Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)

1912-06-25 / nr. 172

& l>ani in Romănia.—i­n nani in străinătate ! vuumin m kwim wmbfenvibhnu NUMĂR IN 6 PAGINI Războiul IT­A­LO-TURC D­UPĂ LI7JPTA. UJE LA SJEMLA : TUrci morți pe câmpul de luptă Calendar pe aouH9i 2 Ortodox Duminică, 24 iunie. — (1) Nașterea Sf. loan Botezătorul. ^ Catolic Duminică, 7 Iulie. — Wilibald. Ransatul em­paInî F1 QQ* 9Y­T1 Ctil S.stil Răsăritul’soarelu! 4.39; apusul 8.00 | Străinătatea...........................20/5# .Universul“ IDE URMĂTOARELE Lilin TELEFONICE Administrația • • ■ ■­Redacția •«««»* . «­«a . 1*83 Importanta ședință a consiliului comunal o­ Capitale. «etaitatul subscripțiunei publice pentru împrumutul de 30 milioane.— No­iile lucruri edilitare de executat in cursul anului.—Amenda aplicată societății de tramvaie.— Activitatea comisiunei financiare Consiliul comunal nl a întru­nit ori, înainte de amiazi în șe­dință extraordinară, sub prezi­denția d-lui primar D. Do­­prescu. Rezultatul subscripției pentru împrumutul de 30 milioane înainte de a se intra în ordi­nea de zi, se comunică membri­lor consiliului rezultatul sub­­scripțiunei publice deschise pen­tru acoperirea noului împru­mut comunal de 30 milioane lei. Rezultatul acestei subscripțiuni făcute în zilele de 20 și 21 Iunie crt., e pe deplin satisfăcător, în­­trecând cu mult prevederea re­alizării lui. Suma subscrisă e de 78.015.800 lei. Și sunt încă în provincie câteva bănci, cari nu au comunicat până acum sumele subscrise. Lucrările de executat la cursul anului Intrându-se apoi în ordinea de zi, se aprobă repartiția chel­­tuelilor ce urmează a se face a­­nul acesta din împrumutul de 80 milioane lei, pentru cheltueli de emisiune 250 mii lei, inclusiv comisionul de 150 mii lei ce se va da băncilor, prin cari s’a fă­cut subscripțiunea împrumutu­lui; pentru continuarea lucrări­­lor de canaluri colectoare și ca­­naluri de scurgeri lei 1.430.000 lei; pentru reconstruiri, tran­sformări și captări la filtrele Arcuda 100.000 lei; pentru orice fel de îmbunătățiri, înfrumuse­țări și deschideri de piețe publi­ce destinate a da o mai mare desvoltare vieței In Capitală 500.000 lei; pentru completarea instalațiunilor de forță motrice, necesară diferitelor servicii co­munale și pentru extinderea ilu­minatului public 430.000 lei; pentru construire de școale și transformări pentru crematorii, pentru construiri de hale, com­pletări și transformări 500.000 lei; pentru completarea con­­strucțiunilor și instalațiunilor Abatorului comunal 690.000 lei; pentru înființarea parcului He­­restrau și amenajeri de par­curi, sere și grădini 620.000 lei; pentru pavagii, lucrări de stra­­de și deschideri de nouă artere, pentru poduri și extinderea re­țelei de alimentare cu apă a o­­rașului 2.100.000 lei; pentru completarea instalațiunilor cre­­scătoriei de cai de la Bâcu, transformarea și completarea depozitelor și atelierelor comu­nale 150.000 lei; în total 6.770.000 lei.* Se aprobă și transacțiunea cu Epitropia bisericei Colentina pentru trecerea la comună a proprietăților acestei epitropii alipite, prin deschideri de stra­­de, orașului. Taxele pentru vagoanele supli­mentare ale vechei societăți de tramvaie In ceea ce privește reclama­­țiunea societăței vechi de tram­vaie, cu privire la plata taxelor cerute de comună pentru va­goanele suplimentare puse în circulație, comisiunea anume instituită pentru a studia acea­stă chestiune, a opinat să­­ se în­caseze numai suma de 52.000 lei. D- V. Vlădescu, având cuvân­­tul asupra acestei chestiuni, ține să constate că greșit s’a dat, ce­lor spuse de d-sa în ultimele două ședințe ale consiliului, un alt înțeles, de­cât acela pe care a voit d-sa să li-l dea. N’a voit să jignească pe nimeni; a voit numai să constate un fapt ce nu se putea trece cu vederea. Spu­nând aceasta adaugă că nu e în intențiunea d-sale să facă nici o retractare. Discută apoi raportul comi­­siunei și încheie cerând încasa­rea sumei depusă de societate pentru taxele datorite. D. IV .Larvari constată că a­­ceastă chestiune nu poate fi dis­cutată din punct de vedere ju­ridic. Se poate discuta însă da­că e echitabil sau nu să se în­caseze întreaga sumă depusă de societate sau numai o parte și consiliul e în drept să decidă ce anume sumă se poate încasa. Crede că suma de 100.000 lei ar fi suficientă. Dinu­ Grozdea și Stelian Du­­mitrescu, cari împreună cu d. Floru Dianu au alcătuit comi­siunea însărcinată a studia ches­tiunea încasării acestor taxe, susțin raportul, depus. Punându-si chestiunea la vot, se decide încasarea sumei de 52.000 lei, cum a propus comi­siunea. " ' Consiliul aprobă după aceea: Fixarea unei cote de 150.000 lei din suma de 300.000 lei acordată de ministerul de interne pentru parcul național; înființarea unui pod peste Ciorogârla în dreptul șoselei Clinceni; înființarea unei sere la cimitirul Belu; alinierea căei Călărași; alinierea pieței antrepozitelor și a stradelor a­­diacente; prelungirea bulev. Col­­țea din piața Romei până în Valea plângerea (Șerban - Vodă) unde se va face un parc munici­pal; alinierea str. Monetăriei; prelungirea str. Caimatei; pre­lungirea str. Frumoase, mai multe exproprieri și diferite cre­dite. Activitatea comisiunei finan­ciare La sfârșitul ședinței se citește un amănunțit raport asupra ac­­tivităței­­ comisiunei financiare, că a respins cererea d-lui consi­lier V. Vlădescu, de a­ i­ se comu­nica dosarul acestei comisiuni. Reese din raportul comunicat consiliului că și­ în trecut admi­nistrațiile comunale au avut atari comisiuni și că­­ actuala comisi­­une a lucrat de la numirea sa continuu pentru revizuirea ră­mășițelor din taxe comunale fă­când să • se urmărească­ încasa­rea a aproape un milion și ju­mătate de lei din sume bune de încasat dar pierdute din vedere, pentru revizuirea depozitelor comunale și alcătuirea unui re­gulament de percepere și consta­tare care a și fost aprobat și promulgat. D. Vlădescu­ cere cuvântul și constată, vorbind despre refera­tul cu care a fost prezentat ra­portul în chestiune, — că i se a­­duce o insultă. Declară că respinge Insulta a­­dusă’și ține­ să precizeze că d-sa n’a atacat no ■ nimeni, ci, dim­potrivă a fost atacat. S’a crezut în­ drept,să­­ ceară dosarul spym­­. tor la activitatea comisiunei fi­nanciare. Regretă că e silit să vorbească din nou. Contestă necesitatea u­­nei comisiuni financiare perma­nente, fiind de părere că lucră­rile acestei comisiuni sunt prea costisitoare. Reamintește că i s-a adus în­vinuirea de a nu fi întocmit un proect de regulament pentru or­felinatul de la Radu Vodă, proect ce ar fi fost însărcinat a întocmi. De fapt, spune d-sa, nu mi s’a dat această însărcinare și n’am pri­mit pentru aceasta nici­ o diur­nă. D. Darvari observă că asu­pra acestui incident nu mai e locul să se vorbească. D. Dobrescu susține acelaș lu­cru și spune că era dator pentru deferența ce trebue să aibă față de consiliu să dea seamă de ceea ce a făcut și face comisiunea fi­nanciară. Discuțiunea se închide. Ședința se ridică la ora 1 d. a. Groaznicul accident de automobil de lîngă Pielești — ANCHETA OFICIALA — Craiova 23 Iunie D­ niî procuror Vernescu și ju­decătorul de instrucție Ionel Georgescu de la cabinetul II de instrucție, anchetează la par­chet groaznicul accident de au­tomobil de lângă Pielești. Se știe că a fost arestat, cantonierul Ghiță Antonie. El este menținut arestat, magistrații voind să sta­bilească pe deplin cauzele cari au provocat catastrofa. Au fost ascultați azi pichorul Crețu, re­vizorul Lăzărescu, șoferul Io­­nescu și cantonierul Ghiță An­tonie, cari au dat relațiuni nouî asupra înteruperei funcționărei soneriei iar alții asupra acci­dentului. Cele relatate de noi mai nain­­te stabilesc perfect cele întâm­plate. Aceasta a fost confirmată și prin declarațiunile celor in­terogați azi. Magistrații continuă ancheta voind să determine responsabili­tățile. Până acum s’a stabilit că accidentul putea fi evitat, dacă semnalul era în bună stare. După cum sunt informat, ora seară s’a primit o telegramă, a­­rătându-se dispoziția ca cada­vrul lui Clubot să fie trimis la Paris. In urma acestora s’a decis ca mâine dimineață, Duminică să aibă loc funeraliile cu mare pompă. Costul transportării corpului în Franța privește pe guvernul nostru. In vederea fu­neraliilor vor sosi mâine aici ministrul Franței Blondei, mem­brii ligei franco-române și fruntași bucureșteni. La aceas­tă tristă ceremonie vor partici­pa toate autoritățile locale so­cietățile românești de aici și cetățenii în număr mare. In cercurile alese din locali­tate se vorbește că membrii fa­miliei Chillot ar avea intențiu­nea să acționeze în judecată pe vinovați cerând aproape un milion daune. Totuși nu se știe nimic oficial în această privin­ță. Starea senatorului Târnovea­­nu este aceiași. Războiul sla­o-fure AUTONOMIA INSULELOR DIN ARCHIPELAG Bom­a, 23. — Guvernul italian vrea să acorde insulelor cucerite din Arh­ipelag, autonomia, pu­­nându-le sub protectoratul Eu­­ropsî. * D-niî abonați cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­­zistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zia­rului .1. noua adresăe Mișcarea grevistă — Aplanarea grevei m­e­­talurgiștilor dela fabrica Hang și din Ploești — S’au aplanat și greva de la Hang din Capitală și greva me­­talurgiștilor din Ploești.­­ Consfătuirea greviștilor cu patronii a avut loc ori înainte de amiazi, la ministerul de in­dustrie și comerț, de față fiind și d. Nenițescu, ca arbitru. Condițiunile pentru fabrica Haug sunt următoarele: 1. Reprimirea tuturor lucră­torilor. 2. Respectarea demunităței" o­­menești atât din partea lucrăto­rilor către patroni, cât și din partea patronilor către lucră­tori. 3. Ucenicii vor fi angajați prin contract conform legei meseriilor observându-se toate prescripțiunile art. 39 din acea­stă lege și neputându-se face a­­cestora vre-o reținere. 4. Ziua de lucru va fi de 10 ore efectiv. 6. Se mărește salariul tutu­ror lucrătorilor cu 2 centime jur. pe oră adăugând acest spor la fostul salariu, deși ziua acum va fi de 10 ore. Acest spor nu privește pe cei cari au fost avansați în ultimele trei luni. Insă dacă sporul din ace­ste trei luni nu atinge adaosul din prezenta declarațiune, el se va complecta cu diferența. 6. Lucrul va fi cu ziua și cu acord, garantându-se însă în a­­cest din urmă caz minimul de salar zilnic. 7. Sumele adunate prin cotiza­ția lucrătorilor la casa de ajutor a fabricei Haug, se vor depune la casa de depuneri și consem­­națiuni pe numele ministerului de industrie și comerț, iar reci­­pisa va rămâne în păstrarea a­­cestui minister, care va împărți aceste sume lucrătorilor con­form statutelor sau regulamen­tului de cotizare. Pentru aplanarea grevei dela „Uzinele metalurgice” din Plo­ești s’a hotărât: 1. Reprimirea lucrătorilor. In ce privește pe lucrătorul Ispas Gherculescu se va hotăra ulte­rior, după ce se va stabili si­tuația sa la Ploești și T.­Se­­verin. 2. Respectarea demnităței o­­menești, etc. 3. Angajarea ucenicilor prin contract conf. art. 36 37, 38 și 39. 4. 10 ore de lucru 5. Mărirea salariului cu 25 bani pe zi, la toți, afară de cei cari au fost avansați în ultime­le 3 luni. Lucrătorilor plctari li se vor da 25 bani pe zi în plus. 6. Plata se va face în hârtie sau argint. 7. Nu se vor mai lucra ore suplimentare. 8. In caz de lucru prin acord se garantează minimul de sa­lariu. * . Lucrul va fi reluat mâine. Greva croitorilor și grevele de la fabricele de tricotaje și țesătorie din Capitală continuă. $ier­tări de cai la Homar. Roman, 22 iunie. In zilele de 27, 28 și 29 iunie cor. vor­ fi la Roman concurs de călărie și alergări de cai execu­tate de ofițerii și trupa de cava­lerie și artilerie di­n corpul al IV-lea­­ la armată. Se vor decerna premii în va­loare de lei 2794. Beneficiul ce­ se va realiză din intrări este destinat „Ligei na­ționale adrianc”. Silfida] iEE AL ZIARULUI «UNIVERSUL» Din Străinătate DIN DRAMELE MIZERIEI Berlin, ’­ 23. — Soția birjarului Reding, de aci, ne mai putând suferi mizeria în care se găsea, a hotărât să se sinucidă împreu­nă cu doi copilași. Nefericita a dat drumul gazului aerian în timpul­­ noptei. Unul dintre copii a murit,” iar mama și celalt a fost duși în stare gravă la spi­tal. COMPLOT IN CONTRA PRE­­ȘEDINTELUI ȘI GUVERNU­LUI REPUBLICEI PORTU­GHEZE Lisabona. 23. — Autoritățile au dat de urm­ele unui întins complot organizat în contra președintelui republicei și mem­brilor cabinetului. Scopul con­juraților era să înlăture actua­lul guvern și să pună în frun­tea Statului pe fostul ministru de justiție Costa, care avea să primească puteri dictatoriale. NOUL ÎMPRUMUT BULGAR Paris. 23. —■ Negocierile cu un consorțiu de bancheri asupra împrumutului bulgar au­ ajuns atât de departe încât acești ban­cheri au pus la dispoziție un a­­vans de 25 milioane franci pen­tru consolidarea rezervei de aur a Bulgariei. Finalizarea unui împrumut de 1800 milioane franci cu tipul de 4 luni. la sută a fost amânată până la toamnă. Cursul de emisiune va fi fixat la 87. Negocierile se trăgănează pen­tru evitarea dispozițiunilor tra­tatului de împrumut, care pot fi privite ca garanție reală. Gu­vernul bulgar are intențiunea ca acest nou împrumut să nu dife­re de tipul împrumutului con­tractat cu uniunea băncilor din Viena în anul 1910. DOUI GEMENI CIUDAȚI München. 23. — Astăzi, la cli­nica de aici o femee a născut doi gemeni. Copilașii sunt amândoi teferi, dar se deosebesc mult unul de altul, căci pe când unul e alb celalt e negru de tot și are părul creț. Medicii, cari au asistat la naș­tere întrebând fem­eea, ea le-a pus că tatăl copiilor e un ne­­gru. Cazul acesta a făcut mare sen­zație in cercurile medicale, căci doa acum se știa că toți copiii bartă caracteristica rasei tată­­l, pe când acesta desminte toate ipotezele de până aci, vă­dind influență, în această pri­vință, și din partea mamei. • CONDAMNAT PENTRU „LESE - MAIESTATE“ Berlin, 23. — Tribunalul din Saarmünden a condamnat pe funcționarul Schatz la 4 luni închisoare pentru „lese-majes­­tate“. Condamnatul aflându-se într’o cafenea unde se afla bus­tul împăratului, s-a întors cu fața spre perete. O LIGA FRANCO-ITALIANA Paris. 23.— Mișcarea, porni­tă de ziarele fraceze și în primul rând de, „Echo de Paris“, spre a trezi simpatia francezilor pentru eroismul trupelor italiene, care înfruntă moartea pe câmpiile Africei, a găsit răsunet în o­­pinia publică franceză. Astăzi, în palatul Senatului, mai mulți bărbați politici, sa­vanți, scriitori și mari comerci­anți au­ ținut o întrunire în sco­pul înființărei unei ligi franco­­italiene. Liga va­­ purta numele de „France-Italie“ și va avea meni­rea să întreție legături de prie­tenie între cele două popoare. Se va hotărî un program care să determine activitatea liger me­nită să servească în primul rând și la ameliorarea relațiilor diplo­matice dintre Franța și Italia, între cari­— mai ales în timpul di­n urmă — începuse să se re­simtă rivalitatea pentru întinde­rea stăpânirii în Africa. Comitetul compus din fostul președinte Loubet, Clemenceau, Pich­on, De­ Selves, Barthou, Eti­enne și alții. *a hotărât să inter­vină în Italia, pentru înființa­rea unei ligi identice și acolo. PARTIDUL TINERILOR­ TURCI ȘI ARMATA Constantinopol. 23. — Intre ofițerii partizani ai comitetului s’a lățit vestea că pe când edi­­torul ziarului „Tanin“, Hussein Said trecea granița Turciei, mai mulți ofițeri i-au încredin­țat planurile revoluționarilor. Hussein Effendi era urmărit de guvern fiind bănuit că are relațiuni cu ofițerii revoltați, și plecase în Elveția. Ajungând în gara Mustafa de la frontieră, a fost întâmpinat de mai mulți o­­fițeri cari l-au sfătuit să nu se mai întoarcă în Turcia,­­ Să a­­ștepte momentul potrivit, căci corpul ofițeresc e hotărât să răstoarne guvernul, fie pe cale pașnică, fie cu arma. STĂTU­ELE Stă 'n mijloc Mihai­ Viteazul, cu securea ’n mâna stângă. Pare s’azî că tot așteaptă o năvală de dușmani, Să dea iar cu dânsa pieptul, să o spargă, să o frângă , Ca pe oastea osmanlâe d’acu­m trei sute de ani. Lângă dânsul e, la stânga, Rădulescu Heliade, Iar la dreapta este Lazar, cărturarul din Ardeal.i Neclintită ca o stâncă vitejia astfel șade Intre doi ce se ’nchinară Val culturii ideal. Mai încolo Brătianu, cu mândrie se drapează Cu a țării pânză sfântă, gloriosul ei stindard. Și în fund, tot în picioare Packe agerul veghează La mișcarea ce se face peste ’ntinsu-i bulevard.­Intre ei C. A. Rosetti, ziaristul vrednic care A luptat când apăsată era tara de nevoi, l-a ’nsuflat curaj, putere, i-a deschis nouă cărare. Tine ’n mâini condeiul gata să transcrie fapte noi. Statui scumpe, ce orașul îmbrăcați cu măreție. Sunteți sfinte, căci, de rele când e sufletul amar. Privind omul la voi, zice, ce a fost o să mai fie, Și din flori — al vostru suflet — alte flori eși­ vor iar! Artă, care dispun­ morții forma ce moartea sdrobește Când din corpuri își ia sborul tainicul ceresc drumeț Lângă Lascar Catargiu, Lahovari, întrunește Și pe alții mari ca dânșii, împietriți in gest măreți Schimba stradele n muzee și răspântiile si temple, înzestrate cu podoaba chipului neperilor, Ca să aibă si ceasuri grele ce să vadă, să contemple. Cu speranță ’n el nestinsă, amărâtul trecător! N. Ține. Ser perm­i vindecarea cancerului Berlin. 23. — Telegramă din Heidelberg : Profesorul Wer­ner de la facultatea de medi­­cină de aci a făcut ori, intr’o șe­dință medicală, o importantă co­municare asupra descoperirea u­­nui ser pentru vindecarea can­cerului. Cu ajutorul razelor Röntgen se poate obține semna­larea simptom­elor cancerului și restrângerea inflamațiunilor. Prin acest procedeu umflătura ranei va fi scăzută și atunci se va aplica serul numit „colț“, care are calitatea d­e a opri des­­voltarea rănei. Odată rana o­­prită de a se întinde, însemnează că tinde spre vindecare. Dr. Werner a comunicat că se­rul „colț“ l-a inoculat și la a­­nimale obținând o grabnică scă­dere a umflăturei. Acelaș rezul­tat l-a avut și la câteva per­soane. Deocamdată nu se poate vorbi despre un succes al noului ser în contra cancerului; după multe experiențe însă se speră să se ajungă la rezultat favo­rabil. Serul „coli“ este un preparat foarte complicat și este totdeo­dată o puternică otravă, aML AAA.—Wo* 112.—LLííM 23 lilWlii IVlA LA LETURGHIE de tMiha.il Sadoveann. In ziua de Sfântul Ilie, duduia Novița trebuia să se ducă la bi­serică, și ochișorii negri îi sti­cleau de bucurie. Era veselă mai ales pentru că o dorință ascun­să i­­ se împlinea, în sfârșit eșea de data asta în lume cu frate­­său mai mare Emil, licean de șaptesprezece ani, pentru care a­­vea o dragoste și o admirație fără margini. Nu-i vorbă, avea mul­țumire și pentru altceva: îî veni­se­ de la târg rochița cea nouă, albă, și are să se uite la ea cu uimire­a tot norodul satului strâns la biserica veche! Dar tot mai ales din pricina lui Emil era bucuroasă. Din casa părintească eșiseră gospodăriți două surori și doi frați mai mari, — cam în vre­mea când cuconu’ Neculai, fost vechil la boerul Năstureanu, își împuternicea gospodăria chiar pe moșia pe care slujise.Moșteni­­nitorii boerului bătrân împăr­țiseră averea, unul din ei voind să se desfacă de partea lui de moșie, cuconu’ Neculai Adam se înfățișase și-i pusese aurul pe masă. Și cum îi creștea vaza și se cuprindea tot mai mult, co­piii din urmă, băiatul și fata, se bucurară de o creștere deo­sebită. Băiatul intră în liceul Internat din Iași; fetiței îi adu­se cuconu’ Neculai acasă profe­soară de limbi străine și de pi­ano. Cuconu Neculai nu era om cu carte, iar cucoana Natalița nu era de­cât o gospodină har­nică de la țară; amândoi însă se înțeleseseră ca măcar cei din urmă doi copii să fie crescuți cum trebue­a ca niște adevăra­te odrasle boerești. Cuconu’ Ne­culai râdea cu ușoară ironie vorbind de „odrasle boereștî“, căci deși era om necărturar, era ager la minte. Duduia Zenovia, sau Novița, cum îi zicea toată lumea, avea o dragoste mare pentru citit. Dragostea aceasta­­ crescuse și mai mult de îndată ce domni­șoara Keller, profesoara, o opri­se „cu desăvârșire” să citească poezii și romane. Frate-său E­­mil, cu cinci ani mai mare de­cât dânsa, cum o văzuse răsă­rind în viață vioaie, deșteaptă și iute ca argintul viu, începu să se intereseze de dânsa. El îî dădea cărți, — și făcea epi­grame profesoarei. In taina lec­turilor ei, fetița găsea o plăcere nouă, iar epigramele liceanului, un cant de „poezii” pe care ea îl descoperise în saltarul mesei lui, gândurile, pletele și porni­rile lui în­potriva nedreptăților lumii, stârniseră în sufletul fe­tiței un entuziasm fierbinte. Notița mai vedea că numai ea îl înțelege pe Emil: bătrânii e­­rau reci și clătinau neîncreză­tori din cap; și 'n aceasta ea gă­sea un nou prilej de fericire: îndată ce se văzu pieptănată și cu­ rochița cea albă pe ea, fata se repezi fuga în cerdac, unde Emil citea cu capul spri­jinit în mâna stângă și cu plete răsfirate pe frunte și peste ochi. Se învârti într-un picior și ro­chița albă, cu falduri dese, se roti, bătând, ca nenumărate a­­ripi de flutur. Apoi, îmbujorată la față, se opri, se plecă spre Emil cu mâinile în șolduri și-l aținti cu ochii negri punctați cu câte-o steluță de soare. „Bădie Emil, vrai să mergem? — Mergem, mergem!“ răs­punse băiatul, și cu degetele rășchirate își zvârli îndărăt de pe frunte vițele de păr. Fetița se alătură de el și-l ne­­tezi pe cap cu mânuțele-i albe. Ii aruncă o căutătură șireată pe supt genele lungi. „Da’ după leturghie, pui caii la docar și mergem la Dumești? — Ce să facem la Dumești ? întrebă cu grozavă indiferență Emil, și se sculă din jilț. — Nu știu: Ași vrea să văd pe Aglăița Aramă. Dar dacă nu vrai, nu mergem ! — Ba dacă vrai s’o vezi, de ce să nu mergem? — Eu vrau s’o văd ? Nu... nu­mai­decât. Eu îl bucuroasă că pot merge la biserică, bădie E­­m­il. Eu mă mulțămesc cu pu­țin. — Apoi pare că spuneai tu, că vrai să mergi la Dumești! — Spuneam eu? Se poate! —■ Bine, de vreme ce mergi cu mine azi la biserică, și mi-ai dat și o carte aseară, am să merg... Adică drept să-ți spun, mi se pare mie că mută de-a­­ceia mă protejezi și faci toate pentru mine­­ . ca să mă poți du­ce la Aglăița... — Ași! ce­ vorbești tu, Novi­­că!...” strigă« băiatul înroșindu­­se fără voe. Și c’o mișcare re­pede apucă pe soră-sa de sub­suori, o ridică în sus, o lăsă iar jos ș’o sărută pe frunte, își zvârli după aceea cu o mișcare obișnuită îndărăt șuvițele de păr. Soră-sa se alătură de el alintându-se ca o pisicuță,­­ îi cuprinse mâna dreaptă cu a­­­mândouă mânuțele ei și-l trase după dânsa, pe scările mari de piatră. „Hai să mergem, hai să mer­gem, că întârziem !” Căldura lui Iulie umplea cerul și pământul; în grădina boe­­rească și ’n livezi era o tăcere ș’o neclintire — par’că toate se odihneau deplin în zi de sărbă­toare și toate ascultau ca’n vis cu urechi fine și nevăzute, le­­turghia care se slujea la bise­rica cea veche. Puncte și cer­curi de lumină jucau de-asup­­pra satului, până la costișa unde lucea cu un tremur viu crucea1 Vovideniei. Pe drum, prin um­bra copacilor, întâlniră puțini oameni. Fetița pășea mărunt, cu vio­iciune săltăreață în toate mădu­larele. Băiatul credea că are da­toria să fie grav și cam negu­ră,J­ădie Emil, la ce te gândești? îl întrebă fata. . .Ascultă, Novița, zise băia­tul aplec­ându-șî asupra ei pri­virile. Astă­ dimineață, am văzut pe vechil cum nedreptățește la socoteală pe un om. M am dus la tata și i-am spus. Și tata i- așa a dat din mână... __ zis ? _ A zis că să nu m’amestec unde nu-mi fierbe oala! Eu, No­­viță, sânt un om care sufăr, când văd o nedreptate... I-am spus tatei, tata a râs... — Da’ omul, ce spunea . ^ __Omul pe care l-am aparat. — Da. — El dădea așa din cap și nu spunea nimica... Da’ eu l-am va­­zut că sufere ș’avea lacrami in ochi. E Gheorghe Paraschiv. NI știi cât e de sărac. — Știu!... zise mișcata No-Copiii pășiră o vreme în tă­cere prin căldura zilei­„Bădie Emil, de aceea Ion ești mata mie drag“... vorbi fe­tița ridicând spre băiat ochii. Băiatul zâmbi mândru- și în­cercă să răsucească două tub­e de mustăcioară. „Eu, zise iar fata, totdauna mă gândesc la câte-mi spui, la nedreptățile din lumea asta, la atâtea și atâtea suferinți ! — Eu de multe ori nu aprob­pe tata... vorbi încet și cu hotă­râre liceanul. — De ce bădie Emil? întreba cu frică conila. — Hei! Noviță! răspunse bă­iatul privind în zări. Eu altfel privesc viața. Am să-ți dau eu ție cândva să citești și tu o car­te. Atuncea am să-ți dai tu soco­teală de multe“... Tăcură un timp, și fata era serioasă, cu ochii umezi. Simțea în ea ceva fierbinte, o pornire să oprească pe frate-său, sa-l îmbrățișeze , ar fi vrut să-i spue cu vorbe alese câtă admirație are pentru el, dar un fel de sim­țire de rușine o oprea. Parcă se temea să n’o vadă cineva; se gândea că chiar frate său ar putea s’o ia în râs. La biserică, rochița albă stră­luci­ea o lumină dulce între straele mohorâte ale sătenilor. Făcliile ardeau la icoale împră­știind fum și la o strană cânta un țăran cu barba albă, c­u un glas blând și moale. Preotul, pă­rintele Dumitrache, eșea din când în când din altar, cu pa­­­­trafirul revărsat peste burta­­ mare, și cădelniță norodul și icoanele. Era o zi de slujbă ma­re și colaci mulți și colive, da­ruri ale dreptcredincioșilor, stă­teau aproape de intrare între lumini de lumânări. Fetiței i se păru că părintele Dumitrach­e se uită înspre mesele încărcate cu prea multă luare aminte... curioasă privea apoi cum se în­ Capital Bella, n un aeroplan ju­icot, u Berna (ZrMania)

Next