Universul, ianuarie 1912 (Anul 30, nr. 1-29)
1912-01-01 / nr. 1
öküAIGü; 'mű Vfótescük C. Immrét B. C. fenescn -.a-iwl miUJar JBnlstPOÎ plenipoteafisr Prímül secretar Membrii Legațuras? noastre, înainte de a fi primiți in audiență solemnă de SI. Hl tWilJi ÍÍ ÍJUUUUVj UW et 13 p 11 D. €. Stoicescu Al 2-lea secretar Regele Italiei (Fotogr. Blass, Roma) rr [UNK]; ■:: • c. ; iS^H9H „Universul“ £&l'Vedmbne. — Cuvioasa are urmätorele linii telefonics Catolic Administrația ..... 6/® *=’•■••• • uaric.-liaptême. fie NS. Redacția ....... 12/88 l ’ or?1 ’ .32. Apusei soarelui 4.57 Străinătatea.. « „ . „ gS/«i SPECTACOLELE ZILEI: I] SAMBATA : * r/í’i'küiVvi..1—«*-rséi<»MJi uíu copHiirie». •WHOC-IDIA. — LU-laehc. UÎON Mî’E'.CU.LIRIC).Comp. Lirică Grigoriu.— «!_>■.? .lf» Luxembars». . nODEUX. — (Compania Davila). — (Simona și Povecle de irochiu» SE PE CÂMPUL SE RĂZBOI DZH TOSPILOS T>e la trimisul nostru special) 27 Decembrie. gä Tripolis am amit în junii , . ... , ISSi meu șueratul gloanțelor. Dau ■n doau aulil cum. trebue sa fie o cauza a acestei v^. ry. ia mi înstrul de es perchezițiî! Nu-î place oare cui ^ temnu« , va mutra mea? Poate că vreun bun om nu poate nua t intre corespondenții ita i li: daca nu place re yeni cu cari nu sunt în consum', astfel suna un ci- ț.aci oarece prea marea lui eman „Șt. acov''“ u' junețe nu se potrivește cu vârste -uit sa-1 esperment căror rapoarte superlative le citesc cu o uimire crea ^ coridorul dC. pândă și cari anunță o luptă * , a 1x avant-posturi ca o victorie numele rasuna^c. pad pOi60njcar astfel încât cunat după a^ea auz VQr pü10a gg_ raporeze despre a șa. Deschisenșii CP o adevărată mare luptă și victoria rîe, dacă le-a secat depozitul de swr.tc ni', atîe'î,l„ cuvinte de laudă ? Poate vre-un solde j niîar nuj ym aceș[j tineri s’a supăra șil ,c m ca'aDmi,en p,e mine, după cum fac adesea o ofensa pentru a orî fațg <$„ corespondenții tutu 1ra.«'îc>>i'!n*ri> Ivanturor națiunilor, afară de cei franci,ă 1r ■ ceiî cari sunt la el în mare fa Ih î. vor apăru fața simvoarp ft xcy.artiluî consulatu Mi-aduc însă aminte că acim p '**• d. Lehmann, care ^teva zile ara auzit că un colet P italian a scris sau ,v.roa, să scrii ți se va face oper- un articol despre mine. Până aniiliară. Comandau- cum am căutat zadarnic acel enemlul Salza, l’a articol de cuprinsul căruia sun i în persoană des- foarte curios, căci de oarece ei * . I . pe consulul dr. Til- . trăasc liniștit și mă dedic reper .. m’a însărcinat pe stagiului meu, nu sunt tocmai vin în ajutor. ) personalitate eclatantă. Dar poate r pentru ce? Care este te că tocmai această viață retra ••.castel măsuri ofensa- Cste motivul că apar, suapee • împromițătoare pen- ?la unul dintre acești colegi a * j misift met »»’a denunțat ca spion. mLnu CLdili Căci’ ce însemnează altceva < ,i5alt.a nj. ,a perchiziție in toiul războiului n- Vidikri do’ dt de cât câ eceiuri, căruia i se fac aici intro stare do Ce iste bănuit că spionează? w 4„ .. . Pe când meditam astfel asu’el ca știu aatat prea bine, pra cauzelor perchiziției, intri ion in luptele lân în cameră locotenentul cu do carabinieri. Afară un carabinier rărește la ușă, iar cellalt la scară. Locotenentul mii salută politicos și mă întrebă: — D-ta ești d. Kut-dhbach ? — I3a. — Care este numele d-tale întreg ? — Care este numele tatălui d-tale ? ■ — Bunul și fericitul meu tată! De treizeci și șapte ani zace în pământul nordic. Ce are a face . ...p ; în arest rroc'ft-' ‘•rbal pe pământ s.Mcan? M’am supus și am răspuns la întrebare. • â — Am ordin să vă fac pecchiziție, zise ofițerul după ce-și notă numele. — Protestez, acum însă trebue să mă supun forței, dar mă voi plânge consuliu german și voi cere "satisfacție. Ofițerul se înclină tăcut _• și printr’un gest ordonă soldaților să se apuce de lucru. Imediat fu deschis dulapul și scrinul lavaboului. Ori isiide zăreai o bucată de hârtie scrisă o luau și o puneai pe masa pe care se íuflau scrisori de amor și conturi neplătit«. Mi s’ami confiscat și carnetele de note, ba chiar și anuarul societăței „Leipziger Presse“ precum și invitația la serata din București. După aceea soldații deschiseră geamantanul din care luară toate hârtiile, punându-le pe lângă celelalte. Mai întâi m’am supărat, dar apoi am început să mă amuz ea și să privesc această operă cu liniștea senină, pe care o dă cumulți o conștiință curată. La sfârșit scrisorile și cărțile confiscate fură legate într’un pachet, pe care îl luă subsuoară un carabiner. " Ofițerul după ce mă salută cu politeță, plecă cu escorta sa. După un ceas, mă aflam la consulul german, d. Tilger, care era ocupat cu redactarea unui raport asupra acestui caz, către ministerul afacerilor străine din Berlin. Regretat că dam așa de mult de lucru consulului, așa de împovărat cu munca . Am declarat în procesul-verbal ce mi s’a luat de d-sa, că nesimțindu-mă câtuși de puțin vinovat îl rog să mă ia sub protecția sa și să-mi procure satisfacție pentru perechiziua ce mi s’a făcut și contra căreia protestez. D. Tilger mi-a declarat mintea. De atunci au trecut două zile și n’am aflat încă nimic despre afacerea mea. De la niște cunoscuți am aflat că poate faptul că vorbesc des cu consulul austriac, d. de Kwiatowsky, precum și împrejurarea că din când în când trimit la Constantinopol și primesc de acolo scrisori (doi din copiii mei trăesc la Constantinopol), m-au făcut suspect. Afara ide aceea este indicat și un profesor ungur de limbi streine din Padua, care urmărește rapoartele înrie publicate în ziarele germane pe cari el — mai catolic decât Papa, căci onorabilul domn nu este supus italian — le-a denunțat, odată în mod rușinos comandantului suprem, generalul Caneva. Deoarece rapoartele mele sunt oiective, mi-a fost foarte ușor să desmint denunțarea acestui faimos profesor, care își face desigur numai reclamă. Poate că le astă dată și-nvâră; cornii ■'intro pov- Aîsr sl arabilor Arabii și Tir,regii concentrați la Djehdbel' Guartan și Azizifi, sunt foarte întreprinzători. Eî se stopeazâ în număr de mai multe mii și caută să atace prin surprindere detașamentele de recunoașteri ala stalifiiiilor din Ain Zara.Din cauza aceasta de câteva zile a intrat din nou în funcțiune balonul captiv, pentru ca să supravegheze ținutul De asemenea a fost lansat era și un aeroplan, cu care prilej s’au descoperit puternici atripamente de arabi la Suani Eieni Adem, Ben Gaseir și Sidi Selah. In apropiere de Azizia și ido Gháriani * ■ Ultimul vapor italian sosit aici a adus numeroase echipamente pentru lazarete, Trăsuri pentru răniți, medicamente, etc. La reîntoarcere spre casă vaporul a luat vre-o 20 arabi, condamnați de consiliul de räzboia la câte 30 de ani, temniță pentru diferite crime. Deoarece într’o moschee «din oraș s-a găsit o mare cantitate de arme, consiliul de räzboiu va avea iarăși de lucru. Ministrul de externe al Germaniei, d. de Kiderlen-Wăchter, răspunzând la întărea de anul nou consulului de aici, dr. Tilger,i-a trimis acestuia o cutie de țigări foarte fine, marca „Kichterlen“, împreună era o scrisoare, în care în cuvinte foarte călduroase recunoaște bunele servicii pe cari le-a adus dr. Tilger' în atente' timpuri grele. . . A. Kutschbach Fasteiîs Benlîis .Se e-a-se desvăluie Craiova, .30. Decembrie. ■ Mari vijelii, au produs pagube în comunele. Bârca gi’.Goicea- Mare. In comuna Bârca au fost desvelite 160, case; multe împrejmuiri au fost rupte, p.om-în desrăcăcinațî, comunicația telegrafică întreruptă. La Goicea Mare au fost ele svelile 2340 de case.. Multe hambare și pătule su fost distruse. Știri sosite din județ.arată,că vântul a produs pagube și, în alte comune. SCRISORI ROMANE Italia in 191 Anul care a trecut va rămâne ramiorabil in isoria.' Italie:, •csteî, a fost bogat în evenimente ce iii. zguduit adânc conștiința, națională. A început cu serbarile cincomnienarului și ■ expozițiile jubilare și s’a uușit', cu ră»i«iu» din Tripolitania. Deș1 în aparență aceste manifestă« sunt deosebite,—în fond acel».* sRult se găsește la baza lor. Eic Âti revelai lume! întregi O ramie nouă, plină de avânt și tealrgie, o Italie caie pe toate sfâmurile activității sociale »!« ‘ jti fruntea națiunilor. 1Februarie, pe Capitoliu, s'a ji.deschis serbările închinate Risourimvntului și oratori din toate colțurile . țurci au arătat j/r ' '■fresuî ce-i săvârșise națiunea italiană în cei 50 de ani de la unirea Patriei. Dela început, s’a. sir...ii, că acum unitatea Italiei se Obbogologi de fapt, căci entura,sir.ul pentru aniversarea globoasă. era de o potrivă domp'« în toate colțurile țărei. Wohin). spirit privincianislicîr.v t.aseia a.'mai tiraniza viața plini că și italienii din ton toungi,"i’c peninsulei arătau cu .bucul .'o că. sunt fiiî aceleași, țări. La aceasta prima satisfacție mare pe care o aducea anul 1911, b’au deschis»curând expozițiile: Actiw, Florența, și Turin sau în tecut în a glorifica ova .rí..?',tot" cari au adus proclamarea cei I de a treia Italii, la câte șa treie orașe s’au putut, vedea că la cuvintele înflăcărate ale oratorilor patrioți corespunde reality.rea.. lucrurilor. la Roma ca și la Turin—unde au fost principalele expoziții— Wats, provinciile, au participat cu un egal avânt și fiecare din ele a arătat cu ce a contribuit la progresele țărei în ultima jumătate de secol. i'dvîre in totalitatea lor, cele două expoziții ofereau o imagine ii' demnă de o admirație fără •e i’i-vă,—a mimceî fără preget, a noțiune! viguroase in centimă înăltare. 1 Dacă străinii' care au fost la Roma și la Turin au rămas surp'riși' găsind o Italie necunosută, — nu mai puțin surprinși .■ ai, fost, italieni înșiși, care penct.A tată’,a oară vedeau reunite la un joc activitățile felurite ale compatrioților lor din toate părțile țărei și chiar ale acelora ce trăesc răspândiți în lumea întreagă. Expozițiile au desăvârșit trezirea conștiinței naționale începută de ceremoniile oficiale ale comemorărilor. „Așadar Italia e o țară în care nu se vorbește și re cântă numai — auzeai prin toate colțurile — ci o țară care a muncit și muncește în toate domeniile“. Un optimism binefăcător se întinse încet-încet în toată națiunea și paralel cu el se năștea un sortiment, de împotrivire și de necaz în contra acelor sceptici care invocau underele ce rămăseseră prin provinciile sudice ale Italiei, spre a micșora bucuria acelui sortiment al renașterei și al conștiinței de sine. Critici de meserie, aceia care încerceu să insinueze îndoiala în suflete, nevrând să țină seama de tot ce era bun și relevând mereu numai ce nu se putuse încă face, nu mai erau ascultați de nimeni. Procesul Camorrei, faptele urâte de la Verbicaxo, ignoranța și superstiția unora, din regiunile Sudului, — erau fapte care inspirau desgust imensei majorității a poporului italian. In alte dăți, opinia publică s’ar fi delectat, cu cronica scandaloasă a unor asemenea procese ori aberații, —cine nu își amintește de procesul ministrului Nași, de drama. Marri și altele) ;—eranțăzi însă, , după ce se trezise adevărata conștiință a poporului, .asemenea fapte,,, păreau mmilitoaxe și deșteptai! silă și revoltă.. . Ceeă ce mărea indignarea Italiei era faptul că în străinătate numai prea puțini înțeleseserâ schimbarea; adâncă ca se produsese în sufletul națiunii și că cel mai amic!, chiar dintre aceia care cǎlatoreau prin Italia, — o copeinimia încă o țară care trăește de gloria trecutului. Poporul italian de asăzi era încă socotit ca un popor de idealiști ori de flecari, când nu era, chiar descris ca o adunătură de briganzi în haine de catifea și cu brâu plin de pumnale..... Când însă lumea întreagă, s'a putut convinge că între Alpi și marea Mediterană s’a format Un popor nou, care nu se mulțumește să cânte și să trăiască din gloria străbună ci știe și poate,să-și scrie și el pagina lui ci an nur. t otire-vitipdă'in '’paguba ei; admirablei organizarea»marinei ■ și- arputerea eroică ei&vârșit afirmarea nouri îtnbri conștiințe ■ naționale de istorie în cartea lumei. Campania în Tripolitania și Cirenaica a dovedit în mod evident acest lucru. .Nu vom repeta aci câte dl ați scris pentru și contra acțiunei Italiei. Vom spurce numai atât că hotărârea Italiei de a ocupa provinciile din Nordul Africii a fost un rezultat al noului spirit ce îi rîvuilețește acest popor* a fost o afirmare bărbătească a unei națiuni în care sa trezit conștiința adevăratei sale puteri. Entusiasmul unanim cu care a fost primită în toată țara campania din Tripolitania, atit idinea energică a diplomației italiene, care nu a mai îngăduit ca Statele aliate ori amice să se îrtă la organizarea matții de uscat ș a soldaților din toate armele,— toate acestea au fost cea mai e Idcmentă dovadă că intr’adevăr o nouă Italie există și că ea reprezintă o putere de care de aci încolo vor trebui ru țină amil toate Statele. Iar perii italienii ÎB i vi, chipul cura a fost și c , dusă campania trontană a putoricul Gxiglie Velmo Ferrero și cuci mulți sociologi și oameni poliției relevează cu drept cuvânt cu această îndreptare definitivă i .națiune! .face din actualul r Aboiu cel maî însemnat eveniment al istoriei contimporane italiene. Ce departe e acuma Italia de vremurile de la Adua și de agitațiile interne ! ■ Nimic nu e mai binefăcător pentru o națiune decât încrederea în propria-i valoare și nu puterile sale. Această încredere face să dispară de pe orizonul vieței publice toate celi n i ® mosrh’he de moment și deschide orizonturi nouî și atrăgătoare. Cu multă mândrie bătrâni patrioți spun că s’a realizat dorința lui Massimo d’Azegiio exprimată acum o jumătate veac: „Italia e făcută, mai trebuie tăcuți italienii”. Anul 1911 va fi un an binecuvântat pentru poporul italian, r că el i-a dat putința să-și afirme noua să adevărata sa valoare. E. Porn. lîîze^n'ea isi -hmosciluius Fiin&^eiuî feidinar.i Iași, 30 Decembrie. .4. S. TI. Prinicipele Ferdinand plecând timȚeadă cu d. P. P. Carp din Țibănești spre buhăești, spre a lua trenul de București, automobilul cu carp culatorină s'a înzăpezit din cauza viscolului. Imediat au sosit mai mulți săni cu boi, pe cari inhurmându-1 și automobil i-au dus la Buhuești. ' ————M— 4, 4B> ■ț JSBPV ș i«w»— - MARELE VIZIR ANUNȚA RETRAGEREA CABINETULUI Constantinoipol 30. — Marele vizir Said pașa a comunicat comitetului tânăr turc, că întreg cabinetul se va retrage în curând. Marele vizir a declarat că așteaptă numai sosirea în Constantinopol a seihului islam, ca să poată prezintă demisiile Sultanului. ȘEDINȚA FURTUNOASA A CAMEREI OTOMANE Constantinopol, 30. — In ședința de a zi a Camerei, cu prilejul discuțiunei modificărei art. 35 din Constituție, s-a petrecut un scandal, care numai cu greu a fost potolit In timpul discursului deputatului albanez Hassan care susținea modificarea Constituției s’a ridicat deputatul oposiționist Sabri strigând partidului guvernamental : „Partidul și comitetul tânăr turc sunt o ceată de bandiți, ordinari !“ Deputatul tânăr turc Babanzabet a ripostat lui Sabri,: „Ești un om de rând !“ S’a produs un zgomot enorm. Deputații au părăsit locurile lor și înaintau unii asupra altora amenințânddu-se cu pumnii. Președintele numai cu greu a putut înlătura o încăerare între deputați. Fâcându-se liniște un depute, din ■. opoziție anunță că opoziția va primi numai un guvern ir frunte ,cu un mare vizir în afară de partide.. Publicul din galerie a aplaudat cu mare zgomot cuvintele deputatului opoziționist. Președintele amenințând că va evacua galeria, publicul s-a liniștit. Ședința Camerei a continuat apoi în liniște. in lllîllil * m , î, , • m PROBABILITATEA UNUI CABINET DELCHISE Paris. 30.— Persoanele din cereul d-lui Bourgeois socotesc sigur că acesta, din cauză că medicii i-au interzis orice sforțare, va refuza să formeze cabinetul. Este cu putință ca președintele Farberes să ofere în acest caz această misiune d-lui Bolcsssi. Amicii r-lui Belcas să socotesc că această însărcinare nu va fi refuzată. LEON BOURGEOIS ÎNSĂRCINAT CU FORMAREA CABINETULUI Paris, 30.—Eși președintele republicei a primit pe d-niî Brisson și Dubost. Cei doi președinți Ai Corpurilor Legiuitaar a au fost consultați de d. Failures asupra crizei ministeriale și au recomandat ca viitor prim-ministru pe d. Leon Bourgeois, care a și fost chemat de d. L'allieres la ElisSCU, Paris. 30. — Din anturajul d-lci Léon Bourgeois se asigură cfi acesta nu este dispus a primi sarcina de a forma noui cabinet, din cauza unei boala da ochi. Si prea poata ca d.. Bourgeois să re&ósinade în locul său președintelui Falberes pa d. Raymond Poincaré. In acest caz d. Bourgeois va primi portofoliul externelor. Poincaré este raportorul comisiei senatoriale în acordul franco-german și speră că după ce a fost trântit de Canlaun va reuși să treacă acordul prin Senat. Din cabinet în frunte cu Poincaré sau Bourgeois îșî va lua și sarcina ca tratativele cu Spania ia chestiunea marocană să fie duse la bun sfârșit. NESIGURANȚA NOULUI ȘEF ÎN PRIVINȚA BE GUVERN D. Leon Bourgeois nu s'a decis încă a accepta sau a "uza ■însărcinarea ca i s'a dat. Amicii d-sale.il îndeamnă să primească fără întârziere conducerea guvernului. Se mai vorbește de na cabinet Dupay. Din acesta ar face parte câțiva membrii ai vechiului cabinet Waldeck Froasseau. Ziarul „Matin“ afirmă cu toată siguranța ca formarea cabinetului va fi încredințată d-lui Delcassé. SPANIA VOIND SA PROFITE DE CRIZA DIN FRANȚA Paris, 30 (telegramă din Madrid). — In cercurile politice de tii. i 31’cî*ci C<t b|/flDIâ '• L țt* O ita pa Urino actualei crize ministeriale din Franța prin faptul" că fiind preocupați de criza internă bărbații politici francezi au Voids destulă atențiuneratativelor cu Spania în privința aranjamentului franco-spaniol im Maroc. Negociațiunile pe care le-a început cabinetul Caillaux cu Spania au fost întrerupte. Intimpul acestei pauze in negociațiuni spaniolii se vor menține în pozițiunile ce se ocupă in Maroc.. Guvernul spaniol speră că noul cabinet francez nu numai că vor aproba ceea ce a făcut d. Caillaux dar se va grăbi să închee acordul și cu Spania în privința Marocului. D. Léna Bousaeois însărcinat [UNK] cu ■ [UNK]formarea cabinudui D. Raymond Poincaré D. Aristide Briand fost prim-ministru Aristide Briand, fost prim-ministru ,și Millerand au promis d-lui Bourgeois sprijinul lor. In cazul când d-nii Briand și Millerand vor intra in noua combinațiune, cel dintâia va primi portofoliul internelor iar cel de al douilea portofoliul afacerilor externe. Se crede că în urma acestui concurs prețios Leon Bourgeois se va decide să accepte președinția consiliului. jt. Milieraud Sl. fi S do la Vor.:?;.trsnarl îcojal Dorohoi, 80 Decembrie. Trenul de persoane dintre Doroshoi și Iași cu No. 199, care a plecat azi dimineață din gara Dorohoi, între stațiile Ungureni și Vorniceni, la un kilometru de Vorniceni, a ajuns trenul de marfă 556, cu care s’a ciocnit. Botul mașin al trenului de persoane a lovit ultimul vagon al trenului de marfă, răsturnând și sfărâmând 7 vagoane. Mașina trenului de persoane a suferit mari stricăciuni. S-a trimis imediat o mașină din Dorohoi, care a readus în stație trenul de persoane cu toți pasagerii. Linia, va fi restabilită peste S zile ; circulația se face prin transbordară. Un frânar al trenului de marfă a fost ușor rănit. înghețarea canalelal Macíbusbi Brăila, 30 Dec' Astă-noapte canalul Mmmu a înghețat. Pe Dunăre s’au ivit mici de ghiață. Toate șlepurile au in ■ adăpost; numai câteva dore de construcție sau a rămas încă pe Dunăre, s, ajutor vre-unui vas ce ;.■ [UNK] [UNK] [UNK] nil, în pericol Cursele vaporului loca prsageri al N. F. R. nu s-i rupt încă. 33) urmă se duseră- și la Consulat de acolo li se spuse că a fost îi oft* An A Berlin o familie Spulberescu dar că soțul a perdut toată ave I 1 RV cS‘r^ nu se știe unde i tm T Bl Lucrurile din casă i-au fos 1/1 1 /i I 1 I vâldute de creditorii ICA laC-4. tal v — Dar d-na Spulberescu unde este, pe dânsa o căutăm, ea ci Ar de minvume-a făcut ? PARTFA TT * “ P? dânsa ? ^ar cille SUntețix I d-v., zise un amploiat. ut minut și huruiră jos ‘ — Noi ? Niște neamuri al le Kristiței, iar Kivu sale, x-le, le ridică furios și ! — Vă văd oameni cum se cade ! că va nevestisei în cap : ce rudă venea cu d-v. d-na Spui ,a țipa de se strânsese beresen ? Un gardist Îl văzu și era — Ne era nepoată. . ridice, la învalmășală — Bună poamă, nu vă sună •un român trecând pe frați, dar vă spun că a speriat tu de interpret, stărui ca rașul «•. ' deriLoare'' e puși în libertate, de De aptul nu era așa grav, npștinț. a .. r. o, -ntul, aflând cauza pensă.-i iVm im. > veniseră aici, îî conduse t<azi cu rv denî, însă cercetările lor i dë rișir.. I zadarnice. In colo din fKr • m i •• — Vai, vai ce păcate, ce păcate, Kivale, ce ne facem noi ? — Ei, ce să ne facem ? stricăm noi ceva ? 1 — Dar când o auzi tata sau de urmările astea, moare. — Degetul lui Dumnezeu, ce vrei ? Ce era să iasă din Hristache ? — Dar la Paris nu-i știți adresa ? N’ați putea ,să ne îndreptați de unde să-i luăm urma ? — Nu știți nimic domnule. Cine să se intereseze de,așa ferace stricată. Noi am fost mulțumiți c’am scăpat ‘de dânsa. — Vai de noi, vai de noi, să facem atâta drum degeaba!.... Kivu și Clristna văzând că pordeau vremea, plecare. Studentul îl vnna până la hotel, acolo Kivu se pu ceva la urechea soției nu dăm de ea, paguba ei. Așa o lată ,și un pol pentru osteneală. Studentul, înțelegând,cu cine are da a face, surâse, le mulțumi și nu , știu cum să plece ,mai repede. • Către o seară, călătorii, eșind în balconul .hotelului, ca ,să nu mai mănânce un restaurant, luară câteva crestături, de pași ramării ronțăo în gură și să la mai treacă de ciudă și de urât . Soții Corntbescu duceau o viață tihnită și lumea Îi cita ea pe niște oameni de ispravă. Familia Terenzescu, care moștenise o avere colosală, se stabilise la Paris și toate afacerile din țară le încredințase lui Bazim, care, din când in când se duce, la capitala Franței spre a da și lua îngânați ,de vânturi, in luminișul gradinei pe ramuri de : măciși, pițigoiii,scatii și cinteza ciripea;'* a iarnă, o uniformitate de timp și de viață,, chiar, când se învârtește,' într’o atmosferă de pace conjugală,devine, năbușitoare,, plicticoasă. Sofia urma să fie dulce, blajină, înțeleaptă • ei harnică de-tceva dragă lumea sa privești cum începuse să meargă de bine rostul gospodăriei sale. Nici o opunere, nici o contrarietate, care să tulbure minștm soțului sau. Barbu, sa înțelege, era mulțumit de opera lui și de aceea umbla și el ca ceasornicul. De la tribunal acasă, de ttcasă la tribunal și așa se scurseră zile, săptămâni, luni și ani. Copiii se măriseră crescuți în principii morale, sănătoase. .Faze de datorie. Fiecare părea istovit, stins de pe picioare. Pe el îi muncea și politica, această pacoste neagră, care mistuește sau aprinde patimii, fâcându-te de multe ori să combați și să ponegrești un lucru pe care îl aveai ca principiu, sau sa susții o utopie. Cum venea scara, fiecare intra in camera lui, lua cărți, reviste, ziare și citeau, apoi adtor. Ce reci suntem noi Sofia și lumea zice că... — Da, Barbule, observ și eu că zilnic între noi se așează un sloi puternic de ghiață, așa ne-am cernt viața și așa vom sfârși-o. — Depinde de tine, n de ce nua întreține fochi sacru? De ce nu te-ai gândit a face din vatra firii, ceva încântător, ceva ,mă încălzească sufletul și să i-l miște, căci uite, Sofia dramă, simi că așa nu mai pot trăi, erou din vr’un roman, Barbu iar viața asta, care mă înebunește, bânzile, sau. -înfrângerile șefilor mă omoară, de partid, in fața scenelor ale lui — Dar eu, ce să zic atunci, cu hire descrise de autorii francezi, care mă Învârtesc toată ziua ,însoții aceștia, rămași cinstiți pa gură între cei patru pereți ,i„nă acum’, se simțeai slabi, nu mor de urât. Tu cel puțin la Curtea tribunei, la Cameră, vezi altă lume, vorbești, pledezi, auzi altceva, dar cu ? trebnicî, incapabili parcă, față dn figurile ce le făceau cei din scenele amoros Amâidoai acum — Sofia, nimic’nuieste aces— Vrei și tu ca toți, nrea sinceră și permanen țieî tale, vrei iubire de zână, vrei amantă la mai mee perdută, care să-ți drăni și mângâerî, după veni la dânsa cu buzunar, luxul și cochetăria lor, va ruina casei ca atâți neg care și-a jertfit cinstea și copiilor la niște... — Nu, nu vreau asta, născut onest și bun, nici nu va cădea astfel și-ți — Nu, nu jura nu zac mea este plină d așa n’o să faci tu excepție. "■ țineți oameni până nu visați femeile. Le schimb» de a uria pentru ceva rai decât soțiile voastre. — Dar de unde știi tu — Din Iui;ea in cor' *• JB