Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)

1912-06-10 / nr. 157

5 bani în Homamia. — ro­nani in străinătate^ Atenta președințială din Statele­ Unite VEDERI din CHICAGO Sus, palatul federal unde se țin adunările Convenției Naționale. Jos , o stradă principală. Galen­d­ar p­e anul 1912 Ortodox Sâmbătă, 9 iunie. — Pr. Ciril Pa­triarhul Alexandriei, Catolic Sâmbătă, 22 iunie. — Paulina, răsăritul soarelui 4.32, apusul 8.01 99 Universul“ ARE URMĂTOARELE Utili TELEPUK Administrația 6/62 Redacția 12/88 Străinătatea ...... 20/56 (grevele din totali _ 1 » n AAn+smith . Grevele cunoscute continuă. Sindicatul lucrătorilor în fier și metal fiind informat că fabri­cile de metalurgie ai căror lu­crători se află în grevă au in­­tențiunea de a angaja lucrăto­ri­ din străinătate, a prevenit te­legrafic biroul „Internaționalei” de la Stuttgart și organizațiu­­nile sindicale de la Viena și Bu­dapesta, să ia măsurile necesa­re pentru zădărnicirea încercă­rilor de angajamente ce se vor »«ce­* la compania de apă, din str. favor, s’a declarat o grevă de atenpație. Lucrătorii aflând că li se dă să execute parte din lu­crările fabricei Hornstein — ai cărei lucrători după cum se știe sunt în grevă, —­ au încetat lucrul. * Greviștii metalurgiști au avut aseară două întruniri, la „Ro­mânia muncitoare“, una prezi­dată de d. N. Ionescu, alta de d. X. Moraru. D-nii Ion Tătaru și Berescu au vorbit despre mersul grevelor declarate. D. M. Bădilescu a protestat împotriva poliției, care după d-sa, ar avea o atitudine provo­catoare față de muncitori. Mame, inamte de amiazi, me­­talurgiștii vor ține o mare întru­nire publică la „Dacia”. In vede­rea acestei întruniri au lansat două manifeste, unul adresat tu­turor lucrătorilor metalurgiști, altul adresat opiniei publice. * Grevă de la fabrica de șocolată »Carmen“, a încetat, cererea lu­crătorilor fiind pe deplin satis­făcută.* Greva tăbăcarilor și aceea a pavagiilor de la societatea de tramvaie continuă, Direcțiunea „Metalurgiei Ro­mâne“ ne roagă să publicăm următoarele cu privire la condi­­țiunile în care a fost declarată greva lucrătorilor din uzinele acestei fabrici: „Lucrătorii uzinelor noastre au părăsit lucrul fără a fi for­mulat vre-o cerere, și în contra prevederilor legei meseriilor, ca­re fixează ambelor părți un pre­aviz de 8 zile pentru concediere din lucru sau părăsirea lui. „Ulterior și sub presiunea pă­­răsirea lucrului, lucrătorii și-au formulat revendicările pe cari le cunoașteți, dar nu mai putea încăpea nici un fel de discuție sau tratative asupra lor, de­oa­rece noi imediat după ce lucră­torii au părăsit lucrul în modul arătat mai sus, i-am înștiințat că sunt dați afară din fabrică, care rămâne închisă pentru un timp nedeterminat”. Da la Consiliul teh­nic superior Consiliul teh­nic superior s-a întru­nit la ministerul lucrărilor publice și a discutat următoarele proecte : Proectul aliniere! și prelungire! strade! Călărașilor din orașul Con­stanța. Proectul prelungire! linie! ferate Ploești—Văleni pe distanța Văleni­­de­ Munte—Homorâciu, în valoare de de la­ H9.631. Importanta ședință a consiliului co­munal ieșan , Iași, 8 iunie. Se știe că de câteva zile ziarul liberal local duce o violentă campanie contra d-lui Iancu Stamatiu, prim ajutor de pri­mar, acuzându-l de fapte grave pe tema cinstei. Ziarul conservator local a răs­puns contestând cele afirmate de ziarul liberal. Azi la orele 5 s’a ținut o șe­dință a consiliului comunal și s’a ocupat de această chestiune. înainte de deschiderea ședin­ței publice s’a ținut o­­ ședința secretă, care a durat mai bine de o jumătate oră. Deschizându-se ședința publi­că, d. primar Botez, răspunzând la o întrebare a d-lui consilier inginer Ene, declară că toate a­­cuzațiile aduse d-lui Stamatiu sunt lipsite de orice temeiu. Dar, pentru ca să nu subsiste nici o îndoială, primarul pro­pune și consiliul admite numi­rea unei comisiuni de ancheta compusă din d-niî consilieri Gh. Dimache, ing. Ene și Alex. Bran­­dea, care să procedeze la fa­cerea anchetei. Punctul pe care comisiunea de anchetă îl va avea să stabi­lească este asupra modului cum a fost întrebuințat materialul rămas de la serbările jubiliara ale Universitate!. Orbit din cauza batăiei Flăcăii Al. Niță Soare, Toma Barbu Stancu și Costea N. Du­­mitri u din Maia (Ilfov), din cau­za unei fete, s’au luat la ceartă și în urmă la bătaie cu flăcăul Gh. Ci­istea. Cum Cristea era singur și slab, ceilalți l-au băt­­t atât de grav în­cât Cristea a orbit din această cauză, Al. Soare și ceilalți doi fiind dați judecății, trib. Ilfov i-a con­damnat la câte un an și jumă­tate închisoare și la 3000 lei des­păgubiri civile. Făcând apel, Curtea de apel din București le-a redus osânda la câte un an închisoare menți­nând despăgubirile civile. numm în 6 pagini AIVUL XXX.—No. 157.—DUMINECA 10 IUNIE 1012 Catastrofa vaporului ,^Er^sébet Királyné“ f DEZASTRUL opera MI ATENTAT? Noni amamimie reia trimisul nostru special RELATIUNEA D-LUI CĂPI­TAN PETRESCU . Cernavoda, 8 Iunie Prezent­ându-m­ă d-iluî Rădui­­can Petrescu, căpitanul portului Cernavoda, d-sa a binevoit a-mi da următoarele amănunte asu­pra catastrofei vaporului ungu­resc Erzsébet. Era, la orele 6 dimineața, pe când mă aflam la biurou, mă pomenesc cu comandantul va­porului unguresc Norma care îmi comunică cum că vaporul unguresc de pasageri Erzsébet Királyné, plecat, din Cernavodă în noaptea de Mercurî 6 c., s ar fi aprins pe Dunăre, la orele 11, în dreptul comunei Rasova. Imediat am plecat la locul catastrofei cu vaporul Norma și cu remorcherul Hernad. La intrarea ostrovului Ferme­cat, în partea stângă a șena­­lului, la o depărtare de 4—5 km. de Basova, am găsit vapo­rul incendiat care încă fumega. El era cu desăvârșire distrus de foc de la comandă, spre pupă, iar prora era intactă. Înainte de a pleca noi din Cernavodă ,cu ajutoare, mai mulți pescari lipoveni veniseră în ajutorul pasagerilor salvând mare parte dintre înșii cu bărcile lor, așa că, ajungând la locul catastrofei, am găsit parte din călători îmbarcați pe un șlep și parte din pasa­geri pe prora va­sului care nu fusese atinsă de foc. Toți acești pasageri au fost îmbarcați în urmă pe vapoarele Norma și Hernad. CADAVRE CARBONIZATE Făcându-se cercetări minu­țioase pe vaporul incendiat, s’au găsit la mașini cadavrele carbo­nizate ale lui Stroika Norbert, primul mecanic, și al lui Carol Mutik, chelnerul salonului deci­­s-a a vaporului. ... Acele cadavre au fost duse pe vaporul Hernad și transportate la Cernavoda, împreună cu cei salvați. Asupra morții primului meca­nic, se spune că numitul, vă­zând că vasul e cuprins de flă­cări, a dat drumul presiunei de teama unei explozii și ne mai putând eși afară, a căzut pradă flăcărilor ce năvăleau de pe cu­­verta vasului. PANICA PASAGERILOR. — U­­NII SE ARUNCA IN DUNĂRE ȘI SE INEACA In timpul acesta pasagerii, cu­prinși de o panică grozavă și în­spăimântați și de zgomotul pre­siunei, au crezut că vaporul va exploda și multi din ei s’au a­­runcat în Dunăre. Unii s’au î­­necat, iar acei cari știau să î­­noate au ajuns la mal. Toți ceilalți călători, cari au fost salvați de bărcile pescarilor, au fost debarcați în baltă și au stat în apă până la piept, până când a venit vaporul Norma­de i-a luat de acolo.­ Din cauza focului, scheletul vasului fiind deteriorat și apa începând să pătrundă pe la m­­turnile dislocate, vaporul a fost remorcat la vale la o adâncime mai mică, pentru ca în caz de naufragiu sa­ nu se scufunde. NUMELE VICTIMELOR Nu se poate preciza deocam­dată numărul înecaților; se zi­ce că sunt 15—.20 persoane. Din echipaj lipsesc numai pri­mul mecanic, și chelnerul ale căror cadavre au fost găsite car­­te 0 ÎS. 3> ä ■ Dintre călători lipsesc: Dumi­­trescu, voiajorul fabricei de bare din Azuga; Ștefan Calier, cadet într’o școală militară din Rusia; Haralambie Dobreff, elev la școala de comerț din Kiev; Ele­na Dobrei, studentă în medicina din Rusia; V. Baciuban, șeful ocolului domenial din Ostrov; Ion Ilie Brăileanu din Alman­­lău.Se crede că toți aceștia s­au înecat. NUMĂRUL CALATORILOR In urma relațiunilor­­ ceruta, de căpitănia, portului Cer­na­vo­da, agențiile ungare de vapoa­re au comunicat că s'au­ îmbar­cat din Galați 45 pasageri, din Brăila 68, din Hârșova 25 și Cernavoda 27. Au fost debarcați: la Brăila 3 călători la Hârșova 4S, la Cer­navoda 10, așa că din totalul de 168 pasageri îmbarcați de la Galați până la Cernavoda, au­ fost debarcați 91, rămânând pe vapor spre a-și urma călătoria 74 pasageri. Au fost salvați 42 bărbați, 13 femei și 10 copii, total 70. Lip­sesc 4 pasageri, la cari trebue adăugați însă și cei îmbarcați de la Gura­ Ialomiței, al căror număr nu se cunoaște, de­oarece în acea localitate nu există a­­genție, iar biletele se vâna pe bord. De aceea nu se poate ști exact numărul pasagerilor îne­cați. NUMELE CELOR SALVAȚI Iată lista mai complectă a ce­lor salvați din această groazni­că catastrofă a vaporului „Er­zsébet“ : D. Mihăilescu,, comerciant, Cernavoda; Aristotel Delizamis, Oltina; Farmachi Panait, Cer­navodă; Fumagali AL, București str. Lemnari, 2. Velciu M. Ghe­­nu, Dafina Gh. Ghenu, Al. loan Taud și Al. Nichita din comuna Cerna, plasa Măcin, Monica Marcarian cu fetița, Șumla, Bul­garia; Curți Pedices­cu, d-na, Silistra; Spiru Celenti, căpita­nul șlepului Hronos, Iosif Lá­zár, Cernavodă; Sofia Sc­riam, Medgidia; Vandrocec Gri­­gore din Elena, Odesa; Elena P. S­ristescu Ciobanu, Mar­ia En­­ciu din Garaon, cu un copil, Sultana Adrian Galați; Serafim Ionescu, Alexandria, Teleorm­an, cu d-na; Salon Iosef, Rusciuk; Ana căpitan Anastase cu un co­pil, Vama; Slavia Vâlcov, Var­na; Ahmet Ahmet cu doamna, Filipopoli; Azis Mustafa cu soția și doi copii, Vidin, Veș­­hovschi Rudolf cu d-na, O­­desa, P. Reichman cu d-na și 3 copii, Șarcov, Rusia, Fariton Deligaxise Oltina, C. Chiriaces­­cu Oltina, D. Popescu Oltina, Abdulah Rozvan Ostrov, Musta Hagi Ilief Silisti’a, Hristu Neh­­­oi Cocargea, Gh. Verbanof Craca­nof, Rxusia, cu d-na și doi copii, Niță D. Topoșeanu Vârf, Bulgaria, Milan Cristici Serbia, Gh. Dumitru Almalof Șimlot, Hagianof din Ismail, Ghiță Gh. Nuca Dolj, Neagu Trache, Olte­nița, Gh. Petre Zlote, Ștefan Sa­­su din Turtucaia, St. T. Draga­­nof, Elena Bulgaria, Petcu Pantilof Bulgaria, general Ivan Sarafoff, Bulgaria; Mircea din Meluce, Corlili Blatz din Oca­­cirna Croația, Dragoș Stano­­vici, Negotin Serbia; Mîîiali Marșk­off, Moscova; St. Ceacan­­cef, fiul consulului î’us din Niș; Svetislav von Rancovici, Bel­grad; Vladimir Dinei Radomir și Borsmilef Hadova. CAUZELE CATASTROFEI Din ancheta făcută de d. Pe­tr­escu, căpitanul­­ portului Cer­navodă, reese că focul — pre­cum v’am depeșat și erî — am iz­bucnit de la bucătăria vasului. CE POVESTEȘTE CAFEGIUL VAPORULUI Mehmet Iusein, cafegiul va­porului, a declarat că, văzând eșind fum din bucătărie și ușa fiind, încuiată, a vestit îndată pe chelnerul Lache Iosef și pe restauratorul Iosef Petre­cuț), descuind ușa, bucătăriei, flăcă­rile, au năvălit afară și în câte­va minute focul s'a comunicat spre, pupa vaporului, cuprin­zând cabinele, claselor I și II. Aproape toți pasagerii dor­meau când­ a izbucnit focul. Fiind treziți din somn de sem­nalele de alarma ale vaporului, au fost cuprinși de o panică ne­spusă și, îngroziți de flăcările u­­riașe cari năpădiseră vasul și înecați de tun», s’au zăpăcit și mulți din ei s’au aruncat in va­luri fără să fie seamă de ordine­le comandantului care dispurase lansarea bărcilor de salvare, învălmășeala și jalea cari au domnit în acele clipe nu se pot descrie. Majoritatea pasagerilor, fără să se mai gândească la ba­gajele lor, s’au aruncat în apa aproape goi ca să scape cu viață. O SCENA EMOȚIONANTA Barcagiul rus Neofit Hara­lambie, care cel dintâi a­ sărit, in ajutorul naufragiaților, istori­sește că noaptea, pe, la orele s­­uni­, pe când dormea în bor­deiul său din „Ostrovul Ferme­cat a fost deșteptat din somn de țipate. Eșind îndată afară, și auzind că țipetele vin de la Du­năre, s'a aruncat în barcă și, a­­puecind în acea direcție, a ajuns peste puțin pe femeea Elena Pa­nait Christescu, din com­. Cio­ban, pe care, luâind-o în barcă a adus-o la bordeiul său­, unde nevastă-sa i-a dat ajutoarele ne­­cesare. Peste puțin, numita venin­­du-și în fire, a­ spus că­ și-a lă­sat copilul ei de vre-o trei luni pe punte. Atunci barcagiul a plecat imediat la, vapor, unde într'adevăr a găsit, la­ proră, pe punte, pe copil, neatins de flă­cări. Aducându-l la­ bordeiul lui, l'a predat mamei sale. Bucuria femeea, când și-a revăzut copi­lul pe care îl credea mort, nu se poate descrie. Elena Christescu a înotat vreo 3—1 km, până să­ î vie barcagiul in ajutor. Deasemenea Nicolae S. Nico­­lae, agent la percepția din co­muna Mărgeanu, s-a aruncat în Dunăre și a înotat timp de 3 o­­re, străbătând o distanță de 4 km. El a ajuns la mal la 4 di­mineața lângă comuna Rasova. CE ISTORISESC CALATORII Comerciantul Dumitru Mihăi­lescu din Cernavodă povestește că în momentul izbucnirei in­cendiului aflându-se într’o ca­bină de el, Il-a, fiind desbrăcat, a e­șit afară și trecând prin flă­cări s’a aruncat în Dunăre, <­­șind prin înot la mal. De acolo a trimis pe niște lipoveni la Cernavodă ca săje aducă alte haine de acasă. Numitului i-a rămas în cabi­nă o sumă de 1800 lei. Comerciantul Christu Nicoff, din comuna Cocargea, jud. Ialo­mița, fiind surprins de foc, a ui­tat sub perna din cabină 20 mii lei în bancnote. A scăpat de a­­semenea în not. POVESTIREA GENERALULUI SARAFOFF Generalul bulga­r Sarafoff, fost ministru de războiu, mi-a povestit că în noaptea catastro­fei,­­Die când­ dormea într’o cabi­nă de cl. I-a, a auzit semnalele de alarmă ale vaporului. Deschi­zând ușa, flăcările au năvălit in cabină. Atunci a închis ușa ime­diat și pr­in fereastra cabinei, s'a aruncat în Dunăre lângă vapor, und­e găsind o barcă a venit în mal. Tot bagajul, hainele și banii generalului au pierit în flăcări, așa că era aproape gol cânid a sosit la Cernavodă, unde procu­­rându-și cele necesare, a plecat cu alt vapor în­ Bulgaria. Printre cei salvați se află și profesorul rus Wandracek din Odesa cu soția sa, cari au scă­pat apr­oape gol. Nuniții se du­ceau la Carlsbad. I­e-a pierit tot ce au avut. Focul de pe vaporul Erzsébet, a fost stins. Comandantul vaporului, Mik­lós Weiner, o rănițt.­­ La ora când clopeșez (3 luni., se cercetează vaporul, spre a se găsi cadavre. Autoritățile se află la fața lo­cului. Majoritatea salvaților au și plecat pe la casele lor. Dorin Bx’ăila, 8 Iunie. Asupra catastrofei vaporului Erzsébet comunic următoarele: Șeful ocolului silvic din Os­­tr­ov, despre care se spune că s’a înecat este Vasile Baciuban din localitate, cu domiciliul pe bul. Caza­ci. Numitul fusese șef al ocolului silvic Brăila și de câteva zile a fost mutat la ocolul Ostrov, un­de se ducea acum cu vaporul spre a-șî lua serviciul în primi­re, deși avea de gând să nu pri­mească acest post, de­oarece îl împedecau afacerile familiare. Vasile Baciuban era un func­ționar integru, în etate de 40 ani, foarte cunoscut și stimat în localiate. Vestea morței lui a produs o mare impresie în localitate. Nu se cunosc numele persoa­nelor plecate din Brăila cu va­porul Erzsébet. . Din câte se știe de poliția punctului de fruntarie, între pa­sagerii cari au călătorit mai depar­te de Cernavoda se aflau sârbii Nicole Bet, Gavr­il Mitrov, Antonie Stancovici, Svetozar P­a­­dimcovici, Nicolae Marița, Du­mitru Nicolae, italianul Inagoli Alex. și 2 femei : Elena Ion A­­lexe Nichita și Dorina Gh. Din­eu. Agenția de aici a eliberat Mer­cur­ la plecarea vaporului 11 bi­lete pentru călătorii cari au mers mai departe de Cernavodă. Dintre acestea au fost 3 de cl. I si restul pentru celelalte cla­se Amănunte suplimentare Cernavoda. 8 Iunie. Panica de pe vapor Iată amănuntele noui ce le am cules asupra catastrofei va­­por­ului „Erzsébet Királyné": Vapor­ul a plecat Mercuri sear’a la ora 11 jumătate, din Cernavoda în susul Dunărei. A­­jungând la punctul între Mâi’­­leanu și Rasova, deodată a fost cuprins de flăcări uriașe care navaleau cu furie de la bucătă­­ria spi’o pupa vaporului, așa ca în câteva minute toată­­ ciuntea vasului era cuprinsă de flăcări. Focul comunicându-se și­­ la ma­șinăria vaporului care era un­să, uleiul s’a aprins, transfor­mând întregul vas într’un 04 cean de foc. In timpul acesta, pasagerii va­sului, cuprinși d­e o groază ne­bună, mai ales femeile și copii,­ alergau zăpăciți pe punte aproa­pe­­ 01, fiind surprinși în somn, zguduind văzduhul cu țipetele lor sfâșietoar­e. Mulți din ei, fă­ră a ști ce fac, trecând prin flă­cări, s’au aruncat în Dunăre. Supraviețuitorii îmi povestesc curajul eroic și demn de toată lauda al căpitanului Miklós Weiner, comandantul vasului,­­precum și al întregului echipaj care, înfruntând cu prețul vie­­ței pericolul, au dat toate aju­tor pasagerilor DEVOTAMENTUL UNUI ME­CANIC Asemenea și Strlotzka Norbert, mecanicul vaporului, care la auzul alarmei, eșise pe punte, văzând pericolul, s’a înapoiat la mașini dând drumul presiu­ne­ spre a evita o explozie, plă­tind astfel cu viața sa actul sau eroic; în schimb însă a salvat pe pasageri de la o catastrofă și mai ter­ibilă, căci focul conti­­nuând­ și presiunea devenind mare era să cauzeze explozia ca­zan­elor, nimicind pe toți. SCENE SFÂȘIETOARE Intre cei salvați s'au­ petre­cut scene sfâșietoare, căci fiind debarcați la baltă, stateau^ în apă, iar unii erau agățați de crucile arborilor. Mulți din ei ți­pau de­ disperare, iar alții îne­­buniți de groază, cu privirile ră­tăcite, priveau mult la cele ce se petreceau în jurul lor, inca­pabili de vre-o acțiune. Ei au fost găsiți în starea aceasta de către remorcherele care plecase­ră din Cernavoda în ajutorul lor și au fost aduși și în cartierați în Cernavoda. Autor­itățile din localitate și câteva persoane marcante au făcut colecte de bani îmbrăcând pe salvați, ale căror bagaje și îmbrăcăminte au perit în flă­cări. D. Răducan Petrescu, căpîL portului Cernavoda, George Du­­mmitrescu, șeful siguranței și po­lițaiul Ionescu, continuă an­cheta. Azi a sosit în localitate d. Sa­­ligni, directorul porturilor, de unde a plecat la locul catastro­fei spre a ancheta personal. POVESTIREA CHELNERULUI PETROVICI In ultimul moment întâlnind pe chelner­ul Lub © Petrovici, mi-a dat mănătoarele amăn­un­­­te: pe la ora 1 noaptea am fost trezit din somn de Mehmet Hu­­­sein, cafegiul vaporului, care plin de groază, mi-a spus că arde bucătăria. Atunci, însoțit de restauratorul Iosef Petre, ne-am dus la bucătărie și des­cuind ușa am fost izbiți de flă­cările care consumase tot inte­riorul bucătăriei. Noi, îngroziți, continuă el, am dat alarma. Imediat comandan­tul a dat ordine de salvare, di­­rigind vaporul spre mal. In tim­pul acesta, pasagerii, zăpăciți și, plini de groază eșiseră desbră­­cați pe punte, unde văzând pe­ricolul au început să alerge pe o punte țipând disperați. Am vă­zut pe mulți din ei înecându-se, asemenea o doamnă cu copilul ei s’a aruncat în apă și n’a mai apărut la suprafață. Interlocutorul meu, continuând, ne spune că camaradul său Ca­rol Mutik, chelner la clasa I, pare că avea o presimțire funes­tă, de­oarece terminându-și o­­rele de serviciu, n’a vrut să se culce, zicând că cine știe ce se poate întâmpla în noaptea a­­ceasta, însă dând câteva pahare de vin, Ta apucat somnul, s’a­ dus la cabina lui din clasa T unde, fiind amețit de vin și fiind? surd, n’a auzit alarma. Fiind surprins de foc, a murit carbo­­nizat. O VIZITA LA MORGA Azi am vizitat morga orașu­lui, unde sunt expuse cadavrele carbonizate ale celor doi neno­rociți și anume al mecanicului Strlotzka Norbert și al chelneru­lui Carol Mutik. Din acele cor­puri omenești n’au rămas de­cât niște resturi diforme carbo­nizate, oribile la vedere. Din corpul mecanicului n’a rămas de­cât capul și partea superioară, a corpului și numai scheletul carbonizat, iar chelnerului Mű­­tik îi lipsește și capul.. Comandantul și un marinar sunt grav răniți. Locuitorii din Cernavoda sunt încă sub impresia catastrofei. In străzi grupuri de oameni și în localurile publice nu se dis­cută de­cât de această catastro­fă, unică a­proape în felul ei. Dorin NEDUMERIRE ASUPRA CAU­ZELOR CATASTROFEI Galați, 8 Iunie. In lumea specialistă domnește cea mai mare nedumerire asupra modului cum s’a produs ca­tastrofa vaporului „Erzsébet“ și mai cu seamă asupra repeziciunei cu care a ars vasul. Atât la inspectoratul naviga­ției ungare cât și la agenții și toate vapoarele ungare aflate în port, s’au arborat drapele de de.Vaporul „Erzsébet Királyné“ era unul din cele mai conforta­bile și mai luxoase vapoare ale navigațiunei de pe Dunăre­. El avea o lungime de 75 metri, lățimea de 7.70 și înălțimea de 8.82 , o adâncime de 2 m. 9 cm., un tonaj de 264 tone , 800 cai putere, și loc disponibil pentru 1000 pasa­­geri. Vasul a fost construit în anul 1896, într-u un șantier naval din Budapesta. Costul lui trece de 1 milion. ca căpitanul vaporulu. Cernavoda, 8 Iunie. Căpitanul Weidhinger Miclos, comandantul vaporului incen­diat, înapoindu-se la Cernavo­­­da de la locul catastrofei, a bi­nevoit a-mi da următoarele a­­mănunte : „In noaptea catastrofei, — în­cepe d-sa, — la ora 1, mă aflam la comandă, când am fost anun­țat de chelnerul Lube Petrovici că iese fum prin crăpăturile u­­șei bucătăriei. Imediat am dat ordin ca întreg echipagiul să fie deșteptat, asemenea și pasa­gerii. In timpul acela ușa bucătăriei fiind descuiată, un torent de flăcări a năvălit pe punte. A­­tunci am început să dau sem­nalul de alarmă; tot odată am căutat să dirijez vaporul spre mal, pentru ca debarcarea să fii mai lesne.­­ Cu toate ordinele ce am dat, totuși unii din pasa­geri cuprinși de panică și inconștienți, s'au aruncat în apă, unii au ajuns la mal înnot iar alții s'au ine­­cat. r * In timpul acesta sosind în aju­tor mai multe bărci de pascar, pasagerii au fost salvați și de­barcați la mal. Iuțeala cu care s’a întins fo­cul spre pupă mi-a făcut impre­sia unui atentat, de­oarece nu trecuse un minut și întreaga punte de la bucătărie până . 50) Puterea iubirei Răpirea Piei Odată ajunsă la Sibiaca va trebui să mă apuc iar de pás­tot caprele. — Caprele noastre vei putea să le păzești. Vom cumpăra o turmă întreagă, căci bărbatul meu face tot ce doresc eu și do­rința mea e să nu mă despart de d-ta. Ascultă-mă, draga mea Pia, ești singură pe lume, de­oarece tatăl d-tale nu a voit să auză de Bianca și de­oarece nu voești să-l rogi să... — Nici­odată, spuse Fia re­pede, nici nu va șii că exist. — Ei!._­ eu, care am tot ce-mi și am fist fericită. Îmi lipsește însă o fericire.... Nu am copii... și asta e o mare du­rere a mea. Voiam să adoptez pe sora d-tale, dacă nu o recunoștea ta­tăl ei... Am fi măritat-o, i-am fi lăsat mai târziu averea noas­tră. Moartea mi-a răpit însă pe Bianca și depinde de d-ta ca să-mi redai speranța ce am pierdut. Pia! draga mea Pia, nu vrei să fiu­ mama ta ? — Mama mea ! Vai! Mama mea a murit! — O voi­ înlocui-o ea. Sora d-tale dacă ar fi trăit, nu mi-ar fi refuzat această fericire. Bianca ar fi venit la mine. — Sora mea nu m’ar fi lăsat singură. — Bine­înțeles că nu. Ea mi-ar fi vorbit de d-ta și ai fi stat cu ea, aș fi avut două fete în loc de una. Oh! Pia, nu vei fugi de o fa­­milie­ care i­j­ hipuiie­­ brațele. — Iți mulțumesc d-nă, dar ți-am spus că mă întorc în Italia. — Dar tot în Italia ne ducem și noi. Când vrei să pleci ? — Nu ști­ți. — Vom alege ziua când îți convine. —­ Mulțumesc d-nă, dar nu pot promite că vom­ merge cu d-na. — De ce? Nu ești hotăr­âtă să pleci ? — Ba da. — Atunci e m­ai bine să pleci cât mai repede, căci dacă nu vrei să mai pozezi, îți vei chel­tui toate economiile. — Voi­ pleca chiar mâine. Nu pot să plec însă până ce nu voi­ vedea pe cineva de la car­e trebue să-mi iau adio ! — Cineva care se interesează de d-ta! Oh! ce bine îmi pare. Aș dori să cunosc și eu pe acel prieten. — Atunci crezi si că pot să-l consult­ — De­sigur. Dacă vrei să-mi spui adresa, mă voi duce să-l rog ca să primești să mergi cu mine. — Prietenul­ în chestiune e pictorul care m­’a dus la Saint- Quen. — Cum­­... Binos e prietenul! Dar Sofia Cornu mi-a spus că nu e un om serios. — Nu... nu Binos, ci d. Fre­­neuse. —Pictorul din str. Pigalle ? — Da. — In atelierul lui ai aflat des­pre moartea surorei d-tale și de când ai venit în Paris nu ai po­zat de­cât pentru el. — Cine ți-a spus întrebă­ria mirată. — Binos i-a spus Sofiei Cornu. — Atunci îi va fi spus și fap­tul că ea datoresc totul d-luî Freneuse. — Dar și d. Freneuse era o­­bligat față, de d-ta. Unde ar mai fi găsit el un model ca d-ta. . J’Fa Rottin­a să­ te­ixază înain­te de a pleca d-ta ? — Da, mi-a spus să jur, că nu am să plec fără să-l văz. — și-l aștepți ? — fie sigur. De ce m-ași îndoi de el ? — De!... ași fi mirată dacă s’ar ține de promisi­une. D-ta ai auzit că e pe cale să să însoare ? — Să se însoare ! Nu ! nu e exx putință. Și Pia se îngălbeni. —Da, da, se însoară. Căsător­ia se va face a doua zi după deschiderea expoziției de pictură. — Binos a spus d-nei Cornu : D. Freneuse ia de soție pe d-ra Marguerite Paulet, fiica unui proprietar bogat. D. Freneuse face o a­facere bună, căci ia o zestre foarte mare. Și-apoi fata e și fru­­mioară. Bar ce ai, draga uie­i copilă ? — Nimic, nimic!... răspunse Pia abia ținândjji-sx la exîgiuie. — Ții la d. Freneuse... Gân­deam că știrea aceasta îți va face plăcere, dar văd că m'am­ înșelat. — Nu, nu cred, dacă ar fi să se însoare, nu mi-ar fi spus că va­ veni. — De ce? Nu e natural ca să vrea să sfârșească tabloul ce l-a început ? Tabloul acela, dup­­ă cât re aude va avea un mare succes și d. Freneuse ține mult să-l ex­pună. Dacă refuzi să pozezi, ruxu ar mai putea să-l isprăvească ? — Cum ! Adică fiind­că are nevoe­ de mine, ține el să... — Nu trebue să te miri, draga mea copilă, artiștii cei mari buni sunt așa de egoiști! D. Binos a explicat lucrul a­­cesta Sofiei Cornu. A mai spus și alte lucruri. N­ știu cât e de flecar — Ce-a mai spus ? — Lucruri pa ,cari nu pot dtă „le .SBUOi V’-' --------^ Oh! doamnă, poți să-n­î spui totul. „ „ . Dacă ții la mine, ma vei lu­mina cu privire la intențiunile d-lui Freneuse. — Oh ! scumpa mea _ Pia ! mi-ar părea rau să-ți­­ distrug iluziile... Dar pe de altă, parce, când mă gândesc că ți-ar pier­de viforul, lăsându-te să fii ex­ploatată de un om care... —Vorbește, te rog. —Mi-e să nu te superi. — N’am de ce să mă mai su­­păr. — Uite, draga mea... D. bre­­neuse a observat... ori i s’a pă­rut... de! nu ștm cum să-ți spun... Mă rog, își închipuește că ți-a inspirat un sentiment care.... — Și-a închipuit că-l iubesc ? — Tocmai. — E adevărat. Il iubesc. — Vai ! Bănuiam eu. Mulțu­mesc lui Dumnezeu că n­i-a ve­nit ideea să te caut... Poate că jatul e «ma­mă, ta scai> da o na­­țiune funestă... Ezitam să-ți spun adevărul, dar acum fiindcă știi totul, pot să-ți spun. Află deci­s că omul a­­cesta, nu a voit să-ți spună că se însoară, de­oare­ce îi era fri­că, că ai să-l lași. După scena din atelier, d-ra Paulet a mai făcut o scenă de față cu Binos. E geloasă de d-ta și i-a spus lui Freneuse că nu-î dă voie să te mai vază.­­ El i-a jurat că nu are să te mai primească în atelier. — Oh! asta nu cred, ar fi nedemn ! Și apoi l-am văzut a doua zi. — Da, pentru că are interes să nu se certe cu d-ta, își joacă bine rolul, își menajează logodnica care e bogată, dar își menajează și modelul, pentru că altă fată frumoasă ca d-ta nu ar găsi. Uite, cu ghicesc ce vrea el să facă» • gr~ ■( 1 '•' a f Va urma). Á IX

Next