casa Crețeanu). Dl. C. RADULESCU DOCTOR. ÎN DREPT Fost Magistrat și Sub-director general al Închisorilor AVOCATE(ZL m XTAT IN Str. ȘTIRBEI- VODA: TELEFON 16/1 869 Illemiul praf tradolin 4 »" Este cel mai b iin preparat pentru întreținerea în perfectă curățenie și ligenă a dușumelelor, ntosaicului și linoleum a inșitinelelor, etc. înlătura praful și o zimifică aerul. Uns odată în 2—3 săptămâni, economisește spălatul zilnic, deci menținerea cu ,,li l„ A 80 li 1 !N A“ care costii numai 90 bani ktrro mai putin decât spălatul cu apa, caeí economisește mult timp „I l A 3) O L 1 NA“ este recomandabilă pentru școli, spitale, hoteluri, restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, magazine, și în case particulare, etc. etc. Se vinde mumai in bidoane originale a 5 rin', cu capsula fabrice?. Espozit ten. psnicii București și întreaga țară Carl Zimmer IV Co. kt «ELEFANT». București, strada Lipseanî 86.In Iași și Moldova de sus la Marcovici & óalatzami «La Elefantul». Strada Golia 54. 449 • peni sus • curățitul mașinelor* se căută și se custipăra de către adsixinisti*ația ziarului „UNIVERSUL“. Se oferă preț bun. BI RIU ȘI CHIRURG Dr.A.SUTTEL DENTIST—Specializat la Paris Lucrări, artistice, in aur, cauciucporțelan, ele. incomparabile casa, liditate și eleganța. Extracțiunii, absolut fără durere Calea Victoriei No.cat (vis-a-vis da Atanoui .Român) Cons. 9-12 ; 2-6. Dumineca 9-121;2. 6941 D-roi PAULMÂNNI Vindecă, signist: Nervi — Interne — Femei [ ISîn MS-EISHC fiâ CNA VI. — strada CAmbneanu Ari. •/» Consult. 2—4 și 6—9 seara I TO dl RĂMÂN Mn țOil dl I Ir. Smi © 11" 217. CALSA MOȘIXtOR. 217 BMLE SEMâliE câe "te ărbațî și fer3o."ă Consultațiunî iO—12 și 4—6 Gorespouden di cu provincia. 237 . ANALISA SNGELU 11 PENTRU SIFILISI TRATAMENTUL 315 Montelor Vemerjce . Dr. numim Str. Doamnei. S. Telefon Cu SObanî costul unei cutii de „ALBESTINA“ a luitîitiați (argintați) o sobă bolgiana cu burlane.La vopseleria Carl Zimmer et Co., București, str. Lipscani 86. Important pentru D-ni. Antreprenori de localuri din țară 08C$£ SîlÎî compusă din 5 orbi (ca pianist), fosit i» = VATRA LUMINOASĂ = Repertorii, bogat.—Muzică clasică.—Muzică națională Liberă pentru angajamente în Capitală sau provincie A se adresa d-lui MIȘU, strada Brutus No. 10, București. un MARE în condiții avantagioase, un imobil mare, situat în București, str. Negustori. 29. Se poate visita criși când. A se adresa pentru informații strada Armași, No. 3. 882 sTRUMCI mm de ocazie. Insă în stare perfectă, se cântă. Adresați oferte Agenția de Pix biiestate Carol Schulder & Comp., București, și?Doamnei 8 etaft. 1.’ 866