Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)
1912-06-10 / nr. 157
5 bani în Homamia. — ronani in străinătate^ Atenta președințială din Statele Unite VEDERI din CHICAGO Sus, palatul federal unde se țin adunările Convenției Naționale. Jos , o stradă principală. Galendar pe anul 1912 Ortodox Sâmbătă, 9 iunie. — Pr. Ciril Patriarhul Alexandriei, Catolic Sâmbătă, 22 iunie. — Paulina, răsăritul soarelui 4.32, apusul 8.01 99 Universul“ ARE URMĂTOARELE Utili TELEPUK Administrația 6/62 Redacția 12/88 Străinătatea ...... 20/56 (grevele din totali _ 1 » n AAn+smith . Grevele cunoscute continuă. Sindicatul lucrătorilor în fier și metal fiind informat că fabricile de metalurgie ai căror lucrători se află în grevă au intențiunea de a angaja lucrători din străinătate, a prevenit telegrafic biroul „Internaționalei” de la Stuttgart și organizațiunile sindicale de la Viena și Budapesta, să ia măsurile necesare pentru zădărnicirea încercărilor de angajamente ce se vor »«ce* la compania de apă, din str. favor, s’a declarat o grevă de atenpație. Lucrătorii aflând că li se dă să execute parte din lucrările fabricei Hornstein — ai cărei lucrători după cum se știe sunt în grevă, — au încetat lucrul. * Greviștii metalurgiști au avut aseară două întruniri, la „România muncitoare“, una prezidată de d. N. Ionescu, alta de d. X. Moraru. D-nii Ion Tătaru și Berescu au vorbit despre mersul grevelor declarate. D. M. Bădilescu a protestat împotriva poliției, care după d-sa, ar avea o atitudine provocatoare față de muncitori. Mame, inamte de amiazi, metalurgiștii vor ține o mare întrunire publică la „Dacia”. In vederea acestei întruniri au lansat două manifeste, unul adresat tuturor lucrătorilor metalurgiști, altul adresat opiniei publice. * Grevă de la fabrica de șocolată »Carmen“, a încetat, cererea lucrătorilor fiind pe deplin satisfăcută.* Greva tăbăcarilor și aceea a pavagiilor de la societatea de tramvaie continuă, Direcțiunea „Metalurgiei Române“ ne roagă să publicăm următoarele cu privire la condițiunile în care a fost declarată greva lucrătorilor din uzinele acestei fabrici: „Lucrătorii uzinelor noastre au părăsit lucrul fără a fi formulat vre-o cerere, și în contra prevederilor legei meseriilor, care fixează ambelor părți un preaviz de 8 zile pentru concediere din lucru sau părăsirea lui. „Ulterior și sub presiunea părăsirea lucrului, lucrătorii și-au formulat revendicările pe cari le cunoașteți, dar nu mai putea încăpea nici un fel de discuție sau tratative asupra lor, deoarece noi imediat după ce lucrătorii au părăsit lucrul în modul arătat mai sus, i-am înștiințat că sunt dați afară din fabrică, care rămâne închisă pentru un timp nedeterminat”. Da la Consiliul tehnic superior Consiliul tehnic superior s-a întrunit la ministerul lucrărilor publice și a discutat următoarele proecte : Proectul aliniere! și prelungire! strade! Călărașilor din orașul Constanța. Proectul prelungire! linie! ferate Ploești—Văleni pe distanța Vălenide Munte—Homorâciu, în valoare de de la H9.631. Importanta ședință a consiliului comunal ieșan , Iași, 8 iunie. Se știe că de câteva zile ziarul liberal local duce o violentă campanie contra d-lui Iancu Stamatiu, prim ajutor de primar, acuzându-l de fapte grave pe tema cinstei. Ziarul conservator local a răspuns contestând cele afirmate de ziarul liberal. Azi la orele 5 s’a ținut o ședință a consiliului comunal și s’a ocupat de această chestiune. înainte de deschiderea ședinței publice s’a ținut o ședința secretă, care a durat mai bine de o jumătate oră. Deschizându-se ședința publică, d. primar Botez, răspunzând la o întrebare a d-lui consilier inginer Ene, declară că toate acuzațiile aduse d-lui Stamatiu sunt lipsite de orice temeiu. Dar, pentru ca să nu subsiste nici o îndoială, primarul propune și consiliul admite numirea unei comisiuni de ancheta compusă din d-niî consilieri Gh. Dimache, ing. Ene și Alex. Brandea, care să procedeze la facerea anchetei. Punctul pe care comisiunea de anchetă îl va avea să stabilească este asupra modului cum a fost întrebuințat materialul rămas de la serbările jubiliara ale Universitate!. Orbit din cauza batăiei Flăcăii Al. Niță Soare, Toma Barbu Stancu și Costea N. Dumitri u din Maia (Ilfov), din cauza unei fete, s’au luat la ceartă și în urmă la bătaie cu flăcăul Gh. Ciistea. Cum Cristea era singur și slab, ceilalți l-au bătt atât de grav încât Cristea a orbit din această cauză, Al. Soare și ceilalți doi fiind dați judecății, trib. Ilfov i-a condamnat la câte un an și jumătate închisoare și la 3000 lei despăgubiri civile. Făcând apel, Curtea de apel din București le-a redus osânda la câte un an închisoare menținând despăgubirile civile. numm în 6 pagini AIVUL XXX.—No. 157.—DUMINECA 10 IUNIE 1012 Catastrofa vaporului ,^Er^sébet Királyné“ f DEZASTRUL opera MI ATENTAT? Noni amamimie reia trimisul nostru special RELATIUNEA D-LUI CĂPITAN PETRESCU . Cernavoda, 8 Iunie Prezentându-mă d-iluî Răduican Petrescu, căpitanul portului Cernavoda, d-sa a binevoit a-mi da următoarele amănunte asupra catastrofei vaporului unguresc Erzsébet. Era, la orele 6 dimineața, pe când mă aflam la biurou, mă pomenesc cu comandantul vaporului unguresc Norma care îmi comunică cum că vaporul unguresc de pasageri Erzsébet Királyné, plecat, din Cernavodă în noaptea de Mercurî 6 c., s ar fi aprins pe Dunăre, la orele 11, în dreptul comunei Rasova. Imediat am plecat la locul catastrofei cu vaporul Norma și cu remorcherul Hernad. La intrarea ostrovului Fermecat, în partea stângă a șenalului, la o depărtare de 4—5 km. de Basova, am găsit vaporul incendiat care încă fumega. El era cu desăvârșire distrus de foc de la comandă, spre pupă, iar prora era intactă. Înainte de a pleca noi din Cernavodă ,cu ajutoare, mai mulți pescari lipoveni veniseră în ajutorul pasagerilor salvând mare parte dintre înșii cu bărcile lor, așa că, ajungând la locul catastrofei, am găsit parte din călători îmbarcați pe un șlep și parte din pasageri pe prora vasului care nu fusese atinsă de foc. Toți acești pasageri au fost îmbarcați în urmă pe vapoarele Norma și Hernad. CADAVRE CARBONIZATE Făcându-se cercetări minuțioase pe vaporul incendiat, s’au găsit la mașini cadavrele carbonizate ale lui Stroika Norbert, primul mecanic, și al lui Carol Mutik, chelnerul salonului decis-a a vaporului. ... Acele cadavre au fost duse pe vaporul Hernad și transportate la Cernavoda, împreună cu cei salvați. Asupra morții primului mecanic, se spune că numitul, văzând că vasul e cuprins de flăcări, a dat drumul presiunei de teama unei explozii și ne mai putând eși afară, a căzut pradă flăcărilor ce năvăleau de pe cuverta vasului. PANICA PASAGERILOR. — UNII SE ARUNCA IN DUNĂRE ȘI SE INEACA In timpul acesta pasagerii, cuprinși de o panică grozavă și înspăimântați și de zgomotul presiunei, au crezut că vaporul va exploda și multi din ei s’au aruncat în Dunăre. Unii s’au înecat, iar acei cari știau să înoate au ajuns la mal. Toți ceilalți călători, cari au fost salvați de bărcile pescarilor, au fost debarcați în baltă și au stat în apă până la piept, până când a venit vaporul Normade i-a luat de acolo. Din cauza focului, scheletul vasului fiind deteriorat și apa începând să pătrundă pe la mturnile dislocate, vaporul a fost remorcat la vale la o adâncime mai mică, pentru ca în caz de naufragiu sa nu se scufunde. NUMELE VICTIMELOR Nu se poate preciza deocamdată numărul înecaților; se zice că sunt 15—.20 persoane. Din echipaj lipsesc numai primul mecanic, și chelnerul ale căror cadavre au fost găsite carte 0 ÎS. 3> ä ■ Dintre călători lipsesc: Dumitrescu, voiajorul fabricei de bare din Azuga; Ștefan Calier, cadet într’o școală militară din Rusia; Haralambie Dobreff, elev la școala de comerț din Kiev; Elena Dobrei, studentă în medicina din Rusia; V. Baciuban, șeful ocolului domenial din Ostrov; Ion Ilie Brăileanu din Almanlău.Se crede că toți aceștia sau înecat. NUMĂRUL CALATORILOR In urma relațiunilor ceruta, de căpitănia, portului Cernavoda, agențiile ungare de vapoare au comunicat că s'au îmbarcat din Galați 45 pasageri, din Brăila 68, din Hârșova 25 și Cernavoda 27. Au fost debarcați: la Brăila 3 călători la Hârșova 4S, la Cernavoda 10, așa că din totalul de 168 pasageri îmbarcați de la Galați până la Cernavoda, au fost debarcați 91, rămânând pe vapor spre a-și urma călătoria 74 pasageri. Au fost salvați 42 bărbați, 13 femei și 10 copii, total 70. Lipsesc 4 pasageri, la cari trebue adăugați însă și cei îmbarcați de la Gura Ialomiței, al căror număr nu se cunoaște, deoarece în acea localitate nu există agenție, iar biletele se vâna pe bord. De aceea nu se poate ști exact numărul pasagerilor înecați. NUMELE CELOR SALVAȚI Iată lista mai complectă a celor salvați din această groaznică catastrofă a vaporului „Erzsébet“ : D. Mihăilescu,, comerciant, Cernavoda; Aristotel Delizamis, Oltina; Farmachi Panait, Cernavodă; Fumagali AL, București str. Lemnari, 2. Velciu M. Ghenu, Dafina Gh. Ghenu, Al. loan Taud și Al. Nichita din comuna Cerna, plasa Măcin, Monica Marcarian cu fetița, Șumla, Bulgaria; Curți Pedicescu, d-na, Silistra; Spiru Celenti, căpitanul șlepului Hronos, Iosif Lázár, Cernavodă; Sofia Scriam, Medgidia; Vandrocec Grigore din Elena, Odesa; Elena P. Sristescu Ciobanu, Maria Enciu din Garaon, cu un copil, Sultana Adrian Galați; Serafim Ionescu, Alexandria, Teleorman, cu d-na; Salon Iosef, Rusciuk; Ana căpitan Anastase cu un copil, Vama; Slavia Vâlcov, Varna; Ahmet Ahmet cu doamna, Filipopoli; Azis Mustafa cu soția și doi copii, Vidin, Veșhovschi Rudolf cu d-na, Odesa, P. Reichman cu d-na și 3 copii, Șarcov, Rusia, Fariton Deligaxise Oltina, C. Chiriacescu Oltina, D. Popescu Oltina, Abdulah Rozvan Ostrov, Musta Hagi Ilief Silisti’a, Hristu Nehoi Cocargea, Gh. Verbanof Cracanof, Rxusia, cu d-na și doi copii, Niță D. Topoșeanu Vârf, Bulgaria, Milan Cristici Serbia, Gh. Dumitru Almalof Șimlot, Hagianof din Ismail, Ghiță Gh. Nuca Dolj, Neagu Trache, Oltenița, Gh. Petre Zlote, Ștefan Sasu din Turtucaia, St. T. Draganof, Elena Bulgaria, Petcu Pantilof Bulgaria, general Ivan Sarafoff, Bulgaria; Mircea din Meluce, Corlili Blatz din Ocacirna Croația, Dragoș Stanovici, Negotin Serbia; Mîîiali Marșkoff, Moscova; St. Ceacancef, fiul consulului î’us din Niș; Svetislav von Rancovici, Belgrad; Vladimir Dinei Radomir și Borsmilef Hadova. CAUZELE CATASTROFEI Din ancheta făcută de d. Petrescu, căpitanul portului Cernavodă, reese că focul — precum v’am depeșat și erî — am izbucnit de la bucătăria vasului. CE POVESTEȘTE CAFEGIUL VAPORULUI Mehmet Iusein, cafegiul vaporului, a declarat că, văzând eșind fum din bucătărie și ușa fiind, încuiată, a vestit îndată pe chelnerul Lache Iosef și pe restauratorul Iosef Petrecuț), descuind ușa, bucătăriei, flăcările, au năvălit afară și în câteva minute focul s'a comunicat spre, pupa vaporului, cuprinzând cabinele, claselor I și II. Aproape toți pasagerii dormeau când a izbucnit focul. Fiind treziți din somn de semnalele de alarma ale vaporului, au fost cuprinși de o panică nespusă și, îngroziți de flăcările uriașe cari năpădiseră vasul și înecați de tun», s’au zăpăcit și mulți din ei s’au aruncat in valuri fără să fie seamă de ordinele comandantului care dispurase lansarea bărcilor de salvare, învălmășeala și jalea cari au domnit în acele clipe nu se pot descrie. Majoritatea pasagerilor, fără să se mai gândească la bagajele lor, s’au aruncat în apa aproape goi ca să scape cu viață. O SCENA EMOȚIONANTA Barcagiul rus Neofit Haralambie, care cel dintâi a sărit, in ajutorul naufragiaților, istorisește că noaptea, pe, la orele suni, pe când dormea în bordeiul său din „Ostrovul Fermecat a fost deșteptat din somn de țipate. Eșind îndată afară, și auzind că țipetele vin de la Dunăre, s'a aruncat în barcă și, apuecind în acea direcție, a ajuns peste puțin pe femeea Elena Panait Christescu, din com. Cioban, pe care, luâind-o în barcă a adus-o la bordeiul său, unde nevastă-sa i-a dat ajutoarele necesare. Peste puțin, numita venindu-și în fire, a spus că și-a lăsat copilul ei de vre-o trei luni pe punte. Atunci barcagiul a plecat imediat la, vapor, unde într'adevăr a găsit, la proră, pe punte, pe copil, neatins de flăcări. Aducându-l la bordeiul lui, l'a predat mamei sale. Bucuria femeea, când și-a revăzut copilul pe care îl credea mort, nu se poate descrie. Elena Christescu a înotat vreo 3—1 km, până să î vie barcagiul in ajutor. Deasemenea Nicolae S. Nicolae, agent la percepția din comuna Mărgeanu, s-a aruncat în Dunăre și a înotat timp de 3 ore, străbătând o distanță de 4 km. El a ajuns la mal la 4 dimineața lângă comuna Rasova. CE ISTORISESC CALATORII Comerciantul Dumitru Mihăilescu din Cernavodă povestește că în momentul izbucnirei incendiului aflându-se într’o cabină de el, Il-a, fiind desbrăcat, a eșit afară și trecând prin flăcări s’a aruncat în Dunăre, <șind prin înot la mal. De acolo a trimis pe niște lipoveni la Cernavodă ca săje aducă alte haine de acasă. Numitului i-a rămas în cabină o sumă de 1800 lei. Comerciantul Christu Nicoff, din comuna Cocargea, jud. Ialomița, fiind surprins de foc, a uitat sub perna din cabină 20 mii lei în bancnote. A scăpat de asemenea în not. POVESTIREA GENERALULUI SARAFOFF Generalul bulgar Sarafoff, fost ministru de războiu, mi-a povestit că în noaptea catastrofei,Die când dormea într’o cabină de cl. I-a, a auzit semnalele de alarmă ale vaporului. Deschizând ușa, flăcările au năvălit in cabină. Atunci a închis ușa imediat și prin fereastra cabinei, s'a aruncat în Dunăre lângă vapor, unde găsind o barcă a venit în mal. Tot bagajul, hainele și banii generalului au pierit în flăcări, așa că era aproape gol cânid a sosit la Cernavodă, unde procurându-și cele necesare, a plecat cu alt vapor în Bulgaria. Printre cei salvați se află și profesorul rus Wandracek din Odesa cu soția sa, cari au scăpat aproape gol. Nuniții se duceau la Carlsbad. Ie-a pierit tot ce au avut. Focul de pe vaporul Erzsébet, a fost stins. Comandantul vaporului, Miklós Weiner, o rănițt. La ora când clopeșez (3 luni., se cercetează vaporul, spre a se găsi cadavre. Autoritățile se află la fața locului. Majoritatea salvaților au și plecat pe la casele lor. Dorin Bx’ăila, 8 Iunie. Asupra catastrofei vaporului Erzsébet comunic următoarele: Șeful ocolului silvic din Ostrov, despre care se spune că s’a înecat este Vasile Baciuban din localitate, cu domiciliul pe bul. Cazaci. Numitul fusese șef al ocolului silvic Brăila și de câteva zile a fost mutat la ocolul Ostrov, unde se ducea acum cu vaporul spre a-șî lua serviciul în primire, deși avea de gând să nu primească acest post, deoarece îl împedecau afacerile familiare. Vasile Baciuban era un funcționar integru, în etate de 40 ani, foarte cunoscut și stimat în localiate. Vestea morței lui a produs o mare impresie în localitate. Nu se cunosc numele persoanelor plecate din Brăila cu vaporul Erzsébet. . Din câte se știe de poliția punctului de fruntarie, între pasagerii cari au călătorit mai departe de Cernavoda se aflau sârbii Nicole Bet, Gavril Mitrov, Antonie Stancovici, Svetozar Padimcovici, Nicolae Marița, Dumitru Nicolae, italianul Inagoli Alex. și 2 femei : Elena Ion Alexe Nichita și Dorina Gh. Dineu. Agenția de aici a eliberat Mercur la plecarea vaporului 11 bilete pentru călătorii cari au mers mai departe de Cernavodă. Dintre acestea au fost 3 de cl. I si restul pentru celelalte clase Amănunte suplimentare Cernavoda. 8 Iunie. Panica de pe vapor Iată amănuntele noui ce le am cules asupra catastrofei vaporului „Erzsébet Királyné": Vaporul a plecat Mercuri sear’a la ora 11 jumătate, din Cernavoda în susul Dunărei. Ajungând la punctul între Mâi’leanu și Rasova, deodată a fost cuprins de flăcări uriașe care navaleau cu furie de la bucătăria spi’o pupa vaporului, așa ca în câteva minute toată ciuntea vasului era cuprinsă de flăcări. Focul comunicându-se și la mașinăria vaporului care era unsă, uleiul s’a aprins, transformând întregul vas într’un 04 cean de foc. In timpul acesta, pasagerii vasului, cuprinși de o groază nebună, mai ales femeile și copii, alergau zăpăciți pe punte aproape 01, fiind surprinși în somn, zguduind văzduhul cu țipetele lor sfâșietoare. Mulți din ei, fără a ști ce fac, trecând prin flăcări, s’au aruncat în Dunăre. Supraviețuitorii îmi povestesc curajul eroic și demn de toată lauda al căpitanului Miklós Weiner, comandantul vasului,precum și al întregului echipaj care, înfruntând cu prețul vieței pericolul, au dat toate ajutor pasagerilor DEVOTAMENTUL UNUI MECANIC Asemenea și Strlotzka Norbert, mecanicul vaporului, care la auzul alarmei, eșise pe punte, văzând pericolul, s’a înapoiat la mașini dând drumul presiune spre a evita o explozie, plătind astfel cu viața sa actul sau eroic; în schimb însă a salvat pe pasageri de la o catastrofă și mai teribilă, căci focul continuând și presiunea devenind mare era să cauzeze explozia cazanelor, nimicind pe toți. SCENE SFÂȘIETOARE Intre cei salvați s'au petrecut scene sfâșietoare, căci fiind debarcați la baltă, stateau^ în apă, iar unii erau agățați de crucile arborilor. Mulți din ei țipau de disperare, iar alții înebuniți de groază, cu privirile rătăcite, priveau mult la cele ce se petreceau în jurul lor, incapabili de vre-o acțiune. Ei au fost găsiți în starea aceasta de către remorcherele care plecaseră din Cernavoda în ajutorul lor și au fost aduși și în cartierați în Cernavoda. Autoritățile din localitate și câteva persoane marcante au făcut colecte de bani îmbrăcând pe salvați, ale căror bagaje și îmbrăcăminte au perit în flăcări. D. Răducan Petrescu, căpîL portului Cernavoda, George Dummitrescu, șeful siguranței și polițaiul Ionescu, continuă ancheta. Azi a sosit în localitate d. Saligni, directorul porturilor, de unde a plecat la locul catastrofei spre a ancheta personal. POVESTIREA CHELNERULUI PETROVICI In ultimul moment întâlnind pe chelnerul Lub © Petrovici, mi-a dat mănătoarele amănunte: pe la ora 1 noaptea am fost trezit din somn de Mehmet Husein, cafegiul vaporului, care plin de groază, mi-a spus că arde bucătăria. Atunci, însoțit de restauratorul Iosef Petre, ne-am dus la bucătărie și descuind ușa am fost izbiți de flăcările care consumase tot interiorul bucătăriei. Noi, îngroziți, continuă el, am dat alarma. Imediat comandantul a dat ordine de salvare, dirigind vaporul spre mal. In timpul acesta, pasagerii, zăpăciți și, plini de groază eșiseră desbrăcați pe punte, unde văzând pericolul au început să alerge pe o punte țipând disperați. Am văzut pe mulți din ei înecându-se, asemenea o doamnă cu copilul ei s’a aruncat în apă și n’a mai apărut la suprafață. Interlocutorul meu, continuând, ne spune că camaradul său Carol Mutik, chelner la clasa I, pare că avea o presimțire funestă, deoarece terminându-și orele de serviciu, n’a vrut să se culce, zicând că cine știe ce se poate întâmpla în noaptea aceasta, însă dând câteva pahare de vin, Ta apucat somnul, s’a dus la cabina lui din clasa T unde, fiind amețit de vin și fiind? surd, n’a auzit alarma. Fiind surprins de foc, a murit carbonizat. O VIZITA LA MORGA Azi am vizitat morga orașului, unde sunt expuse cadavrele carbonizate ale celor doi nenorociți și anume al mecanicului Strlotzka Norbert și al chelnerului Carol Mutik. Din acele corpuri omenești n’au rămas decât niște resturi diforme carbonizate, oribile la vedere. Din corpul mecanicului n’a rămas decât capul și partea superioară, a corpului și numai scheletul carbonizat, iar chelnerului Műtik îi lipsește și capul.. Comandantul și un marinar sunt grav răniți. Locuitorii din Cernavoda sunt încă sub impresia catastrofei. In străzi grupuri de oameni și în localurile publice nu se discută decât de această catastrofă, unică aproape în felul ei. Dorin NEDUMERIRE ASUPRA CAUZELOR CATASTROFEI Galați, 8 Iunie. In lumea specialistă domnește cea mai mare nedumerire asupra modului cum s’a produs catastrofa vaporului „Erzsébet“ și mai cu seamă asupra repeziciunei cu care a ars vasul. Atât la inspectoratul navigației ungare cât și la agenții și toate vapoarele ungare aflate în port, s’au arborat drapele de de.Vaporul „Erzsébet Királyné“ era unul din cele mai confortabile și mai luxoase vapoare ale navigațiunei de pe Dunăre. El avea o lungime de 75 metri, lățimea de 7.70 și înălțimea de 8.82 , o adâncime de 2 m. 9 cm., un tonaj de 264 tone , 800 cai putere, și loc disponibil pentru 1000 pasageri. Vasul a fost construit în anul 1896, într-u un șantier naval din Budapesta. Costul lui trece de 1 milion. ca căpitanul vaporulu. Cernavoda, 8 Iunie. Căpitanul Weidhinger Miclos, comandantul vaporului incendiat, înapoindu-se la Cernavoda de la locul catastrofei, a binevoit a-mi da următoarele amănunte : „In noaptea catastrofei, — începe d-sa, — la ora 1, mă aflam la comandă, când am fost anunțat de chelnerul Lube Petrovici că iese fum prin crăpăturile ușei bucătăriei. Imediat am dat ordin ca întreg echipagiul să fie deșteptat, asemenea și pasagerii. In timpul acela ușa bucătăriei fiind descuiată, un torent de flăcări a năvălit pe punte. Atunci am început să dau semnalul de alarmă; tot odată am căutat să dirijez vaporul spre mal, pentru ca debarcarea să fii mai lesne. Cu toate ordinele ce am dat, totuși unii din pasageri cuprinși de panică și inconștienți, s'au aruncat în apă, unii au ajuns la mal înnot iar alții s'au inecat. r * In timpul acesta sosind în ajutor mai multe bărci de pascar, pasagerii au fost salvați și debarcați la mal. Iuțeala cu care s’a întins focul spre pupă mi-a făcut impresia unui atentat, deoarece nu trecuse un minut și întreaga punte de la bucătărie până . 50) Puterea iubirei Răpirea Piei Odată ajunsă la Sibiaca va trebui să mă apuc iar de pástot caprele. — Caprele noastre vei putea să le păzești. Vom cumpăra o turmă întreagă, căci bărbatul meu face tot ce doresc eu și dorința mea e să nu mă despart de d-ta. Ascultă-mă, draga mea Pia, ești singură pe lume, deoarece tatăl d-tale nu a voit să auză de Bianca și deoarece nu voești să-l rogi să... — Niciodată, spuse Fia repede, nici nu va șii că exist. — Ei!._ eu, care am tot ce-mi și am fist fericită. Îmi lipsește însă o fericire.... Nu am copii... și asta e o mare durere a mea. Voiam să adoptez pe sora d-tale, dacă nu o recunoștea tatăl ei... Am fi măritat-o, i-am fi lăsat mai târziu averea noastră. Moartea mi-a răpit însă pe Bianca și depinde de d-ta ca să-mi redai speranța ce am pierdut. Pia! draga mea Pia, nu vrei să fiu mama ta ? — Mama mea ! Vai! Mama mea a murit! — O voi înlocui-o ea. Sora d-tale dacă ar fi trăit, nu mi-ar fi refuzat această fericire. Bianca ar fi venit la mine. — Sora mea nu m’ar fi lăsat singură. — Bineînțeles că nu. Ea mi-ar fi vorbit de d-ta și ai fi stat cu ea, aș fi avut două fete în loc de una. Oh! Pia, nu vei fugi de o familie care ij hipuiie brațele. — Iți mulțumesc d-nă, dar ți-am spus că mă întorc în Italia. — Dar tot în Italia ne ducem și noi. Când vrei să pleci ? — Nu știți. — Vom alege ziua când îți convine. — Mulțumesc d-nă, dar nu pot promite că vom merge cu d-na. — De ce? Nu ești hotărâtă să pleci ? — Ba da. — Atunci e mai bine să pleci cât mai repede, căci dacă nu vrei să mai pozezi, îți vei cheltui toate economiile. — Voi pleca chiar mâine. Nu pot să plec însă până ce nu voi vedea pe cineva de la care trebue să-mi iau adio ! — Cineva care se interesează de d-ta! Oh! ce bine îmi pare. Aș dori să cunosc și eu pe acel prieten. — Atunci crezi si că pot să-l consult — Desigur. Dacă vrei să-mi spui adresa, mă voi duce să-l rog ca să primești să mergi cu mine. — Prietenul în chestiune e pictorul care m’a dus la Saint- Quen. — Cum... Binos e prietenul! Dar Sofia Cornu mi-a spus că nu e un om serios. — Nu... nu Binos, ci d. Freneuse. —Pictorul din str. Pigalle ? — Da. — In atelierul lui ai aflat despre moartea surorei d-tale și de când ai venit în Paris nu ai pozat decât pentru el. — Cine ți-a spus întrebăria mirată. — Binos i-a spus Sofiei Cornu. — Atunci îi va fi spus și faptul că ea datoresc totul d-luî Freneuse. — Dar și d. Freneuse era obligat față, de d-ta. Unde ar mai fi găsit el un model ca d-ta. . J’Fa Rottina să teixază înainte de a pleca d-ta ? — Da, mi-a spus să jur, că nu am să plec fără să-l văz. — și-l aștepți ? — fie sigur. De ce m-ași îndoi de el ? — De!... ași fi mirată dacă s’ar ține de promisiune. D-ta ai auzit că e pe cale să să însoare ? — Să se însoare ! Nu ! nu e exx putință. Și Pia se îngălbeni. —Da, da, se însoară. Căsătoria se va face a doua zi după deschiderea expoziției de pictură. — Binos a spus d-nei Cornu : D. Freneuse ia de soție pe d-ra Marguerite Paulet, fiica unui proprietar bogat. D. Freneuse face o afacere bună, căci ia o zestre foarte mare. Și-apoi fata e și frumioară. Bar ce ai, draga uiei copilă ? — Nimic, nimic!... răspunse Pia abia ținândjji-sx la exîgiuie. — Ții la d. Freneuse... Gândeam că știrea aceasta îți va face plăcere, dar văd că m'am înșelat. — Nu, nu cred, dacă ar fi să se însoare, nu mi-ar fi spus că va veni. — De ce? Nu e natural ca să vrea să sfârșească tabloul ce l-a început ? Tabloul acela, după cât re aude va avea un mare succes și d. Freneuse ține mult să-l expună. Dacă refuzi să pozezi, ruxu ar mai putea să-l isprăvească ? — Cum ! Adică fiindcă are nevoe de mine, ține el să... — Nu trebue să te miri, draga mea copilă, artiștii cei mari buni sunt așa de egoiști! D. Binos a explicat lucrul acesta Sofiei Cornu. A mai spus și alte lucruri. N știu cât e de flecar — Ce-a mai spus ? — Lucruri pa ,cari nu pot dtă „le .SBUOi V’-' --------^ Oh! doamnă, poți să-nî spui totul. „ „ . Dacă ții la mine, ma vei lumina cu privire la intențiunile d-lui Freneuse. — Oh ! scumpa mea _ Pia ! mi-ar părea rau să-ți distrug iluziile... Dar pe de altă, parce, când mă gândesc că ți-ar pierde viforul, lăsându-te să fii exploatată de un om care... —Vorbește, te rog. —Mi-e să nu te superi. — N’am de ce să mă mai supăr. — Uite, draga mea... D. breneuse a observat... ori i s’a părut... de! nu ștm cum să-ți spun... Mă rog, își închipuește că ți-a inspirat un sentiment care.... — Și-a închipuit că-l iubesc ? — Tocmai. — E adevărat. Il iubesc. — Vai ! Bănuiam eu. Mulțumesc lui Dumnezeu că ni-a venit ideea să te caut... Poate că jatul e «mamă, ta scai> da o națiune funestă... Ezitam să-ți spun adevărul, dar acum fiindcă știi totul, pot să-ți spun. Află decis că omul acesta, nu a voit să-ți spună că se însoară, deoarece îi era frică, că ai să-l lași. După scena din atelier, d-ra Paulet a mai făcut o scenă de față cu Binos. E geloasă de d-ta și i-a spus lui Freneuse că nu-î dă voie să te mai vază. El i-a jurat că nu are să te mai primească în atelier. — Oh! asta nu cred, ar fi nedemn ! Și apoi l-am văzut a doua zi. — Da, pentru că are interes să nu se certe cu d-ta, își joacă bine rolul, își menajează logodnica care e bogată, dar își menajează și modelul, pentru că altă fată frumoasă ca d-ta nu ar găsi. Uite, cu ghicesc ce vrea el să facă» • gr~ ■( 1 '•' a f Va urma). Á IX