Universul, februarie 1912 (Anul 30, nr. 30-58)
1912-02-01 / nr. 30
SOCIETATEA BIM ROMANIA SOC. AMON. ROMANĂ pi3 ACȚIUNI _ PsihcLIcadui Eie Un grup de capitaliști români au luat inițiativa, constituirea unei societăți anonime pe acțiuni, având ca scop imediat construcțiunea unui mare Hotel în București. Hotelul acesta se va construi în centrul Capitalei pe locul situat în Calea Victoriei, în fața Gradinei Episcopiei, având o fațada de 90 m, aproximativ și cuprinzând circa 140 camere (afara, de prăvălii) instalate cu tot confortul modern,după modelul celor mai mari și mai renumite din lume. Va avea calorifer, ascensor, odăile instalate cu naveir automatic si baie etc. De-asupra Hotelului se va amenaja o terasa pe care se va putea prânzi vara. Acest local va fi unic in tot orașul. Un prospect detailat în care se dau explicațiuni asupra acestei întreprinderi și asupra rentabilităței ei precum și planurile viitoarei clădiri sunt la dispozițiunea publicului la Băncile notate mai jos. întreprinderea a fost complect studiatei, planurile Hotelului sunt gata, așa că construcțiunea va începe imediat. Date fiind importanța,necesitatea și rentabilitatea acestei întreprinderi, socotim di, se va da acționarilor un dividend de peste 1$*10 anual. Pentru a fi siguri de reușită, ne-am asigurat concursul unor oameni, specialiști in această ramură de întreprindere cari au oferit să ia asupra lor închirierea și administrarea acestui Hotel. Capitalul necesar întreprinderei va fi în total de 8.000.000 și ne adresăm publicului român spre a-l subscrie ca să profite el de foloasele întreprinderei. Dându-șî seama de rentabilitatea acestei întreprinderi, un grup de capitaliști streini ne-au garantat acoperirea capitalului nesubscris prin acțiuni și obligațiuni. Consiliul de administrație al acestei societăți se va compune din: . €. Cantacuzino-Pașcanu, fost președinte al Camerei. Principele George Știrbei, mare proprietar, deputat. Grigore G. Cantacuzino, deputat. P. Rosetti-Bălanescu, secator. V. Arion, deputat. Acțiunile vor fi la purtător in valoare de 600 lei fiecare, la subscriere se va vărsa 40 la sută, sau lei 200 de acțiune iar restul după necesitățile construcțiunei, care va începe imediat. Subscripția se va face la următoarele Bănci sucursalele lor, și Banca Agricola. Banca Comercială Română. Banca Generală Română. Bank of Roumanian Limited. Banca L. Berkowitz. Creditul Oltean din Craiova. Banca Regatului. • Banca Fortuna. Banca Sindicatului Agric. Ialomița. Isac M. Levy, Ssori, Calea Victoriei 44. Banca Eftimiu, str. Lipscani No. 8, Banca P. Gr. Ionescu, strada Lipscani 15. Banca N- D. Moroianu, strada Lipscani No. 40. Banca C. Sterin & Comp., sir. Lipscani No. 19. Subscripția, va începe în ziua de: lu.ni 81S 5 Berariu a. c. ți va ntinsfinti 7!îB și bsrcuri 8121 crt. Față cu cele expuse mai sus socotim că subscripția ce deschidem va fi bine primită de public și că toate acțiunile vor fi subscrise. 1435 Yrftmal est mai. îi&borator de Lacterio 1 si&brosscoftie >i Chimie este LABORATORUL Dr. G. ROBIN 5, Str. I. C. Bratianu.—Telefon 13/69.--București Eoalato Xntertmuim : în 1&2<ea (adulți cu copii), Dizenteria, Gellt» (Catar, mucos intestinal), Apendicita, Constipația, Furunculoza (cojii) și Eczema, cind sunt in legătură cu Infecsiunile Intestinale tratează cu LACTOFERMENT ROBIN Aprobat de Direcția Sere. Similar Äslasic preparat proaspăt numai la Laboratorul Dr. G* Rotossi* — Flaconul 2 tei.—Provincia 5 tei 2 flacoane (contramandat poștal.— Prescris de somitățile modica!«,—Scrisori de mulțumire. -mu» Deschis in toate zilele de pe 7 dina., pînă la 7 Vi seara. Duminică numai piua, la 12. Loc. „LE WMSmpassesses Calea Victoriei No. 105 eeesee Bimm mmm i imuri pentru 1 6 Automobile COSTUL LEI in îngrijirea completă ■'w ’MIEF.ITÜRI î FEKKiiAH.it; mia minzm RECOLTELOR prin întreberR tarei în rișaaiața lor olsimîce Plantele pe care le cultiva agricultorul, au nevoie de diferite elemente hrănitoare, pentru a putea crește și fructifica. Conținutul în elemente hrănitoare, al pământurilor fiind diferit, producțiunea acestora este daci variabilă. . Interesul oricărui agricultot este de a obține recolte cât de mari, pentru că venitul net . să fie Cât de "mare."aP © 1 TSS"gă o ratională luqraTQ a pâmâniului, pe lângă întrebuințarea unor semințe de bună calitate, îngrășămintele chimice erau in responsabile în vederea obținerea unei cât mai mari producțiuni, pu de altă partie, "terenuri cu totul sleite, cu producțiuni minime, nu pot fi intrebuințate în agricultură, decât înbunătățindu-le prin îngrășate. Agricultorul va întrebuința în special superfosfate și săruri polosice, care conțin elementele hrănitoare sub o formă ușor solubile. Superfosfate se fabrică și la nou în țară de către fabrica de produse chimice Mărășești. Trebue să se știe că valoarea superfosfatelor ca și a oricărui îngrășământ chimic, rezidă în conținutul lor în elemente hrănitoare. Superfosfatele decise vor cumpăra după conținutul lor un acid fosforic solubil, pe care vânzătorul trebue să-l garanteze. Agricultorul, nu trebue să sa lase a fi indus în eroare de persoane interesate, întrucât între sniperfosfate cu donagiu egal, de orbea provenienta, nu există nici o deosebire. Purétul singur va fi aci hotărâtor. Sărurile potasice se aduc din Germaia, singura, țară,fee, posedă mine de potasiu; pentru România convine în special sarea peutasică de 40 la sută. Spice numeroase și boabe grele nu se pot obține decât prin întrebuințarea superimatelor și a sărurilor potasice; de asemenea și recolte, îmbelșugate la vii. Biuroul de informațiuni agricole din București, Bulevardul Elisabeta 16, irimele tuturor ce i se vor adresa verbal ssau în scria orice lămuriri asupra celor de mai sus. De asemenea ține la dispoziția celor inteni sațî, interesantele sale broșuri asupra întrebuințărei îngrășămintelor chimice în agricultură. DOBTOR Theodor FISGHER-6ALAȚI fost operator al cliuieef prof. FUCHS din VIENA Soaie și Operațiuni de OCHI s’a stabilit in Bucureștii Ho. Str. Covăsi Bl ®. 10 Consult. 2—5, lumm cu 10—12 762 DELICIOASA Mini SEC SAMBONIE INDIGENA =2 s=1 NATURALA I încheîa, fii depus încrutat cu numele nostru Casă de Agentună veche din Galați, caută un agent activ bine versat în branșei colonialelor, metalelor și uleiurilor, să aibă inițiativa proprie nenecesară acestei afaceri. Se preferă cei cari cunosc franceza eventual engleza, se oferă salar fix și tantiemă. Ofertă detaliată cu referințe sub„G. G. 30“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Go, București, Doamnei 8, et. I. 762 DOAMNA DOCTOR TRANCU-BONE8 Fost, șef de căiită obstericabi și chirurg al spitalelor Eforiei FACERS,BOMste FEMEI și ERmutai GALB MmÉB Ssaif.se Cons. 6-Ti ä d. a. Tel. rO/57^^ S ® easts 2 ajutori contabili la o Bancă din provincie. Condițiunile de admitere sunt: Să fie absolvenți ai unei școala comerciale superioare . Să fie romani și să fi satisfăcut legea recrutărei. Ofertele însoțite de actele ce posed se vor adresa Administrației ziarului „Universul“ sub: Contabil provincial. 1423 Â SE FEM v m CONTRAFACERI Qstezi numai adevărat ® wmm și crema SEBSISÎS Hypiîl și frumusețe iakatoaCirf* l131K!WUSH £ 8.P[ÎQ)UBri 4 ®, Ene Viviamss '528’' BOALELE LUMEȘTI! (slalitice vindecă repede și radical B-nil ÂJetelilaiî — Specialist «in PARIS — Sirada Sfsnfifor No. II. (Bai) Cmisulaliî 8-13 am. și 1-9 p. m Prima! atelier pentru aprit, argintat, nichelat, bronzat. .etc. a. mmmm BUCUREȘTI, Str. Smârdan 22 bis Aureate bijuterii fii »rî ee obiecte Argintează obiecte de menaj, sfeșnice, tăvi, tăcâiaurî da masa, melineasa mașini, săbii, biciclete. Bronzează paturi, candelabre, etc. 945 Doctor.iliaN Chirurg la Spitalul filantropia S’a reîntors din strnsuătate. Consultați nar chirurgii tale, boli de femei și operațiuni îi—5 —■Str.’ Știrbey-Vod» V* — (epiț cu Renaștarei) 1374 Policlinica M. Griviței 107 Í Matach« Măcelari Consumațiuni pentru TOATE EGALELE Tratament special al — R0ALELOR lumești in fiecare zi de la 8-12 si 2-9 ^ Ud IgR CS^lilibțMCa Cabinet Dentar Modern 951 Întândar și coMsrdsi liniară și din streinitate EFECTE mmm mu bucebești mPRîi MiniJEÎ DE STAT București, 30 Ianuarie Fentă amort. 5*/« din anii: 1894 internă . . . 101*/«—101 1903 de 183 mii. . 103-102.75 Rentă amort. 4*/» din anii: Internă S3/s mii. 03.75—93.25 1880 de 50 milioane ttâs/»—93.25 1890 de 274 milioane 93.50...95.25 1891 de 4.5 milioane . 93*/*—93 1894 de 120 milioane . 981/*—91 1896 de 90 milioane 92.95—92.75 1898 de 180 milioane 92.95,—92.75 1905 A, R. 100 mnl. . 93*/» încb. 1805 convertită . . 83.40—93.25 1808 de 70 milioane 80.30—93.10. 1910 de 128 milioane 03.60-93.40 1910 păduri . . . 92.50-8239 .03EÎG. JCD. ȘI COMUNALE SI. Cred. jud. com. 103.50—108.36 4V/* Idem . . 98.30*/« inch. 4/»*/» Oblig. Cred. viticol 95 94.80 4% Com. Bucur. 1903 91.15—90.95 4 °/ Com.Bucur 1906 91.15—90.05 4 °/ Com. Bucur. 1910 91-90.80 5% Com. Bucur. 1910 WS..99* 5% Com. Craiova 1906 96.50—96 5% C. Craiova 1910 97.25—S6.75 5*/b C. Ploești 1906 . 517.75—97.50 5% C. Ploești 1910 . 97.75—97.50 4*/3 C. Iași 1906 . 96.25-96 4Va C. Iași 1910 . . 97.25-97 5*/6 C. Buzău . . . 98.50—98.25 ÎMPRUMUTURI DE SOCIETĂȚI 5*/« Homia. fono. rur. 08.80 încb. 4 °/» Idem .... 91.70-91.00 5 °/o Urbane Bucur. 09.55—99.45 tel* Urbane Iași . 98.80—98.105% Bon. Casa rur... 100.51t—100,35 tel*. Locuințe eftine 97.75-07.50 tel* Camera con. Buc. 100^549.25 tel* Buzâft-Neboiași. . 99—98 ACTIOM Banca Naționala . 5530—5510 Casa Bursia . . 1150...1140 Banca Agricolă . . 559—557 Bank of. Enna Lied 234*- înd. Banca Scont București 575—570 Marmoroseb Bumk Co. 985—983 Bantea de credit român 938—935 Banca Pop. „Pitești“ 250-240 Banca Gen. Română 2325—2115 Banca Românească • 530—555 Jdem. acțiuni nominal. 555—550 Banca „Ilfov“ . 558—553 Soc. „Dacia-România“ 1458 înch. Soci et. „Naționala“ 1312—1810 Socist „Generala“ , 1310—1308 Loc. „Speranța“ . . . 560— 5a0 Loc. „Sinaia“ « ".. . 815—312 MONEYS Napoleon .... ‘20.80-20.22 Marca .................................— — Coroana austriacă . 1.050.—1.05 liubia hârtie...................2.69—Add SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională.. scont • . .tel» Idem avans vie depuneri . te'* Casa Depuneri, av. ps dep. 48/» mr € EfiK MAI 1RUME PUN și PIANINE £ S 0^.SSSSO XéA. m i MARELE MAGAZIN SIE MUZICA JEAN FEDER lssurești, Calea Victoriei, 54 Furnizorul Curtei Regale — casa de Încredere — Vânzare în RATE în condițiuni avantagioase SS^“* Atragem atențiunea publicului că avem depozitul fabri gggg› celor : Bechstein, fiesendorfer, Renlseh, Kaps Huoff, Ibach și Schiedmayer-Pianoforte fabrik EKF“ (Bilflinul). Această din urmă fabrică e adevărata fabrică Schiedmayer, cunoscută la noi sub numele de : «SSCHIEDJMAYER BA'I RAIVUL» si nu trebue deloc mi confundată cu pianele ,,Schiedmayer-Söhne‘“ oferite de toate concurenții. — Cine vrea sa aibă o adevărată PIANINA m*m*1 Sehiedmajrer Bătrânul să se adreseze la noi, având numai noi depozitul acestei fabrici. J Toate IPX JAJA* SSJEJIS se vemd cu Prețurile originale ale fabricei Lampa-Tantal Lampa Tantal pe tm curcii și electeici de iaibUt ú speciile 20-240 volți 5—60 lumini iîârguiîi de Bîisigig electrică FOARTE REDUSate feretenană da: Sca Român S Jismens-leeÉait* .... - BUCUREȘTI trî f??.stalatór?i irr irin Tiiii iiiiii urmi mi mmn mimiiui ibiii^^■ lill^ l [UNK]lill i iwipn Londra eek Paris ce!r Boriin r.ek Viena celv Belgia cek SCHIMB 5.31*/*—28.26*/« 100.22* ia— 100.02*/!! . 128.50 — 123.50 . 104.00—104.70. . 99.87*/*—-89.67 V» ȘaiMToFlres' macstrolfli llaragialc la Craiaia Craiova, 30 laruiaric Aseară a fost la Teatrul Național un festival artietic, organizat de „Cercul cultural“, pentru sărbătorirea maestrului Caragiale. Artistul Ah Demettrescu Dan a recitat, o schiță de AS Vlahuță intitulată ,,La gura Sobei“ și în care face portretul lui Caragiale. D. Coco-Demetrescul, din localitate, a spus anecdotie. D-na Lucia Braborescu a declamat versuri da H. [«ecca, lai d. Șt. Braborescu a recitat poesia „Veghea". D-ra Ana Georgescu a executat bucăți la, plana Festivalul s’a terminat cu reprezerntarea, picerd „Conu Leonida față cu reacțiunea“, de către artiștii teatrului. Aniversarea societăței funcționaril orilici implinindu-se 30 de ani de la înființarea societății funcționarilor publici, s'a oficiat ani ia orele 11 dimineața un. Temenul la biserica Albă din Capitală. Slujba a fost oficiată de către P. S. S. Episcopul Nifon al Dunării de jos. .. Au azistat toți membrii din Capitală ai societății. După aceea membrii s’au dus la palatul societății, unde s’au fotografiat. , Cu prilejul acestei aniversări, sau trimis următoarele telegrame: M. S. Regelui ,,Tu numele membrilor Societății funcționarilor publici pururea recunoscători, aduc cu profund lospodia cunoștința Maiestăței Voastre, iubitul și generosul nostru protector, că azi sărbătorim aniversarea a 30 ani de existență a acestei societăți și că cu toții urăm Maiestății Voastre, Maiestății Sale Regina și ilustrei familii regate viață lungă și fericită. Devotat Al. G. Cantacuzino Președinta activ. A. Ș. fi. Principelui Ferdinand „’Cu devotament din partea mambrilor Societății funcționarilor publici, respectuos aduc la cunoștința Alteței Sale Regale că azi sărbătorim aniversarea a 30 ani de existență a mult folositoarei noastre societăți urând cu toții iubitului nostru președinte de onoare și ilustrei sate familii viață lungă și fericiți. Devotat Al. G. Cantacuzino președinte activ Seara, la orele 9, s’a dat o serată artistică urmată de dans în sala palatului societății. sms» mmm al Institutului RTeleprolectic Pe zisa de Luni, 36 Ianuarie la țară.— Timpul este pretutindeni mai mult inebiä și liniștit. Temperatura a crescut puțin, ajungând ziua la ~*15* la Giurgiu și Târgovișta și ț—16* la Câmpia». Noaptea inginii slab ia cea mai mare parte a țârei, cea mai coborâta tetrytóraraia—4> k Kauorația, Dorohoi și Presiunea atmosferică s’a mai coborât cu S—3 Ba, fiind la mijlociu către 754 mm. Astăzi dimineață a plouat la câteva localități din partea stern a ,țăxen • * ■*•*#'* A ties ® Cum se poate rezolva definitiv CHESTIUNEA ISRAELITA (ea artin lm: o, d*i și pe pm guvern, n nu aibă difi fi mi, lea«» tern Dar 3. pe frau Chestiune« aceasta este una și un adevăr, nuc oral, nu ordin cele mai mari mari interese«•? localitate din lume unde să ia. toate Statele din lume și «ui existe vreo sută de evrei,a vis nu í.'a deslegat. tocă. Ea însă ar aibă un condlici, care să fie sub p«.»a-și fie rezolvată în trei i.u binele eoniienului executiv a1 moduri, indicate mai avale, aUanțe, israelile, și cumun s-îi s 1 dea. informai iini despre starea Prin cmnf>«rare de către socio- economies, comercială, finalitatea. Israelitaniversală, ai că o țară politică a acelui oraș roi membri sunt cei mai bogat sau țară. Un prezident al clinidin tonic, a uneia din coloniile pe istaelce are informatiuii Statelor europene, fondându- i înl multe și mnai importante deceta- o țara a lor. Iată că acuta căt un ministru al afacerilor se prezintă o ocaziune favorabil străine din Statele mari ale Kills. O telegramă publicată la 9 roper. Ianuarie 1912, do .,Universul 1", țin contribuțiunile adunate la luată după ...Saturday Review“.ßemnibdele: se trimit da Paspune,ca. Portugalia'.' vrea' să mult -' ' bani comitetului exe..vâiîză jxisosiunile ci din Afet--. cu tiVul clic nici. ..ca. Germania Intereseaza 'Alianța a devenit puternică ..mai urnit de coloniile Angola, TM.-m finanțele mari ale a. și din „Sf. Tiporia și insulele Piritei- s nma că a.cumpărat etajar ba,,!0 și este gata 8 plăti- Poringa,,trei sume mari în schimbul a,,c<jatoi colonii. Anglia, ar vinoi . să, pună mâna pe colonia Da„.lagoa.“. Evrei? posedă mai toate eletiisatele spre. a fonda un regat al lor propriu. Peligiunea și spiritul de solidaritate de a «o susține cu orice, preț i-ați făcut sîi nu piară, cu toate persecutivi« Pile ce aui îndurat, în secolele trecutei- Sunt inteligenți, abili comercianți pentru a se înavuți mai ales în puțin timp. Poseda oameni culți, diplomați eminenți și oameni de Stat spre a fi guvernați bine. Așa că Statuilor va „prospera în puțini ani, fiind independent și dispunând și de finanțe, căci cu bani ce nu poți realiza în astă lume? Rări au procedat sioniștii că stea adresat Turciei și le vândă Palestina. A fost spre fericirea lor că aceasta, le-a refuzat cererea, căci dacă, le-ar fi dat ■<>, peste' puțini ani. Turcii, cu fanatism al lor, i-ar fi măcelărit, după, ou.ro au omorât peste sub de roii armeni sub fostul sultan. Statul lor atunci ster fi desființat, căci cami mai râírni:«*; cu viață sub impresia tc.i’oa.vci și-ar fi luat lumea în cap, refugiindu-se și stabilindu-se între țări ospitaliere. „ Dacii, societatea alianța israelică universală, fondată în anul 1?59 de marele Cromieux, prezidentul ei până când a murit,ar fi strâns prin contribul, unii sume mari în decurs de mai mulți ani, ar fi avut de unde cumpăra una din coloniile Statelor europene ce ari fost de vânzare în unul din cele patru continente. Acolo si ar fi putut stabili câteva milioane de evrei, fondând un regat israelit. Dacă rr*ji s’a făcut aceasta, cel. puțin de acum înainte să se ocupe și să si&rup ca toți coreligionarii lor să contribue în fiecare an cu sume mari spre «. forma uni fond destinat acestui scop. Hepanta*tul Hirsch a lăsat...prin . ..testament; mili-cnlife- publru ajutorarea evreilor. Se pot găsi riturri cu asemenea sentimente spre a contribui cât mai mult pentru fondarea mai ales a unui regat, israelit, un ideal pe care Taft visat, mulți evrei și care ster fi realizat poate dacă Grttmeux și succesorii lui la prezidenția alianței israelite, ar fi leperat pentru acest scop, dar activitatea alianței, afi îndreptat-o în alte scopuri ,ca și i-au costat mulți bani fără foloase echivalente cu sacrificiile făcute până aci. E Este adevărat ca. alianța israelita dela fondarea, ea a devenit puternică. Tată ce a declarat Gremieux în ședința acestei societăți, la 25 Marii 1865, șase ani după ce se constituise: „Mergem cu pași mari... Alianța devine o adevărată putere“. Măi târziu, adaugă încă: ...Permiteți«mincup» să spui cât „alianța noastră se mărește și „prospereaza- Ea; nu mai este o „reuniune de câțiva oarp e ui issp„lați... si/, este o ■ asociație numeroasă și puternică, eu se nu„tinde peste toate punctele de pe „glob". (Va urma) mj^r .ruvnaio.:^r. citi r-î.nv.d astfel i-'.up:'* ml ;«*s. ș. sr-' știo ca uu cu rele partid care să necesitate de baut și .unt siliți-a- recurge la arc acordă sprijinul tc ele, cu condiție ca nu in acer, țară •* acele drepturi aManta știu că ierna zonei ierniie rlenând sc b* .au deveni În 1 tot globul. . mB&GL APftk«?*» w Apoi incindrii alianței isme- De la Curtea cu jurați. lit'' și-au împărți', rolumic: două sentințe rotidamna unu au devenit, republicani, alte. -- Scene tumultoase, ții niomarchiști și Socialiști, ca ea îs Milă. ... tarații orice fel de guvern Car Im*lavi sala lovon jurați de jam într’o țară. $8 se poa.tâ șu.-.i,toc impresia In pulii reciproc. Ei s’au băgat și prin (Vrnsn ix î tre aftarehto/î ?l. to.vmW* A.-tit cititorii norri toi ' că azi ahnnțn lyraehu. »/*"-•<- f]l. <-a miun d' schi este CCH. nml v«mous); Curtea cu. jurați «lin C< dotate din tom*,. mai pu.nn.-u fude.it .k) , de cât urniții, când trei mirau ,are.0tie ■ spor regii «mor momii W in seco- ■ lele tm-rpr, Eli.toate ,, u(i.rtr. ,, Ku.țî in ‘rol« din urma au purg„,iar al .lil li r.a' dnl. d'U ■ puterOH lgd »' to num.-., silnici, („.la.., gomii din multe sta,c AiHb-1 r nu va păți în alianța israelia. cn.-i nu miriți, ani va mai •șoferi puterea ei. Eu e posibil ca popoarele din toate Statele să vin putere. Istoria lumine a sta lame a? mei se repetă. Și e se reaminti cu trecutul este o lampă care, pusă în prezent, lumimează viitori 11. I Chestiunea israeliă o mai poate rezolva încă făcindu-se un mare congres european unde ss. ia parte și celelalte State din cete A continente prin reprezentanții lor- si .unde să se admită ca' aceste I sau 12 milioane de» evrei'să fe repartizati în fiecare țară proportional cu numărul populațiunii acelei țări și sa, fie obligate, acolo Stete a-i naturaliza pe tc*U, cari se revin pod âsîfe. distributie. Ei: in fine, vor .diuveiii, kaikâzi, engnezi, ,italieni,' 'spanioli, portughezi, germani, R,ijb(r<*upga rî, elvețiani, turci, baiga'izi, a'imienii,sî.rl4 muntenegreni, ruși, americani, chinezi, japonezi, indieni, etc. Așa că România ar avea de unde da îndestul elfii ce 500 mia ce se află pa pământul românesc. Nu mi rămânea de cât cu foarte, puțini și,, ca și 1«, 18-18, când Fieliade prin Constituția ce a elaborat, le acorda, toate drepturile politicte la art. 22, tot Ostfel vor a\ face și acran, ne mai fiind nici un pericol pentru România. Atunci ar vedea că toată lumea va fi satisfăcută și că fiecare popor îi va îmbrățișa frățește, le va da ospitalitate și toate drepturi Iu ca și conaționalilor lor, pentru că atunci nimeni nu se va mai teme de «* hanta israelită." Atunci se va vedea că în nici o țară din lume nu s’au îngrămădit maî mulți evrei ca în România, în raport cu numărul populațiuni î. c.Cea ce probează ca ei s’au găsit mai bine tratați și mai fericiți la noi ca aiurea, iar nu după bani atu fost calomniați. Căminul studenților români din Parte Paris, 26 ianuarie. Știți despre inițiativa d-neî și d-lui ministru Km. Lahovary, d-nei și d-uî Pilaf, d-neî marchize fie Belloy (prințesa Ittirbey), d-lui I. Lahovarti, d-lui. Al. Marghiloman, miniștri, d-lui Argetoiátra fi a multor mari personalități, care au întemeiat • cu •mijloacele lor bănești,și cu stăruințele lor neobosite, un cămin neutru studente și un altul pentru studenții români veniți la Paris pentru studii. , Succesul este desăvârșit, este astfel cum l-au dorit generoșii romînii și cum îl însuflețește, grija neobosită a distinsei și prea bunei d:n e Filat. Insă, nu numai operă de sprijin au urmărit înființătorii căminelor, dar, și mai ales, operă educativă. Au format bibliotecă mare, săli de lectură, de conferințe, și au organizat șezători artistice, literare, științifice. Și acum, din ce în ce mai puțini tinerii se mai abat prin mediile intoxicate. Zilele acestea s'a ținut a treia șezătoare. . . „ , Asistau d-na marchiza as lfeilor, d-na și d. Pillat, d-na și d. ministru 3âm. Lahovary, d-ra Brătianu, d-na Bratu, d-ra Florica Docea, d. C. Disescu, d. Al. Macedonsky, d. Nicu Salovary, d. M. Hulban, atașat de legație, d. Argiu etc., etc., precum și mai toate studentele și studenții români. D. Disescu, a deschis șezătoarea cu subictul : „Consilii pentru viață“. A vorbit aproape o oră, pe un ton familiar și foarte atrăgător, arătând necesitatea unui ideal și cu deosebire, necesitatea acțiunea, a bunei acțiuni. L-am ascultat cu simpatie pe acest calm și plin de farmec vorbitor. Și suntem recunoscători pentru învățămintele luminoase ce le-a presărat in calea proectelor noastre de viitor, și îl rugăm să mai vină în mijlocul nostru cu sfaturile și învățăturile sale dătătoare de rodnică energie. D-ra Danielescu la piano și d. Masalsky la violoncel au cântat agreabil două bucăți clasice. I. Bouvaret de la Odeon, a citit trei traduceri din Bainascu «io d-lui Adolpha; Claraot. D. Sorin Furtună a s-a citit o fantorte satirică- Talentul colegului nostru a fost o revelațiune pentru toți. D. Disescu, sub imperiul unei vii emoțiuni, s% sesilat de pe scaun, și în fața publicului care nu mai înceta cu aplauzele, l-a îmbrățișat. — D-le, ai un talent imens, extraordinar. P-t,a nici du bănueștî poate ce mare talent al. Ce faci la Paris ? Al euî ești ? De când ești ? — Pac dreptul și filosofia. Și d. Disescu ținea cu drag mana după capul tânărului, iar sala aplauda mereu. A trebuit, să cedeze stăruințelor acest sărbătorit și să ne spună un fragment dintr’o alta lucrare a sa, din Simfonia fantastică. Succesul a fost acelaș. D. Pompiliu Babeanu a cântat la vioară o bucată italienească, cu foarte mult sentiment. D. îlota? a spus cu haz un monolog. La urmă d. Ton Pillat a spus două bucăți fine și pline de frumusețe poetică. Tânărul acesta delicat și simpatic este înzestrat de mare talent. A avut succesul meritat. După acestea, dansul. In fața unui grup numeros, d. Disescu continua să se ocupe de Horia Furtună care s’a manifestat deodată cu atât talent. Toți au rugat pe d. Furtună să publice Simfonia fantastică și tinerii de la Bele-Arte. Beinhaut, Cernițki, Rahtivan, Atanasescu și Severin carierate prezenți, s-au oferit gratuit să i-o ilustreze. M. T. procesul mishirilor mundișești Botoșani, 30 ianuarie. Tribunalul, a pronunțat astăzî sentința în procesul de contravenția al trusturilor arendă» șâșiî contra lui Abraham Fischer. Admițârd o parte din acțiunea introdusă de procuror și intervenția părții civile Constantin Vernescu, declară de nule fără efect contractele de arendare ale moșiilor Ripiceni și Sobnești intervenite Intre Abraham Fischer și Comstantin Vernascu autentificate de tribunalul Besteșani, pe periodul 1914—1024. Tribunalul respinge celelalte cereri de nulitate din restul contractelor și condamnare Abraham Fischer la 200 lei deüuclí către C. Varnascu. mmm LEOmiTOARE CASMA Ședința, de la 30 ianuarie Ședința se deschide la oara 3 și 20. Presidează d. C. Olănescu-D. C. Olănescu. — Sunt aflat să anunț că azi n’am putut deschide ședința până la 3 și 20. De rodine se va închide apelul nominal la orele 2. Orîce deputat care nu va fi venit până la a nu vareaî fi înscris. Se dă citire de către d. Sabh« Șteftescu, pentru, a treia oară,, proiectului propus pentru modificarea regulam antului in ce privește 'dlarea indigenatelor. Votare» leesel industriala Se pwMc la vot procetn de W» gc a industrici care se votează cu 61 pentru și 4 contra (Aplauze). Se votează indigenatul d-lui Scanat 1’ombs.M. Indigenatul d-lui Mitrani din Călărași, neîntruiind decât 13 voturi pentru ,și 17 cp.un.a., a declarat, nul. .Ședința se ridică la orele 1, după ce rămâne nul votul asupra recunoașterii d-lui Theodor Sloventz. w •vrvu.s t.weaffi-ruffiisen* o -wv iii IISSfliISÎ — Prin ia lui.i.r Panî nui. Acum !> loco. Ti JU* DOI tor proces, care a la orele 1 1 noapte, mare scene foart litreenaie de co Î T te Grigori Colic ,masele sale rude, cari mila de ședințe. După ce jurații aŭ uij: i.;A întors răspunizând întrebările și ațele proința prin care Grigori iarăși condamnat lain ștrrici, iar la vatele luanu tot la 15 ani de ici, în sală a isbucnit îngrozitor, care a tupc magmirați, cu atât mai mult cu cat acel care se petrece pentru prima oara, in Bucovina, ticanie și bănci zburau în aer. Auditorul care se compunea exclusiv din familia condai una fidin sat:, din nou afirmativ la puse și pe când președinții, Ion Goticești moartea acestuia fi jiim că șii un 't*i mumit adânc lor, voia să se năpustească asupra membrilor Curții spre a-I maltrata, gesticulând și amenințându-i cu pumnii. Veneraturi spintecau vâsliicul. Strigăte și țipete stridente de femei iortizaseră un fel de amalgam, de voci Neînțelese, transformând sala dis ședințe’ înitr'o adevărată, menagerie •de fiare sălbatice. Cu mare greutate au reușit vreo 40 jandarmi că liniștească spiritele, împiedicând aceste tumult, care începuse a lua dimensiuni îngrijitoare. Iată cum sum petrecut faptele : In momentul când președintele Porții a terminat pronunțarea verdictului, condamnatul la moarte Grigori Gotic începuse a se lovi cu pumnii în cap și a striga disperat : „Văile o văile o !u Gardianul, care se afla lângă dânsul, voind să-l liniștească, se pomeni deodată înșfăcat de al douilea, condamnat și aruncat în mijlocul sălii. Odată cu aceasta și spiritele auditorului începuse a. tc. nanifesta egomotoa,luând partea condamnaților, aruncând cu scaune și tot ce se cădea, la mână in spre banca juraților, fluerând și amenințând. Condamnații profitând de acest tumult, și, făcându-și joc prin mulțime, au năvălit la ușa de șire, voind a se face nevăzuți. Cum însă toate ușile erau încuiate, ,aceștia, in disperarea lor, țipau și strigau, făcând o gălăgie infernală. Toate acestea s’au petrecut cu o repezițiunt uimitoare, așa că în primul moment magistrații și jurații rămăseseră ca hipnotizați la vederea acestui tablou sinistru, întâmplarea îno a făcu, ca în sala de ședințe să se afle un mare număr de jandarmi, trimiși de comandament spre a lua parte la desbateri, grație cărora cei din sală n’au înaintat spre banca magistraților pentru a-i maltrata. Se începuse o bătie în regulă între jandarmi și mulțime și numai cu multă greutate, cel diată nu au reușit să facă liniște, coaempo sala și înconjurând pe condamnați, cari in cele din urmă s-au liniștit. Târziu noaptea, magistrații și jurații au părăsit sala de ședință, însoțiți fiind de numeroși jandarmi și polițiști. Știrea acestor manifestațiuni zgomotoase s'a răspândit ca fulgerul în tot orașul și cu toate că era trecut de miezul nopții, mii de oameni se îndreptau înspre palatul de justiție spre a se informa despre situația membrilor Curții, cărora le-a făcut manifestathili de simpatie.Se crede că acest tumult îngrozitor a fost dinainte aranjat de familia condamnaților. S’a deschis o anchetă severă. Mâine se începe judecarea, unui al douilea proces interesant, pro cea da crimă ordinari Sigma , agni nou vi a.in t.e a inuarie. ..mintos« uiî I nui, re âii ți a rima, in mornahnconda iia spânii 15 ani iutii fater i-onfost trio in soțiile lui descrise Curții cu ceput din cestul ingroz,iunt sfârșit erf . având ca urii tumultoam, kJ amnatul laic și de nume, îl an in cotă AFEL02 mwmm Pe ziuă, de .70 ianuarie 1915 IX AUSTRO-UNGARIA Pansau 173, Linz 88, Viena 63, Budapesta 258, Mohács 334, Semiin 2-S6, Baziaș 255, Orșova 318, Marți, 31 Ianuarie, ZIARUL CALATORILOR va începe publicarea unei prea interesante lucrări 0 citatone în India datorită unui ceelebru scriitor. Sfătuim pe cititori aă, urraç reaacamhptetoarea mov^&fire 0 cilătorie in india »