Universul, martie 1912 (Anul 30, nr. 59-86)
1912-03-01 / nr. 59
III Se CAUTA la bucătăreasă tate cunoaște bucătăria franceza și română precum și o Fată in casă Se preferă fără bărbat și se plătesc bine. A se adresa la ziarul „UNIVERSUL“* Corsete Theodosifl București 107, Calea Vieleniei. 107 Telefon 3S/86 Aduc la cunoștința Doamnelor ca, in urma lungului voiaj din Paris, Londra, etc. am adus tot ce e mai nou și elegant. Corsete și centuri în PIELE ELEGANȚA ÎȘI FIXET V Singurul Deposit pentru România 1615 BiiroK TWor FISCHER-GOT! fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIE.VV Beals și Operațiaeî da OCHI s’a stabilit in București Mo. 10 Str. Covaci Mo.1oConsult. 3—5, Duminicala—1 362 consun. 2 — 4 fi 6—7 str. Italiană 0. IOSISfflf Medic șef al C. F. R. Membru titular al Societatei de Dermatologie și Sifiliforafie din Paris.— Fost medic șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul Cosmiina Boala de Pieie și Sifilis — Căderea Părului — Consult, de la 3 la 5 ore.—Te efAil 8 96. Calea Victoriei 113 1585 DOCTORUL Ștefănescu-Zânoagă Boale nervoase și mintale 5 — 7 p. xn 22, fitemin £ ahovary, 22 1450 BOALELE LUMEȘTI (sifilitice) vindecă repede si radical D-nul A. Reichsîafit — Specialist din PARIS — Strada Sfinților No. II. (Etaj I) Consultații S-13 a. m. pi 19 p. m. Pe vinzare Ovăz de sămânță *— 52 livre greutatea — Administrația moșiei Fântânei, Bacău. T. &. G. X. Kuppl. 1563 Br. LEONS FRIEDMAN! Vindeca radical, cu metodele cel mai moderne boarele de pete, par, si filis $m venerice îndreptarea nasurilor diformate si îngrijirea fesei Consultații 3-7. Duminica ’10-12 Strada Franklin 11 1513 am cuv DOMNILOR ARBMOLTORI «TIMPIm EFECTELE DESISNE aLe SECETEI “ ÎNTREBUINȚÂND: GRAPĂ CU DISCURI ROTALIVE înaintea a fii turei fie primăvară cu plugul obișnuit și COMPACTORUL DE SUS „CAMPBELL” imediat după arătura de primăvară cu plugul obișnuit. Cu acest metod în ani cu ploi normale vă măriți recoltele, iar ÎÎV ANI SECETOȘI VA ÎNDOIȚI RECOLTELE. De vânzare la Societate in comandita WEIL, JOSEPH & C ° S—'• BUCUREȘTI. — No 5, STRADA SMARDAND 5 CRAIOVA, Strada Cogâlniceanu- I C.ARAILA, Bulevardul Cuza, D1 AVIS Fac cunoscut publicului și, onoratei clientele ca m'am retras din Magazinul fratelui meu , Rubens unde am colaborat timp de 14 ani și am deschis pe campt propriu un Magazin de Pălării de lux sub emblema Chapellerie Phillip’s 76, CALEA VICTORIEI, 76 (Vis-a-vis de Pasagiul Român) , sper in bine-voitorul concurs al Onoir. public, atât din Capitală cât și din provincie. Cu toată suma R. PHILLIPS Cereți catalogul ilustrat 1613 AHAUZE * SEIM gastric, fecale, diftefie. Cercetarea sifilisului în sânge (Wassermann) «iffiata? esfrală B cel mai bine instalat LABORATORUL CHIMIcO-MEDICAL Dr. GH. DUMITRESCU Str. Câmpineanu, No. 42,colț cu str. Luterană Seminifelet- © erele vase Sterilizate pentru strâns tifurii, sirate, diftérie. etc l.C ® TELEFON 3431 m La Semințeria de Cereale Gutman & Proeti București.Piața Universităței Mo. 2 — Vis-a-vis de Miseries. Musească. — Se găsește : LUCERNA, TRIFOI DE PROVENCE calitate superioară, analizată de Onor. Stațiunea Agr. din București precum : MAZARE VICTORIA, IN DE RIGA, PORUMB ROȘU, SFECLE DE NUTREȚ Și TOATE SEMINȚELE FURAGERE, LEGUME și FLORI. Catalogul se trimite la cerere franco și gratis. 051 CARIERELE DE PIATRA ȘI FM I FABRICA IE MB „EMUM” (Constanta) IN SUPERIOR 300 vagoane £ R g .li« disponibile pentru campania anului Curent. 1548 an fi SBH giwjF 4. De.METRIAN, Constanța Mori. mm Chirurg secundar la Spit. de copii str. POPA-SOARELO. 3 Consultații 1—3 1518 D-rul C. PMOfil consultațiuni de boale nervoase și mentale. Electroterapie de la 6—7 p. m. STR. POLONA 50 1540 Br. Gripho BL Grisîea De la Facultatea din Viena, fost intern al Prof. Eiselsberg și Schauto, Mamoș și Boli de lamei 808 12S4 Universul — IN PROVINCIE —IAEȘtl.— Balul magistralilor.— A#,care a roast ini saloanele cân sărin&i battlisttului Idea I, tn frumos bal cu tombolă organizat de advocații și magistrații din localitate, in éceptó form fi.Arel umil fond cu care poată înființa, o mică bibliotecă juridică cum și pentru mobilier, necesar judecătoriei. MODEM (Prahova). Erupțiunile unei sonde. — Sonda No. a (fostă Drădeț) actualmente a societăței .,Concordia", face mari erupțiuni cu țiței, dând o cantitate de aproape 300 vagoane pe zi. Două companii din batalionul 3 pionieri a a sosit in localitate, sub comanda d-lui căpitan Drăghici, ajutat de 1 locotenent și 2 sub-locotenenți, și lucrează cu multă activitate la ridicarea de bataluri de pământ spre a se strânge țițeiul care amenință să nu reverse. Știții, fiind cât de mare ar fi pencolul unui incendiu în asemenea împrejurări, s’au luat cele mai severe măsuri de pază pentru ca nimeni să nu se apropie cu echiBftie, țigări sau orz pe alte corpuri care producând numai o scânteie, ar pune în pericol întreaga schelă, gura și viața a sute de locuitori. Întreg personalul tehnic al societatei „Concordia“ se află la fața locului. GIURGIU. —Incendiul din Ad- Butești.— Aseară, pe la orele R și 30, un incendiu a isbucnit la casa Jeffreiel Radu Gostache Ciulei, văduvă, din comuna Ad-Butești. Aue cu desăvârșire acoperișul casei, dimpreună cu 2 bile de paturfib ce se aflau în pod, precum și alte obiecte de ale casei. Focul a luat naștere din neglijența insăși fetecei Sada, care lăsase pre aprinse pe vatră. Pagubele sunt de 400 lei. .. un vaccinator bătut.— Sergentul revizor Roreo Matei, a condus la petiție pe bivolarul Simion Duțu, care era la ora 2 d. ■?... a lovit cu un ciomag pe Constantin Ghebulescu, omul de serviete al d-lui medic veterinar al orașului, pe când acesta conform instrucțiunilor primite, vroia să-i vaccineze vitele. Un accident de bicicletă— Ert, pe când băiatul Tudoriel Petrescu trecea pe o bicicletă pe la bariera București, a lovit pe o fetiță de 7 ani anume Florica Nicolae, rănind-o grav. Biciclistul Petrescu s-a rănit in cădere la piciorul stâng. Un institutor român rănit in Macedonia Megienia este singura regiune din Macedonia de unde grecismul a fost gonit. Mitropoliții greci nu pot să se împace cu acest lucru și au făcut tot felul de intrigi contra românilor spre a le închide școlile. Neputând reuși, cu intrigi, cu mari cheltueli au stabilit 40 de familii în comuna românească Luminița și astfel au reușit să deschidă școală și biserică grecească. Dar nu s’au mulțumit cu atâta, și prin teroare voesc să închidă școlile românești. Acum trei zile, institutorul român Dimitrie Ciota, pe când se ducea spre casă, a fost întâmpinat de către doi cunoscuți antarțî greci, Duma Nama și Stana Cuza, cari apostrofându-I au scos revolverele și au tras uner focuri asupra , rănindu-i grav. Fiind arestați, ambii antarțî greci au fost trimiși la închisoarea din Ghergheli, dar a doua zi fură liberați pe cauțiune, în urma intervenției episcopului grec din Florina. FEDERALIZAREA băncilor populare — Un nett .sistem admis de €asa CeutrFl t — Mișcarea de federalizare a băncilor populare, pornită de 3-4 ani, a fost chiar la Casa Centrală Obiectul unor mari discuțiuni in ce privește principiul de constituire La început se hotărâse ca federalele să se facă pe regiuni și pe răspunderea limitată a băncilor aderente. In 1908 insă, județul Romanațî a făcut o mică încercare de federalizare pe un întreg județ și pe răspundere nelimitată și solidară a băncilor aderente, aceasta spre a servi mai efectiv mișcarea, prin abundența de klapitat și operațiuni, mai variate. Astăzi acest principia ți-a găsit din nou aplicarea la Gorj, unde s’a înființat o federală pentru întregul județ, și la care au aderat deocamdată 37 de bănci. Celelalte federale de bănci, care mai exista in țară, afară de ., Federala cooperativelor sătești din Capitală”, care e pentru întreaga țară, sunt constituite pe regiuni mici, și ne răspundere limitată. Sunt zece asemeenea federale regionale cu pând la 30 bănci afiliate fiecare. h. l. Jim, 1 iei* Târgul financiar și comercial din țară și din străinătate EFECTE BUR3A «la BUCUREȘTI ÎMPRUMUTURI de stat București, 28 Februarie. Renta amort, 5*/» din anul 1894 interna . . . 103.38—103 1903 de 185 milioane 103^102.75 Rentă amort, 4 °/« din anii. Interne 32/s milioane 94—03.78 1889 de 50 milioane .03.98—03.13 1890 de 274 milioane . ORVI-CR 1891 de 45 milioane . 94—93.60 1894 de 120 milioane . 94—93.00 1896 de 90 milioane . 94-93.m 1890. de ISO milioane 94—03.<6 19ÖÖ c^nvéiHitá . . M l905 convertită. . . 94.40 inel. 1908 de 70 milioane . 94./m—9Ț/s 1910 de 128 milioane 92,50-92,25 1910 păduri . . . .94—03.la OBLIG. JUD. ȘI COMUNALE S»/* Cred. jud. com. 101»/,-101.4c 4 */«•/« Idem . • ■ 96.40-96.30 41/,% Oblig. Cred. viticol .95**94.99 4i116U Com. Bucur. 1008 98.50—08 4*/. Com. Bucur. 1903 02.10-92. 4% Com. Bucur. 1008 92.10-92. 4*/. Com. Bucur. 1910 02.01.50 tra Comn. Bucur. 1010 5 °/a Comn. Craiova 1906 06.50--98 6"la C. Craiova 1010 Se/» C. Ploești 1008 . W-Ji*“ 5*ia C. Ploești 1010 97.75-91.59 4*/s D. Iași 1906 . . 05-25-98 $i.§l&m:. «AS rarer ASî ® 4 ®/« Idem . . . • - 921/»—91//a 8 ®/# Urbiine Bucur. 100.30—100.20 5 ®/a Urbane Iași . . 98.50 inch. 50/C Bon Casa fur. 101.20 încstr. 5 °/o Locuințe eftine . . 98 Inch. 5 ®/o Camera cot». Buc. 100.25 99.25 Bo/e Buzau‘Nehoia?i. < . 99—98 ACȚIUNI Banca Națională . . 5512 inch. Casa Rurală .... 1183 îpeh. Bănca Agricolă . » * 542^ inch. Banca Hnia L*ter . * 242-240 Banca Scont București 578—5<3 Marmorosch Blank Co. 961 inch. Banca de credit român 940 Inch. Banca Fop. ..Pitești” 270—248 Banca Gen. Română 2295-2292 Banca Românească . 549—545 Idem acțiuni nominal. 545—540 Banca ..Ilfov“ . . 875 îneh. Banca „fortuna“ . .. ...**•—ț Soc. „Dacia*România“ 1409—1485 Societ. „Naționala“ . 1300 în eh. Societ. „Generala“ . 1300—1207 Soclet. „Speranța“ . . 450—410 Soc. Govora*Călifa. . • • Societ. „Sinaia“ . . . 315—310 SCHIMB . Londra, cek . . 25,27*7*—!25.22*/* Paria cek . . 100.121/*—109.02*/* Berlin eek . 133.4T1/**—‘liîâ.BiS1/* Viena cek . , . 104-65—104.45 Belgia cek . . . 99.60—99.40 MONETE Napoleon .... 20.30-20.22 Marca....................... —. — Coroana austriacă . 1.051/*—1.04’/« Rubla hârtie...................2.69—fi.Öö SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, scont . . 5 °/» Idem avans pe depuneri . 3”/s Casa depuneri, av. pe dep. 4“/* buchselíTtbanne COTA EFECTELOR ROMÂNE Berlin, 27 Februarie. Rentă amort. av.a din anii : 1880 de 50 milioane . . .. 101.40 Rentă amort. 4“U din anii: 1889 de 50 milioane . .. 93.30 1800 de 274 milioane. . . 95.25 1891 de 45 milioane . . .. 92.70 1804 de 120 milioane . . 92.59 1806 de 90 milioane . . . 92.10 1808 de 180 milioane . . 01.80 1905 de 70 milioane A. B. 93.40 1010 de 70 milioane . . . 92.10 1008 de 70 milioane . . . 91.75 1005 de 70 milioane A. B. 01.80 Obligațiuni comunale 4V* Com. București . ...., —*•— 41/scorom. București . . ..— 4*/s Corn București . . . . 97.— Paris, 27 Februarie. Renta română de 5 °/» . . ..— Renta româna de 19/. . . 93.58 Idem. conv. ín 1905 . ., Renta rom. de 49/« din 1010 92.50 Triest, 27 Februarie. Loc. as. „Dacia Romiână" ,, 1488 Idem „Naționala” . . . 1307 Idem „Generala“ .... 1303 CURSUL SCHIMBULUI PE PIEȚELE STREINE Viena, 27 Februarie. Schimb Londra . . . 241.225 Schimb Paris . . . 95.675 Schimb Berlin . .. 117.85 Schimb Amsterdam . . 199.50 Schimb Belgia . . . . . 95.10 Schimb Italia .. .. . 04.80 Berlin, 27 Februarie. Schimb Amsterdam. . . . — Schimb Belșia . . . . — Schimb Italia. . . . . — Schimb Londra....................— Schimb Paris . . .. . . . — Schimb Elveția. . . . . —.— Schimb Viena.................... Scont privat ..........................4*/3 Paris. 27 Februarie. Cek Londra ..... 252.55 Schimb Viena..........................104.50 Schimb Amsterdam 1 . 208..62 Schimb Belgia . ■ . . */« pierd. Schimb Italia .... 7/s pierd. Schimb Berlin . . . 123,25 eSllimb Elveția . . 11 Ua pierd. Scont, privat....................3*/«?/» Londra, 27 ..Februarie Schimb Paris . . . . 25.47r/j Schimb Berlin .... 20.71 Schimb Amsterdam . . 12.04 Scont privat......................— Porumb inf. disponibil . 179/« Porumb sup. disponibil . 18.— Porumb inf. Febr.*Marție 16*/« Porumb súp. Pebr.-Mártié : l69/s Budapesta. 27 Februarie Grâu pr. Aprilie 24.64 scad. 0.10 Grâu pr. Mai . 24.34 „ 0.27 Grâu pr. Gctomb. 22.90 ., 0.08 Seacră pr. Gctomb. 21.40 ., 0.12 Scara pr. Gctomb. 20.19 „ O.II Ovăz pr. Aprilie 20.94 scăd. 0.16 Ovăz pr. Gctomb. 10.62 „ 0.10 Porumb pr. Mâi 18.37 ,, Ó.Ó8 Porumb pr. Iulie 18.24 „ Ó.Ö4 Jlopițâ August 28.98 — — Berlin, 27 Februarie. Grâu pr. Mai . . . . 56.00 Grâu pr. Iulie .... 27.15 Secară, pr. Mai . . . . 23.88 Secară pr. Iulie . . . 24.— S0B3SSE BifT ȚARA Constanța, 25 Februarie Grâu 80—81 kgr. Via c: elf. 101Ș Grâu 78—79 kgr. Via c, str. 19.30 Grâu 78—70 kgr. 59,îi e, str. 18.00 Porumb ..... 14.70 Grz..........................................16.80 Ovăz........................................15.38 Secară .....................................16.— Fasole...............................— • Brăila, 25 Februarie Grâu 80-81 kgr. Via Mr. 19.80 Grâu 78—79 kgr. Via c. str. 19.— Grâu 75-76 kgr. 5 °/6 C. str. 17.70 Porumb..................................14.50 Ö Prețul oficial al cerealelor la Brăila pe ziua de Marți, 28 Februarie 1812. Grâu nou (78 kgr. la hr.). 2 la sută corpuri străine, le! 20, preduse Martie bordo Bulina. . Grâu nou (77 kgr. la hi.), 3 la stuâ corpuri’.... străine, lei , 19.70, predare idem. Grâu nou galben (78 kgr. la. hi.), 3 la sută corpuri străine, lei 10.40, predare promptă din vagon Grâu nou bun curat roșu (80 kgr. la hi.), 1 la sută corpuri străine, lei 20.40, idem, Grâu nou bun curat galben (80 kgr. la hi.), 1 la sută corpuri străine, lei 20, idem. Grâu nou amestecat (75 kgr. la hi.), 10 la sută corpuri străine, lei 18.20, idem. Secară Ta calitate (74 kgr. la hî.), lei 16.40, idem. Secară a lua calitate (72 kgr. la hi.), lei 16.10, idem. Orz nou de toamnă (64 kgr. la hi.), Lei 17.50, idem. Orz nou de primăvară (60 kgr. la hi.), lei 17, idem. Orz nou (59 kgr.la hî.), 3 la sută corpuri străine, lei 15.20, predare promptă bordo Bulina. Ovăz nou (45 kgr. la hî.), lei 16.20, vânzare prompt. * Ovăz nou (46 kgr. la hi.), 6 la sută corpuri străine, lei 15.50, predare primăvară Kordo Sulina. Porumb nou gros galben (77 gr. la hl.), lei 15.10, vânzare promptă predare din șlep. Porumb veehiu einguantin: (80 kgr. ia hl.),. lei 16.40, idem. , Porumb nou colorat (78 kgt. la hl.), lei 15.20, idem. Porumb nou (74 kgr. la hl.), léi 14.60, predare, din vagon. Porumb colorat, lei 14.40, predare primăvară bordo Sulina. Mein, lei 12.30. Fasole, lei 26. n..........................................16.80 Ovăz.........................................15.20 Secară . .. . . . . 15.— Fasole ... . . . 25.50 CEREALE BÜHSEIaS sinaim TOATE PRETURILE SUNT DATE IN LEI PE SUTA DE Kgr. Chicago, 25 Februarie Grâu pr. Maiu . 19.89 scad. 0.07 Grâu pr. Iulie . 19.04 urc. 0.04 Grâu pr. Sept. . 18.46 scad. 0.07 Porumb pr. Mai 13.82 urc. 0.04 Porumb pr. Iulie 13.82 .. 0.04 Porumb pr. Sept. 13.84 .. 0.07 New-York, 25 Februarie Grâu disponibil 20.65 urc. 0.05 Grâu pr. Mai . 20.77 scăd. 0.02 Grâu pr. Iulie . 20.11 urc. 0.07 Porumb pr. Mai 14.31 .. 0.04 Liverpool, 27 Februarie Grâu Martie . 21.10 urc. 0.05 Grâu Mai . 20.82 „ 5.02 Pormmb Martie 17.58 .. 0.17 Porumb Mai . 15.12 „ 0.11 Paris. 27 Februarie. Grâu Martie-Iunie 27.30 urc. 0.05 Grâu Mai-August 26.65 — ■—.—*• Făină Martie-Iunie 54.95 — —.— Făină Mai-August 34.90 urc. 0.05 Ulei Martie 74.50 — —.— Ulei Februarie 73.50 — ~ Ulei Martie-Iunie 70.75 urc. 0.25 Ulei Mai-August ■ 70.25 -— —.— Anvers. 27 Febră útie Grâu vii. disponibil . . 204/s Grâu sup. disponibil . . 22.— Grâu inf. Rebruarie-Martie 20s/s Grâu £up. Februarie-Martie 219/* Excursie în Stenim Ministerul de instrucția a autorizat. ca elevii șcdarei normale „Vasile Lupu“ din Iași sa facă. ö a acuzat mie in zilele de 28 Martie până la 6 Aprilie in Bucovin. A intervenit, pe lângă ministerul de lucrări publice să acorde rezcursioniștilor o reducare de 75 la sută pe căile ferate. A intervenit de asemenea la ministerul de externe, ca acesta să intervie la rândul loÜ la legația austro-ungară, pentru a se permite de către autoritățile austriace, vizitarea mai multor localități din Bucovina. Vor lua parte la această excursie 60 de elevi din cl.IV, V și VI a acelei școli normale, cum și 15 profesori. Excursioniștii vor vizita Suceava, Putna și Cernăuți și dacă timpul va permite, Sucevița și Karlsberg. .......... iwhmirj^ 9 'șiI Mișcarea dela finanțe La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea: mișcare in personalul inferior din serviciul exterior si finanțelor : D-nii N. Constantinescu.Actual impiegat, cl. II-a în administrația financiară Brăila și Alex. I. Tomescu, actual impiegat auxiliar cl. II-a, in administrația financiară Ilfov, au fost înaintați, la. cl. Ia in funcțiunile ce ocupa, în iodurile vacante. Au fost numiți impiegați auxiliari cl. II-a . D. Const. S. Constantinescu, in administrația financiară Brăila, la locul d-lul Al. Florescu, înaintat. ,G-usl Nicolae P. Alexandru, și Gh. C. Demetriu, la administrația financiară Vlașca, în locul d-lor Alex. Ștefănescu, neprezentat la post și Adrian I. Gheorghiu, din administrația financiară Dorohoi, înaintat. Se suprimă postul de impiegat ei. IT-a din administrația financiară Vlașca, locul d-lui C. Sturduc, demisionat. I. N. N. Popescu la administrația financiară Muscel, în locul d-lui D. D. Popescu, neprezentat la post. D. Marin D. Râmboiu, la administrația financiară. Românațî, in locul d-lui Hristea Vanghelie, neprezentat la post. I) Marin Cristescu, la administrația financiară Mehedinți, în locul d-lui Teodor Bolosiu, neprezentat, la post. I. Al. D. Florescu, la administrația financiară. Brăila în locul d-lui D. G. Tudor, trecut în altă funcțiune. ’D. Adrian D. Gheorghiu, actual impiegat auxiliar c). I s l n administrația financiara Dorohoi, a fost repartizat la aceia? administrație, unde s’a înființat un post de impiegat cl. II-a. D. St. V. Bleonțu, la administrația financiară a Capitalei, în locul d-lui Stere Zloteacu, trecut în altă funcțiune. E*KBe»-aş î Magistral stagiari Prin noul budget s'au iprrevăzut sporiri de leafă întregului personal judecătoresc, excluzând du-le doar magistrații stagiari, deși sunt cei mai rău retribuiți funcționari titrați ai statului. D. ministru de justiție a promis că va reînființa vechile posturi de supleant și substitut; cum însă în noul budget nu-i prevăzut nimic,iar leziunea parlamentară pe sfârșite, anul acesta nu se va putea face nimic în privința asta. Situatiunea socială a magistraților stagiari stă intr’un curios raport cu situația materială. Deși cerințele sociale și materiale ale magistraților stagiari sunt egale cu ala celorlalți colegi judecători, salariul celor dintâi e dn 192 iei lunar, în raport cu 460 și 520 iei salariul judecătorilor și procurorilor, trebue reamintit ca, postul de judecător sau procuror este gradul imediat de avansare m ■liaHistmilor stagiari. De ce aceasta disproporție? Un procuror, chiai mare doar cu un singur grad decât, un magiar,vai íneiói are totuși leafa de trei ori mai mare. Șansele de avansare ele stagiarilor sunt foarte grave, căci, după anuarul din anul acesta, sunt 10 de magistrați stagiari cu vechime și capacitate de a fi avansați și nu sunt decât două locuri vacante. Ei sunt, deci, nevoiți asta câte 7 -8 ani, deși stagiul după lup —ă este de dlouă ani Gri, logic e să nu facă o leafă convenabilă cu situația lor. Afară de asta, aproape toți judecătorii sunt tineri și inamovibili, dori șansele de a se face locuri pentru cei cu dreptul de avansare sunt foarte limitate. De aceea majoritatea lor, după 3—i anii de stagiu, sunt nevoiți să demisioneze, intrând în alte funcțiuni mai bine retribuite, sau rămânând avocați. Dealtfel trebuie să se țină seamă că cel mai nenoro e cu avocat. Câștigă mai mult decât un magistrat stagiar. Pe lângă toate acestea, treduc să se țină seamă că magistrații stagiari treesc, să îndeplinească mai multe condițiuni, ca: vârstă, fixamen, etc., condițiuni cari nu se cer în nici o alta ramură a funcționarilor titrați. Seafa de 192 lei lunar a magistraților Atagi ar fu se oste dificientii, ca să poată trăi așa cum cere prestigiul magistraturii. Deci, cei în drept, făcând un act de justiție, ar trebui să îmbunătățească starea materială a celor mai rău retribuiți funcționari ai statului, comparativ cu poziția lor socială. al* Em. Precepia «BBUS Bausmu lihersitatea la Iași și reforma învățământului superior Iași, 28 Februarie. După cum am anunțat, o bună parte din profesorii Univenduiiică din Iași au adus obiecțiuni proiectului din reformă al învățământului superior el d-lui ministru Arion. Colegiul universitar din Iași intruindu-se și participanid 30i de d-iîî profesori, ‘i’e. diosutet din nou acest procet de reforma. Au luat cuvânttul d-nii -prfesori P. Bujor, dr. Leon, Peretz, Simioöfiscu, dr. Ilurmuzescu, Bărbulescu, Matei Cantacuzino, etc. etc. Cel mai mulți au combătut acest procesi, unii susținând că trebuia să lase vechea lege să-țî dea roadele, pentru ca, apoi să se poată discuta ce e bun, și ce e rău în ea; aceasta bine înțeles cu condiția ca vechea lege nu fie aplicată așa cum trebue. D. Matei Cants,cuzino în cuivamurba d-sale eram, că Universitatea nu trebuie să formeze decât o feiigură, organizație, un singur corp profesoral mare, în care după nevoile școalei săt se poată trece de la o catedră la alta. D. Cantacuzino al combătut deci separatismul ce ar rezulta din profetul d-lui C. C. Arion. In cele din urmă colegiul universitar din Iași a hotărât ca o comisiune compusă din câte 2 delegați ai fiecărei facultăți să se întrunească astă soară spre a formula doleanțele Universității din Iași. . Din această comisiune fac parte: d-ni: Matei Cantacuzino, dr. Hurmuzescu, Bujor, dr. Leon, dr. Manicatide, Bărbulescu, etc. îndată ce lucrările comisiunei vor fi gata, și va convoca, din nou marele colegiu al profesorilor, spre a se redacta răspunsul definitiv ce urmează a se da ministrului. . * După cum am anunțat, un număr de profesori ai facultății din Iași susțin ideea că dacă cererile Universităței ieșene nu vor fi luate în seamă, cursurile să fie suspendate. D. dr. Bogdan, rectorul Universităței, a pus în cunoștință pe d. ministru de ședința colegiului universitar. Azi s'au întrunit profesorii facultății de medicină și, au continuat discuția preptului de reformă al învățământului superior. S'au făcut, mai multe obiecțiuni care reprezintă dorințele acestei facultăți. Consiliul facultăței de medicină se întrunește mâine spre a continua discuția. Criza militarii UN GUVERN LUKACS-JUSTH? Budapesta. 25. — La clubul fasîhist sa menține ca insistentă versiunea na împărat și va însărcina perministrul de finanțe Ladislaus Liîkais ca temarea noului cabinet. Lukacs are de gând să se sprijinească pe partidul jasciist și va lua ca principal stâna* combinațiunei sale pe Julius Justie. Fîna pescăriilor Brăila, 2b.~Ve ziua 9S Februarie s‘ai vânidat in piața Brailn ifiOo kgr. (inv.‘f s?íe puraspöt, cu preta File după a am urmeana, pe uuta de kgr.: Crap 11 r*— 108, efori perap iîf» - -115, Cioi faiK 7^- 300, efori iiineÂ. .io—93, șalău 15<V nla, E.vat 3fî*--S2, eâr,iarnă 27—40, platiéii 47- 71», cosac oi—j j, lipan 71, ivan 40—iiu)„ caracudă 49—64, baburca 22---81, solmn iarma 190, éipum isprao 110, setotei iS iO6, biban îți • - 40, văduviță 41 -8, gabiții 38, albitură 13—35, oblet 1 IS—66, mreana 88—122, ce^ä 355— Cäb, CITAȚI • Ziarul Călătoriilor € 5 BAN! & Singurul ziar din țară care se ocupă cu toate intâmplările de pe mare și uscat. Bort in fiecare Marti ibosați-vă la „Sarai Călătoriilor** care dă frumoase premii de valoare în tragerea din Martie 101^ Abonamente anuale Lel ®.0O. JEAN RICHEPIN LA € ® NETAW*IA Slrbabrici ilustrului poet.Conferința se în Cailao. fkmm la Coasta și tinopo!. — Prin pGȘlă —■ Constanța, 27 Februarie. Sărbătoritul autor al atâtor vo* stiffié poézii célébre, ^íclsó de teatru și romane, — cari l’au ridicat relativ de timpuriu la. Academia fraficeza.*“étraluentul conferențiar care a uimit Capitala noastra, cu verva și cu Cfiî mai prodigios talent de poet și coafe* ffințiar. mârâie Jean RieMpin* a fost primit și in Constanța cu simpatie și entuziasm de admiratorii săi. In vederea sosire! lui in localitate poetul Cincinat Pavelescu, judecător la tribunalul Constanța, a organizat, deși in grabă, o admirabilă recepțiune. Asemenea peronul pazei era înțesat de un public numeros și ales, care venise să salute pe marele poet. La orele 2 și 10, trenul care aduce pe ilustrul oaspe iși face apariția și intră la gară. Maestrul descinzând din vagon, publicul izbucnește în strigăte de ..Vi*ve la. France“ iar muzica militară intonează ..Marsilieza". In acest timp, poetul Cincinat Pavelescu urtfeză bursă venire, la care academieianul francez, vădit emoționat, îi mulțumește pentru strălucita primire ce i Se face lui și soției Sale. Apariția d-nCI Richepin a stârnit, prin grația și amabilitatea, ei, admirația asistentei. D. Theres, vice-cnasului francez din localitate, a urat de asemenea prin câteva cuvinte bună venire, la care d. Richepiu a răspuns cu multa afabilitate, după care d. Cincifiat Pavelescu a făcut prezintările persoanelor de față, printre care, fiindu-i prezinzintat și subsemnatul, maestrul s’a exprimat în termenii ceî mai elogioșî la adresa presei române. De la gară, iluștrii oaspeți au pornit la port, unde ajungând Páti îmbarcat pe vaporul „Principesa Maria“, ocupând cabinele rezervate lor. Fiind orele 3 și fiind favorizați totodată, și de un timp frumos și prim l vâratic, oaspeții au părăsit imediat vasul ducându-se să viziteze pavilionul regal de pe dig, de pe teresa căruia au admirat întinsul liniștit șî nemărginit al mărfii, rămânând fermecați atât de luxul sobru al pavilionului cât și de poziția locului. De aci Însoțiți de îl na și de colonel Jiteanu, au vizitat orașul și plaja de la Mamaia, de unde s'a și înapoiat în Oraș. * Serra la orele 9, maestrul a ținut o conferință in sala casinu* îui‘ comunii despre „Epopea napoleoniană“ aceeași pe care a ținut-o la Ateneu in București, și pe care cititorii noștri o cunosc, din dările de seamă publicate în coloanele ziarului nostru. Poetul a mărturisit, de la început ca nu face operă de istoric, ci numai de poet, și un adevăr în timp de o oră și jumătate, tot publicul select care popula sala a admirat vraja nespusă a cuvântătorului, ascultând anecdotele din viața marelui erou. D-?a a căutat să dovedească cultul, pe care ostașii francezi îl aveau pentru acest semizeu. Continuând de la spune că unii poeți cari au atacat pe Napoleon, au fost slabi și printre cari citează pe Shelley. Amintește frumoasa epigramă pe care cineva a scris-o pe soclul celebrei Colonne Vendome, și spune că posteritatea s-a răzbunat pe autorul epigramei. Se lnregistrându-i numele. ..D-voastră mai mult decât Oii „cari alții, —” zice d-sa, — puteți „aprecia artistică răutatea acestei epigrame, prin faptul că a„vreți printre d-voastră pe cel mai „spiritual epigramist modern" Și pentru a accentua, aceasta, privește spre loja poetului Cincifiat Pavelescu in mijlocul aplauzelor furtunoase ale publicului. înainte de a termina, mulțumește consta fițenilor pentru frumoasa primire și dragostea ce s-au manifestat, zicând că întotdeauna Își va aduce Cu plăcere aminte de frumoasă Constanta, vechea Cetate români. „Tomis, unde a trait ți aiurit In surghiun nemuritorul poet Ovidiu." în momentul când părăsesc sala Cazinoului, iluștrii oaspeți au fost întâmpinați de notabilitățile orașului și de colonia franceză din localitate,cu care ocazie d-șoara Thoris, fiica vice-consulului francez, a oferit d-nei Marie Eichepifi o frumoasa jerbă de flori, după care au plecat pe jos la vapor fiind Însoțiți de publicul eatusiasmat. AM maestrul, casa ȘÎ... atât si recunoștința catre d. Pa.V'el Leu care a. organizat o așa splendidă primire, i-a dăruit fotografia și fiu o călduroasă dedicație, îi&nfățișâfidat de doul ori,în e.teé poetul Cincîhăi Pitelescu, vădit emoționat, a rostit'ca ui fite de admiraliu care a sfișoat mult pe d-nași d. Sichepin, după care înfindu-și țtens bun, oaspeții au rămas pe bord iar însoțitorii părăsind puntea, Vasul și a pus în mișcare isi acîântațiunile șî strigătele publicului de „Vivo lă Frânce“ lă care maestrul și soția, sa ău răspuns cu „Vivo la Rouína aie", până când Vappîul Dusd diri port a luat drumul Cofis** tantiflópólulUl.* Azid. Gincinăt Pavel Cocii a primit prifi telegrafia fără fir O telegramă de viulțumire Și afecțiune difi partef dineî și diolul RíChépiP. Mâine celebrul, poet va ține a conferință in capitala Turciei. A. A. TRIBUNALELE civile Procesul d-lui arhitect Cuțarida cu ministerul de justiție Se știe c.8. în Septembrie 1906 intervenise între d. arhitect N. Cuțarida și ministerul d. justiție un contract prin care d. Cuțarida se obliga, ca în schimbul sumei de 382 mii lei să transforme palatul de justiție din Iași. Acest contract a fost aprobat și de consiliul de miniștri. In Martie 1907 venind la departamentul justiției d. Sulian, d-sa printr’o simplă deciziune ministerială a anulat acel contract pe motiv că n'ar fi fost, încheiat, in conformitate cu legea contabilităței generale a Statului. D. Cuțarida la rândul sau a dat in judecată ministerul de justiție cerând rezilierea contractul din culpa ministerului, 62 mii lei valoarea lucrărilor făcute până la anularea contractului plus 35 mii lei daune interese. In afară de aceasta d. Cuțarida a mai cerut și restituirea, garanției în sumă, de 21 mii lei. Tribunalul comercial de Ilfov, care a judecat afacerea, a hotărât că întrucât contractul n’a fost încheiat cu păzirea formelor legei contabilităței, el e nul și prin urmare d. Cuțarida nu poate avea vreo preferițiune. A ..iepe,, .n,să restituirea a 12 mii lei din cauțiunea de 24 mii întru cât 12 mii lei ii luase d.. Cuțarida ea a cont pentru lucrari. Contra acestei sentințe d. Cuțarida a făcut apel care s’a jud decât cri de secția I a Curții, din București amânând pronunțarea la 5 Martie. Condamnarea unui inginer pentru viol Roza I. Benedic, fiica unui pișter sărac din Băneasa publicase prin ziare un anunț căutând un loc de bour la copii. După doua zile de la publicarea anunțului fata primește o carte poștală de la inginerul Gh. Mihail Eben din str. Banca Naționala No. 1 prin care o anunța, să se prezinte la el spre a o angaja. Paza ducându-se. Mihăilescu, care nu era căsătorit, închide, ușa ci cu forța o violează. Pentru acest fapt, Mihăilescu a fost dat judecății și procesul lui s’a judecat ori de. secția I-a a trib. Ilfov. x Tribunalul a condamnat pe Mfiilescu la un an închisoare și la 1000 lei despăgubiri civile. Condamnare pentru substituire de persoană Soții Ion și Maria Duhan din Tg.Frumos, au fost condamnați de judecătoria, de acolia, câte 6 zile închisoare, fiindcă, au bătut pe femea Aglaia. Gr. Cărgiu. Făcând apel, soții Duhan au profitat, de lipsa femeei Cârjan, și au substituit-o înaintea tribunalului printrio alta femeie anume Elena Simionescu, care dându-se drept Aglaia Cârjan, a declarat, că s’a împăcat, cu soții Duhan și pe baza acestei declarații ei au fost achitați. Faptul descoperindu-se, soții Duhan și Elena Simionescu au fost dați judecăței și Curtea de apel din Iași i-a condamnat la câte 20 zile Închisoare, iar Curtea de> casație a confirmat cu această decizie. CEITTERARUL fu: Nicolae Kreteulescu Mâine Joi, 1 Martie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea regretatului Nicolae Krețulescu, fost prim-ministru, sub Cuza-Vodă, profesor la facultatea de medicină, promotorul ideea pentru înființarea Ateneului Român, unul din fondatorii Academiei Române (in 1865), al cărei președinte a fost in 1895. La facultatea de medicină, din Capitală, mâine, la. orele 3 d. a.., d. prof. Toma Ionescu, decanul facultăței, va ține o cuvântare în care va vorbi despre Nicolae Krețulescu ca întemeietor al învățământului medical în țară. In aceiași zi, la orele 9 seara, se va serba și la Ateneu ,centenarul lui Nicolae Krețulescu. D. Em. Porumbaru va ține o conferință asupra vieței și activităței marelui patriot. Vineri,2 Martie, Academia Română va comemora același centenar. d. A. D. Xenopol va vorbi despre activitatea, politică, și culturală a lui Nicolae Krețulescu.