Universul, ianuarie 1912 (Anul 30, nr. 1-29)
1912-01-24 / nr. 22
KM... imbrieâminte periodici-impsrmsabiii-higismei^ w j „ , ultima cochetărie a femeei bine îngrijite, garan- M L03Ítând curățenia. Vil ntj» folosește necesităților intime a damelor și prich iLOoA tr’o ingenioasă combinațiune ușurează îngrijirea higienica. ... VI în Ca se găsește în toate mărimile la singurul depozit SLObÄ iar vânzător neutru Bucureștii Magazinele A JEANNE B'*KC‘‘, H. DaansMi Calea VICTORIEI» OH Sucursala în România pentru vânzarea en eros a«la Smârdan «— Telefn 84! ______________ SO« lilATRA NOMUÎSALA PENTRU Construirea ds LOCUINȚE EFTSHEN BUCUREȘTI Strada Joamnelt IV ©. 27 — Primesl« de pe acum înscrieri pentru construiri de tstcuințe, «le > valoare până la 10i>0 lei, atât pe terenneil»» ’ocicăței, cât și pe terenuri particulare. — Priafil *»te depuneri, atât in complul locuințelor, cat și pentru fructificare, servind de a dobânda chiar «lin iiua depunereî. . — Cimpara terenuri în ocolul al 3-lea și al 4-lea. — Campurii materiale de construcții. — angajează antreprenori pentru executarea lucrărilor de construcție ale Societate! idolo roifdlă admirabila!! Abso ula legiilaV ei*« si preț al sulenia«*aesta marca —~ ’----- Nu exsta «*eram «i perfect i kalodont PASTĂ de DEMȚI de vânzare la: PARFUMERII FARMACII DROGUERS» et« F. A.LARG’S SOHN& C^Viena-Berliaria * Reni4«wdMdi Saw, JSM, Ctotaroaf!» CORSETE si PARIS Prima marcă din lause C.P. a la Skene &&31I Fondată in 1889 jlub A câtaj JoiîsâM PUBLICAȚIUNE J^e aprobându-se rezultatul licitațitfeei ținute în ziua de 20 Decembrie 1911 ♦ »™ va ține o couă licitére cu oferte în Bhlsfî și fără supraoferte, pentru vânzarea Imobilului (terasa și parcul) Otroptereșajîu din București, calea Vietorfel $il. având fațad»* și pe strada Materi« Ifillo și pe strada Ottetolcșanu. Ofertele se vor primi în_focalul Acaieiy*eî. caia Victorie* 13», în ziua de 21 Ianuarie 2012, între orele 3—4 p. «i. Condițiunile FicHaloS și vânzăret se pot vedea în cancelaria Academiei în Ujatif zilele de lucru de la orele 3 din aitteața pâinii la ora 1i seara, șiîâniim DE SHIBU8EIE Doctorul DEHOTA Cel mai mare și mai complect Sanatoriu de Chirurgie din țară. Special construit pentru boalele chirurgicale, genito-urinare, boale ,teleme, faceri și veneriene. Cu călî de operație...2 săli de paramente, razele Röntgen și toate paratele și instrumentele necsare operațiunilor generale și spciale. Tratamentul sifilisului prin inacțiuni intravenoase cu medicamentul Erlich (606). Bulevardul Ferdinand No. 48 Telefon 1/44 1341 B-rul SAMARIAN Medic in Spitaail Colentiea Specialist boli ameriene si sifilis Consult. 4-8, Duminică 2-4 Str. Câmpineanu No. 27 1355 DOA îNA doctor TRANCU-BAIKER Fost sief de curația bmentală și chirurg al spitalelor Eforiei și CRIm%GICALE Strada S^saiia 32 Cens. O Ajid. a. Tel. 10197. FABRICA DE MOBILE DE LEMN ȘI PARCHETE DE STEJAR SYLVA Șoseaua Pantelimon ISI Telefon 2/93 FURNIZEAZĂ PROMPT Lemne de foc — FAG și CER — Căruțe plumbuite. Greutatea garantată. Se caută Desenator de modele &e preferință acei cari aui și cunoștințe de construcțiune. Oferte a se adresa societăței I,ARUELa, Curtea de Argeș. 1379 Distrugerea Părului este m prin electroliză, execută Doctorul ROSEN SPS-CI I.IST in îngrijirea feței Consun 11—12 a. m și 2—5 p- Stt. SOARELUI 3 (Paris)Telefon 23/77 12*>4 ______ B. D. Zisman Furnizorul (]orțd Regale U. — Calea VICTORIEI, — 44 BUCUREȘTI Cel mai vechiu și mai important magazin din țara de Arme fine de vânătoare.—Carabine de mare precisia pentru vânătoare și apărare.—Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere Articole de vânătoare.— Cartușe, etc. Atelier tp«ei ás Amirarie. Preturi redoss. — Exfred ldent ia toată țara. AJUTOR-CONTABIL Se cere pentru angajare imediată două absolvenți cu diplomă ai școalei COMERCIALE SUPERIOARE, pentru postul de ajutori contabili, îndeplinind următoarele condițiuni: să fie români , să aibă armata satisfăcută și o practică mai îndelungată In comerț. Ofertele se vor adresa direct BANCEI PUTNEI din Focșani. DIRECȚIUNEA 1388 CĂPITANUL IX REZERVA POPEI MOB fost raportor la Consiliul de Răsboiu. București LICENȚIAT l DREPT ACTE* CONSULTATE pentru RECRUTAREA din Februarie : Dispense, Amânări, Scutiri, etc. Provincia prin corespondență București Sfinții Apostoli Nn. 1fi ZILNIC 4—6 p. m. 1277 UOOTON Theodor FISCHER-GALAȚI fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIEIVA Boale și Operațiunile OCHI s'a stabilit în București No. 10 Str. Covaci No. 10 Consult. 2—5, Duminica III—12 762 C. V. Săvescu ADVOCAT 4 40, strada Sculptare 40, București — Telefon 23M — 1353 âo mmm 1016 fals! să se petreacă la atâtea mii de kilometri departe de Paris. Fondul lucrării a dispărut cu totul. Roger de Monclars a devenit parizianul cinic pe care-l bănuiți’ în orice parizian, Fernanda a devenit o „martiră“ de-a lui d'Ennery și mai toată mulțimea ce faci decorin jurul lor a purtat rău fracuri rău croite, a îmbrăcat în toalete de la Paquin niște păpușile-ale lui Ion Păpușariul. Suntem atât de departe de viață pariziană cu micile ei cute sentimentale, cu marile ei fol duri de vițiu; suntem atât de puțin obișnuiți cu mobilitatea de sentiment, cu finețea de caracter a unui Monclars și a unei Fernande, încât nu mi-e permis câ sdne vre-o vină nici celor ce mi’ făcut din marionete păpuși, nici celor ce au înscenat această copie de viață pariziană, aici celor ce s’au extaziat în fața dublului decor din actul al douilea, sau în fața cantilenei napolitane frumos cântate în raze de lumină violetă pe un obscur fond de senzualitate. Trucul și mașinăria teatrală încă nu încântă, încă ne robește, și a fost destul ca regisoratul teatrului nostru să fie la înălțime spre a se trece cu vederea tot ce era și mai fals și mai convențional în „Păpușile“ decât în „Les Marionnetes“, spre a da teatrului nostru un succes de care merită să fie felicitat cu aceiași spontaneitate cu care publicul nostru a făcut să se ridice de nenumărate ori cortina după fiecare act. Această spontaneitate de entuziasm urmează însă, în chip firesc, să înceteze după spectacol. Ne mai având în față trucul și mașinăria teatrală, dispărând decorul, îți rămân dinaintea ochilor oamenii și atunci... nu mai poți fi atât de darnic în aplauze. Atunci admiră curajul cu care d-ra Eleonora Mihăilescu a înfruntat rolul plin de atâta colorit al Fernandei de Monclars, admiri inteligența cu care d-sa și-a întrebuințat naționalitatea glasului, admiri dibăcia cu care s’a strecurat egală, de o egalitate neșorăclnică, printre nenumăratele faze sufletești prin care trecs Fernanda, și îți închipui ce splendidă scenă de revoltă va fi avut d-ra Pierat la sfârșitul actului al treilea, ce gamă minunată de expresii ar fi comportat tot sbuciumul sufletesc al femeii înjosite în amorul ei propriu, cerentă în fățărnicia prefacerea ei, biruitoare în sinceritatea curăției inimea ei. D-ra Mihăilescu e însă una din cele mai stăruitoare din artistele noastre. D-sa pare a-și zice „vreau 1“ și nu’șî menajază nici o sforțare, și’șî pune la contribuție inteligența, frumusețea, gustul îmbrăcămintei și izbutește, izbutește să fie simpatică. E și acesta un merit, cu tât mai mare cu cât el nu e decât produsul voinții. Mă întrebee-așî, mai avea de spus despre celelalte păpuși ce au făcut ultimul succes al teatrului nostru. Nimic au decât că toate au muncit mult. D. Demetriade a văzut bine pe Roger de Monclars și a fost cinic și violent, a fost nepăsător și pătimaș, așa după cum rolul îi cerea să fie; d. Nottara a fost venerabil și bun și fin în unchiul Ferney; d. Bulandra a adus cu sine, ori de câte ori intra în scenă, multă, enorm de multă simpatie ; d. Soreanu a fost un păpușoi de mâna întâia în acel Nizerolles «eeptie și „jouisseur“ vizat în piesă; d-na Lucia Sturze și d-ra Filotti și-au pus la contribuție era d’intuiti eleganța, cea de-a doua cochetăria, d. Barbelian, cu ajutorul batistelor și sudoarea, antrenul,d-na Mărculescu nouile aptitudini de „dueqne“, cu cari a înzestrat-o direcția teatrului, ca pe o bună artistă de comedie ce este. De rest nu mai are nimic de spus : figurație de elevi de conservator cari nu știe să se îmbrace de toalete disparate, totul însă că într’un adevărat teatru de păpuși, conduse mai mult sau mai puțin dibacil dintre culise. Alecsandrescu-Dorna Pensionnej Biläreüar Primim următoarea scrisoare : In ziarul „Universul" No. 16 cu data de 18 ianuarie am citit cu multă atențiune în pagina 3-a articolul publicat de domniavoastră , și anume „Petițiunea portăreilor din Prahova“ adresată către onor, președinți al Corpurilor Legiuitoare și ln care numiții portărei solicită ca și domniile lor să beneficieze de dispozițiunilor art. 22 din legea pensiunilor, cel puțin așa cum s’a acordat și perceptorilor fiscali la al. 4 de sub art. 22 al acc.si.ci legi și cu drept cuvânt portăreți din Întreaga țară fiind omiși prin citata Mg*. Cum sub seranatifi, împreună cu mai mulți colegi care în anul 1910, când s’a reorganizat serviciul portăreilor, cum și in anul 1902 (portăreii fiind asimilați cu magistrații) am intrat cu titlul de’licențiați în drept ca portărei funcționând mulți din noi 5—6 și chiar 8 anî pe lângă mai multe tribunale din țară și cari astăzi mult! din noi ne găsim ca judecători de tribunale sau judecători de ocoale, ne permitem a vă ruga să bine-voiți a atrage atențiunea onor guvern cum și a Corpurilor Legiuitoare și în desoebi aceea a d-lui ministru de justiție și finanțe a ne avea și pe noî în vedere și binevoind a prenumăra și pe portărei în legea actuală a pensiunilor să nu ne uite și pe noi cari cum suntem astăzi am pierdut 7—8 ani de pensiune, ani cari daca s’ar adăoga la ceia ce avem serviți ca magistrați, am avea și noi o ameliorare a soarta și o speranță a viitorului Mulțumindu-vă cu adâncă recunoștință, mult stimate dintle director, vă rugăm, că, bine-voiți a primi înalta noastră stimă. Un judecător RimiNUL ATMOSFERIC — Duminecă, 22 Ianuarie — In țară. — In cursul zilei de ori pretutindeni a fost cald, inregistrându-se în cele mai multe localități temperaturi de peste 110 °. Noaptea frig In nordul extrem al țarei, iar în celelalte părți îngheț slab. In ultimele 24 de ore cea mai ridicată temperatură din țară a fost 118 ° la Tg.Ocna și cea mai coborâtă —13 ° la Mamornița. In regiunea de câmpie suflă vânt tare de V, iar la munte și în partea de sus a țărei de la N. și NE., formând pe alocuri viscol. Peste noapte a plouat pe alocuri în partea de jos, formând poleiți. Presiunea este în creștere repede și foarte agitată, ajungând până dimineața la 754 mm. > MARȚI, 24 IANUARIE 1912 n Universul“ IN PROVINCIE GIURGIU. — Încercarea deeritire din strada Zmărdei. — In noaptea spre 21 cor. pe la oreL 10, trei indivizi necunoscuți s’au inrodus în curtea preotului ,i .Lae Popescu, din str. Smârdei cu scopul de a-1 jefui. Pe când ei se încercau să spargă poarta din dosul cs«1-l și tăiase chiar o sârmă de fier cu ars era legată, un vecin al preotului, anume Martin Zamfir, comerciant de coloniale, care are prăvălia peste drum, i-a văzut și ■«’având curajul de a se apropia de dânșii, a chemat un aj’utor pe d. Ioan Stănescu, mecanic la serviciul hidraulic care din întâmplare se ducea acasă și după ce s’au înarmat cu câte un ciomag și topor s’au dus la indivizii in chestie și i-au somat, ■să stea pe loc. Zgomotul produs a sculat din somn și pe alți vecini de prin prejra* și pe preot , venind și sergentul de poliție din post, au putut pune mâna pe unul din ei, anume Anghel Ion zra Burlacul, vestit hot în criminal, fost condamnat la câțiva ani de închisoare. Ceilalt doi au reușit să dispară. Cel prins era desculț și cu o pila în mână, cu care s’a servit la tăerea firului de sârmă. D. polițai Iorsescu, a dispus ca d. comisar Duminica tu să facă ancheta și să cerceteze de urma celorlalți doi. Interogat, Burlacu n’a voit cu nici un chip să arate numele celor ce-i Însoțeau, totuși poliția e pe urmele lor. Punerea l?i liberrtate a preotului Delcea.— Camera de punere sub acuzare diin Capitală, judecând apelul ce preotul Călin Delcea, din Călugăru (Flămânda), a făcut vatra confirmărei de către tribunalul de Vlașca a mandatului de depunere în chestia cu portărelul Lăzărescu, i-a admis cererea de liberare. Decizia a fost comunicată particd*nlui și preotul a fost pus în libertate. Fiul său Insă Tudor Popescu, a rămas depus. Infirmarea mandatului lui P. lonescu. — Tribunalul a infirmat mandatul de depunere al escrocului comisionesr P. lonescu și l-a pus în libertate. Blocurile de ghiață oprite pe Dunăre. — Blocurile de ghiață ce pluteau pe Dunăre prin fața portului Ramadan, s’au oprit azi după amiazi. Schimbul de poștă cu Rușciucul nu s’a putut face astăzi și nici curse cu hârcile nu se pot face. Vineri noapte și Sâmbătă toată ziua un vânt cald a bătut asupra orașului făcând ca întreaga zăpadă ce căzuse zilele trecute în oraș în mare cantitate să se topească împiedecând circulația. Multe curți și pimitre au fost inundate. Dunărea a crescut colosal, umplând toate bălțile și amenințând sa inundeze câteva coloane și chiar partea de vest a orașului. PITEȘTI. — Sinucidre.— Niță Călin din com. Budeasa s’a sinucis eri, cu un foc de pușcă, în casa surorei sale Mana Dersoiu. Cauza e pelagra de catre Călin suferea de vreo 3 ani. BUCAR.—Cutremur.—Astăzi la orele 3 și 15 p. m., n’a simțit un cutremur de pământ scurt și puternic, însoțit de un zgomnt surd. Cutremurul a durat 3 secunde în direcția NV.-SE. SLOBOZIA. — Vânzarea averei unui falit. — Astăzi s’a efectuat în comn. Munteni-Buzău și gara Căzănești vânzarea averei comerciantului lane Papa Mihalopol din comn. Munteni-Buzău care a dat filim d un frâu duios. Operațiunile vânzărei a fost conduse de d-na Aurel Căpățână judecător sindic pe lângă tribunalul Ialomița, asistat de portărelul Mușetescu și grefierul ajutor Fotache Georgescu Suma reeșită din vânzare este de 5836 lei. Comerciantul Iane Papa Mihalopol, care a dispărut de la declararea lui în stare de faliment, nu a fost prins nici până azi. Pasivul acestui faliment trece peste 10000 lei. T.MAGURELE. — *Zapor. — In dreptul comunei Plopi-Slăvitești. Pe teritoriul Județului Romanați, s’a pus zăpor pe Olt și moșia e amenințată trei 1*nundatâ. O. prefect de telorman a trimes la fața locului pe administratorul de plasă pentru a lua măsuri și a intervenit în același sens și la prefectura de Romanațî. TARGOVIȘTE. Culturale. — Membrii Ateneului local, s’au întrunit aseară și au procedat la alegerea comitetului. Ca președinte a fost ales d. Ioan Al. Bratescu-Voinești, distinsul scriitor. La urmă membrii s'afi consfătuit în privința ciclului de conferințe ce se vor ține anul acesta și cari vor începe la 1 Ianuarie. La 1 Februarie va începe să funcționeze „Cercul sportiv și cultural“, care a luat ființă în orașul nostru luna trecută. Clubul se va instala în saloanele sec. de arme și gimnastică. VASLUI — Pentru monumentul Peneș-Curcanul— Din inițiativa unui comitet, s’a organizat un bal care se va da ln localul primăriei din com. Țibănești. In seara de 24 Ianuarie a. c. Venitul acestui bal va fi donat comitetului respectiv pentru sporirea fondului ridicărea monumentului „Peneș-Curcanul“din Vaslui. Operațiunile consiliilor de revizie interne a trimis județe Dunăton-Ministerul de prefecturilor de rea circulară: „In vederea operațiunilor consiliilor de revizie pentru recrutarea contingentului 1913, operațiuni cari potrivit dispozițiunilor art.45 din legea respectivă urmează să înceapă la 15 Februarie curent, ministrul de războiu ne semnalează următoarele neajunsuri întâmpinate cu prilejul recritărei din anul trecut: „Din cauza numărului de totul restrâns al centrelor ande au avut loc prezentarea tinerilor și a distanțelor prea mari ce separau aceste centre de unele comune, numărul tinerilor recrutați în absență a fost foarte mare, depășind cu mult cifra absențelor din anii precedenți. La aceasta a ama contribuit și faptul că în tot cursul operațiunilor aceste centre și itinerarii au suferit dese schimbări. Recrutarea în absență dă naștere la multe și mari neajunsuri dăunătoare bunului mers al operațiunilor recrutării, printre care cea mai importantă este că tinerii recrutați în asemenea condițiuni nu pot fi repartizați după aptitudinea lor fizică. Pe lângă aceasta sunt tineri cari au drept la reduceri de termen, la dispense etc., și cari nu-și pot valora aceste drepturi, nefiind prezenți la recrutare. Stabilirea în urmă a drepturilor, pe lângă că creiază mari neajunsuri tinerilor în cauză, dar împovărează peste măsură lucrările ministerului de războiu și ale diferitelor autorități cu întocmirea și arătarea diferitelor acte și motivelor invocate. Pentru a ee pune capăt acestor neajunsuri, vă rog de prefect, ca pe viitor, la stabilirea itinerariilor să aveți in vedere că centrele unde va avea loc examinarea tinerilor să fie cât mai numeroase, pentru ca astfel distanța de la comuna cea mai depărtată până la aceste centre să nu treacă de 15—20 kilometri și odată fixate centrele să nu mai fie schimbate sub nici un motiv. In același timp aveți buna-voință a da ordin primarilor respectivi le până din vreme în vedere tinerilor, exact, ziua și locul când și unde va avea loc recrutarea, dându-se în același timp tot concursul în formarea eratelor de iuit? ar avea nevoie în sprijinul reclamațiunilor ca vor avea de făcut“. Din lumea lucrătorilor — Membrii simîicatuîui croitorilor s’au întrunit azi d. a. nu adunat o generală, sub președinția d-lui C Drăgânescu. S’a făcut darea de seamă pa anul trecut și e’a alea un nou comitet. — Cercul „Tineretul moneltor“ a ținut, tot «rî d. a., oblcî- Quita-I ședință săptămânală. D. d-rand Labor a vorbit te pre „Igiena în ateliere“. ♦ D-nfî abasadei altor schimbări de adresă, sunt rugați ca Insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa ea care primea ziarul până atunci, spre a se putea da eri repede cererilor și a nu se Întârzia cu trimțiana ziarului 1* nșw adresă, ftleSB CONFERINȚA pastorală din T.-Severin Vineri, 20 Ianuarie e„ a’a ținut în localul școalei de cântăreți, din T.-Severin, o conferință cu preoți din împrejurimile orașului, sub președinția P. O. protoereu Eeon. I. V. Raiculescu. Conferința s’a început prntr’un Te-deum la biserica catedrală, oficiat de P. C. protoereu, înconjurat de preoții Gh. Pitulescu-Vârciorova, Iie Popescu și diaconul Gh. Pârșcoveanu din Severin. De la biserică preoții au trecut la școala de cântăreți, unde formânduse biroul, P. C. protoereu a pronunțat cuvântarea de deschidere. Subiectul adus în discuție este: Uniformitatea serviciilor religioase,—ca ln fiecare parohie ș i de fiecare preot serviciile să se oficieze la fel. S’aîi distins între vorbitori preoții: Gh. Măneanu-Prunișor, Gh. Pitulescu-Vârciorova, L Pârvulescu-Bâlonești, Gh. Popescu-Ilovățu și I. Danubiana-Bistrița. In general s’a constatat că toți preoții s’afi achitat conștiincios de obligația ce li s’a pus de a studia subiectul. Incheerea discuțiunilor s’a făcut de P. C. protoeresi Raiculescu, care a apelat la preoți, ca în efectuareaa serviciilor religioase să se conducă întocmai după regulile stabilite în ethologiei și să curățească cu prudență serviciile religioase de unele obiceiuri superstițioase, care fac deosebire de servicii de la parohie la parohie și de la preot la preot. In timpul discuțiunilor a sosit in sala conferinței de primar al Severinului, dr. Griesen,care a făcut apel la preoți să se constitue ca acționari al localului de teatru ce se va construi in T.Severin. Astfel de conferințe vor continua in fiecare lună cu preoți din împrejurimile centrelor: Broșeni, Strehaia, Vânju-Mare și Baia-de- Aramă. ,ROMANUL“ ȘI AMESTECUL ROMANILOR DOI REGAT IN AFACERILE POLITICE DE PESTE MUNȚI Ziarul „Românul“ din Arad publică un articol de fond cu titlul „Amestecul fraților din Romănia“, în care, in legătură cu chestiunea intervenirea d-lui G. Stere in afacerea Vaida-Goga, tratează, chestiunea amestecului românilor din regatul liber in afacerile politice de peste munți. Iată ce spune „Românul“: „In privința părții, pe care ați s'o la frații noștri din România, îndeosebi aceia dintre dânșii, car’ au un rol sau altul în viața politică de acolo, la frământările noastre, ale celor din acest nenorocit regat al Ungariei, pot să fie mai multe păreri, sau nuanțe de păreri Cea care se accentuiază ma adesea, și cea care pare a avea mai multă trecere și in zilele acelea tulburi prin cari trece politica noastră, este teoria neamestecului absolut — asta este nuanța de părere a unora, —sau a neamestecului însă cu sfaturi prietenești și binevoitoare de pace, liniște și concordie, — altă nuanță, dar având la temelie acelaș principiu. E lucru cel mai comod, emiterea, susținerea și urmărirea unui principiu ca acesta. Câți nu oftează ușurați, în multe împrejurări, când pot fi scutiți de a se „amesteca“ într’o daraveră sau alta, a se rosti într’un litigiu, sau altul, în care dacă ar putea servi adevărului, in acelaș timp insă s'ar putea „strica“ cu o persoană sau altul Și adesea a nu se strica cu nimeni, pare a fi pentru unii un postulat mai importtant, decât a se împăca cu un grad de iubire mai geloasă a adevărului. Dar și in sine, cercetarea adevărului și rostirea lui fără nici o considerare lăturalnică, este mult mai grea, cere mai multă osteneală, mai multă cheltuială de pătrundere și chiar de muncă, dicit afirmarea unor simpatii egale pentru persoane cari altfel se află în deosebiri flagrante de vederi și atitudini. Tocmai insă pentru aceasta, teoria neamestecului absolut, sau al neamestecului numai cu vagi și blajine îndemnuri de „hai, impăcați-vă“, ar trebui părăsită de toți aceia, cari au ambiția de a voi să pătrundă in litigii ce nu sunt numai personale, ci interesează chestiuni mai înalte, chestiuni generale.“ Apoi „Românul“ mai emite următoarele păreri în această chestiune: „Noi am mai susținut și altădată, că in ceea ce privește dreptul, celor de dincolo de a se „amesteca“ in afacerile noastre publice de aci, sau al nostru, al celor de aici de a ne amesteca în afacerile de ordina obștească de acolo, nu poate să fie contestat niciodată un chip absolut, ci are să fie condiționat numai de acel tact, pe care înțelege și urmărește fiecare din cei ce știu întotdeauna despre ce este vorba când „se amestecă“ intr’o chestiune s’au alta și sunt conduși numai de înțelegerea solidarităței ca treime să unească, spre urmărirea destinelor lui culturale, întreg neamul românesc“. Articolul se termină astfel: Să ei amestece frații noștri din România in treburile noastre publice de aci , să nu ne arunce disprețul neamestecului lor, din prea putină interesare sau din neglijentă neînțelegere... Dar nici ca celălalal suspreț sa nu ne îmbie, — cu disprețul gesturilor ce ar vrea să arate că noi Înșine aicea nu am fi In stare să dăm urmările și soluțiile“ cele mai potrivite chestiunilor cari se ivesc printre noi, și Intre noi.„ Intre aceste două extreme, e loc la „amestec“ destul, pentru aceia cari Înțeleg ce și cum are să fie schimbul de idei și de vederi frățesc, ce care să ne unească într’o interesare comună, de cumane interese de neam. AFACEREA SEVER BOCU Ziarul „Românul“ menținându-și cele 13 capete de acuzare ipotriva primului redactor al „Tribunei“ Sever Bocu a propus sa se constitue un juriu de onoare care sa constate dacă acuzațiunile contra lui Bocu sunt adevărate sau nu. D. Sever Bocu a refuzat să accepte juriul și a declarat un „Tribuna” ca va lua satisfacție cavalerească de la d. V. Goldiș, dirrectorul „Românului“ și principalul său acuzator. Totdeodată Bocu a declarat că nu va mai răspunde la învinuirile aduse de „Românul“. In numărul de ere al „Tribunei“, Sever Bocu publică o declarație prin care-șî exprimă speranța că d. Goldiș îi va trimite martori în urma agresiunei a cărei victimă a fost D. Goldiș, declară însă că in urma ultimelor fapte, cari agravează și mai mult situațiunea lui Bocu, nu mai admite ca juriul de onoare să judece pe Bocu ci i-a dat în judecată pentru insulte și agresiune. Un indicat ilticol la lați Tașî, 12 Ianuarie. Azi la orele 2.39, s’afi întrunit în saloanele Camerei de comerț un mare număr de viticultori din județul nostru și cele învecinate. S’a diacrizat to privința ere erei unui sindicat al viticultorilor sub denumirea de „Sindicatul regional viticol Iași“. S’a cetit un memoriu privitor la această cooperație și în urma s’au ținut mai multe cuvântări, decizându-se în principiu creierea sindicatului. Viticultorii prezenți au luat cunoștință și de statutele sindicatului întocmite de d. dr. Ioan N. Manolescu-Strunga: „Sindicatul regional viticol Iași” va fi compus din trei secțiuni și anume: 1) O asociație de credit care va avea misiunea de a procura creditul necesar pentru gospodăria viticolă membrilor asociați. 2) Va cumpăra pentru membrii sindicatului în comun toate materialele necesare exploatarei. 3) Va desface în modul cel mai convenabil produsele asociației. Duminica viitoare se va ține o nouă întrunire a viticultorilor spre a decide definitiva întocmire a sindicatului și a alege comitetul de administrație. Citiți inâine, marți „Ziarul Călătoriilor“ dacaira li sitnaiile Automobilul prințului Bibescu, condus de șoferul Iancu iorescu și în care se afla d. Constantin Chirițescu, directorul societății noul de automobile venind eri In plină viteză de pe strada Coama, în momentul când voia să dea In calea Victoriei, Ta ciocnit cu automobilul cu No. 367 al d-lui dr. Racoviceanu, din strada Luigi Cazzavillan condus de tânărul Grgore Racoviceanu. febitura a fost atât de puternică, încât cârma, o aripă și ușa automobilului d-luî doctor Racoviceanu, au fost grav deteriorate. Birja cu Nr. 263, care în momentul acesta trecea pe lângă cele două vehicule, a fost de asemenea isbită de unul dintre autmobile, asupându-i-se oiștea pe o aripă. Automobilul prințului Bibesca a suferit stricăciuni neînsemnate. D. doctor Racoviceanu, can se afla in interiorul automobilului d-sale, d. Chintescu și cel douî conducător al antomobilelor au scăpat teferi ca prin minune. Cum nu a fost nici un accident de persoane, s’a renunțat la facerea anchetei, mai ales că chestia s’a tranșat la fața locului intre automobiliști și birjar. R. llirADKi IlíiIll! 1 UlUllillA I llJlU ft LUNI ♦ Uniunea generală a industriașilor „Cercul comerțului, industriei și finanțe" va ține marți, 24 laniuane, orele 2 <1. a., în localul „Cercului finanței, comerțului și industriei“ din partm Camerei de comerț din București, o adunare spre a aviza o măsurile de luat în privința ocrotirii industriei. ♦ Funcționarii publici și naricularî, din diferite părți a ie Srei, ne roagă să intervenim la 1, ministru de finanțe pentii losîursarea taxei de 3 la sută asupra salariilor. Li s’ar n ai ușura traiul dacă s’ar desființa taxa aceasta. ♦ Din inițiativa d-lor căpitan Samurcaș, administratorul pivei Ghergani și I. Tudor, președintele cercului cultural „Ghercani“, ziua de 24 Ianuarie se va serba cu o deosebită solemnitate în com. Răcari, vor lut. .alte învățători- preoții, primarii, notarii, consilierii, băncile populare și cooperativele euro și mult popor, din plase Gherganî. _ Intrarea fiind liberă, poate asista oricine. . . ♦ Aseară, a avut loc la Pitești căsătoria religioasă a d-luî doctor-veterinar, Nicolae Sumleî cu simpatica domnișoară telina Popescu, fiica marelui comerciant Nae Popescu. ♦ Ziarul „Neue Treie Presse publică următoarele sub titlul Comunicația pe calea ferată cu România“. Din toate părțile se predică să cultivăm relațiunile cu România; în adevăr că istorii din România sunt foarte incomodațî când voesc să călătorească la Viena. Se poate veni din Turcia, Bulgaria și Serbia cu vagoane directe la Viena. Venind din București, trebue imediat la granița ungară, ca și în Budapesta, să se schimbe vagonul. Pentru ce ? Se poate călători din București într-un vagon direct prin Austria la Berlin. Același tren, la care se află atașat acest vagon, are legături la Viena. Dar la granița austriacă trebue să se părăsească vagonul. Pentru ce, nu știm. ♦ Consiliul de miniștri a autorizat direcțiunea generală a căilor ferate să execute în regie linia Făurei-Tecuci unde **a se prevăzut un paragin de nivel, un canton dublu cu echipă «te.. Împrejmuirea platformei și supravegherea lucrărilor podului peste râul Buzău. ♦ Din eroare s’a spus că pictura bisericei din satul Drislea (Botoșani) e făcută de d. C. Calin. Această pictură e făcută de d. Victor Calin. ♦ Expoziția de trăsuri automobile, automobila eftine și de mare lux la Societatea anonimă „AUTOMOBILUL“, șoseaua Ștefan celare No. 45. ♦ La ministerul de interne s'au primit următoarele rapoarte : Constanța. — Starea semănăturilor de toamnă tn acest județ este bună. Locuitorii se ocupă cu ingrijitul vitelor. Buzău. — In cursul săptămânei trecute brinstit tot județul. Semănăturile de toamnă n’au suferit. Temperatura e scăzută. Fălciu. — Semănăturile de toamnă in acestt județ sunt acoperite cu zăpadă. Timpul în acest interval a fost variabil senin și ger, Tecuci. Timpul in acest județ a variat: ger, zăpadă și viscol. Semănăturile fie toamnă până în prezent se mențin bine, pretutindeni fiind acoperite cu un strat subțire de zăpadă. Lucrările agricole sunt încetate, iar sătenii se ocupă cu lucrările de gospodărie casnică și diferite cărăușii. ♦ Prin noul procot de buget al ministerului de finanțe, a fost avansat în funcțiunea de director general, salariat cu 1200 lei, A . O. Ionescu, directorul contribuțiilor directe. ♦ Ministerul lucrărilor publice, prin noul procct de buget a sporit alocația respectivă cu 10.009 tei, pentru a -p putea trimite in streinatate pe un timp determinat câțiva dintre absolvenții școarți de jwjturî și șosele spre a dobăndi cunoștințe practice in ramura electricin ței. ■* Casa corpului didactic mintește celor in drept că schițele de plan pentru internatul ce sa va construi pe terenul din Bulevardul Schitu-Măgureanu 7, cedat de către primăria .Casitatea trebue prezintate la casă, str. Brezoianu 19, până la 14 Februarie ora 3 p. m. D-iții architecți cari din eroare n’au primit un program al lucrărei, pot obține de la Casă, in toate zilele de lucru data 12—6 p. m., atât programul cât și o copie de plan a terenului. ♦ in ședința de eră a societăței funcționarilor comerciali s’a hotărât ca adunarea generală a acestei societăți vă "O țună în ziua de 24 Ianuarie ia orele 8 și jumătate dimineața. ♦ Societatea agrară a marilor proprietari urma si șî țină erî adunarea generală. Neîntrunindu-se însă membrii în numărul prevăzut de statute, adunarea s’a amânat pentru Duminica viitoare. ♦ Adunarea generală a soc. „Transilvania“ care urma să se țină erî, s’a amânat la 29 lanuri« curent. ♦ Domnii advocați din județul Ilfov sunt rugați a se întruni Mercur! 25 Ianuarie orele 5 p. m. în sala Bibliotecei Corpului din Palatul de Justiție, spre a discuta chestiuni profesionale. ♦ Erî a avut loc la școala Clemenței un concurs, organizat de S. P. A. cu școlarii de la mai multa școli. INTRUNIRI-CONFERINȚE ♦ Duminică 22 Ianuarie a urmat seria conferințelor la ins. d-neî Ella Em. Savopol D-ra Lucreția Sorocaciu, profesoară de limba română, după ce a arătat in câteva cuvinte rolul conferințelor In dezvoltarea intelectuală a unei școli și-a desvoltat conferința „Despre educație“. După terminarea conferinței ,a pus întrebări elevelor asupra celor spuse de conferențiară și s’a lămurit pe înțelesul tuturor însemnătatea educației fizice, intelectuale și morale. ♦ La „Cercle des Amis des Annales", Joi 26 ianuarie, ora 9 seara, va fi conferința „Despre asistența prin muncă“ a d-hil dr. Nicolae Minovici, medic legist, cu proecțiuni luminoase* ARTISTICE Lucien Cagai la Concertul Simfonic Concertul simfonic de elî a fost unul din cele mai frumoasa ce am auzit, D-niî Honri-Casa din sus, Marcel Casadesus, M. Hevvifctt, d-na Maria Buisson, ai fost răsplătiți prin aplauze călduroase de marele talent ce au cheltuit. Dar ce a întrecut toata așteptările, a fost colosalul succes obținut de d. Lucien Capetj profesorul de violină de la conservatorul din Pania Niciodată concertul de Beethoven n’a fost executat aci cu o așa uimitoare perfecție și cu atâta stih nici odată Beethoven n’a fost interpretat la noi ca de acest artist, mare printre cei mai mari. A fost o adevărată relevație. Cu toate că concertul de Beethoven termina un program foarte lung, ovațiunile entusiaste ale publicului și de orchestrei — nici odată n’amuzul pe membrii orchestrei atât de entuziaști — nu mai conteneafi. Genialul artist, aclamat, a mai cântat peste programe locală de Bach pentru vioară de. BALURI-SERBARI ♦ Vechea societate generală a funcționarilor comerciali, va da oistă-seară. Luni, o mare selație dansantă în saloanele Transilvania. Începutul la ora 9 seara. BIBLIOGRAFII Au apărut: „Lupta economica" No. 178 anul ali lea. — „Prietenul nostru“. No. 14 și 13.— Câmpulung.. — „Kazeta ilustrată“ No. 6 — „Cariera fimuelor” No. 4 — „România industrială“. Întrunirile sindicalista Brăila, 22 ianuarie. Azi muncitorii sindicaliști au ținut o întrunire în sala „Peleș“, unde au luat hotărârea de a lupta pe toate căile ca guvernul să revoace decretul de expulzare al d-ruluî Bakovski și să lupte contra acțiunea opoziției. După întrunire, care s'a terminat la ora 4, mulțimea, cu placards pe care erau scris: „Trăiască Rakovski și votul universal", a plecat pe str. Galați spre centrul, având corul sindicatelor în frunte. In piața Sf. Arhangheli au fost întâmpinați de comisarul Grigtescu, care le-a pus în vedere să nu treacă pe str. de la centru. Manifestanții strigând: Inaintea și șefii lor promițând că nu vor manifesta decât pașnic, au fost lăsați să treacă pe str. Călărașilor, unde au manifestat la al doilea sediu al lor și, pe o stradă mărginașe, s’au înapoiat la sediul central. Constant», 22 ianuarie. Astăzi, partidul social-democrat a ținut o întrunire publică In sala „Elitis“. A participat un numeros politic. întrunirea s’a deschis la orele 2 jum. d. a. Se proclamă președintele dr. Caracian, care luând cuvântul explică în câteva cuvinte scopul întrunire I. D. Bârzan descrie cete suferite de dobrogeni timp de 30 de ani. Critică cu asprime legea liberalilor pentru acordarea de drepturi politice dobrogenilor. Atacă pe liberali pe chestia iugea deposedărilor. Expune chestia Iîakovski, atacând cu vehemență pe liberali. Mulțumește guvernului pentru că a permis intrarea d-rului Racovski în țara cerând a lăsa ca jurstiția să se pronunțe. D. Andrei Ionescu spune că a sosit timpul ca pătura muncitoare să capete drepturi. Laudă guvernul Carp pentru nobila atitudine față de Rakovski. Face istoricul partidului socialist din România și ataca pe foștii socialiști, cari au trecut în lagărul liberal pentru pricopseală. D. avocat Benn face o largă expunere a chestiei deposedarilor, acuzând pe funcționarii suseriori de la ministerul de domenii, cari au indus mereu in eroare miniștrii respectivi, răpind pământurile țăranilor. Atacă pe liberali cari au votat legea din 1910, care este anticonstituțională. Zice că legea pentru acordarea de drepturi politice, care se datorește tot liberalilor este o lege draconică așa cum a fost întocmită. Cere ca guvernul actual să repare răul, dacă nu vrește a creia o prăpastie între sfuveni și dobrogeni. Arată ce lupta a trebuit să ducă socialiștii pentru apărarea drepturilor țarului Rakovski. Pentru liniștea și ordinea în Dobrogea, guvernul trebuie să facă dreptate, lăsând ca justiția să se pronunțe, în chestia Rakovski să se redea pământurile celor deposedați și să se facă dreptate celor 20.000 de dobrogeni. In sensul acesta, se votează o moțiune, care este primită cu aplauze. După aceea corul a intonat „Internaționala“. După întrunire, publicul s'a răspândit în liniște. Serata de Gală de la „Kînemaestor“ Aseară elegantul salon de cinematograf din palatul Londépendane- Roumaine din calea Victoriei era ticsit de un punic elegant și ales. A. S. R. Principesa Miopia a onorat cu augusta sa prezență împreună cu AA. N. RR. Principii Carol și Elisabeta splendida serată, a cărui beneficiu va fi în folosul unei instituții de binefacere. AR. U. RR. au rămas fermecate de spectacolul cu totul nou și ales și au admirat splendidele tablouri redate într’um mod ireproșabil. A APARUT VOLUMUL XI din Memoriile Regelui Carol al României Acest interesa și volum, care descrie istoria războiului româno-, ruso-twc până la luarea Plevnei, se vinde cu 50 bani la librarii și depozitari de ziare.