Universul, decembrie 1911 (Anul 29, nr. 330-357)
1911-12-01 / nr. 330
SOSOfil și GALAȘI - TMIBfilÎ T7*Z3STIDE nsrbT CISOS Singurii depozitari pentru toata I ElillilBH © BUSCEI! Muntenia ți Dobrogea : 1» E | IÍ || || HH @ INB T # O — Vinde și în detail AB această marcă — La Magazinul tip încălțăminte 1029 „LA PREȚUL ’FIX“ — “EȘTI No. 38. Strada Carol. No. 58 .ta- ‘Z&i-ii ■• mi ^i 1 | É1^ II I 0 ©!# mal stopig SA Ä ăwai mMkMS !© se mal © Use « Motoare * Benzină Ce găsesc la pe preiestaiîta generală peats»® România! See. Insia Română É Center BUCUREȘTI, STR. STARDAN, so lirața : Bulevardul Cuza 93. — Craiova : Strada Cogälniceanu, 22 ! / [ Botoșani : Calea Naționala, 185. £00 iíSWfWJ'DUnWim—r—t—..........«mim mniBn MII.I ___ _____ 1 » Vi{e aierieana de ALGERIA dela c£sa Ifréres mnitiiHiMHUMa— |||J| LG EU 1 j^| namwaMi De vânzare NUMAI: Ia i-aiil 1. L BEJUVSTEBV BUCIOREȘTIy SI Strada Morilor, (Căminul Propriu) PROSPECTE LA CERERE --------------— 1009 ■ Bedlaian este sisletul comerțuluil de vânzare sau de arsei! Băile sănțătești «jud. Neamț Pentru ori ce informațiune a se adresa la d Ion Arapu, str. Doinei 30, București, la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. Str. Doamnei Set. 1. sau la d. Mircea Arapu, Botosani. jogi nei legi, și apoi tot d-sa propune modificarea legei în sensul cerut de prelatul pedepsit. Ați făcut intrigi contra unor generali, ați dat intervievări pe cari apoi le-ați dasmințit. Aceste sunt ideile ? Nu recunosc autoritatea morală cu care crede d. Carp că a vorbit, deosebirea între rume că d-sa țide un drapel târât prin sânge și noroi, pe când ei țin drapelul care a dus la Plevna armata noastră victorioasă. O. Carp declară că va putea anexa partidul conservator-democrat. Văzând că rămâne singur, d-sa a crezut că e bine să înceapă o eră de violență contra noastră. D. prim-ministru tăgâduește celuilalt partid conservator putința de a fi un partid de guvern, iar pe noi ne numește partid de spoliatori. D-sa nu-și,. dă seama cât înjosește viața noastră politică. Și tot d-sa «nu atrage atenția asupra«conflictelor actuale internaționale. Dar presa liberală, la începutul războiului turco-italian, a făcut un apel la liniștirea patimelor politice. Presa conservatoare a răspuns, într'un moment care in adevăr era grav, că d. Brătianu a ajuns la aman și de aceea face acea propunere. Nu cred că d. Carp e sincer atunci când spune că situații mea internațională e gravă. Dacă d. Carp nu-și dă seama de ceva să facă răspunderea de guvern, alți factori sau prin un sat. Discursul d-lu. P. C arp Porta de care vorbea că Brăila nu nu m’a autorizat nici pe mine să declar ca rămân, nici pe d-sa să declare că va veni pe această bancă. Ceea ce a făcut d. Brătianu. —trebuie se numesc—e o impertinență la adresa Coroanei (Aplauze.) D. I. Brătianu. — Atitudinea d-lui prim-ministru a devenit insolentă (Aplauze pa băncile minorite țel). D. P. Carp. — D. Brătianu a zis că eu n’am autoritate morală. Dar autoritate morală are numai acel pui politic care nu are pe seama sa nici o incorectitudine, nici în viața politică, nici în cea privată. (Aplauze) ’ Un partid vrea să facă o afacere pe care noi o credem ilegală. D. Al. Djuvara, — D-voastră vreți să fiți și judecători și partid. D. P. Carp. — "Chestiunea stă astfel: un guvern vrea să intre în legalitate și un partid se opune solidarizându-se cu o afacere mănoasă. Sunteți o democrație budgetară. Nu e un partid în țara aceasta care Să aibă atâți membri ale căror averi se trag din politică (Aplauze) N’am semnalat-o până acum, deși era în inima și pe buzele tuturor. Când C. Brătianu a vrut să ridice acest sistem la principiu de partid, eram în drept să intervin. Cu acapararea tuturor societăților voiți să deveniți, odată cu revizuirea Constituției, stăpânii acestei țări. Lucrați înpotriva noastră nu numai pe tărâmul ideilor dar și cu afacerile. Țelul pe care mi l-am impus, l-am urmărit fără șovăire și astăzi, la vârsta de 74 de ani, sunt perfect consecvent cu trecutul. N’ami afirmat nimic greșit. In chestiunea petrolului, afacerea se tratează și azi. Și m’am adresat opiniei publice, pentru ca aceste încercări să fie cu totul zădărnicite. Voi merge Înainte, și dacă, în drumul meu, mă voi întâlni cu disprețul d-lui Brătianu, voi răspunde cu versul din balada lui Victor Hugo: AuWu (Une Jacquot ?Aplauze) Ședința se ridică la orele 5, și 25 m. Cea viitoare azi. Industria casnică in mănăstiri Intervenția I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei. — întocmirea noului regulament. — Consfătuirea de la mănăstirea Agapia I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei și Sucevei, în dorința de a aranja temeinic industria casnică în mănăstiri, a intervenit pe lângă d. ministru de industrie și comerț ca să ia dispozițiuni pentru întocmirea unui regulament al industriei casnice în mănăstiri. D. ministru a delegat pe d. Nicolae Mbga cu întocmirea, unui proect de regulament care a și fost trimis înaltului prelat spre a-și da avizul, înaltul prelat, a convocat în urmă, la mănăstirea Agapia, pe toate starețele mănăstirilor din Moldova, spre a se consfătui. Chestiunea a fost supusă și consiliului Consistorial al eparhiei metropolitane din Iașs, iar consiliul a adus propriului câteva modificări în legătură cu canoanele. Proectul astfel modificat. a fost trimis un exemplar ministerului de culte și instrucțiune publică, și un alt exemplar ministerului de industrie și comerț. Noul regulament al industriei casnice în mănăstiri va intra în vigoare la 1 ianuarie 1912. L. L ❖ Rugăm cu insistență pe onor public, care trimite suma pentru abonamente, să noteze pe verso cuponului de la mandat, data de când să înceapă abonamentul, cunoscând că încep curant la 1 și 16 ale lunei. JOI, 1 DECEMBRIE 1811 C. S. Bechianu ,B. Iliescu Magazin de Noutăți și Manufactură București, ST. MPSSASII, 28 Aduc la cunoștința distinsei clientele că au sosit toate Noutățile pentru sesonul is Tr aan și Iarna Clustiile preastem ale celor mai renumite fabrici din franța și Isigiiers, precum: LANURI PENTRU ROCHII: Ratine, Boueta, Frisé, Chevistre și Velours astaine în toate genurile MĂTĂSURI: Oraps űn Sole, Slaps Slarmause, VELOURS REVERSIBLE Mătasea elastica suplă nentar căptușeli ^ 1ELONJE ÎN PLUȘURI ȘI CATIFELE Atelier special pentru Héciit și Confecțiuni Rayon special de Blănării pentru Corfecțiuni, Jors&uri, Flanele, Coade-Corseis tricotate, Ciorapi ți Batiste RAYON SPECIAL pentru LINGERIE §1 TRUSOURI - PREȚURI FIES ȘI MODERATE - 823 mm FINANGUR SI COMERCIAL -5* din tara și streinătate . EFECTE BV&Mmw wmwmsvn împrumuturi de »înt București. 29 Noctubricitentă amort. 4"/« din (mii • 1803 de 18 mil . 101175--100.— ’.903 de 18 mii. . . . 101-100.75 1889 Int. 32*/a mul. . 94 10-93.85 Rentă amort. 5“/0 anii : 1889 extr. 50 milioane. 94.15—94 1890 de 274 mii. ... OCWh—96 1891 de 45 mil. , V . 94.50-94. 1894 de 120 mii. . . 04.50—94 1896 de 90 mii. . . 92.75—92.50 1898 de 180 mii. . . 92.75—92.50 1905 de 101 mii. A. . 98.50 inch. 1905 convertită . 93.57.Va—93.50, 1908 de 70 milioane 93.50—93.40 1910 de 120 milioane. 93.50 înch. 1910 păduri..................... 92.30-92 LüEIG. JUD. ȘI COMUNALE 5 °/o Cred jud. com. 102.50—101.25 41/an/o Idem. . . . 96.55—98.45 41/a °/o Credit viticol . 95.50—Ö5.30 4 °/o C. Bucur. 1903 . 90.75—00.65 4*7» C. Bucur. 1908 . 90.75-90.65 4 °/o C. Bucur. 1910 . 02.50—92.35 4 °/o C. Bucur. 1910 . . . .— 5 °/o C. Craiova 1906 . 95.75—95.50 5*76 C. Craiova 1910 .06.75—96.50 5 °/a C. Ploești .1906 . 98.50—98.25 5 °/a C. Ploești 1910 . 98.50-98.25 4*/a C. Iași 1003 . . 97.25-96.75 4*/a C. Iași 1910 . . 97.25—96.75 5”,a C. Buzău . . 96.------95.50 ÎMPRUMUTURI de societăți 5 °/a Scris. tone. rur. 102.10 inch. 4%/» Idem. .... 02.50-92.35 K#/o Urb. București . 101.40 inch. 5 °/ Urbana Iași. . 98.40—98.805 °/» Bon. Casa Rur. 102.40-102.305 °/. Camera com. Buc. 97—96.75 &*/» Locuințe ieftine . 99—98.505%/, Buzau-Nehoiași. 99—88 ACȚIUNI Banca Națională . 5700—5680 Casa Rurală . . . . 920—895 Banca Agricolă . . 550 înch. Bank of. Rnia Lted . 240—235 Banca Scont. Bucur. . 530—525 Marmorosch Blank Co. 960—957 Banca de cred. Rom. . 910 înch. Banca Pop. Pitești . . 245—240 Banca Gen. Rom. . 2250-2240 Banca Românească . 517—515 Banca Ilfov .... 540—535 Loc. „Dacia România“ 1410 înd. Soc. „Naționala“ , 1287—1281 Soc. „Generala“ , 1280—1275 Son „Speranța"1 . . . 560— 550 Soc. „Sinaia“. . . — 175—170 SCRIM3 Londra cek . . 25.313/«—25.261/4 Paris cek . . 100.321/»—IOC.DP/s Berlin cek . 123.771/,—123.521/, Viena cek. « » . 105.10—104.SC Belgia cehi ■ . ■ 09.85—99.65 MONEDE Napoleon . . . . 20.30—20.22 Marca................................ 1— — Coroana austriacă . 1.051/*—1.041/» Rubla hârtie.....................2.69—2.68 SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, scont . . 5 °/6 Idem, avans pe depuneri. . 51/a Casa Depuneri, av. pe dep. 4 °/» BlESSM STRÂIWE COTA EFECTELOR ROMÂNE Berlin, 26 Noembrie. 1803 de 50 milioane . . . 101.40 Rentă amort. 4“/a din anii: 1889 de 50 milioane . . 93.10 1890 de 274 milioane . . 94.50 1891 de 45 milioane. . . 92.70 1894 de 120 milioane. . . 91.75 1893 de 90 milioane. . . 92.10 1898 de 180 milioane, a . 91.40 1905 convertită.............................93.10 1905 de 100 milioane A. B. 91.50 1908 de 70 milioane. . ► 91.40 1910 de 128 milioane. » a 91.30 Obligațiuni comunale 4 °/o Com. București 1898 . —.— 4Vs °/o Com. București 1895 —.— 41/s“/o Com. București 189S .------Paris, 26 Noembrie. Renta română de 5 °/o . . —.— Renta română de 4% • a 93.— Idem conv. in 1905 . . . —.— Renta rom. de 4% din 1910 —.— Triest, 26 Noembrie. Loc. al. „Dacia România“ . 13.95 Idem „Naționala“ , « , 12.80 Idem „Generala“ . » « » 12.75 CURSUL SCHIMBULUI PE PIEȚELE STRĂINE Viena, 26 Noembrie. Schimb Londra .... 240.79 Schimb Paris ..... 954.25 Schimb Berlin ..... 117.70 Schimb Amsterdam. .. « 199.55 Schimb Belgia ..... 95.05 Schimb Italia . . . . . 94.75 Berlin, 23 Noembrie. Schimb Amsterdam . . . — — Schimb Belgia..................................... Schimb Italia.......................— — Schimb Londra............ . .------Schimb Paris. . . _ . . . — — Schimb Bivcția................................... Schimb Viena ..... 84.85 Sconl privat......................................5*7» Paris, 20 Noembrie. Get( Londra...........26.23 Schimb Viena..............................104.81 Schimb Amsterdam.............. 209.— Schimb Italia . . ‘li peril. Schimb Belgia........................3/1 peni. Schimb Berlin..........................123.31 Schimb Elveția............................*/1» Scont privat...............................31/« Londra: Noembrie. Schimb Paris..........................25.45 Schimb Berlin..........................20.73 Schimb Amsterdam . . . 12.04 Scont privat. ...... 37/s CEHEJIXE BURSE&fi SIB&I-JS TOATE PRETURILE SUNT DATE IN LEI PE SUTA DE Kgr. Chicago, 26 Noembrie. Grâu Decembrie. 17.86 scad. 0.14 Grâ fi Mal .... 18.71 0.12 Grâu Iulie. ... 18.01 „ 0.07 Porumb Decembrie 11.95 urc. 0.12 Porumb Mal. . . . 1 2.14 „ 0.07 Porumb Iulie. . . 12.14 „ 0.07 Ncww York, 26 Noembrie. Grâu disponibil . 18.47 scad. 0.12 Grâu Decembrie . 18.42 „ 0.07 Grâu Mai. . . . 19.58 „ 0.12 Porumb disponibil 13.23 urc. 0.04 Porumb Decembrie .—.----------— Porumb Mai . . . ,-------— Porumb Iulie .... — — — Liverpool, 26 Noembrie. Grafi Decembrie 2010. scad. 0.08 Grâu Martie 19.84 „ 0.08 Porumb Ianuarie . 15.75 „ 0.05 Porumb Februarie 15.47 „ 0.02 Paris, 26 Noembrie. Grâu lan.-Aprilie 25.80 ——-----Grafi Mart.-Iunie 26.05 ,-----Făină lan.-Aprilie. 32.25 -------------Făină Mart.-Iunie 32.60 -------------Ulei colza Noemb. 73.25 -------------Ulei Decembrie , 74.—------—— Ulei Mai-Aug. . 74.25 ------■------Ulei Mai-Aug. . 72.50 ------------Anvers. 25 Noembrie. Grafi inf. disponibil . . . 104/8 „ sup. disponibil. , . * 21.— Grâfi inf. Nov.-Dec . . 19-7s „ sup. Nov.-Dec. . , . 20s/s Porumb inf. disponibil . , 182/s Porumb sup. disponibil . , 184/a Porumb inf. Nov.-Dec. . , l&ls Porumb sup. Nov.-Dec. . . 166/s Londra, 26 Noembrie. Grâul ferm dar neactiv. Porumbul ferm dar neactiv. Orzul ferm vânzătorii rezervați. Ovăzul calm, transacții slabe. Budapesta, 26 Noembrie. Grafi de Aprilie 24.80 -------------Secară de Aprilie 21.80 sead. 0.02 Secară de Aprilie 20.48 „ 0.08 Porumb de Mai. 17.73-------------Berlin, 26 Noembrie. Grafi Decembrie 25.33 orc. 0.03 Grafi Mai. . . . 26.53 ------ 0.12 Secară Decembrie 22.83 „ 0.12 BUHS»B Din ȚAHA Constanța, 26 Noembrie. Grâu 80—81 kgr. l °/o c. str. 18.40 Grafi 78—79 kgr. 4 °/„ c. str. 17.75 Grâu 75—76 kgr. 5 °/» c. str. 16.50 Porumb. ................................. 13.85 Orz. 15.80 Ovăz . . • . » . . .’ » » 13.30 Secară 14.60 Fasole.........................................24.— Brăila, 26 Noembrie. Grâu 80—81 kgr. 1 °/o c. str. 18.30 Grâu 78—79 kgr. 4 °/o c. str. 17.70 Grâu 76—77 kgr. 5 °/o c. str. 16.90 Porumb. 13.70 Orz. • 4 figis 88 15.20 Ovăz. . . . ii , i i I 12.80 Secară , t s , s , s 14.44 1 asolc. i » , ■ * 4 s * 25. Prețul oficial al cerealelor la Brăila, pe ziua de Marți, 29 Noembrie. Grâu nou (78 kgr. la hi.) 2 la sută c. str., lei 1.S.10, predare Dec. bordo Sulina. Gru nou (77 kgr. la hi.) 3 la sută c. str., lei 17.85, bordo Dec. Grâu nou galben (78 kgr. la hi.) 2 la sută c. str., lei 17.60, predare promptă din vagon. Grafi nou, bun, curat, roșu (80 kgr. la hi.) 1 la sută c. str., iei 18.25 predare promptă. Grâu nofi, bun, curat, galben (80 kgr. la hi.) 1 la sută c. str., lei 17.90, predare promptă. Graui nou amestecat (75 kgr. la hî.) 10 la sută c. str.,, iei 16.60 predare promptă. Secară la calitate (74 kgr. la hi.) lei 15.40, predare promptă. Secară a II-a calitate (72 kgr. la hl.), lei 15.10, predare promptă. Orz nou de toamnă (64 kgr. la hl.), lei 15.40, predare promptă. Orz nou de primăvară (60 kgr. la hl.), lei 15, predare promptă. Orz nou (50 kgr. la hl.) 3 la sută c. str., lei 15.60, predare Dec. bordo Sulina. Ovăz nou (45 kgr. la hl), lei 13, vânzare promptă. Ovăz nou (42 kgr. la hl.) 5 la sută c. str., lei 13.40, predare Dec. bordo Sulina. Porumb nou, gros, galben (77 kgr la hl.). Lei 14.20, vânzarea promptă predarea din șlep. Porumb Vechi cinquantin (80 kgr la hl), lei 14.50, vânzare promptă.. Porumb nou colorat (78 kgr. la hl.), lei 14.25, vânzare promptă. Porumb nou (74 kgr. la hl.), lei 13.80, predare din vagon. Fasole comună, lei 26.25. Meiu, lei 11.85. ii BUCOVINA (Corespondentă particulară a ziarului .,Universul“) prinderea unui complice al Isi psRtelmon Cernăuți, 28 Noembrie. Zilele trecute a fost arestat în Suceava un vestit bot anume Luieluan Bolohan, contra căruia erau emise 6 mandate de arestare. Banditul Bolohan, deși numai în vârstă de 22 ani, a știut să bage în groaza în tot districtul Suceava, prin tâlhăriiile lui la drumul mare și numeroase puburi de foc. Numitul a declarat el făcea parte din ceata banditului Pantelimon și că a cornt o mulțime de prădăciuni în jidicțul Botoșani. S’au anunțat, imediat telegrafic autoritățile din Botoșani și chiar în aceeaș zi a sosit cu automobilul prefecturii de Botoșani, printr-procurorul, prefectul de poliție și comandantul jandarmilor din acel oraș. În acelaș automobil se aflau și câteva victime ale bandei lui Pantelimon, aduse de procuror din Botoșani spre a recunoaște pe bandit. Toți cei prezistațî banditului l’au rpscunoscut imediat. După ca s’au constatat, toate aceste amănunte, d. prim-procuror din Botoșani a avut o lungă convorbire cu prim-președințele tribunalului Buceava d. Mandicevschi, în privința modului cum, se vor face cercetârile. Deocamdată s’a hotărât ca ele să urmeze deodată atât, în Botoșani cât și în Suceava, raportându-se reciproc rezultatele obținute, în mod telegrafic. La primul interogatoriu luat lui Bolohan, acesta a declarat, că mai are un tovarăș anume Brumă, cu care a comis o mulțirîe de furturi, dar că s-a pierdut urma. S’au început întinse cercetări pentru descoperirea și prinderea acelui Brumă, iar Bolohan a fost depus în arestul din Suceava. Asupra modului cum a fost arestat Bolohan, aflăm următoarele : Tatăl acestuia avea un proces la judecătoria din Suceava, și voia să propună niște martori în descărcare. Printre alții a propus și pe fiul său Luchian. Cum însă, din întâmplare, judecătorul Balmoș era tot acela, care emiserse și un mandat de urmărire contra acestuia, auzind numele lui, și-a reamintit imediat de aceasta, și fără a spune nimic bătrânului Bolohan, a înștiințat compania de jandarmi. Doi jandarmi sosind la timp, au arestat pe bandit chiar, în sala de ședințe, unde venise înainte, căci știa că trebuie să fie ascultat în procesul propus ca martor de tatăl său. SEMBAREA de la școalele de artilerie, geniu și marină Luni, la orele 10 și jum. dim., s’a sărbătorit, cu o deosebită solemnitate, luarea Plevnei și depunerea jurământului de către elevii școalei. Serviciul religios a fost oficiat de preotul G. I. Gibescu, sub directorul Sf. Mitropolit, care a rostit cu această ocaziune o cuvintare asupra însemnătății momentului, vorbind despre importanța jurământului. Sfinția Sa a fost călduros felicitat La sine, d. comandant locoteolonel ReferendaTM a ținut o înflăcărată cuvântare, despre Victoria de la Plevna, care a mișcat axionc auditoruL milt APELOR DUHAREI IN ROMANIA — Pe ziua de 29 Noembrie 19H — Dunărea scade pe toată lungimea. T.Severin 90, Calafat 103, Bechet 95, T.Măgurele 94, Giurgiu 127, Oltenița 121, Călărași 103, Cernavoda 120, Gura Ialomiței 133, Brăila 133, Galati 130, Tulcea 72, IN AUSTRO-UNGARIA Par âsau 79, Linz 169, Viena 165, Budapesta 39, Mohács 23, Semita 72, Baziaș 38, Orșova 130. ATENTATUL din str. SeceW — noui amănunte — In ediția de eră pentru Capitală am vorbit pe larg despre acest atentat. După prinderea lui Dumitru ltoihanescu, care a fost găsit ascuns într’o magazie din curtea comisariatului circ. 6 unde tatăl său este odăraș, instrucția a făcut cercetări toată noaptea, reușind să stabilească motivul pentru care a fost săvârșită crima. Din instrucția făcută reese următoarele : Cunm s'a săvârșit atentata! D. I. Staub, mare comerciant angrosist de manufactură, avea in serviciul d-sale, de vre-o doi ani, pe lângă mulți alții și pe un anume Constantin Duca, de fel din Câmpulung. Acesta nu avea decât 15 ani. Acum vre-o opt zile prezintându-de la d. Staub, un tânăr, tot de 15 ani, Dumitru Romanescu, și solicitându-i un post de servitor, d-sa l’a primit, însă i-a pus condițiunea ca să-î prezinte actele sale. Sub motiv că nu se are la el, Dumitru Romanescu a cerut d-lui Staub să-i dea răgaz câteva zile ca să-și aducă actele.In timpul acesta, între Constantin Duca și Dumitru Romanescu—iambiii porniți spre rele— se leagă o prietenie strânsă, și ei pun la calle o crimă, victimă căreia trebuia să cadă d. Staub, pe care apoi să-l jefuiască. Acum patru zile însă, d. Staub văzând că Dumitru Romanescu lui șî mai aduce actele, l’a concediat. El s'a învârtit toată ziua împrejurul magazinului fasiluvluii, sări patron și seara, într’o întâlnire pe care a avut-o cu prietenul sfiei Const. Duca, ambii au hotărât să săvârșească crima a doua zi, adică ailaltă era. Pentru aceasta, Constantin Duca a luat din bucătăria stăpânului săi un topor cui mâner mic, din acelea care servesc la despicatul lemnelor și-l duse în magazin, unde-l ascunse intre două baluri de postav. După ce a făcut aceasta el s-a dus în stradă și prin ușa din dos a introdus în magazin pe Dumitru Romanescu, pe care l-a ascuns de asemenea intre două baluri de pânză. La orele 8 seara, când d Staub rămăsese în magazin numai cu Constantin Duca, ceilalți vânzători plecând, Dumitru Romanescu a eșit din ascunzătoarea lui cu toporul în mână și i-a dat o lovitură pe la spate în cap. D. Staub întorcându-se spre criminal acesta i-a dat, o nouă lovitură, tot, cu tăpușid toporului, în fată și văzând că victima nu cadra, a aruncat toporul și a luat-o la fugă pe ușă. O. Staub, deși rănit grav, totuși a început să alerge după criminal și complicele acestuia din urmă a fugit și el în aceeași direcție. Restul se cunoaște. Constantin Duca s-a înapoiat, peste o jumătate oră, spunând că nu a putut să prindă pe criminal, crezând că astfel va scăpa de ona răspundere. In timpul instrucției s’a văzu, însă, silit să mărturisească adevărul așa cum îi arătăm mai sus. Interesându-na erî la spital, ni s’a afirmat că starea d-lui Staub este mai bună și sunt speranțe că d-sa va scăpa cu viață. Rana din față interesează numai pielea pe când cea de la spate interesează și osul occipital. Cei doi criminali au fost înaintați ori parchetului. Dumitru Romanescu este un cunoscut, pungaș. Deși numai de 15 ani, el a săvârșit un furt în jud. Ialomița, la d. Batali. Siguranța l-a arestat acum două săptămâni și l-a înaintat jandarmeriei acelui județ. F.l -a reușit însă să evadeze de acolo și venind în Capitală s’a angajat la d. Staub., Tis. © uns s* ws* prof.-dr. Toma Ionesco— AI. Calimachi In urma incidentului petrecut la Senat intre domnii prof dr Toma Ionescu și Al. Calimachi, senatori, dr. Toma Ionescu a trimis martori d.-lui Calimachi. ---....|----r.WWTTrifig'P1—***-' <-~ din străinătate — In cercurile diplomatice din Berlin se povestește că ministrul de externe Kiderlen-Wächter, după semnarea tratatului marocan, a trimis ambasadorului Franței, Cambon, o fotografie a sa cu următoarea dedications : „A mon aimable ami et terrible ennemi“. La aceasta ambasadorul Cambon i-a trimis o fotografie a sa cu următoarea dedicațiune : „yA mon terrible ami et aimable ennemi“. Studenții italieni de la Universitatea din Berlin au trimes o telegramă generalului Caneva, comandantul suprem al trupelor italiene din Tripolis, în care-l roagă să expulzeze pe toți corespondenții de ziare cari răspândesc știri calomnioase în contra Italiei. Subofițerii companiei 2 din regimentul 165 de infanterie, cu garnizona în Quedlinburg (Germania) au câștigat lotul cel mare al loteriei de clasă a Statului prusian, în valoare de 200.000 mărci. cw? 3 KIAHA Fata tatii flöüSAN de BȘOâA$’tmi Peste tot aceleași lucruri, grămădeală de obiecte scumpe, dar greoaie și ușile din modă. In camera Angel CT, crăițe și mușcate la geam, iar într’un dulap cu oglinzi, mulțime ele cârpei Urî și de jucării. Pe masă câtiî de carton în cari fuseseră cofeturi, câteva cărți intr’un raft verde și la spălător două rânduri de sticle goale, în cari fusese parfum, toate legate cu publici, toate șterse și curate de sclipeauîn pat mai multe perne brodate, croșetate, pictate și o colecție de cărți poștale întinse p o még, doară ele lângă pat de care nimeni n’avea loc să s’apropie, cum nu se putea apropia nici de tivi di săculețul de amintiri de la fete, mânuchiuri de flori uscate, despărțituri de cărți cusute pe canava de hârtie, șuvițe de păr înnodate cu cordele, iconițe catolice, dăruite de călugărițe, la carî Angela se închina și le săruta în toate serile, așa cum Îi zisese: _ Noire mere supérieure! ! In odaia lui Arghiriadis, collecția de papuci, de mesi, de • halaturî, de căciulite de noapte, brodate și împletite de Angela, ■fesurî, fustanele, ilicurî și irnomele. Pe pereți iatagane, hangere, cuțite, puști, săbii cu teaca de fildeș și o bucată de deul vechi, pe care o cumpărase de la Ibraiai-efendi, când auzise și el că antichitățile sunt la modă. —Uita vezi, es-te Barbu, astea mă costă mai la 12 mii de tei, astea și pipele, vino aici de le vezi. Fata tatii, ci o sa-î rămână toate, nu le dau la muzeu, ca maiorul Papazoglu, eu , am dat bani pe ele. — Ce să fac eu cu prostiile,astea, mai bine îmi cumpăram un fichiv, un eventail, o umbreluță frumoasă, port zdrențe, nu vezi, eu, fată de milionar! — Miluhăr, cine ți-a spus-o„ cine ți-a băgat în cap asemenea lucruri? Narghiriadis, zicând acestea, trase sertarul scrinului și începu să scoată la fel de fel de imomele de chihlibar, de ciubuce de abanos, de lulele de spumă de mare, legate în argint, fel de fel nisfiele, de icoșar și de constandinațî: ele inele și de săbii, foaie puse amanet, ele sutele de nenorociți cari, la vreme de nevoe, încăpuseră pe mâinile lui Hristache. — Ei, n’are dreptate fața să zică mereu călești milionar? zise Zamfira, minunându-se de atâtea frumuseți pe care ca acum le vedea, pentru întâia oară. — Poftim, ți-au deslegat gura și d-ta, madam Arghiriaris, aidause Angela, astea sunt prostii, el nu mă iau după ele, mă iau după ce am văzut ln casa de banii — Bine, bine, taci acum. Tac eu, dar mai spune, sau mai arată și altceva, fă ca mitocanii! Zamfirița îi făcu semn cu degetul sau tace, însă ,ea urmă: — Nu mai îmi face semn degeaba că nu tac, nu tac! Fl. omul ăsta a venit să mănânce, nu să se uite la lucrurile astea zălogite la voi, pe bani..' de la oamenii nevoiași și amărâți. Coviltil escu, urmărind spusele Angelei, se gândea și el la jumulețile din care auzise câ se pricopsise acest om, care nu el n’avea nimic omenesc, și totuși o ducea cu mult mai bine ca atâți .nenorociți ale căror suflete mari nu i-ar îngădui să răpească, pe nedrept, de la nimeni nici măcar un cap de ață. — Poftiți la mesă, zise Vata, că se răcește fiertura. — Supa, proasta, altă dată să nu mai zici așa, fiertură mănâncă numai slugile și țăranii. —Nu vă supărați d-șoară, poporul nostru, prin fiertură, înțelege tot ceea ce se fierbe și... — Poporul nostru e un prost, așa fierbe și vinul, fierb și prunele, fierb șî eu când aud neghiobii d’astea. — Liniștește-te Anghilino, liniștește-te.... — îmi vino să mor, uite și numele ăsta care mi -ați pus voi, nu-l pot suferi și... ți-am spus de atâtea ori să nu-mi mai zici decât • Angelo—Anghilica, auzi Anghilica, Lica.. ba fetele la școală, • mă numesc și calica... — Vai de mine, zise Zamfira, și tu nu le spui la madama — D'aia dau eu atâția bani, să te poreclească? "Auzi, auzi, proastele dracului, auzi, vin eu la școală, le învăț eu minte pe ele ; apoi dacă-î p’asta, atunci d-ta ai sfârșit eu școala, iaca-așa, nu vreau sa se alege nimeni de fata lui Arghiriadis. Să te plângi directoarei, ad-oose Hristache, răstit și bătând un taler să aducă rasoul. — Și... mai încet. Eu nu părăsesc școala papa. Auzi ce mă înveți ,să fac. Papa ești tu, ori iscoadă? — Bine faceți d-șoară, căci nu e frumos să.... ■ — Auzi, auzi, tocmai tu calică, tu, care ești darnică, dar și cămașa de pe tine. Nu te-am văzut eu că orice ți-aducem la școală Ie dai lor baclavale,, turtă-dulce., perăjituri, alva, rahat. — Dau, vezi,că așa ne-a învățat la Evanghelie ; dară ce știi d-ta,care nici nu ai citit-o? — Fata tatii, știe și Evanghelia: ce o .să se bucure când o auzi popa Chiriac! — Să dai fată, să dai, dacă vrei să intri în împărăția cerului, zise Kivu, care tocmai sosise cu fcriști și intraseră de-a dreptul în sufragerie. — De ce n’ați intrat în salon, proastă maii ești Veto, nu se dă așa năvală peste oameni. — Namurile d-voastră d-șoară n’aveți de ce vă sfii, ce nu este destul pe masă? — E, nu e, nu se fac lucrurile astfel, bontumul nu zice așa, codul manierelor elegante... — Ei ca mai lasă-ne soro cu mofturile alea, mulțumește-te că am mai venit, după câte ne faci și... — Ce vă fac, mă rog, dacă vă place bine, dacă nu... — Dacă nu, să-ți facem noi temenele, noi oameni bătrâni, fii mai blândă, mai politicoasă, mai darnică.... —■ Ba e vorbă, zise Hristache risipa nu e bună. —- Ei pe cari să ascult eu acuma? — Să-ți consulți inima d-șoară și, pe ea s’o asculți întotdeauna, zise Covistirescu, care înțelese că Angela avea acest caracter numai din cauza ideilor bolnăvicioase ce îî băgaserâ in cap la școală și a nestrășniciei părinților. — Ai dreptate, răspunse Angela, așa o să fac de aci înainte,, numai... să nu greșesc. — Nu vă temeți, d-șoară. — Să nu mă tem... , dar am auzit atâtea la colegele mele, de la... — .., exclamă Barbu, văzând că are a face cu o fată nui tocmai naivă și rece, apoi după o pauză adaose. — Inima? Inima este o călăuză dreaptă, ea spune mereu adevărul, ea te mustră pentru o faptă rela, ea te încurajează pentru o pornire nobilă și frumoasă. — Vivat! să trăești că frumos mai grăești, strigă Kivu, luând, de pe masă un pahar și închinând. — Of, ne invitați de nimeni( nc... !Va urma).