Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)
1912-06-01 / nr. 148
«Hifnért n'm citieri’ cu numărul SFIUA II-a SRPSH 2.To. 31. ■pentru a participa la tragerea premiilor dr la 5 Imun »I Mai 191?. Cr. ingei ßhristian Fost monitor al Clinicei Kecker din /'oris Boalv ale căilor urinare Boale de Femei 11 bis Bu Avardií! Carol, co! cu Siaune Consult, iri la 20 i. nl. 2092 " BioMIEM cum țin In dușumele frumos ' vopsițiî și eu luciu durabil să nutrebuințeze „SolidoFirea mai bună și durabila vopsea, eu luciu splendid. Usucă repede, mi lipsește și nu se pătează fie apa, deci SI BUHIOARA fabricatelor străîne. Depozit general : Cisar Sfisim © 1&€;B «LA ELEFANT" - STR. LIPSCANI 86 — (in fața gradinei Sf. C Gheorghe) —" BUCUREȘTI — UIT »ocrotitor FILGHER-OALATI fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIEIVA Roaie și Operațiuni de OCHI s'a stabilit în București K®. 18 Str. Co7tusi lo» 10 Consult. 2—5, Duminica 4 0—12 762 ...........................I "ii G A L A 'I' I BE. I. BAWim ísureat al facultaței de medicină din Monpellier Bile și operațiuni de gât, nas și urechi — Str. Hornulus. 1 — _____________________ 1597 Apele minerale de uude (Moldova) Expediază franco cu ramburs IOAN WFRNER ■ — farmacist — 1826 IAȘI Lßtis de SSájde 49 Isi 80 b. y, ladă 2450 Lacum 8ărat Hotelul și Restaurantul Popescu, deschis de la 1 Maiü—15 Septembrie. Posedă camere elegante și mai modeste și apartamente cu bucătării. Rog angajați camere înainte, fiind cereri multe. Hotelul e condus de subsemnatul proprietar. Nu fac parte din societatea cu pensiune. Portarul hotelului e permanent la gară Custixnă 1971 C. Popescu. Br. Anghelovici Medic Primar Se va stabili de la 1 Iunie a. c. la Govora (Vila Eftimiu). Consult, și carnete pentru băi de la 7—11 a. m. și 2—6 p. na. 2183 Jaluzele —M. I. CHIRESCU— Furnizorul Curiei Regale CALEA MOȘILOR No. 82 Execută comenzi și reparațiuni 1992 Eftin, Solid, Prompt „SYLVA“ ,Șos. Pantelimon 181 Telefon 2j93 Scaune de Lu:și Gfciiuite Ilf CLIMAWGRM Mobile de Binale, Uși, Ferestre, Parchete de Stejar, Mobile de Lemn. Lemne de foc, Scaune de grădină. 1098 Medic român la Karlsbad DR Grigore Brauer Sprudelstrasse Sehwedi sebes Hausi 37 Rennoita fabrică de C £ I>SmâîiniiâMMl iâ TjIâM 0M FRUCTE Smeură, Fragi, Vipie, Lămâie, Tranafiri etc. pentru LI KOMME BÂZOASE SUNT DIN Fabrica Ir. A. URBE AND > 093 BUCUREȘTI Str. Vaselor No. 49. 2093 £--- 1 —s Păalți-F iS Foraja pachetelor de 1691 SESSiV* SALÍPSBHU SE FâLȘIFîOl Gtefaji cuvântul SAMPURINA SOCIETATEA Sovera-Calimanesti Se aduce la cunoștința publicului suferind că în anul acesta vor funcționa și următoarele secțiuni noul, de mijloace vindecătoare : u cămin Ameștî în Institut de Fisioterapie sub Direcțiunea Domnului Dr. M. Ștefanescu-Zimoagă, din București, având, instalațiunile cele mai perfecționate pentru idroterapie, masaj sub duși, băi de lumină electrică, de vapori, de aer și princălzit și medicamentoase, băi de acid carbonic, băi de oxygen, aplicarea de nămol de mango, împachetări etc. Electricitate statică, galvanică, faradică, haute-frequence, diatemie, Roentgen, Vierzellenbach, etc. Cu rol de dietă și mese de regim specialisă Ș © ¥ CÎ,IA : O secțiune de Electro-Terapie sub Direcțiuna Domnului Dr. G. Severianu jun. din București, pentru Roentgen, hautefrequence, fricțiuni mercuriale electrice, Vier-zellenbach, galvanisare, faradare, etc. 8153 DIRECȚIUNEA îngrijirea gurei cu Odo este o binefacere. Putrezirea în gură, care distruge dinții încetul cu încetul este sigur înfrânată și după fiecare spălare cu Odol se răspăndește în totă gura o facere recreatoare. zsmarniamMammm» VINERI, 1 IUNIE lila. — a PADUCÍÜ Remediu absolut sigur contra păduchilor de Imn. Distrugă cu desăvârșire, chiar de la prima întrebuințare, făcând imposibilă apariția lor din nou.—Prețul unui flacon Leu 1.25. iardhaeul Remediu absolut sigur contra gândacilor de tot felul negri și roșii. Prețul unei cutii 1 leu. Depozit general NUMAI în Drogheria I. titanian, in fața Grădinei și Bisericei ti ft. Gheorghe. Telejen 30/44, 1113. Observați bine accest semn ccctcicteristic al veritabilului .Franci: Admis la Cafea.. fleriti-Var de imnlituiinz si bncălcș Te ascitiv. ca. să, se uite bine* lu moriscă. rm im 98124.009 11 AbsolvBit paliteebnica perfect comptabil, bilanțier cu multă experiență, prima referințe, caută ocupație ca SEP COUPTABIL sau ADMINISTRATORt la întreprindere industrială sau agricolă. Oferte sub «A. B. 84», la ziar. 2188 Ministerul Instrucției și Cultelor Direcția Contabilității PUBLIGAȚIUNE Se aduce la cuuridștiinți celor internați că Ministerua dorind a "construi un local al liceului „Mihai Viteazul“ din București are nevoie de uxi teren în suprafața de: 7000 m. p. situat în j partea de Est a orașului limitat de Străzile Următoare: Calea Călărașilor, str. Mântuleasa, Calea Moșilor, str. Călușeilor, str. Horei, str. Lirei, str.Mătăsari, str. Gândacilor, str. Cireșului și str. Popa Nan; se va da însă preferință terenurilor, care vor avea fațada pe bulevardele Pake Protopoppescu și Ferdinand. Proprietarul sau grupul de proprietari amatori de a vinde Ministerului terenurile lor în suprafața sus menționată vor înainta ofertele lor închise, direcțiunii contabilității din Minister însoțite de planuri exacte cel mai târziu până în 15 Iunie a. c .în toate zilele de lucru între orele zi ,și luni, până la 1 a. m. In oferte se vor menționa prețul ce să cere de m. p. sau în total precum și strada unde se află situat terenul. No. 33.973. , 2130 Or.lean Caline Medic Român, Vila Westend MAHIENBAD (Boemii*) Poiana lupului se închiria Villa Dickin a se adresa la d. Abels, Banca de Credit Român, str. Doamnei, 12. 2173 Singura mașina căreia agricultorul îi poate încredința în toata liniștea recolta, este SECERATOAREA DE OȚEL, cu și fără aparatul de legat snop GORMICK Model peru acțional 1912 (roate de sprijin la proțap pentru ușurarea vilelor) Unica mașină care continuă a fi preferată de cunoscători, coresunde tuturor cerințelor și seceră recoltelor în orice stare s-ar afla. Construcțiunea simplă permite să fie condusă, de orice muncitor agricol, 10—12 pogoane pe zi secerate și legate în mod ireproșabil. Soliditate extremă. Singurul sistem adoptat de Domeniul Coroanei. Fermele mocii, Școlile de Agricultură și de toți agricultorii de frunte, precum de imensa majoritate a țăranilor care seceră cu mașina. Peste 25.000 vândute în țară. Catalogul se trimete să cerere gratis si franco. SINGURUL AGENT DEPOZITAR W . SIMMOB FURNIZORUL CURTEI REGALE București, Str. Smârdan 20.-BRAILA-CRAIOVA-BOTOȘANI. 2144 însemnătate bugetului serviciului sanitar, dacă e vorba să i se ceară să-și îndeplinească datoria. D. profesor dr. Sion vorbind în aceeași chestiune, arată că cele mai multe dispozițiuni ale legii sanitare nu se respectă. Cu toate prevederile articolului 80, numeroși medici își fac cunoscute sistemele miraculoase de vindecare, afișându-se prin anunțuri strigătoare, cari mucadrează cu demnitatea breslei. In ce privește chestiunea primire în spital a străinilor, fără să fie obligați să plătească ceva, vorbitorul e de părere că în principiu, înaintea suferințiî și a morții nu încap deosebiri de naționalitate. S’ar putea totuși discuta asupra primirei bolnavilor străini în spitalele noastre, niciodată însă atunci când e vorbe de vre-un caz de boală infecțioasă. In altă ordine de idei alăturată, d. prof. dr. Sion arată că d-rul Slătineanu, inspector sanitar, deși suprimat, continuă să funcționeze, și cere îndepărtarea sa din direcțiunea semețului sanitar. După ce se mai ocupă de o serie de chestiuni profesionale și arată lipsurile și măsurile ce se impun, d. prof. dr. Sion încheo arătând că se simte absolută nevoe ca cei puși să veghieze la bunul mers al vieței noastre sociale să ia cât mai curând măsuri de îndreptare. D. dr. Stavrescu-Galati, referirndu-se la vederile exprimate de d. dr. Negrescu asupra agenților sanitari in raportul său, le găsește întemeiare. Ar trebui să i se lase medicului mai multă libertate, pentru cuvântul că și răspunderea sa e foarte mare. D. dr. Machelarie explică rolul de căpetenie pe care-l au agenții sanitari și ajutorul prețios pe care ei îl dau medicilor în combaterea epidemiilor. D. dr. Stoenescu-Constantin vorbește în acelaș sens și se ridică împotriva afirmării că agenții sanitari sunt o plagă. D-sa e de părere că pentru agenții sanitari ar trebui să se facă cel puțin atât cât a făcut, pentru jandarmii rurali, să li se dea casă’și să li se asigure o stare mai bună, întrucât s’au dovedit ca niște elemente de cel mai mare folos în viața sanitară a populației rurale. Dacă guvernele se îngrijesc de buna stare a muncitorimii, ele trebue să se îngrijească și de sănătatea țărănimii, deci de soarta agenților sanitari. D. dr. Papagoga apără cu multă căldură pe agenții sanitari, a căror suferință, spune d-sa, s-a mișcat. Fac o propunere excentrică, spune d-sa, și anume ca din sporul de 50 lei ce s’a făcut salariului medicilor, direcțiunea sanitară să ne oprească câte 20 lei fiecăruia, și să se dea agenților sanitari a căror leafă e din cale afară de mică și de neîndestulătoare pentru nevoile lor. Cuvântarea d-lu. dr. Tatușescu, sub-directorea serviciului sanitar D. dr. Tatușescu, sub-directorul serviciului sanitar, referindu-se la vederile exprimate de cuvântătorii de mai înainte asupra agenților sanitari, recunoaște că o îmbunătățire a soartei acestora se impune. Bugetul direcțiunii serviciului sanitar însă e în strânsă legătură cu bugetul general al Statului, și prin urmare nu se poate cere să se facă deodată mai mult decât, e cu putință. Vorbind de înființarea depozitului de medicamente, chestiune pe care vorbitorii precedenți au atins-o, d. dr. Tatușescu arată că el a adus o economie de peste 600 mii lei anual. In ce privește unele acuzații aduse administrației financiare făcute de medici în spitale, 4. dr. Tatușescu spune că aceste acuzații, formulate de d. dr. Negresei sunt neexacte, aproape ca și toate acuzațiile aduse legii sanitare. Cea mai mare parte din criticile formulate ar putea fi adresate cel puțin ministrului de finanțe, ca unuia care are puterea de a dispune alocarea sumelor necesare pentru sporurile cerute de corpul medical, însă nici lui nu i se pot aduce acuzări, deoarece s’a făcut tot ce a îngăduit bugetul Statului. O chestiune pe care trebue s’o atinge aceea a confundării care adeseori se face intre leafă și demnitate. Doresc ca medicii să nu confunde aceste două noțiuni. Răspunzând obiecțiunilor formulate de d. dr. Sion, d. dr. Tatușescu se declară gata să ia direcțiunea mișcării pentru înființarea „Sindicatului medical“. Acest sindicat va fi singura instanță care va apăra demnitatea medicului și care îl va pune la adăpost de o sumedenie de amaturi pe cari le îndură azi și de care nimeni și nimic nu-1 apără. D. dr. Tatușescu e și d-sa împotriva reclamei zgomotoase pe care și-o fac unii medici. In ce privește chestiunea gratuității izolării celor atinși de boale infecțioase, nu aprobă vederile exprimate de d. dr. Sion, înainte de a face operă de igienă internațională, mai ales atunci când n’ai la dispopozite fonduri enorme, ești dator să faci operă de igienă națională. Un vorbitor a spus că de la ministerul de industrie s’a făcut, cunoscut că medicii nu se pot amesteca în fabrici. Să se știa însă că adevărul e altfel: medicii au tot dreptul să intervină în cazurile de boală, ale lucrătorilor. D. dr. Tulbure spune că e o neexactitate afirmarea că la modificarea făcută în Aprilie legii sanitare n’a fost nimeni care s'o sprijine. D. dr. Boiescu mulțumește d-lui dr. Tatușescu, sub-directorul serviciului sanitar, pentru demnitatea și imparțialitatea cu care a luat parte la discuțiunea rapoartelor citate. D. dr. Mețulescu, care era a trimis o depeșe insultătoare la adresa asociației, depeșe care după cum am arătat a produs o vie indignare între membrii asociației cari au cerut excluderea d-sale, venit în Capitală, cere cuvântul In chestie personala socotindu-se insultat de aprecierile ce s’au făcut asupra d-sale. D. Mețulescu spune că n'a voit să insulte pe, nimeni prin cuvintele din telegrama trimisă, și că aceste cuvinte n’au fost înțelese.. Ședința se ridică la ora 7. Azi, la ora 9 dim., congresiștii se întrunesc în localul asociației de unde vor merge să viziteze „Loc. de Salvare“, „Institutul vaccinogen“ și „Prima colonie agricolă înființată cu cerșetori". După amiază, la ora 2, ședință, Mihail Negru. Universul — UN PROVINCIE — * BAZA..—Proces.—Astăzi, urmând să se judece procesul de abuz de putere și violare de domiciliu, intentat de d. N. Sarára din str. Nifon contra comisarului Adr. Fotescu din orașul nostru, tribunalul după ce a ascultat pe martorii propuși de reclamant, și-a declinat competența, trimițând afacerea înaintea Curței de apel din București, intrucât numitul comisar a lucrat în calitate de ofițer al poliției judiciare. Rănire.Cizmarul Ion D. Ștefănescu a rănit cu un cuțit la mâna dreaptă pe Ștefan Tănăsescu din str. Târgului. Agresorul a fost arestat. CALARAȘI.—Ucis de trăznet.— Constantin Bratosin, din cătunul brătianu, corn. lazu, aflându-se astăzi după amiază la câmp în timpul unei ploi torențiale, a fost trăznit, rămânând mort pe loc.. Cadavru, pescuit. — În dreptul corn. Făcaeni, s’a pescuit astăzi pe apa Borcea, cadavrul unui necunoscut îmbrăcat țărănește. Se fac cercetări pentru stabilirea identitate! cadavrului.' Concert. — Sâmbătă, 2 iunie , la 9 seara, baritonul N.Vulpescu va da în sala parcului comunal un concert oral cu concursul tenorului C. Iordăneanu. GIURGIU. — Bătaia gravă din Vida. — De mai mult timp între țiganul Gheorghe Vișan din Vida, acest județ, și locuitorii Stancu Angliei, ora veche, ceartă. Eri, isbucnind din nou o ceartă violentă între c.î, țiganul a dat câteva lovituri de cuțit lui Stancu. Țiganul a fost arestat. Un copil înecat la Băneasa, — Copilul Niculae Badea Burcea, din Băneasa, de 10..ani, scăldându-se în balta Cacova și dând peste o groapă, s’a înecat. De la cercul comercial.,— Membrii cercului comercial din localitate s’au întrunit în adunare generală la, sediul de la hotelul Daia. S’a ales un nou consiliu de administrație compus din d-uiî : M. Manolescu, președinte; T. Bădoi Popescu și Vasile Ghenu, vicepreședinți; T. Negreanu, loan I. Semedrea și Petre P. Georgescu, supleanți: Gh. Zaharia, Stancu G. Boriei și Preda Anastasescu, censort; Mihnea Iliescu, casier; Șerban Singureanu, secretar, iar ca membri d-nni: C. Carnabatu, Andrei Sebastian, M. Stănculescu, Grigore Marinescu, Iordan Ionescu, Ilie Popescu, Petre Gh. Stoenescu, V. Gurguloț, Mincu Voiculescu, Nicolae Rădulescu, Ilie Hristescu, Ilarian M. Stănică, Stelian Motroc și N. Tănăsescu. TULCEA.—încercări dor, scoaterea, remorcherului Kri J, — Azi a sosit aci o șalupă militară cu un scafandrier militar spre a face sondagîi ,în sensul de a se ști dacă va fi posibilă scoaterea remorcherului „Ferdinando“, înecat în noaptea de 8 spre 9 Mai, în urma unei ciocniri. Scafandrierul s’a scoborât în mai multe rânduri azi în locul unde se găsește remorcherul înecat. Asemenea încercări se vor face și mâine în asistența d-lui Pandele Condeescu, căpitanul portului. Sunt speranțe că vasul va putea fi scos la suprafață. URZICENI.—Bal cu tombolă. — In ziua de 3 Iunie a. c. se va da în localul școalei din Urzicenî un bal cu tombolă în folosul coloniilor școlare din Ialomița. Escursiune. — învățătorii din cercurile culturale Urziceni, Grindașî și Armășeștî în ziua de 27 Mai au făcut o escursiune la școala de agricultură de la Armășeștî. m HMMUt ȘI COMUCIAL din țara și din streinitate EFECTE mMBA din HOHJJMȘTS împrumuturi de stat București, 30 Main Renta amort. 5 °/6 din ana: 1894 interna . . .102.50-102.15 1903 de 185 milioane . 101—102.15 Rentă amort. 4% din anii: Interne 32V» mill. . 94.50—94.30 1880 de 50 milioane 94.75—94.50 1890 de 274 milioane . 96*/s—961/* 1891 de 45 milioane 94.60—94.40 1894 de 120 milioane .94.00—94.400 1896 de 90 milioane 92.70—92.501 1898 de 100 milioane . 92.70—92.50 1005 ser. A.B. 100 mii. 93.92.61/ 1905 convertită . . 92.85 inch 1903 de 120 milioane 93.— inch. 1910 de 120 milioane 93.15—93.— 1910 păduri .... 94.—93.75 OBLIG. JUD. SI COMUNALE 5 °/o Cred. jud. com. 103.50—103.25 Phala Idem .... 98—97.90 IV*"/# Oblig.Cred. viticol 97—96.50 4 °/o Corn. Bucur. 1898 . 961/«—96 4 °/o Corn. Bucur. 1903 91*/«—91.50 4 °/u Gorn. Bucur. .1906 913/«—91.50 4 °/o Corn. Bucur. 1910 93.1/4—OS1,» 5 °/o Corn. Bucur. . 101.40—101.205—76 Com.Craiova 1906 07V?—97.— 517» Com. Craiova 1910 671/a—07 5 °/i Corn. Ploești 1908 100—991, 5 °/o C. Ploești 1910 . 100—99.50 4 °/o Com. Iași 1906 . 94—93*/« 4 °/o Corn. Iași 1900 . . 95—94*/« 4 °/o Com. Buzau . . 90‘/a—98V« ÎMPRUMUTURI de societăți 5vfo Scris fone. Jur. 102.50—102.40 ,4%/o Idem .... 93.50—93.255"/o Urb. Bucur. . . 16VU—1013/« 60/.. Urb. Iași . . . 99.95 inch. 5% Bon Casa Aur. 102.95-102.805 °/c Locuințe eftine . . 991/«—995 °/n Camera com.Bucur. 100—99.755 °/b Buzău-Nehoiaș. ..960s—951/s. ACȚIUNI Banca Náfiohala . 5550—5540 Banca Agricolă . . 657ȚȚ inch. Casa Rurală . . . 1470—1460 Banca Rnia Lted . 254—252 Banca Scont Bucur. . 543—541 Marinorosch Blank Co. 942—940 Banca de credit român . 927—924 Banca pop. „Pitești“ . 245—240 Banca Gen. Română . 2275—2270 Banca Românească . 811 înech. Idem acțiuni nominal. . 790—785 Banca Ilfov ... . 550—548 Banca „Fortuna“ . . 232 incn. Banca Uniunei corn. . . —.— Soc. „Dacia-România“ 1584 inc. Soc. „Naționala“. . . 1386 înch. Societ. „Generala“ . 1390—1387 Societatea „Speranța“ 740—720 Soc. Govora-Călini. . 151—145 Loc. „Sinaia“ . . . 560—558 SCHIMB Londra cek . . . 25.40—25.321/» Paris cek „ . 100.62Vs—100.32V; Berlin eek . . 124.10—123.70 Viena cek .... 105.15—104.85 Belgia cek . . 120.02’/-—09.72’/= MONETE Napoleon..................... 20.20—20.10 Marca ..... . ——.— Coroana austriacă . . 105l/a—105 Rubla hârtie .... 2.69—2.68 SCONTURI SI AVANSURI Banca Națională, scont . . 5 °/oidem avansa depuneri , CU« Casa depuneri, av. pe dep. 41/* Budapesta, 29 Maiu Grâu prod. Oct. . 23.94 urc. 0.08 Secară prod. Oct. . 19.87 „ 0.02 Ovăz pred. Oct. . 19.12 scăd. 0.02 Porumb pr. Iulie . 18.29 „ 0.10 Berlin, 29 Maiu Grâu pred. Iulie . 28.29 scăd. 0.03 Grâu pred. Sept. . 27.84 „ 0.05 Secară pred. Iulie 23.90 „ 0.10 Secară pred. Sept. 24.02 „ 0.07 BURSISM MINI TARA Brăila, 29 Maiu Grâu 80-81 kgr. 1 °/« c. str. 20.80 Grâu 78—79 kgr. 4 °/o c. str. 20.— Grâu 75—76 kgr. 5“/o c. str. .18.60 Porumb 13.90 Orz 15.80 Ovăzi 14.80 Secară 15.20 Fasole 1 %—.— Constanța,. 29 Haiti Grâu 80—81 kgr. 1% c. str. — .— Grâu 78—79 kgr. 4*/# c. str. —.— Grâu 75—76 kgr. 5"/orz str." —.— Porumb . . . . . .— Orz —.— Ovăz.........................................—.— Secară .... .. . —.— Fasole.....................................—.— Prețul oficial al cerealelor la Brăila pe ziua de 30 Maiu 1912. Grâu (78 kg. la hl.) 2 la sută c. str. 20.40. Grâu (77 kg. la hl.) 3 la sută 20.20. Grâu (78 kg. la hl.) 2 la suta c. str. 20 lei. Grâu bun curat roșu (80 kg. la hl.) 1 la sută c. str. 21 lei. Grâu bun curat galben (80 kg. la hl.) 1 la sută c. str. 20.75. Grâu amestecat (75 kg., la hl.) 10 la sută c. str. 18.80. Secară la calitate (74 kg. la hl.) 16.40. Secară a II-a calitate (72 kg. la hl.) 16.10. Orz de toamnă (64 kg. la hl.) 16.80. Orz de primăvară (60 kg. la hl.) 16.40. Ovăz (45 kg. la hl.) 17.60. Porumb galben gros (77 kg. la hl.) 14.10. Porumb einquantin (80 kg. la hl.) 15.70. Porumb colorat (78 kg. la hl.) 14.45. Porumb comun (74 kg. la hl.) 13.70. Meiii 12.80. Fasole 25 lei. Prețurile sunt cele plătite în Bursa Brăila. BTORELIE STUÄINUL COTA EFECTELOR ROMANE Berlin, 29 Haiti Rentă oui ort. 5 ° ie din anii: 1903 de 180 milioane . . 101.— Rentă amort 4n/o din anii: 1889 de 50 milioane . ..— 1890 de 274 milioane . . 95 — 1891 de 45 milioane . ..— 1894 de 120 milioane . ..— 1896 de. 90 »milioane . . 91.40 1898 de 180 milioane . ..—. 190.5 convertită .... 92.75 1905 seria A. B. 100 mii. ----------1890 de 70 milioane . . 91.40 1910 de 128 milioane . 91.40 Obligațiuni comunale Mia Cor. Bucur, din 1888 . 97.60 4t/a °/o Corn. Bucur, din 1905 95.50 Paris, 29 Maia Renta română . . . . 97.10 Idem convertită 4 °/o . . . 92.— Noul împr. rom. conv. 1905 92.25 Renta rom. de 4ü/o din 1910 92.50 CEREALE Eminim mmmms TDA1R PREȚURILE SUNT DAIG IN LEI PE SUTA DE KILOGRAME Chicago, 29 Maiu Grâu pred. Iulie . 20.70 scăd. 0.12 Grâu pred. Sept. 20.01 — — Grâu pred. Dec. 20.13-------— Porumb pr. Iulie 14.01 scad. 0.02 Porumb pred. Sept. 13.75 „ 0.02 Porumb pred. Dec. 13.78 „ 0.04 New-York, 29 Main Grâu disponibil . 22.74 scăd. 0.19 Grâu pred. Iulie . 21.75 „ 0.07 Grâu pred. Sept. 20.97 „ 0.04 Porumb pred. Dec. 21.01 — —.— Grâu pred. Iulie . 15.66 scăd. 0.23 Liverpool. 29 Main Grâu Iulie . 21.49 scăd. 0.04 Grâu pred. Oct. . 20.89 urc. 0.04 Porumb pred. Iulie 14.59 „ 0.04 Porumb pr. Sept. 14.— scăd.0.09 Paris, 29 Maiu Grâu Iulie-August 28.80 Urc. 0.20 Grâu Sept.-Dec. . 26.25 „ 0.05 Făină Iulie-August 38.90 „ 0.35 Făină Sept.-Dec. . 34.25 „ 0.05 Ulei Iunie . . . 75.25 scăd. 0.50 Ulei Iulie . . . 75.75 „ 0.25 Ulei Iulie-August . 76.— „ 0.25 Ulei. Sept.-Deceni. . 77.25 . 0.25 Anvers, 29 Main Porumb inferior disponibil 202/s Porumb superior disponibil . 23"h Grâu inferior Iunie-Iulie . 202/s Grâu superior Iunie-Iulie . 22.— Porumb inferior disponibil 17V* Porumb superior disponibil 175/s Poumb inferior Iunie Iulie 15’/$ Porumb superior Iunie-Iulie 15*/s Modificația replans burselor Am anunțat că comitetul bursei din București a propus diferite modificări de adus regulamentului interior al bursei și ministerul de industrie, a aprobat aceste modificări. Iatâ modificările făcute : . Art. 4.—Fiecare din membri, comitelului bursei v#i primi un jeton de prezenta de 20 lei pentru fiecare ședință de comitet la care va lua parte Membrul din comitet care participă la întocmirea cotei va primi asemenea un jeton de prezentă, de 15 lei pentru fiecare ședință. Art. 5.-—Bursa din București este deschisă în toate zilele de hienit de la orele 9—10 dimineața pentru operațiuni de cereale și mărfuri de tot totul, și dela orele 11—12 dimineața, pentru operațiuni de schimb și efecte. Bursa de efecte și aefunii este deschisă în toate zilele de lucru și dela orele 4 jum. până la 5 d. a. In acest timp se stabilesc toate cursurile cu cari s’au încheiat efectele și acțiunile după bursa de dimineață. Aceste cursuri se înregistrează și se publică intr’o cotă deosebită ca formă și culoare de cota oficială a cursurilor de dimineață; această cotă va fi infitnțata: „Cota la sfârșitul zilei de...“ Mijlocitorii oficiali sunt datori să prezinte comisiunii prevăzute de art. 40 de mai jos toate operațiunile făcute prin mijlocirea lor după bursa de dimineață, spre a fi înregistrate în cota de la sfârșitul zilei. Deschiderea și închiderea bursei se anunță prin sunare de clopot. Art. 0. -Mijlocitorii oficiali pentru operațiunile încheiate prin intermediul lor au dreptul la un curtaj stabilit astfel: Pentru efecte: un Ieh la mia de lei la operațiunile efectuate după ordinul autorităților publice; Jumătate la mie dela membrii corporațiunii bursei sau de la particulari pentru vânzările sau cumpărările făcute de sindicul bursei diriră ordinul autorităților publice. Un sfert la mic de la fiecare din parfi când ordinul este dat de bănci, case de schimb, societăți sau particulari. fa 0 bani de bucată pentru acțiunile societăților, când valoarea efectivă a unei acțiuni este de 500 lei sau mai puțin. 75 bani de bucată când valoarea efectivă a acțiunii este până la 750 lei inclusiv și Un leu la mie când valoarea efectivă a acțiunii este mai mare de 750 lei. In acest din urmă caz, maximum curtajului nu poate trece de în lei o bucată. Pentru schimb și remise se plătește curtaj un sfert la mie. Pentru cereale și mărfuri de orie«, fei jumătate la sută. , Minimum curtajului este de un leu. La art. 10 se mai adaugă aliniatul următor: Mijlocitorii oficiali cari vor bonifica remizierilor un procent mai mare decât cel stabilit mai sus, sunt pasibil! de penalitățile prescrise de art. 10 din legea burselor de comerț. Art. 41 .In cota de schimb și efecte, precum și în cea de cereale și mărfuri, se înscriu operațiunile ce s’au încheiat în bursă și cari reprezintă: pentru efecte publice și pentru acțiuni o valoare nominală de cel puțin 10.000 lei; pentru schimb și remi ze o valoare de cel puțin 50.000 lei; pentru mărfuri o valoare efectivă de cel puțin 1000 lei, iar pentru cereale o cantitate de cel puțin 10 tone. Art. 40.—Taxa timbrului de bursă este proporțională cu valoarea efectivă a negocierii, socotindu-se 5 bani la mia de leî pentru efecte, acțiuni, obligațiuni, etc.; 10 bani la mia de leî pentru cereale și mărfuri, și un ban la mia de leî pentru schimb și remize. Timbrul se plătește de cumpărător. Citiți, azi, Joi VESELIA* Puterea iubire! Vidia și Marguerita — Dar ne vom revedea pe curând și sper că totul se va aranja. Să știi, vizita aceasta să nu o pui la socoteală. Ai Marguerita! Marguerita nu mai aștepta Invitarea ca eși pe ușă, fără să se mai uite la Frevense, dar cinsti pe Binos cu un binevoitor surâs, care făcu pe pictorul-polițist, să fie foarte mândru. Notarul scoborâse repede scarn. Freneuse conduse pe tată și pe fiică jrână la scară, opri pe Biuos și a-l conduce mai departe și se întoarse tn atelier. — El, de Drugeon, începu Paulet, care • luase pe notar de braț, să-mi arăți și mie testamentul. Știu că mă speriaseși. Credeam că voiu pierde moștenirea la care eu am atâta drept. — Te rog să crezu că eu am făcut tot ceea ce am putut și dacă ar fi depins numai de mine, nu ar fi fost desmoștenit de această măreață avere. — Da, da știu, dar nu face nimic. — Cum așa! — D-ta mi-ai spus o veste urâtă, eu îți pot spune una bună. Testamentul fratelui meu nu face nici cinci parale. — Mă iartă, e întocmit după toate regulele, nu î lipsește nimic. — Nu i-o lipsi, dar e caduc, spuse d. Paulett aducându-și aminte de termenul întrebuințat de Blanchelaine. — Caduci ‘Știi ce înseamnă aceasta? — însemnează că Bianca Astrodi, moștenitoarea universală, murind înaintea fratelui meu cu o zi, nu putea să-i fie moștenitoare. i — Ai dovada decesului? — O voiti avea mâine. Notarul clătina din cap, nu părea convins. Ai să vezi actul de deces al Bianchei. — Da, dar nu Bianca e moștenitoarea universală, ci ea, și cu o soră a ei, numită Itta, amândouă fiice naturale ale d-lui Francis. Boyer. Dacă a murit una, rămâne, cealaltă, afară dacă nu vor fi murit amândouă. — Dumnezeule! atunci totul e pierdut... Piatrăește, o văzut adineaurî... oh! mizerabila. Marguerita auzise totul. — Ab! se gândi ea, ,va să zică: eu ași pierde ’ îndoit Și un bărbat și o avere... Mizerabila italianca mătură VIII Speranța e dulce La Paris, oamenii săraci locuiesc în mare parte în cartierele excentrice, afară din limitele barierelor, acolo unde viața e mai puțin scumpă. Când săracii părăsesc această lume sunt îngropați dincolo de fortificații. Cimitirele mari din oraș sunt pentru bogați, căci numai ei pot să cumpere terenuri pe veci. S’a reservat un colț pentru groapa comuna; asta e la fel cum dai voie celor săraci să se plimbe și ei pe marile bulevarde. Majoritatea morților sunt trimeși, insă la cele două cimitire suburbane Saint-Quen și Ivry. In sate, pământul de odihnă e al tuturor; țăranul doarme somnul de veci alături de stăpânul unui castel. Deosebirile sociale cad în fața groapei. La Paris, orașul unde domnește egalitatea, numai celor bogați le a dat voie să-și lase oasele în oraș. Poporul a protestat, dând diferite nume ciudate cimitirilor îndepărtate in cari sunt aruncați cei săraci. Cimitirului din Saint-Quen et îi zice „Cayene“, iar cimitirului din Ivry „Câmpul napilor“. Ivry e sinistru, acolo sunt îngropați cei ghilotinați. Saint-Quen e numai trist. Pére-Lachaise, Montmartre și Mont-Parnasse att fiecare caracterul lor. Pe drumul ce duce spre Saint- Quen, a doua zi după vizita pe care d. Paulet și fiica sa o făcuseră la atelier, mergeau cu trăsura Paul Freneuse și Pia Astrodi. Binos se afla pe capră și vorbea cu birjarul. Freneuse s’ar fi lipsit de tovarășul său, a cărui mâncărime de vorbă era, teribilă, dar Binos asistase la înmormântarea Blanchei și fără ei, Freneuse nu ar mai fi găsit locul unde se repauza victima din omnibuz. Ar fi trebuit să ceară informații de la intendentul cimitirului. Era deci mai simplu să ia și pe Binos, după ce-l pusese să jure că are să respecte durerea Piei și mai cu seamă să nu spună că Bianca murise asasinată. După plecarea bruscă a frumoasei Marguerita cei două artiști avuseseră împreună o convorbire furtunoasă. Freneuse imputase lui Binos că anunțase Piei în mod brutal moartea surorei ei. Binos începuse să râdă de Freneuse că dă importanță unei fetișcane, care nici servitoare nu ar fi putut să fie d rep Paulet. Freneuse se supărase rău și-i spuse să nu se mai amestece , în afaceri cari nu-l privesc și mai cu seamă, să nu-i mai vorbească de asasinarea Blanchei Astrodi. Binos putea să se tie de cuvânt și să tacă, mai cu seamă că celebrul Piedouche îi recomandase acest lucru. A doua zi, Freneuse se duse la Pia, în mica ei cameră. Biata fată îngălbeni când îl văzu. Era aproape să cază dacă el nu o sprijinea. Freneuse îî spuse că a venit să o însoțească la cimitir, să pună flori pe mormântul Blanchei. El nu făcu nici o aluzie la vizita d-lui Faulet și la ciudata purtare a fiicei lui, care se purtase în atelier ca o stăpână. Nu-î vorbi nici de crimă. La ce bun să mai ațâțe durerea!... De altfel Freneuse nu credea că e la mijloc o crimă. Pia își veni repede în fire. Spre marea surprindere a artistului, ezită mai întâi să meargă cu el. . ~ -In sfârșit după multe rugăminți, ea primi. Călătoria fusese tăcută, până în momentul când trăsura se opri în piața Pigalle, la ușa casei lui Freneuse. Acolo Freneuse se dete jos pentru a chema pe Binos care II aștepta la e o cafenea. Pia atunci murmură . Nu, nu mai merg. Artistul ghici că ea se jurase să nu mai intre în atelierul la care d-ra Paulet era să mai vină. Exclamarea Piei puse pe Freneuse pe gânduri. Sosiră la cimitir tăcuți. Binos sări jos și le deschise ușa trăsurei. Pia evită de a se sprijini de brațul acestuia și Freneuse nu se miră de loc de repugnanta ce ea avea pentru pictorul cel caraghios, care cu o zi înainte nu mai voia să știe decât de Marguerita. _____ 4 * ~~ ~ (Va Turma) 41)