Universul, ianuarie 1912 (Anul 30, nr. 1-29)

1912-01-24 / nr. 22

KM... imbrieâm­inte periodici-impsrmsabiii-higism­ei^ w j „ , ultima cochetărie a femeei bine îngrijite, garan- M L03Í­tând curățenia. Vil ntj» folosește necesităților intime a damelor și pric­­h iLOoA tr’o ingenioasă combinațiune ușurează îngrijirea higienica. ... V­I î­n C­a se găsește în toate mărimile la singurul depozi­­t SLObÄ iar vânzător neutru Bucureștii Magazinele A JEANNE B'*KC‘‘, H. DaansMi Calea VICTORIEI­­» OH Sucursala în România pentru vânzarea en eros a«la Smârdan­ «— Telef­­n 84! ______________ SO« li­­l­ATRA N­OMUÎSALA PENTRU­­ Construirea ds LOCUINȚE EFTSHE­­N BUCUREȘTI Strada J­oamnelt IV ©. 27 — Primesl«­ de pe acum înscrieri pentru construiri de tstcuințe, «le > valoare până la 10i>0 lei, atât pe te­­renneil»» ’ocicăței, cât și pe terenuri particulare. — Priafil *»te depuneri, atât in complul locuințelor, cat și pentru fructificare, servind de­ a dobânda ch­iar «lin iiua depunereî. . — Cim­­para terenuri în ocolul al 3-lea și al 4-lea. — Campurii materiale de construcții. — angajează antreprenori pentru executarea lucră­rilor de construcție ale Societate! idolo roifdlă admirabila!! Abso ula legi­ilaV ei*« si preț al suleni­a«*aesta marca —~ ’----- Nu ex­sta «*era­m «i perfect i k­alodont PASTĂ de DEMȚI de vânzare la: PARFUMERII FARMACII DROGUERS» et« F. A.LARG’S SOHN& C^Viena-Berliaria * Reni4«wdMdi Saw, JSM, Ct­otaroaf!» CORSETE si PARIS Prima marcă din lause C.P. a la Skene &&31I Fondată in 1889 j­lub A câtaj JoiîsâM PUBLICAȚIUNE J^e aprobându-se rezultatul licitațit­­­feei ținute în ziua de 20 Decembrie 1911 ♦ »™ va ține o couă licitére cu oferte în­ Bhlsfî și fără supraoferte, pentru vân­­zarea Imobilului (terasa și parcul) Ot­­roptereșajîu din București, calea Vieto­­rfel $il. având fațad»* și pe strada Ma­teri« Ifillo și pe strada Ottetolcșanu. Ofertele se vor primi în_focalul Aca­­ieiy­*eî. cai­­a Victorie* 13», în ziua de 2­1 Ianuarie 2012, între orele 3—4 p. «i. Condițiunile FicHal­oS și vânzăret se pot vedea în cancelaria Academiei în Ujatif zilele de lucru de la orele 3 din ai­­tteața pâinii la ora 1i seara, șiîâniim DE SHIBU8EIE Doctorul DEHOTA Cel mai mare și mai complect Sanatoriu de Chirurgie din țară. Special construit pentru boalele chirurgicale, genito-urinare, boale ,te­leme­, faceri și veneriene. Cu călî de operație...2 săli de par­­amente, razele Röntgen și toate paratele și instrumentele necs­­are operațiunilor generale și spc­­iale. Tratamentul sifilisu­lui prin in­acțiuni intravenoase cu medica­­­mentul Erlich (606). Bulevardul Ferdinand No. 48 Telefon 1/44 1341 B-rul SAM­ARIAN Medic in Spitaa­il Colentiea Specialist boli ameriene si sifilis Consult. 4-8, Duminică 2-4 Str. Câmpineanu No. 2­7 1355 DOA­ îNA doctor TRANCU-BAIKER Fost sief de curați­a bmen­tală și chirurg al spitalelor Eforiei și CRIm%GICALE Strada S^saiia 32 Cens. O­­ Aji­d. a. Tel. 10197. FABRICA DE MOBILE DE LEMN ȘI PARCHETE DE STEJAR SYLVA Șoseaua Pante­limon ISI Telefon 2/93 FURNIZEAZĂ PROMPT Lemne de foc — FAG și CER — Căruțe plumbuite. Greutatea garantată. Se caută Desenator de modele &e preferință acei cari aui și cu­noștințe de construcțiune. Oferte a se adresa societăței I,ARUELa, Curtea de Argeș. 1379 Distrugerea Părului est­e m prin electroliză, execută Doctorul ROSEN SPS-CI­­ I.IST in îngrijirea feței Consun 11—12 a. m și 2—5 p- Stt. SOARELUI 3 (Paris)­Telefon 23/77 12*>4 ______ B. D. Zisman Furnizo­rul (]orțd Regale U. — Calea VICTORIEI, — 44 BUCUREȘTI Cel mai vech­­iu și mai important ma­gazin din țara d­e Arme fine de vânătoare.—Carabi­ne de mare precisia pentru vână­toare și apărare.—Bogat asorti­ment de pistoale automate și re­volvere Articole de vânătoare.— Cartușe, etc. Atelier tp«ei­ ás Am­irarie. Preturi re­­doss. — Exfred ld­ent ia toată țara. AJUTOR-CONTABIL Se cere pentru angajare ime­diată două absolvenți cu diplomă ai școalei COMERCIALE SUPE­RIOARE, pentru postul de aju­tori contabili, îndeplinind urmă­toarele condițiuni: să fie ro­mâni , să aibă armata satisfă­cută și o practică mai îndelun­gată In comerț. Ofertele se vor adresa direct BANCEI PUTNEI din Focșani. DIRECȚIUNEA 1388 CĂPITANUL IX REZERVA POPEI­ MOB fost raportor la Consiliul de Răs­boiu­. București LICENȚIAT l­ DREPT ACTE* CONSULTATE pentru RECRUTAREA din Februarie : Dispense, Amâ­nări, Scutiri, etc. Provincia prin corespondență București Sfinții Apostoli Nn. 1fi ZILNIC 4—6 p. m. 1277 UOOTON­ Theodor FISCHER-GALAȚI fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIE­IVA Boale și Operațiuni­l­e OCHI s'a stabilit în București No. 10 Str. Covaci No. 10 Consult. 2—5, Duminica III—12 762 C. V. Săvescu ADVOCAT 4 40, strada Sculptare­ 40, București­­ — Telefon 23M — 1353 âo mmm 1016 fals! să se petreacă la atâtea mii de kilometri departe de Paris. Fondul lucrării a dispărut cu to­tul. Roger de Monclars a devenit parizianul cinic pe care-l bănuiți’­ în ori­ce parizian, Fernanda a de­venit o „martiră“ de-a lui d'En­nery și mai toată mulțimea ce faci decor­in jurul lor a purtat rău­ fracuri rău croite, a îmbrăcat în toalete de la Paquin niște păpuși­le-ale lui Ion Păpușariul. Suntem atât de­ departe de via­ță pariziană cu micile ei cute sentimentale, cu marile ei fol duri de vițiu; suntem atât de pu­țin obișnuiți cu mobilitatea de sentiment, cu finețea de caracter a unui Monclars și a unei Fer­nande, în­cât nu mi-e permis câ sdne vre-o vină nici celor ce m­i’ făcut din marionete păpuși, nici celor ce au înscenat această co­pie de viață pariziană, aici c­elor ce s’au extaziat în fața dublului decor din actul al douilea, sau în fața cantilenei napolitane fru­mos cântate în raze de lumină violetă pe un obscur fond de sen­zualitate. Trucul și mașinăria teatrală încă nu încântă, încă ne robește, și a fost destul ca regiso­­ratul teatrului nostru să fie la înălțime spre a se trece cu vede­rea tot ce era și mai fals și mai convențional în „Păpușile“ de­cât în „Les Marionnetes“, spre a da teatrului nostru un succes de care merită să fie felicitat cu a­ceiași spontaneitate cu care pu­blicul nostru a făcut să se ridice de nenumărate ori cortina după fie­care act. Această spontaneitate de entu­ziasm urmează însă, în chip fi­resc, să înceteze după spectacol. Ne mai având în faț­ă trucul și mașinăria teatrală, dispărând de­corul, îți rămân dinaintea ochi­lor oamenii și atunci... nu mai poți fi atât de darnic în aplauze. Atunci admiră curajul cu care d-ra Eleonora Mihăilescu a în­fruntat rolul plin de atâta colorit al Fernandei de Monclars, ad­miri inteligența cu care d-sa și-a întrebuințat naționalitatea gla­sului, admiri dibăcia cu care s’a strecurat egală, de o egalitate neșorăclnică, printre nenumăra­tele faze sufletești prin care tre­cs Fernanda, și îți închipui ce splendidă scenă de revoltă va fi avut d-ra Pierat la sfârșitul­­ ac­tului al treilea, ce gamă minu­nată de expresii ar fi comportat tot sbuciumul sufletesc al femeii înjosite în amorul ei propriu, ce­rentă în fățărnicia preface­­rea ei, biruitoare în sinceritatea curăției inimea ei. D-ra Mihăi­­lescu e însă una din cele mai stă­ruitoare din artistele noastre. D-sa pare a-și zice „vreau 1“ și nu’șî menajază nici o sforțare, și’șî pune la contribuție inteli­gența, frumusețea, gustul îmbră­cămintei și izbutește, izbutește să fie simpatică. E și acesta un merit, cu tât mai mare cu cât el nu e de­cât produsul voinții. Mă întreb­ee-așî, mai avea de spus despre celelalte păpuși ce au făcut ultimul succes al teatrului nostru. Nimic au­ de­cât că toate au muncit mult. D. Demetriade a văzut bine pe Roger de Monclars și a fost cinic și violent, a fost nepăsător și pătimaș, așa după cum rolul îi cerea să fie; d. Not­­tara a fost venerabil și bun și fin în unchiul Ferney; d. Bulandra a adus cu sine, ori de câte ori intra în scenă, multă, enorm de multă simpatie ; d. Soreanu a fost un păpușoi de mâna întâia în acel Nizerolles «eeptie și „jouisseur“ vizat în piesă; d-na Lucia Sturze și d-ra Filotti și-au­ pus la contri­buție era d’intuiti eleganța, cea de-a doua cochetăria, d. Barbe­­lian, cu ajutorul batistelor și su­­doarea, antrenul,d-na Mărculescu nouile aptitudini de „dueqne“, cu cari a înzestrat-o direcția teatru­lui, ca pe o bună artistă de co­medie ce este. De rest nu mai are nimic de spus : figurație de elevi de con­servator cari nu știe să se îm­brace de toalete disparate, totul însă că într’un adevărat teatru de păpuși, conduse mai mult sau mai puțin dibacil dintre culise. Alecsandrescu-Dorna Pensionnej Biläreüar Primim următoarea scrisoare : In ziarul „Universul" No. 16 cu data de 18 ianuarie am citit cu multă atențiune în pagina 3-a articolul publicat de domnia­­voastră , și anume „Petițiunea portăreilor din Prahova“ adre­sată către onor, președinți al Corpurilor Legiuitoare și ln care numiții portărei solicită ca și domniile lor să beneficieze de dispozițiunilor art. 22 din legea pensiunilor, cel puțin așa cum s’a acordat și perceptorilor fis­cali la al. 4 de sub art. 22 al a­­cc.si.ci legi și cu drept cuvânt portăreți din Întreaga țară fiind omiși prin citata Mg*. Cum sub­ seranatifi, împreună cu mai mulți colegi care în anul 1910, când s’a reorganizat servi­ciul portăreilor, cum și in anul 1902 (portăreii fiind asimilați cu magistrații) am intrat cu tit­lul de’licențiați în drept­ ca por­tărei funcționând mulți din noi 5—6 și chiar 8 anî pe lângă mai multe tribunale din țară și cari astăzi mult! din noi ne găsim ca judecători de tribunale sau judecători de ocoale, ne permi­tem a vă ruga să bine-voiți a atrage atențiunea onor­ guvern cum și a Corpurilor Legiuitoare și în desoebi aceea a d-lui mi­nistru de justiție și finanțe a ne avea și pe noî în vedere și bine­­voind a prenumăra și pe portă­rei în legea actuală a pensiuni­lor să nu n­e uite și pe noi cari cum suntem astăzi am pierdut 7—8 ani de pensiune, ani cari daca s’ar adăoga la ceia­ ce a­­vem serviți ca magistrați, am a­­vea și noi o ameliorare a soar­ta­ și o speranță a viitorului Mulțumindu-vă cu adâncă re­cunoștință, mult stimate di­ntle director, vă rugăm, că, bine-vo­­iți a primi înalta noastră stimă. Un judecător RimiNUL ATMOSFERIC — Duminecă, 22 Ianuarie — In țară. — In cursul zilei de ori pretutindeni a fost cald, in­­registrându-se în cele mai multe localități temperaturi de peste­­ 1­­10 °. Noaptea frig In nordul extrem al țarei, iar în celelalte părți îngheț slab. In ultimele 24 de ore cea mai ridicată tempera­tură din țară a fost­­ 1­18 ° la Tg.­­Ocna și cea mai coborâtă —13 ° la Mamornița. In regiunea de câmpie suflă vânt tare de V, iar la munte și în partea de sus a ță­­rei de la N. și NE., formând pe alocuri viscol. Peste noapte a plouat pe alocuri în partea de jos, formând poleiți. Presiunea este în creștere repede și foarte agitată, ajungând până diminea­ța la 754 mm. > MARȚI, 24 IANUARIE 1912 n Universul“ IN PROVINCIE GIURGIU. — Încercarea de­­e­ritire din strada Zmărdei. — In noaptea spre 21 cor. pe la oreL 10, trei indivizi necunoscuți s’au inrodus în curtea preotului ,­i .Lae Popescu, din str. Smârdei cu scopul de a-1 jefui. Pe când ei se încercau să spar­gă poarta din dosul cs«1-l și tă­iase chiar o sârmă de fier cu­­ ars era legată, un vecin al pre­otului, anume Martin Za­mfir, comerciant de coloniale, care are prăvălia pe­­ste drum, i-a văzut și ■«’având curajul de a se apro­pia de dânșii, a chemat un a­­j’utor pe d. Ioan Stănescu, me­canic la serviciul hidraulic care din întâmplare se ducea acasă și după ce s’au înarmat cu câte un ciomag și topor s’au dus la indivizii in chestie și i-au somat, ■să stea pe loc. Zgomotul produs a sculat din somn și pe alți ve­cini de prin prejra* și pe preot , venind și sergentul de poliție din post, au­ putut pune mâna pe unu­l din ei, anume Angh­el Ion zra Burlacul, vestit hot în criminal, fost condamnat la câțiva ani de închisoare. Ceilalt doi au reușit să dispară. Cel­­ prins era desculț și cu o pila în mână, cu care s’a servit la t­ăerea firului de sârmă. D. polițai Iorsescu, a dispus ca d. comisar Duminica tu să facă ancheta și să cerceteze de urma celorlalți doi. Interogat, Burlacu n’a voit cu nici un ch­ip să arate numele celor ce-i Însoțeau, totuși poliția e pe urmele lor. Punerea l?i liberrtate a preo­­tului Delcea.— Camera de pu­nere sub acuzare diin Capitală, judecând apelul ce preotul Călin Delcea, din Călugă­ru (Flă­mânda), a făcut­­ vatra confir­­mărei d­e către tribunalul de Vla­­șca a mandatului de depunere în chestia cu portărelul Lăză­­rescu, i-a admis cererea de libe­rare. Decizia a fost comunicată par­­ticd*n­lui și preotul a fost pu­s în libertate. Fiul său Insă Tudor Popescu, a rămas depus. Infirmarea mandatului lui P. lonescu. — Tribunalul a infir­mat mandatul de depunere al escrocului comisionesr P. lonescu și l-a pus în libertate. Blocurile de ghiață oprite pe Dunăre. — Blocurile de ghiață ce pluteau pe Dunăre prin fața portului Ramadan, s’au oprit azi după ami­azi. Schimbul de poștă cu Rușciu­­cul nu s’a putut face astăzi și nici curse cu hârcile nu se pot face. Vineri noapte și Sâmbătă toată ziua un vânt cald a bătut asu­pra orașului făcând ca întreaga zăpadă ce căzuse zilele trecute în oraș în mare cantitate să se topească împiedecând circulația. Multe curți și pimit­re au fost inundate. Dunărea a crescu­t colosal, umplând toate bălțile și ame­nințând sa inund­eze câteva co­lo­ane și chiar partea de vest a orașului. PITEȘTI. — Sinucidre.— Niță Călin din com. Budeasa s’a si­nucis eri, cu­ un foc de pușcă, în casa surorei sale Mana Der­­soiu. Cauza e pelagra de catre Călin suferea de vreo 3 ani. BUCA­R.—Cutremur.—Astă­zi la orele 3 și 15 p. m., n’a sim­țit un cutremur de pământ scurt și puternic, însoțit de un zgo­­mnt surd. Cutremurul a durat 3 secunde în direcția NV.-SE. SLOBOZIA. — Vânzarea ave­­rei unui falit. — Astăzi s’a efec­tuat în comn. Munteni-Buzău și gara Căzănești vânzarea averei comerciantului lane Papa Mi­­halopol din comn. Munteni-Bu­­zău care a dat filim d un frâu duios. Operațiunile vânzărei a fost conduse de d-na Aurel Căpățână judecător sindic pe lângă tribunalul Ialomița, asist­­at de portărelul Mușetescu și grefierul ajutor F­otache Geor­­gescu Suma reeșită din vânzare este de 5836 lei. Comerciantul Iane Papa Mi­­halopol, care a dispărut de la declararea lui în stare de fali­ment, nu a fost prins nici până azi. Pasivul acestui falimen­t trece peste 10000 lei. T.­MAGURELE. — *Zapor. — In dreptul comunei Plopi-Slă­­vitești. Pe teritoriul Județului Romanați, s’a pus zăpor pe Olt și moșia e amenințată tr­ei 1*­nundatâ. O. prefect de telor­­man a trimes la fața locului pe administratorul de plasă pentru a lua măsuri și a­­ intervenit în același sens și la prefectura de Romanațî. TARGOVIȘTE.­­ Culturale. — Membrii Ateneului local, s’au în­trunit aseară și au procedat la a­­legerea comitetului. Ca președinte a fost ales d. Ioan Al. Bratescu-Voinești, dis­tinsul scriitor. La urmă membrii s'afi consfă­­tuit în privința ciclului de con­ferințe ce se vor ține anul aces­ta și cari vor începe la 1 Ianuarie.­­ La 1 Februarie va începe să funcționeze „Cercul sportiv și cul­tural“, care a luat ființă în ora­șul nostru luna trecută. Clubul se va instala în saloanele sec. de arme și gimnastică. VASLUI — Pentru monumen­tul Peneș-Curcanul— Din inițiativa unui comitet, s’a orga­nizat un bal care se va da ln lo­calul primăriei din com. Țibă­­nești. In seara de 24 Ianuarie a. c. Venitul acestui bal va fi donat comitetului respectiv pen­tru sporirea fondului ridicărea monumentului „Peneș-Curca­nul“d­in Vaslui. Operațiunile consiliilor d­e revizie interne a trimis județe Dunăton-Ministerul de prefecturilor de rea circulară: „In vederea operațiunilor con­siliilor de revizie pentru recru­tarea contingentului 1913, opera­țiuni cari potrivit dispozițiunilor art.45 din legea respectivă urmea­ză să înceapă la 15 Februarie cu­rent, ministrul de războiu ne sem­nalează următoarele neajunsuri întâmpinate cu prilejul recritărei din anul trecut: „Din­­ cauza numărului de to­tul restrâns al centrelor ande au avut loc prezentarea tinerilor și a distanțelor prea mari ce separau aceste centre de unele comune, numărul tinerilor recrutați în ab­sență a fost foarte mare, depă­șind cu mult cifra absențelor din anii precedenți. La aceasta a ama contribuit și faptul că în tot cursul operațiunilor aceste cen­tre și itinerarii au suferit dese schimbări. Recrutarea în absență dă naște­re la multe și mari neajunsuri dăunătoare bunului mers al ope­rațiunilor recrutării, printre care ce­a mai importantă este că tine­rii recrutați în asemenea condi­­țiuni nu pot fi repartizați după aptitudinea lor fizică. Pe lângă aceasta sunt tineri cari au drept la reduceri de ter­men, la dispense etc., și cari nu-și pot valora aceste drepturi, nefiind prezenți la recrutare. Stabilirea în urmă a drepturilor, pe lângă că creiază mari neajunsuri tineri­lor în cauză, dar împovărează pes­te măsură lucrările ministerului de războiu și ale diferitelor auto­rități cu întocmirea și arătarea diferitelor acte și motivelor invo­cate. Pentru a ee pune capăt acestor neajunsuri, vă rog d­­e prefect, ca pe viitor, la stabilirea itinera­­riilor să aveți in vedere că cen­trele unde va avea loc examina­rea tinerilor să fie cât mai nume­roase, pentru ca astfel distanța de la comuna cea mai depărtată până la aceste centre să nu trea­că de 15—20 kilometri și odată fixate centrele să nu mai fie schimbate sub nici un motiv. In același timp aveți buna-vo­­ință a da ordin primarilor respec­tivi le până din vreme în ve­dere tinerilor, exact, ziua și locul când și unde va avea loc recruta­rea, dându-se în același timp tot concursul în formarea eratelor de iuit? ar avea nevoie în sprijinul reclamațiunilor ca vor avea de făcut“. Din lumea lucrătorilor — Membrii simîicatuîui croi­torilor s’au întrunit azi d. a. nu adunat o generală, sub președin­ția d-lui C Drăgânescu. S’a făcut darea de seamă pa anul trecut și e’a alea un nou­ comitet. — Cercul „Tineretul mon­el­tor“ a ținut, tot «rî d. a., oblcî- Quita-I ședință săptămânală. D. d-rand Labor a vorbit te pre „Igiena în ateliere“. ♦ D-nfî abasad­­ei al­tor schim­bări de adresă, sunt rugați ca In­sistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa ea care primea­ ziarul până atunci, spre a se pu­tea da eri repede cererilor și a nu se Întârzia cu trimțiana zia­rului 1* nșw adresă, ftleSB CONFERINȚA pastorală din T.-Severin Vineri, 20 Ianuarie e„ a’a ținut în localul școalei de cântăreți, din T.-Severin, o conferință cu preoți din împrejurimile orașu­lui, sub președinția P. O. proto­­ereu Eeon. I. V. Raiculescu. Conferința s’a început prn­­tr’un Te-deum la biserica cate­drală, oficiat de P. C. protoereu, înconjurat de preoții Gh. Pitules­­cu-Vârciorova, Iie Popescu și di­aconul Gh. Pârșcoveanu din Se­verin. De la biserică preoții au trecut la școala de cântăreți, unde formându­se biroul, P. C. proto­­ereu a pronunțat cuvântarea de deschidere. Subiectul adus în discuție este: Uniformitatea serviciilor religioa­se,—ca ln fiecare parohie ș i de fie­care preot serviciile să se oficieze la fel. S’aîi distins între vorbitori pre­oții: Gh. Măneanu-Prunișor, Gh. Pitulescu-Vârciorova, L Pârvu­­lescu-Bâlonești, Gh. Popescu-Ilo­­vățu și I. Danubiana-Bistrița. In general s’a constatat că toți preoții s’afi achitat conștiincios de obligația ce li s’a pus de a stu­dia subiectul. Incheerea discuțiunilor s’a fă­cut de P. C. protoeresi Raicu­­lescu, care a apelat la preoți, ca în efectuareaa serviciilor religioa­se să se conducă întocmai după regulile stabilite în ethologiei și să curățească cu prudență servi­ciile religioase de unele obiceiu­ri superstițioase, care fac deosebire de servicii de la paroh­ie la paro­­­hie și de la preot la preot. In timpul discuțiunilor a sosit in sala conferinței de primar al Severinului, dr. G­riesen,care a fă­cut apel la preoți să se constitue ca acționari al localului de teatru ce se va construi in T.­Severin. Astfel de conferințe vor conti­nua in fiecare lună cu preoți din împrejurimile centrelor: Broșeni, Strehaia, Vânju-Mare și Baia-de- Aramă. ,ROMANUL“ ȘI AMESTECUL ROMANILOR DOI REGAT IN AFACERILE POLITICE DE PE­STE MUNȚI Ziarul „Românul“ din Arad pu­blică un articol de fond cu titlul „Amestecul fraților din Romă­nia“, în care, in legătură cu ches­­­tiunea int­ervenirea d-lui G. Stere in afacerea Vaida-Goga, tratează, chestiunea amestecului românilor­­ din regatul liber in afacerile po­litice de peste munți. Iată ce spune „Românul“: „In privința părții, pe care ați s'o la frații noștri din România, îndeosebi aceia dintre dânșii, car­’ au un rol sau altul în viața poli­tică de acolo, la frământările noas­tre, ale celor din acest nenorocit regat al Ungariei, pot să fie mai multe păreri, sau nuanțe de pă­reri Cea care se accen­tuiază ma adesea, și cea care pare a avea mai multă trecere și in zilele ace­lea tulburi prin cari trece poli­tica noastră, este teoria neames­tecului absolut­ — asta este nuan­ța de părere a unora, —­sau a nea­mestecului însă cu sfaturi priete­nești și binevoitoare de pace, li­niște și concordie, — altă nuanță, dar având la temelie acelaș prin­cipiu. E lucru cel mai comod, emite­rea, susținerea­­ și urmărirea unui principiu ca acesta. Câți nu oftea­ză ușurați, în multe împrejurări, când pot fi scutiți de a se „ames­teca“ într’o daraveră sau alta, a se rosti într’un litigiu, sau altul, în care dacă ar putea servi adevăru­lui, in acelaș timp insă s'ar putea „strica“ cu o persoană sau altul Și adesea a nu se strica cu ni­meni, pare a fi pentru unii­­ un postulat mai importtant, decât a se împăca cu un grad de iubire mai geloasă a adevărului. Dar și in sine, cercetarea adevă­rului și rostirea lui fără nici o considerare lăturalnică, este mult mai grea, cere mai multă oste­neală, mai multă cheltuială de pă­trundere și chiar de muncă, di­cit afirmarea unor simpatii egale pentru persoane cari altfel se află în deosebiri flagrante de vederi și atitudini. Tocmai insă pentru a­­ce­asta, teoria neamestecului ab­solut, sau al neamestecului numai cu vagi și blajine îndemnuri de „hai, impăcați-vă“, ar trebui pă­răsită de toți aceia, cari au ambi­ția de a voi să pătrundă in litigii ce nu sunt numai personale, ci interesează chestiuni­­ mai înalte, chestiuni generale.“ Apoi „Românul“ mai emite ur­mătoarele păreri în această ches­tiune: „Noi am mai susținut și altăda­tă, că in ceea ce privește dreptul, celor de dincolo de a se „ameste­ca“ in afacerile noastre publice de aci, sau al nostru, al celor de aici de a ne amesteca în afacerile de ordina obștească de acolo, nu poa­te să fie contestat niciodată­ un chip absolut, ci are să fie condi­ționat numai de acel tact, pe care înțelege și urmărește fiecare din cei ce știu întotdeauna despre­ ce este vorba când „se amestecă“ in­­tr’o chestiune s’au alta și sunt conduși numai de înțelegerea so­­lidarităței ca treime să unească, spre urmărirea destinelor lui cul­turale, întreg neamul românesc“. Articolul se termină astfel: Să ei amestece frații noștri din România in treburile noas­­tre publice de aci , să nu ne a­­runce disprețul neamestecului lor, din prea putină interesare sau din neglijentă neînțelegere... Dar nici ca celălalal su­spreț sa nu ne îmbie, — cu disprețul ges­­turilor ce ar vrea să arate că noi Înșine aicea nu am fi In stare să dăm urmările și­­ soluțiile“ cele mai potrivite chestiunilor cari se ivesc printre noi, și Intre noi.„ Intre aceste două extreme, e loc la „amestec“ destul, pentru aceia cari Înțeleg ce și cum are să fie schimbul de idei și de ve­deri frățesc, ce c­are să ne unească într’o interesare comună, de cu­mane interese de neam. AFACEREA SEVER BOCU Ziarul „Românul“ menținân­­du-și cele 13 capete de acuzare i­­­potriva primului redactor al „Tribunei“ Sever Bocu a pro­pus sa se constitue un juriu de onoare care sa constate dacă a­­cuzațiunile contra lui Bocu sunt adevărate sa­u nu. D. Sever Bocu a refuzat să ac­cepte juriul și a declarat un „Tribuna” ca va lua satisfacție cavalerească de la d. V. Goldi­ș, dirrectorul „Românului“ și prin­cipalul său acuzator. Totdeodată Bocu a declarat că nu va mai răspunde la învinuirile aduse de „Românul“. In numărul de ere al „Tribu­nei“, Sever Bocu publică o de­clarație prin care-șî exprimă speranța că d. Goldiș îi va tri­­mite martori în urma agresiu­nei a cărei victimă a fost D. Goldiș, declară însă că in urma ultimelor fapte, cari agra­vează și mai mult situațiunea lui Bocu, nu mai admite ca ju­riul de onoare să judece pe Bocu ci i-a dat în judecată pentru in­sulte și agresiune. Un indicat ilticol la lați Tașî, 12 Ianuarie. Azi la orele 2.39, s’afi întrunit în saloanele Camerei de com­erț un mare număr de viticultori din județul nostru și cele înve­cinate. S’a diacrizat to privința ere erei unui sindicat al viticultorilor sub denumirea de „Sindicatul regional viticol Iași“. S’a cetit un memoriu privitor la această cooperație și în urma s’au ținut mai multe cuvântări, decizându-se în principiu creie­­rea sindicatului. Viticultorii prezenți au luat cunoștință și de statutele sindi­catului întocmite de d. dr. Ioan N. Manolescu-Strunga: „Sindicatul regional viticol Iași” va fi compus din trei sec­­țiuni și anume: 1) O asociație de credit care va avea misiunea de a procura creditul necesar pentru gospo­dăria viticolă membrilor asoci­ați. 2) Va cumpăra pentru membrii sindicatului în comun toate ma­terialele necesare exploa­tarei. 3) Va desface în modul cel mai convenabil produsele asociației. Duminica viitoare se va ține o nouă întrunire a viticultorilor spre a decide definitiva întocmi­re a sindicatului și a alege co­mitetul de administrație. Citiți inâine, marți „Ziarul Călătoriilor“ dacaira li sitnaiile Automobilul prințului Bibescu, condus de șoferul Iancu iores­­cu și în care se afla d. Constan­tin Chiriț­escu, directorul societă­­ții noul de automobile venind eri In plină viteză de pe strada Coama, în momentul când voia să dea In calea Victoriei, Ta ciocnit cu automobilul cu No. 367 al d-lui dr. Racoviceanu, din strada Luigi Cazzavillan condus de tânărul Grgore Ra­coviceanu. feb­it­ura a fost atât de puter­nică, în­cât cârma, o aripă și ușa automobilului d-luî doctor Racoviceanu, au fost grav dete­riorate. Birja cu Nr. 263, care în­ mo­mentul acesta trecea pe lângă cele două vehicule, a fost de ase­­menea isbită de unul dintre au­tmobile, asupându-i-se oiștea pe o aripă. Automobilul prințului Bibes­­ca a suferit stricăciuni neînsem­nate. D. doctor Racoviceanu, can se afla in interiorul automobi­lului d-sale, d. Chintescu și cel douî conducător­ al antom­o­bilelor au scăpat teferi ca prin minune. Cum nu a fost nici un acci­dent de persoane, s’a renunțat la facerea anchetei, mai ales că chestia s’a tranșat la fața locului intre automobiliști și birjar. R. llirADKi I­líiIll­! 1 UlUllillA I llJlU ft LUNI ♦ Uniunea generală a indus­triașilor „Cercul comerțului, in­­dustriei și finanțe­" va ține m­arți, 24 laniuane, orele 2 <1. a., în localul „Cercului finanței, comerțului și industriei“ din pa­­rtm Camerei de comerț din Bu­curești, o adunare spre a aviza o măsurile de luat în privința ocro­tirii industriei. ♦ Funcționarii publici și nar­­icularî, din diferite părți a ie Srei, ne roagă să intervenim la 1, ministru de finanțe pent­ii losîurs­area taxei de 3 la sută a­­supra salariilor. Li s’ar n­ ai u­­șura traiul dacă s’ar desființa taxa aceasta. ♦ Din inițiativa d-lor căpitan Samurcaș, administratorul piv­ei Ghergani și I. Tudor, preșe­dintele cercului cultural „Gher­­ca­ni“, ziua de 24 Ianuarie se va serba cu o deosebită solem­nitate în com­. Răcari, vor lut. .alte învățători- preoții, pri­marii, notarii, consilierii, băn­cile populare și cooperativele euro și mult popor, din plase Gherganî. _ Intrarea fiind liberă, poate a­sista oricine. . . ♦ Aseară, a avut loc la Pitești căsătoria religioasă a d-luî doc­tor-veterinar, Nicolae Sumleî cu simpatica domnișoară te­li­na­­ Popescu, fiica marelui comerciant Nae Popescu. ♦ Ziarul „Neue Treie Presse publică următoarele sub titlul Comunicația pe calea ferată cu România“. Din toate părțile se predică să cultivăm relațiunile cu România; în adevăr că is­torii din România sunt foarte in­comodațî când voesc să călăto­rească la Viena. Se poate veni din Turcia, Bulgaria și Serbia cu vagoane directe la Viena. Ve­nind din București, trebue ime­diat la granița ungară, ca și în Budapesta, să se schimbe vago­nul. Pentru ce ? Se poate călă­tori din București într-un vagon direct prin Austria la Berlin. A­­celași tren, la care se află atașat acest vagon, are legături la Vie­­na. Dar la granița austriacă tre­bue să se părăsească vagonul. Pentru ce, nu știm. ♦ Consiliul de miniștri a au­torizat direcțiunea generală a căilor ferate să execute în regie linia Făurei-Tecuci unde **a se prevăzut un pa­ragin de nivel, un canton dublu cu echipă «te.. Împrejmuirea platformei și su­pravegherea lucrărilor podului peste râul Buzău. ♦ Din eroare s’a spus că pic­tura bisericei din satul Drislea (Botoșani) e făcută de d. C. Ca­lin. Această pictură e făcută de d. Victor Calin. ♦ Expoziția de trăsuri auto­mobile, automobila eftine și de mare lux la Societatea anonimă „AUTOMOBILUL“, șoseaua Ște­fan cel­­­are No. 45. ♦ La ministerul de interne s'au primit următoarele ra­poarte : Constanța. — Starea semănă­turilor de toamnă tn acest județ este bună. Locuitorii se ocupă cu ingri­­jitul vitelor. Buzău. — In cursul săptămâ­­nei trecute b­rins­tit tot județul. Semănăturile de toamnă n’au suferit. Temperatura e scăzută. Fălciu. — Semănăturile de toamnă in acestt județ sunt aco­perite cu zăpadă. Timpul în acest interval a fost variabil­ senin și ger, Tecuci.­­ Timpul in acest județ a variat: ger, zăpadă și viscol. Semănăturile fie toamnă până în prezent se mențin bine, pretutindeni fiind acope­rite cu un strat subțire de ză­­­padă. Lucrările agricole sunt în­cetate, iar sătenii se ocupă cu lucrările de gospodărie casnică și diferite cărăușii. ♦ Prin noul procot de buget al ministerului de finanțe, a fost avansat în funcțiunea de direc­tor general, salariat cu 1200 lei, A . O. Ionescu, directorul con­tribuțiilor directe. ♦ Minister­ul lucrări­lor pu­blice, prin noul procct de bu­get a sporit alocația respectivă cu 10.009 tei, pentru a -p putea trimite in streinatate pe un timp determinat câțiva dintre absol­venții școarți de jwjturî și șosele spre a dobăndi cunoștințe prac­tice in ramura electric­in­­ ței. ■* Casa corpului didactic mintește celor in drept că schițe­le de plan pentru internatul ce sa va construi pe terenul din Bulevardul Sch­itu-Măgureanu 7, cedat de către primăria .Casi­ta­­tea trebue prezintate la casă, str. Brezoianu 19, până la 14 Fe­bruarie ora 3 p. m. D-iții architecți cari din eroa­re n’au primit un program al lu­­crărei, pot obține de la Casă, in toate zilele de lucru data 12—6 p. m., atât programul cât și o copie de plan a terenului. ♦ in ședința de eră a societăței funcționarilor comerciali s’a ho­tărât ca adunarea generală a a­­cestei societăți vă "O țună în ziua de 24 Ianuarie ia orele 8 și ju­mătate dimineața. ♦ Societatea agrară a m­arilor proprietari urma si­­ șî țină erî adunarea generală. Neîntrunin­­du-se însă membrii în numărul prevăzut de statute, adunarea s’a amânat pentru Duminica vi­itoare. ♦ Adunarea generală a soc. „Transilvania“ care urma să se țină erî, s’a amânat la 29 lanu­ri« curent. ♦ Domnii advocați din județul Ilfov sunt rugați a se întruni Mercur! 25 Ianuarie orele 5 p. m. în sala Bibliotecei­ Corpului din Palatul de Justiție, spre a discuta chestiuni­ profesionale. ♦ Erî a avut loc la școala Clemenței un concurs, organizat de S. P. A. cu școlarii de la mai multa școli. INTRUNIRI-CONFERINȚE ♦ Duminică 22 Ianuarie a ur­mat seria conferințelor la ins. d-neî Ella Em. Savopol D-ra Lucreția Sorocaciu, profesoară de limba română, după ce a arătat in câteva cuvinte rolul conferin­țelor In dezvoltarea intelectuală a unei școli și-a desvoltat con­ferința „Despre educație“. După terminarea conferinței ,a pus întrebări elevelor asu­pra celor spuse de conferențiară și s’a lămurit pe înțelesul tutu­­ror însemnătatea educației fizi­ce, intelectuale și morale. ♦ La „Cercle des Amis des Annales", Joi 26 ianuarie, ora 9 seara, va fi conferința „Despre asisten­ța prin muncă“ a d-hil dr. Nicolae Minovici, medic legist, cu proecțiuni luminoase* ARTISTICE Lucien Cagai la Concertul­­ Simfonic Concertul simfonic de elî a fost unul­ din cele mai frumoasa ce am auzit, D-niî Honri-Ca­sa din sus, Marcel Casadesus, M. He­­vvifctt, d-na Maria Buisson, a­i fost răsplătiți prin aplauze căl­duroase de marele talent ce au cheltuit. Dar ce a întrecut toata așteptările, a fost colosalul suc­ces obținut de d. Lucien Capetj profesorul de violină de la con­­servatorul din Pan­ia Nici­odată concertul de Beethoven n’a fost executat aci cu o așa uimitoare perfecție și cu atâta stih nici o­­dată Beethoven n’a fost interpre­tat la noi ca de acest artist, mare printre cei mai mari. A fost o a­­devărată relevație. Cu toate că concertul de Beethoven termina un program foarte lung, ovațiu­­nile entusiaste ale pub­lic­ului și­­ de orchestrei — nici odată n’am­­uzul pe membrii orchestrei at­ât de entuziaști — nu mai con­­teneafi. Genialul artist, aclamat, a mai cântat peste program­e locală de­ Bach pentru vioară d­­e. BALURI-SERBARI ♦ Vechea societate generală a funcționarilor comerciali, va da oistă-seară. Luni, o mare selație dansantă în saloanele Transil­vania. Începutul la ora 9 seara. BIBLIOGRAFII Au apărut: „Lupta economica" No. 178 anul al­­i lea. — „Prietenul nostru“. No. 14 și 13.— Câmpulung.. — „K­azeta ilustrată“ No. 6 — „Cariera­ fi­muelor” No. 4 — „România industrială“. Întrunirile sindicalista Brăila, 22 ianuarie. Azi muncitorii sindicaliști au ținut o întrunire în sala „Peleș“, unde au luat hotărârea de a lupta pe toate căile ca guvernul să revoace decretul de expulzare al d-ruluî Bakovski și să lupte c­ontra acțiunea opoziției. După întrunire, care s'a ter­minat la ora 4, mulțimea, cu placards pe care erau scris: „Trăiască Rakovski și votul uni­versal", a plecat pe str. Galați spre centrul, având corul sindi­catelor în frunte. In piața Sf. Arhangheli au fost întâmpinați de comisarul Grig­­tescu, care le-a pus în vedere să nu treacă pe str. de la centru. Manifestanții st­rigând: Ina­­­inte­a și șefii lor promițând că nu vor manifesta de­cât pașnic, au fost lăsați să treacă pe str. Călărașilor, unde au manifestat la al doilea sediu al lor și, pe o stradă mărginașe, s’au înapoiat­ la sediul central. Constant», 22 ianuarie. Astăzi, partidul social-demo­­­crat a ținut o întrunire publică In­ sala „Elitis“. A participat un numeros politic. întrunirea s’a deschis la orele 2 jum. d. a. Se proclamă președinte­le dr. Ca­­racian­, care luând cuvântul ex­plică în câteva cuvinte scopul întrunire I. D. Bârzan descrie cete suferite de dobrogeni timp de 30 de ani. Critică cu asprime legea libera­lilor pent­ru acordarea de drep­turi politice dobrogeni­lor. Ata­că pe liberali pe chestia iugea de­posedărilor. Expune chestia Iîa­­kovski, atacând cu vehemență pe liberali. Mulțumește guvernului pentru că a permis intrarea d-rului Ra­­covski în țara­ cerând a lăsa ca jurstiția să se pronunțe. D. Andrei Ionescu spune că a sosit timpul ca pătura munci­toare să capete drepturi. Laudă guvernul Carp pentru nobila a­­titudine față de Rakovski. Face istoricul partidului socialist din­ România și ataca pe foștii socialiști, cari au trecut în lagă­rul liberal pentru pricopseală. D. avocat Benn face o largă expunere a chestiei deposed­ari­lor, acuzând pe funcționarii su­­­seriori de la ministerul de do­menii, cari au­ indus mereu in eroare miniștrii respectivi, ră­pind­­ pământurile țăranilor. A­­tacă pe liberali cari au votat le­gea din 1910, care este anticon­stituțională. Zice că legea pen­tru acordarea de drepturi poli­tice, care se datorește tot libera­lilor este o lege draconică așa cum a fost întocmită. Cere ca guvernul actual să­ repare răul, dacă nu vre­ște a creia o pră­pastie între­­ sfuveni și dobro­geni. Arată ce lupt­a a trebuit să ducă socialiștii p­entru apărarea drepturilor țaru­lui Rakovski. Pentru liniștea și ordinea în Dobrogea, guvernul trebuie să facă dreptate, lăsând ca justiția să se pronunțe, în chestia Ra­­kovski să se redea pământu­rile celor deposedați și să se facă dreptate celor 20.000 de do­brogeni. In sensul acesta, se votează o moțiune, care este prim­ită cu aplauze. Dup­ă aceea corul a intonat „Internaționala“. După întrunire, publicul s'a răspândit în liniște. Serata de Gală de la „Kînemaestor“ Aseară elegantul salon de ci­nematograf din palatul Londé­­pendane- Roum­aine din calea Victoriei era ticsit de un pun­­ic elegant și ales. A. S. R. Princi­pesa Miopia a onorat cu augusta sa­ prezență împreună cu AA. N­. RR. Principii Carol și Eli­­sabeta splendida serată, a cărui beneficiu va fi în folosul unei in­stituții de binefacere. AR. U­. RR. au rămas ferme­cate de spectacolul cu totul nou și ales și au admirat splendidele tablouri redate într’um mod ire­proșabil. A APARUT VOLUMUL XI din Memoriile Regelui Carol al României Acest interesa și volum, care descrie istoria războiului româno-, ruso-twc până la luarea Plevnei, se vinde cu 50 bani la librarii și depozitari de ziare.

Next