Universul, aprilie 1912 (Anul 30, nr. 87-116)

1912-04-01 / nr. 87

Prima femee care a trecut canalul Mânece! în aeroplan întâia femee, care a trecut deunăzi canalul Mânece! In aero­plan, mergând de la Londra în Paris, e o drăguță engleză, miss Davies, care a luat loc ca pasageră pe bordul unui monoplan condus de aviatorul englez Hamei. Calendar pe anul 1912 Ortodox Statfattă, 31 Martie. — Sf. Ipatie Episcopul­ Catolic Sâmbătă, 13 Aprilie. 1— Marceliu: Răsăritul soarelui 5.39 ; Apusul 6.55 .Universul“ ARE URMĂTOARELE LINII TELEFONICE: Administrația Redacția . . .Străinătatea . 6/62 12/88 20/56 SPECTACOLELE Astăzi Sâmbătă TEATRUL NAȚIONAL: — Premieră: «In lumea de azi«. TEATRUL SF.(i.­ POPESCU [Line). Compania Lirică Grigoriu Premieră: dobânda dragostei«­ TEATRUL MOI*F.H­ — (Compania Davila): »Văpaia». Situația politică In Ungaria ȘEDINȚA AGITATA A CAME­REI UNGARE Budapesta, 30. — După va­­canța de Paști, Camera ungară și-a reluat azi ședințele având, la ordinea zila, discuția profe­tului din reformă militară. Prezidează Navay Lajos. De la început ședința promi­tea a fi f­o­ar­t­e agitată. Partidele opoziționiste și In­deheeb- col justist s-au prezin­­­tat la ședință aproape în nu­­măr complet, și se observa că de­putații sunt pregătiți pentru continuarea unei obstrucții în­verșunate. Partidul justicist a venit pre­gătit cu scopul să atace din nou­ guvernul silindu-i să renunțe la continuarea discuțiunei refor­mei militare în ședința de azi. Chiar la începutul ședinței, înainte de a se intra în ordinea de zi, deputații justiciști au­ pro­pus mai multe votări nominale între cari și acea privitoare la concediul deputatului just­hi­st Jovászi. Cu votările nominale jus­­ticiștii urmăresc înlăturarea de la ordinea zilei a proectului de reforme militară. Prounerea privitoare la votă­rile nominale produce un mare zcomob în sala de ședință. Pre­ședintele refuzând­ această pro­punere, opoziția protestează cu multă energie. Opoziționiștii recurg apoi la un alt sistem de a obstrna. Deputații Ioan Iustic (fiul lui Iuliu Iustic) contele Teodor Barttyanyi și Hollo cer , ca să vorbească, înainte de ordinea de zi, în chestia absolutismului din Croația. Samuel Bakonyi cere să vor­­bească cu privire la manifestul împăratului către națiunea­­ ma­ghiară, dar cu prilejul numirea din nou a guvernului Khuen- Hédervary. Géza Polonyi cere cuvântul în chestia evenimentelor din Croa­ție. Președintele Navay declară că nu va da cu vârstei nici unui orator care dorește să vorbească afară, de chestiunea de la ordi­nea zilei. Opoziționiștii provoacă un zgomot enorm. Se aud lucră­­turi și cuvinte injurioase la a­­dresa președintelui și a guver­nului. Zgomotul durează mult timp. Făcându-se liniște, justiciștii și celelalte partide opoziționiste cer ședință secretă. Camera, după o scurtă con­sfătuire, admite ședința secretă. Inainte de începerea acesteia se produce o vie discuție foarte agitată între deputații justiciști și președintele Camerei. In cursul acestei discuțiuni preșe­dintele Navay a chemat la ordi­ne pe Juliu Justh. Camera intră apoi în ședința secretă, care însă e de scurtă durată. Ședința publică continuă apoi tot agitată. Deputații guvernamentali păs­trează multă răbdare și sânge rece față de obstrucția opozițio­­n­iștil­or. Ședința continuă încă. Până la ora când telefonez nu s-a pu­tut intra în ordinea de zi. CAMPANIA IN CONTRA MI­NISTRULUI COMUN DE RAZ­­BOIU Budapesta. 30.— Pe culoarele Camerei deputații guvernamen­tali au discutat asupra situației cavalerului, Auffenberg, minis­trul comun de razboiu austro­­ungar. Deputații guvernamen­tali­­ maghiari sunt hotărâți să înceapă din nou­ campania de răsturnare în contra ministru­lui de războiți. In acest scop se va propune în ședința viitoare a delegațiu­­nilor un vot de neîncredere1 pentru d. Auffenberg­. Cu aceasta vor­ fi însărcinați deputații contele Ștefan Tisza și­ Paul Sándor. Acesta din urmă va stărui în ședința­­ deleg­ațiunilo­r pentru votarea budgetului ministerului chinian de­ razboiu, aceasta fiind o necesitate a int­regei monarhii In acelaș timp va propune însă ca să se­ scadă din salariul mi­nistrului comun de razboiu 100 de coroane sau să se pue la vot o moțiune de încredere. Primirea uneia dintre aceste două propuneri va provoca cu siguranță retragerea cavaleru­lui Auffeberg. REPORTAJ POLITIC Un nou­ consiliu de miniștri Eri d. a. s’a ținut, un nou con­siliu de miniștri sub președin­ția d-lui Titu Maiorescu, prim­­ministru. Consiliul s'a ocupat cu măsu­rile de­ ordine, ce, se va lua Du­minică, cu oclnziune­a întrunirei­­opoziției­ unite. S'a hotărât ca să­ se permită orice mani­festați­e pacinică, chiar in fața Palatului, dar să se re­prime imediat, orice mișcare de dezordine.­­Consiliul s’a ocupat apoi cu chestiunile politice de la ordinea zilei. A fost, numai un­­ Schimb de păreri, fără a se lua nici o hotărâre. Doua destintii Suntem au­torizați in mod ofi­cial ,să desmințim știrea cu ar fi urmat, tratative între un mem­bru al guvernului și d. Costi­­nescu ori alt> fruntaș liberal, pe chestia tramvaiului. Nici un membru al guvernului n’a făcut vre-un demers în acest sens. De asemenea suntem autori­zați să desmințim afirmațiunile publicate de un ziar de dimi­neață și date ca declarațiuni ale unui ministru, cu privire la o­­fertele ce se vor face d-lui Take Ionescu de către guvernul ac­tual pentru o eventuală împă­care. Nici un ministru n’a făcut nici o declarațiune în acest sens. Campania opoziției D. Take Ionescu, șeful parti­dului conservator-democrat, a sosit ieri în Capitală, venind de la Sinaia. D-sa a fost primit la gară de numeroși amici politici. D. Take Ionescu a avut ieri în cursul zilei întrevederi cu dife­rite personalități din partidul conservator-democrat și din par­tidul liberal. D. Ion Brătianu nefiind ori în București, întrevederea între șefii opoziției va avea loc proba­bil azi. Aseară la orele 7, șefii orga­nizațiilor conservator-democrate din diversele culori ale Capita­lei au­ fost­ convocați la d. Take Ionescu. S’a discutat asupra si­­tuațiunei politice și s-a decis continuarea campaniei contra guvernului actual cu aceeași e­­nergie ca și până acum. O altă consfătuire a unui nu­măr însemnat de fruntași con­­servatori-dem­ocrați, printre ca­re și șefii de culori, a avut loc o zi după amiază la redacția zia­rului „Acțiunea". D. Take Io­­nescu a participat și d­ aa la a­­ceastă consfătuire Următoarea telegramă a fost expediată ori de d. Take Ion­es­cu șefilor de organizații conser­vator-democrate din întreaga țară: „întrunirea de Duminică va avea loc cu toată schimbarea de guvern. Căderea guvernului Carp este un prim succes al lup­tei opoziției­ unite pentru drep­tate și adevăr. Munca noastră și devotamen­tul dv„ ne sunt încă necesare pentru a desăvârși pedeapsa vi­novaților, a aduce ordinea în Stat și a reda vieței politice un caracter normal. (is) Take Ionescu La întrunirea opoziției care se ține mâine la Dacia, s’a hotă­rât­ să nu vorbească decât d-nii Take Ionescu și Ion Brătianu. Șefii opoziției vor expune mo­­dul cum privesc guvernul Ma­iorescu și vor face declarațiuni categorice asupra trăinicie­ în­țelegere­ dintre ei pentru conti­nuarea luptei pentru triumful desăvârșit pe care opoziția îl urmărește. Bucur. Despotmolirea unui vapor la Sulina Sulina, 30. — Ajutat de­­ dra­ga „Sturdz­a", vaporul belgian Roumanie, împotmolit, ori, a eșit peste noapte la adânc și azi a­ intrat in port fără avarii. Cota apelor Dunărei Pe ziua de 30 Martie 2012, Dunărea crește la Bechet, Giur­giu, Cernavoda și Hârșova; scade la Tulcea; în celelalte porturi e staționară. Apele au­ următoarele cote în centimetri in raport cu :Hagiul : IN AUSTRO-UNGARIA Passau 298, Linz 35, Viena 92, Budapesta 428, Moh­acs 465, Sem­iin 487, Baziaș 448, Orșova 430, IN ROMANIA T.-Severin 515, Bechet 453, T­­­Măgurele 41­0, Giurgiu 478, O1­­­steUița 485, Călărași 436, Cernavo­da 465, Gura­ Ialomiței 463, Bră­ila 419, Galați 398, Tulcea 256. t San-Stefano. 20 Martie. ALEGERILE Turcia se află în plină perioa­dă electorală. Rezultatul va fi cu totul in fa­voarea partidului de la putere, a­­dică a junilor­ turci. Opoziția se­ plânge de ingerin­țe. Aci­ e Constituția, da­și încă tâ­năra, se vede însă că cei chemați ca să o aplice, au și învățat meș­teșugul de a înlătura"pe adver­sari. Cu mersul actual al­ lucru­rilor, viitorul parlament otoman nu va avea de­cât deputați­ gu­vernamentali și câțiva lideprin­­dențî. După Constituția turcească, a­­legătorii se împart în două co­legii sau sorii, cumi se zice aci. Alegătorii din seria întâi,votea­­­ză pe delegații cari vor alege di­rect pe deputați. Astfel, în Constantinopol sunt vre-o 800.000 de alegători de se­ria­l cari votează pe cei 600 dele­gați. Numărul deputaților capita­lei e de 10. Localurile de vot se­­ găsesc­ în toate cartierele. în San-Stefano, unde mă­ aflu, votarea se face in localul primă­riei, situată în fața locuinței mele. E o priveliște care mă anali­zează foarte mult. Fațada localului e împodobită cu drapele roșii, verzi și alb-roșii, culorile revoluției. Sala de­ vot, de asemenea, e împodobită cu dra­pele și covoare. In mijloc se vede o masă pe care se află o­ lădiță, nouă, supravegheată de delegatul guvernului. De jur împrejur ■ sunt înșirați, pe foteluri, reprezentan­ții comunităților, preoții, imamii, primarul, consiliul municipal și alte persoane din oficialitate. I­­lustrația publicată acum câteva zile î­n „Universul“ dă o idee e­­xactă de chipul cum e format un bitiroff electoral în Constantino­­pol. Votarea s'a început în prima­ zi de Paști. Era pe la orele 8 dimi­neața când fui deșteptat din somn de cântecele unui cor școlar și de un zgomot de frenetice aplauze. Era solemnitatea care preceda votarea. Elevii și elevele școalelor din localitate, conduși de profer­sorii lor, veniseră să cânte în o­­noarea marelui act constituțio­nal. Imnurile acestea, cântate in diferite limbi, erau­, primite cu, a­­plauze de publicul care­­ umplea strada și de oficialitatea care e­­șise pe­ trotuarul din fața primă­riei. De aci zgomotul ce mă deș­teptase. După încetarea cântece­lor fură aduse trei ai. Un mac« Iar, rare er a gata cu cuțitul în mână, le tăia împărțind carnea soldaților și la săraci. Sângele curgea în abundență ioșind para­gini. Și votarea ,începu. " Fie­căre a­­legător se prezenta cu carta de i­­dentitate pe care e dator să o po­sedă ori­ce otoman și-șî da votar. Votarea se făcea pe liste. In ca­feneaua din fața primăriei erau câțiva agenți guvernamentali cari distribuiau listele cu candi­dații oficiali. Alegerile acestea au durat pa­tru zile. In fiecare seară lăcrița era pecetluită și dusă la jandar­merie unde se păstra până a doua zi spre a fi din nou transportată la localul de vot. Azi dimineață, alegerile în San- Stefano s’au terminat, dându-și prilejul de a asista la o altă ce­remonie tot atât de neobicinuită pe la noi. În fața primăriei staționau vre­o opt trăsuri împodobite cu steaguri și draperii de culoarea focului. Până și capetele cailor e­­rau împodobite cu stegulețe ca la nuntă. Lăduța cu voturile exprimate, era de astădată căptușită pe di­nafară cu o pânză albă și împodo­bită cu ghirlande de flori Pe la­tura unde­­ se află broasca, se ve­deau, într’o parte și cealaltă, fo­tografiile celor două eroi ai liber­­tății: Enver bey și Niazi bey. Lădița prețioasă, astfel împodo­bită, fu pusă î­n­ prima trăsurii în care luară loc delegatul­­ guvernu­lui și un hoge. In­­ celelalte vehicule luară loc preoții comunităților și alți mem­bri ai biuroului­ electoral. Cortegiul acesta, închis de un turc în șalvari care batea cu pin­tere, cu amândouă mâinele, într’o tobă uriașă,, colindă cu un mers majestos mai multe străzi și se îndreptă spre Makri-Keni, comu­nă situată la câțiva kilometri, unde urmează să se facă despuie­rea­ scrutinului. După cum­­ am spus, succesul junilor­ turci e asigurat. E de no­tat că armenii votează cu junii­­turci pe când grecii cu opoziția. Aceștia, din urmă vor avea tot a­­tâți deputați ca și în legislația trecută și aceasta în urma hota­rârii guvernului. Pe când partidul junilor­ turci se numește al „Uniune! și Pro­gresului“, acel al opoziției a luat denumirea­ de partidul Înțelege­re! și Libertăți­!“. Intre ambele, aceste partide sunt deosebiri fundamentale­­ de prin­cipii. . Partidul tinerilor turci are o nuianțâ­ naționalistă pronunțată pe când opoziția prevede în pro­gramul său­ descentralizarea ad­i­ministrativă,­ ceea ce e o chestie deț,eea mai mare importantă pen­tru o țară eterogenă ca Turcia. Astfel, după programul..'parii­­ihism „Imtelegerei și Libertul ei“,, ar*.urma ca guvernatorul fie­carei regi­uni să aparțină națîunei une. formeazâ majoritatea in acea :c­. ginii«. Veniturile ar fi întrebuin­țate î­n primu­l rând pentru reali­zarea îmbunătățirilor locale, etc. Acest program, ia­­ prima vede­re­, pare excelent și realizează un ideal al naționalităților. Totuși, e privit de cei mai mulți cu neîn­credere, de­oare­ce în acest par­tid sunt înrolați toți reacționarii vechiului regim bamidian și­­ nu se poate știi ce soartă ar avea chiar Constituția dacă­ s'ar în­tâmpla ca partidul „înțelegerea și Libertatei“ să ajungă­ Ia cârma. RĂZBOIUL De războiul tripolitan se sin­chisesc prea puțin­­ turcii și sunt capabili să o ducă la infinit, de­oarece nu-­i costă aproape nimic. Partidul­ june-turc, care deține puterea, declară acum mai mult ca nici odată că Italia s’a înșelat în calculele­ sale și că speranța unei izbânzi ușoare e o nebunie; că Turcia nu va accepta pacea umilitoare, nu va ceda nici un petec din pământ și va lupta până la sfârșit. Junii­ turcă nu numai ca văd războiul printr’o­­ prismă favorabi­lă Turciei, dar are convingerea că Italia va plăti scump pasul său nesocotit. Și­­ situația Italiei va deveni cu atât mai gravă­­ cu cât se va prelungi războiul care sle­­­ște simțitor finanțele italiene, tulbură mersul economic al țărei ,și aruncă descurajarea și indisci­plina în rândurile combatanților italieni. Turcii mai contează și pe apro­piatele­ călduri tropicale din Tri­­politania, absolut nesuportab­ile pentru europeni. După cum mi-a to putut da­ sea­mă, cercurile diriguitoarej^tur­­cești simt ferm decise să-mui a­i­­cepte nici o mediațiune care ar tinde la vreo pierdere teritorială. Partidul june-turc' făcând aces­­te declarațiuni categorice, face cunoscut­ ,că se b­izue­ pe concur­sul întregei națiuni­ oto­mane care i-a oferit, toată încr­ederea și "‘cu‘ ocazia actualelor alegeri -Așa stand lucrurile,pacea e încă depart­e de a se­ arăta , la­­ ori­zont. . Cum­ se­ va putea deci găsi for­mula păcea, când.Italia nu va re­nunța la Tripol.itania și Turcia nu o­­ va ceda­ cu. nici un preț . ■ ‘ Italiei nu­ î va rămâne deci,. în cele din urmă, de­cât mijlocul suprem de a transporta războiul în Europa. JCe și forțarea Dardanel­elor de către flota italiană ,e o idee­ de­părtată și desperată, totuși turcii au început să ia oare­care precau­ți­uni în Constantinopol. . . • Astfel, zilele acestea, întreg depozitul de pulbere­­ de la marea Pulberărie , de lângă San-Stefano, a fost transportat la Azatli,­ loca­litate situată în interior, la o de­părtare de vre­o 30 kilometri de­­mare. Această măsură­­ a fost luată pentru că italienii, dacă ar isbuti să forțeze Dardanelele și să intre în Marea Marmara, primul lucru ar f­i bombardarea acestor , pulbe­rării"situată la țărmul mărei. • Afară de aceasta s’au mai luat și alte precauțiuni, pentru apro­vizionarea, orașului cu merinde, pansamente,­ etc. Farmaciștii au primit ordine să fie gata pentru ajutorarea răniților în caz de o bombardare a Capitalei­­ . Toate­ aceste pregătiri îngrijo­rează­ până la un punct ,publicul care însă îșî vede de treabă în tihnă. Mestugean Incendiul de la sonda No. 8 a Societăței „Oil-Fields“ , Ploești, 30 Martie Astă-­noapte,, la­ orele 2.30, a is­­bucnit un puternic incend­iu la sonda No. 8 a societate" Oil- Fields". Incendiul a provenit din fre­carea singurei sondei. Trei sondori cari au ajutat la stingerea focului, au căpătat arsuri. Ei au fost internați , în spital Pagubrie se evaluiază la peste 20 mii lei. iesiun­i știrei despre o apropiere ro­­mâno-maghiara Budapesta, 30.­­ Un m­embru marcant al comitetului național român a desmințit în mod cate­goric­ știrea agenției „Keleti Ér­tesítő“ că opinia publică româ­nească și conducătorii politici români ar fi favorabili ideei u­­nei apropieri romano-maghiare. „O asemenea apropiere — a de­clarat fruntașul român — este cu neputință ln actualele împre­jurări când românii sunt depose­dați,de drepturile lor politice cele mai sfinte: întâi bărbații politici maghiari trebue să se convingă de necesitatea schimbării actua­lului nenorocit sistem politic și numai atunci poate fi vorba de o oarecare „apropiere“ româno­­maghiară. Părerea d-lui Braniște expri­mată în coloanele „Drapelului“ este o părere pur personală a d-sale și mi angajează câtuși de puțin partidul național, care nu se gândește, in actuala situați­­une, la o pace cu ungurii. Cât privește aprecierile asupra aces­­tei chestiuni făcute de „Gazeta Transilvaniei“ ele sim­t departe a coprimle o somuțiu­ne în sensul exprimat de „Keleti Értesítő“. Direcțiunea „Gazetei Transil­­vaniei" este cu totul solidară cu comitetul național și în această chestiune urmează punctul de vedere al comitetului, respin­gând insinuările agenției „Ke­leti Értesítő“ Fruntașul român a încheiat spunând că știrea publicată de „Keleti Értesítő“ este o mistifi­care intenționată spre a produ­ce zăpăceala în rândurile româ­nilor. Partidul național respinge cu indignare aceste insinuări ale agenției ungurești. Războiul' ilirift-liric UN VAPOR GERMAN OPRIT DE FLOTA ITALIANA 1 Hamburg, 30. —• Societății' „Levahlc“' i se telografiază [UNK] din 'Alexandria. Flota italiană a oprit­ ia­­ marea ‘ISihditerană pe­ vaporul gem­an „Pislos" cara vanca din Malta. Vaporul ger­man a fost sechestrat și condus mic'un port italian. Autoritățile italiene au invo­ca­t ca motiv, al acestei, confis­cări :faptul că vaporul german cuprindea 7­ tone­­ de contraban­dă de­ război, destinată pentru armata­ turcească­ . ■ . Slidielitfea "fi Ji-de-: graftal ' viníistericiul chi cxidrifc, gerpthn. cafe a. interf­enit: la mi­­ .nisterul de externe italian spre. "a ap­­une in libertate .vaporul german. Av.lgrüälile fgerm­ape .si speietăied "„Levănte". susțin rglf, mafiítiunüe de. pe ..Pylos“ craii, destinate vaporului de război a." german „Geier". Serviciul Telepire AL ZI­ARULUI străinătate DESMINȚIREA UNUI CON­FLICT RUSO-TURC Petersburg, 30­ — Agenția „Wasinii­". este autorizată să de...duhul cîiteijoTic ,știrea ras­­­pândită de presa străină cu pri­vire la um conflict ce ar fi să iz­bucnească intre Rusia­ și Tur­cia și cu prt.ciț.c- In­­,­­pregătirile ■utilitare ale Rușiei. Știrea este absolut falsă:­O ESCADRA ENGLEZA IN ARHIPELAG Constan­tino grd. WT — Circulă svonul la Poartă că o escadră en­gleză va sosi peste 15 zile în Ar­hipelag. RACORDAREA CAILOR FE­RATE TURCO-BULGARE Const­attinopol, 30.—După­ in­­formațiuni, ’ autentice, știrea co­municată: ,/Je Biurouk Presei că un acord­­ a­r fi fost stabilit în­tre; Poartă și Bulgaria ori­ privire la racordarea căilor ferate Jn punc­tul Kumanovo este prem&Biră.1 ÎNMORMÂNTAREA PRINCIPE­LUI INSULEI SAMOS . Cflnslanlistopul. 30. — Inmor­­m­ânta­rea lui­­ Jyopassîs, prind?, pere insulei Sardas, asasinaț. de. n­. grec, a avut loc aci cu o mare pompă și onoruri.­Au asis­­tat reprezintan’ții suUani.Hîi, membrii guvernului și al cor­­pului diplom­Ue. LUPTELE IN MAROC Paris., 30. — Tellegrama din Oujda. — Di­umna luptei de la 9 Aprilie trupele franceze s'au înapoiat în tabăra de la Pritissa, luând pe morți și răn­iți. S’a­u­ găsit pe câmpul de luptă 190 de cadavre de marocani. Coloana Fernand din nod aprovizionată rămâne in regiunea Pritissa. UN NOU ZVON DESPRE GĂ­SIREA AUTORILOR FURTU­LUI „GIOCONDEr paris. 30. —Telegramă din Florența. Aici au fost­ arestați doi indivizi despre care se crede că sunt autorii furtului minu­natului tablou „Gioconda­“ (Mo­na Lisa). Se­ spune că acești doi hoți ar fi oferit tabloul mi­­limc­mihri american Pierpont Morgan. MANIFESTAȚIUNI IN FAVOA­REA EX-SULTANULUI ABDUL HAMID Constant înbpul 30.' Telegra­mă din Salonic : După termina­rea alegerilor, comunale un grup, numeros du manifestanți, s'a.n, dus fimintec -1 ibd*-Aliatird muie este u­n­ his' -Histul 'Min­a’i Abdul Hamid și s-a făcut o manifesta­­țiune de , simpatic. Ex-su­ltatiul, foarte mișcat de această mani­festație a­'aderenților săi, a.mul­țumit. .Poliția tinerilor turcii, geloasă de această manifestație favorit­­..•bilă­-vechile In­ fegini, a împrăș­tiat pe im­anifestanți. »UIM VERSUL» V ... .... * j . . RELUAREA LUCRULUI IN MI*­NELE DE CĂRBUNI DIN ANG­GLIA Londra. ■ 30. —­­ Turburările provocate de greviști 'in' regiu­nea minieră' U6~to~Lancashire, au încetat îndată , ce a sosit a­­colo arm­ata. Toți viu­u­itorii au­ reluat azi lucru­l'in. pe inc.­­ . De asemenea greva, a­ Urat. sfârșit și. du" regiunea spirn­ord din sudul provinciei Wales. ARESTAREA UNUI ȘEF SO­CIALIST DIN TURCIA Constantinopol, 30. — j Télé­­„grania:­­dn­ Salonic: Aref a fost­­• arest­at, șeful .'socialist ] Ban­­oheiv,$ bulgar, un ' dușiman de­clarat al tinerilor­­ turci. ■ ABSOLUTISMUL IN CROAȚIA Fi­um­e­ ..30?— Ziarul „Novo List“ află că guvernul abșolutist din Croația a hotărât să transfere rs­pe toți funcționarii de la căile ferate croații în Ungaria și, în lo­ba­ lor să aducă funcționari un­guri. Guvernul face aceasta spre a se asigura, îm­potriva unei e­­ventuale greve a impiegaților croați cari urăsc actualul regim absolutist. Budapesta. 30. "Guvernul ab­solutist 1 al . camimrulít­­regal Ciu­mi a. ordonat. 1 confiscarea ziarului . .Ji­­dapester : .Prefil­ c“ care a­­ publicat, critici violente contra, absolutismului­­in Croa­tia. DISPARIȚIA UNUI TABLOU DE MARE VALOARE Petersburg.. 30. Din­iUbsco­­va se tel­eg­rafiază că poliția fa­ce severe cercetări pentru des­­legarea misterului dispar Humei unui tablou de mare preț din mausouleul marelui-duce Ser­gius. Tabloul fusese dat de maes­trul curtef marelui-duce rus­ți­nut reparator. De atunci a dis­părut fără a i se mai putea dă de urmă. "ZVONUL DESPRE MOARTEA PAPEI Ticrlin, 30. — Ziarele ,de aici publică următorul comunicat :relații, la știrea, răspândită ori din Madrid despre nliumirea l­’apel : l­a muieritu­ra papală din Ma­d­­rid-se afla iui funcționar un tâ­­­­nar preot Italian, ai cărui pă­rinți locuiescț în Birma.­, Tatăl­­ luiîețrrni avrviU T ' murind' erî, cazul a fost ■­ telegrafia­ și fiului­­ său la­ Madrid. Telegra­ma, fiind desfăcuții la mimdatiH că­ a fost greșit , interpr­etatu și astfel s'a răspândit, zvonul des­pre moartea papei. I­nterpre; le­ceți greșită, s’a făcut din cauză, că. cuvântu­­­„lată“ era scris,In telegramă. ii papa.“ în. loc II.» „H • padre“.- • * • Mci săpături in Pompei Se știe ca în anul 79 t­. Cr . orașele Pompei, Herculanum­ și Stabia au­ fost acoperite de lavă, în urma erupției Vesuviului. Se mai știe că de un șir de ani se fac săpaturi la Pompei și că astfel s’a desgropat o bună parte din acest oraș. Acum în urmă s'a descope­rit un Pompei nebănuit, unde nu sunt evocate ca până acum numai imagini triste, ci garf e mai atrăgător și-ți dă o impresie neașteptată de calm și de frăgezime. . Așa e strada­­ Belșug uita, descoperită de curând, pe care o dăm azi. In ea se văd la dreapta case la cari s’a putut păstra în parte și balcoanel e. MILIOANELE PARTEA IV VI Aventurierul 54) BLESTEMATE Dacă. plecî însă din­ acea țară, trecutul e cu totul uitat.. Nu mă temeam de fostul tău băr­bat, dar acum avem de a juca eu un muribund... Trebuie deci să luăm o hotă­râre energică. •— joe ! Dacă , am fi numai doi! Dar­e Raymonde, care pic! nu știe încă bine ce e viața­ E Fernand, pe care ea îl iu­bește ! Și să-l primejduim pe amân­­doui ! Joe sfm­țea însă bine, că ea nu mai rezistă ca mai înainte. !a», ti­zi vom­ fiärasi Franța, mai înainte ca acuzarea aceasta stupidă să fie cunoscută. Vom pleca... vom pune mâna jin cele 300 de milioane... auzi tu!.... atâta trebue să prețuias­­că acea comoară. Pot să jur că banii ai noștri vor fi... Și, atunci!... atunci avem cu ce să luptăm... îmi bat joc de toa­te denunțările.... VII Lupta pentru milioane — Tată! A dispărut. Și cu un gest triumfător, Geor­ges de Bois­solier arăta spre o­­rizon­l unde nu se vedea nimic. — Vezi tată, te-am alarmat za­darnic. Robert dore­­. «melancolic din cap. — Te bucuri prea mult. De câte ori nu a părut că se depăr­tează de noi și a doua zi Vedeam la orizont iar fumul coșurilor acelui vas. Nu ai observat că am fost ur­măriți, mereu, la New-York, la San-Francisco­... Erau trei-patru indivizi, cari la San-Francisco veniseră chiar în hotelul în care trăsesem noi, mâncau la acelaș restaurant cu noi... -- De ce ar spiona însă ei pe două oameni, cari vin pentru prima oară în America? —De ce? Eu știu­i... Dar ai văzut ce fel de oameni sunt la San-Francisco!... Am vă­zut câțiva adevărați bandiți de mare se află în port!... Dacă ne-au spionat, dacă au aflat ceva, apoi vor și ei să va­ză unde mergem, știu ei bine că nu de simplă plăcere ia cineva un vas aproa­pe înarmat ca un vas de război, pentru a colinda pe Pacific... — Și crezi că acel vas!. — Cred... cine știe ce financiar i-a ajutat... —­ Va să zică ai pierdut toa­tă încrederea? Nu... nu... I* o bănuială 'S mea... Ce­­ vrei, tich'ț’v» oig are momentele lui de slăbiciune. —■ Ai încredere, tată, vom reuși. Se instalară apoi la pupa va­sului „Nevada“, unde însemnau observațiunile lor asupra pești­lor și plantelor marine. Așa, spuseseră ei, călătoria e­­ra o călătorie științifică... Echipajul nu era numeros. Căpitanul, mister Harry Carter se bucura la San Francisco de cea mai bună reputație. Era un om perfect cinstit și devotat. Când Georges dăduse ordin să se­ îndrepte vasul spre est,, pen­tru a­ se apropia de meridianul pe care se afla insula,­nu se mai vedea, nici un fum de vas la o­­rizont. A treia zi însă, fumul rea­păru. Căpitanul spuse și el că tre­bue să fie tot vasul ce-l văzuseră în zilele precedente. — Noi facem o călătorie știin­țifică, spunea căpitanul, dar va­sul acesta, misterios­ ce dram­ destinație are de se tot învârteș­te în jurul nostru? Tot echipajul era intrigat de prezența vasului cel­­ misterios. Trecuseră trei săptămâni ,și ce­le două vase navigau mereu spre est, puțin spre sud. In ziua, când Georges vorbea cu tatăl său cele de­ mai sus,­va­sul misterios, pe care noi îl­ cu­noaștem — era „Recordman dispăruse. *...". Căpitanul anunță: — 97­­ grade și 3 minute longi­tudine, 27 grade și 7 minute, la­titudine. Și ]j.e o b­urtă marină găsiră locul unde se aflau.­­ Sosiseră aproape de locul in­dicat. Căpitanul întrebă: — Mergem tot în această di­recție? Tatăl și fiul consultară carne­tele... Robert declară că regiunea a­­ceia era foarte interesantă ..și câm ar fi bine să se apropie­ de insu­­lele ce­ se vedeau spre orizont. — Hm­ spuse căpitanul. Greu lucru ,să ne apropiem... nu­ sunt insule adevărate... sunt stânci de madropure.­­ de mărgean... — Timpul e frumos, marea e liniștită, spuse Georges. . — Atunci, suntem la ordinele d-voastră. A doua zi, înainte de răsări­tul soarelui, Georges și tatăl său și­ scoborâră într’o șalupă con­dusă­ de patru­ marinari și se­duseră să exploreze stâncile.­In adevăr, era foarte greu să te apropii. Erau foarte­­ multe vârfuri de corale, care abia cși o soră la suprafață, și­ ele erau deci lui mare pericol pentru cine se aventura in preajma lor. • Ajunseră pe o mică insulă, al cărui vârf era cu totul golaș. Pe, m­arginele insulei se aflau îngrămădite nenumărate plante. Robert se prefăcu că începe să le studieze cu deamănuntul, pe canl­d Georges desciuse pe in. Hulit.­iíiíVgâ­nd spre interiorul ei.­­ Erau­ o mulțime de grote și in fiecare pătruns a < exvins, ex­plorându-le cu multă grijă. Nimic, nu găsi nimic.. A doua zi făcu o altă exploa­­tare. Tatăl său, ca și,în ziua întâi, rămăsese pe țărm cu cei patru ai urinari. Trecuseră vre-o 20 de­ minute, când tatăl auzi un strigăt: — Tată !.. tată ,­... • Robert se îndreptă­­ repede spre locul de unde venea vocea l­ui Georges. Marinarii nu mai puteau să-l vază, căci barca se afla într’un fel de­ scobitură a insulei, ce a­­scund­a vederea in interior. Georges se afla într’o grotă.­­­­ '.Privește tată. Dar Rob­ert nu tredea nimic la început, întunericul era prea mare. Încet cu încetul însă, văzu și el.. Erau numeroase butoiașe în­grămădite la un loc... Nu mai încăpea nici o îndoială că .,toa­te ficrie butoiașe era­u­ pline cu pia­ștri­ de aur și cu bucăți masive de aur, după, cum scrisese un­chiul contelui Aymar în notesul său. ... / Dar acum, începea­, adevărata greutate... Cum erau ei' să.Tran­sporte acea comoară' pe­ vapo­r, lira, peste putință ,ca­ ices,­tipui­spre­zece marinari să'nu vază ce au găsit. Poloboacele se găâââț­.'ca im., crustate în stâncă, erau lipita m­iere de altoie parcă cu­­ un fel de ciment, care se împietrise­ cu totul. Aceasta era opera lui­ Joe Spencer, care se temea ca va­lurile mărci să nu pătrundă până acolo și să risipească co­moara. Georges și Robert lucrară ore întregi, ca să poată să scoată un singur butoiaș. In sfârșit, spre seară se rein­­toarseră. . Trebuiau însă să vorbească cu­­ căpitanul vaporului,­ căci­­, altfel nu, se putea, *,v“ (Va urma).

Next