Universul, august 1912 (Anul 30, nr. 209-239)
1912-08-01 / nr. 209
N "_3~"l e"î3Î2*| “ rTTT ü * * * A s i = *_l antignanB(flSțt&SRn!BQBBSBno*BBlaESffiM)fi0WMBAf]3C!3|SISS» ^ | JU patrulea concurs de marile premii pentru cetitorii «UNIVERSULUI» SEIt!A~ÎV~a~ tapsiul fkh SI ^ A se păstra zilnic până la compientarea 31 cupoane și | H se va trimite intr’un pro la Administrație 3"""STRAGEREA SE VA FACE 1 fa cursul lunii August 1 giBBll in UtliBS Or. Erasli Steriai lela 1—25 August se află la Constanța și stă la dispoziția onor, clientele în Ö ȘIȘ frumoasă, vinzare, apropiere București, 1400 pogoane, prima calitate, cu 980 lei pogonul, cearete foarte bune. Sorțți Proprietar la d-1 G. Vârgolicî, Govora,.. ..d.9 Strada Dorobaitțiiur No. t ivisă vis de Cercul militar Consult S—5, 251 frimaria orașului T.Mugurele Se aduce la cunoștința general că în ziua de 25 August a. c. or 10 dimineața, se va ține licitați publică în pretorul acestei primării, pentru concedarea executări lucrărilor de aducerea apei de băut din Dunăre și canalizărei generale a orașului. Anuitățile vor fi acoperite în conformitate cu legea promulgat cu înaltul Decret Regal No. 262 din 26 Aprilie 1912 și publicată în Monitorul Ofical No. 24 din 29 Aprlie 1912. Planurile, devizele și cautele , sarcini se pot vedea în toate zilei de lucru la serviciul tehnic camunal. Pentru a fi admiși la concurență, domnii amatori vor trebui să dovedească cu acte că sunt speciliști sau a executat asemenea în cram. Garanția provizorie este de 8! de mii lei în numerar sau efect garantate de Stat. Art. 72—83 din legea comptabilităței publice a Statului,, sunt aplicabile la această licitațiune. Primar, C. BARCA Comptabil, D. Belesnu No. 2147, 17 Iunie 1912. 2327 Dr. Lions wmimma WM Medic la Spitalul Garitas Vindecă radical boațele de piele, par, sifilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate. .? îngrijirea feței. 2332 CONSULT. 8—9 jum., 2—65TB. FRANKLIN !4,lângă Ateneu deíemier Falea de coab de fag pentru toate Gara PETROȘIȚA Eflin! Ridicata, Detalio, EFlin! 2412 Pentru orice INDUSTRIE cea mai siguri i7diforță motrică economică SEMISTABILE cu abur supra-incălzi, Heinrich LAIZ furnizaile prompt in orice mărime Cereți oferte la facșes paste, £ 3Si Oscior 0. PARHON Medic Primar al spitalelor Eforiei. Docent universitar. Consult, de Roale nervoase și Mentale, Electroterapie, de la 6—7 seara. Strada Polonă 50 2485 DE VÂNZARE Uleiul antiprafi „Bradolina“ este cel mai bun preparat, pentru întreținerea în perfectă curățenie ei hygiena a dușumelelor, mosaicului ți iinoleuma dușumelelor, etc. înlătură praful și ozonifică aerul, üciodată îa 2—3 săptămâni, economisește spălatul zilnic, deci menținerea cu eenEioLim © are costa numai’ '90 bani’ kgr. o mai eftin decât spălatul en apa. c'nOÎ economisește mult timp »B HADOLINA“ este recomandabilă pentru școli, spitale, hoteluri, restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, magazine» și in case particulare, etc, etc. Se vinde numai în bidoane originale a 5 kgr. cu capsula fabrieci. Asemenea este necesar un aparat pentru aplicare. Carl Zimmer S De ia „ELEFANT“, București, strada Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus la Marcovici & Galatzanu. „La Elefantul“, strada Golia 84, 2340. St.&.Sosstassinescu Fost monitor al clinicilor de boală minare din Paris BOALELE GENITO-URINARE Rămâne vara în Capitală Consult. 5-7 p. m. 2450 50 — STR. SCAUNE — 50 în apropiere de strada Clemenței finciuii" DOCTORUL 0. PASTIA medic al spitalelor Eforiei din București, dă consultațiuni pentru poale interne,carnete de băi și cură, la Hotel Racovița 2455. Societate Germană de construcțiuni de drumuri, caută mecanici capabili pentru Turda Europeană, cari să poată manipula mașinile cu vapori. Serviete pentru câțiva ani. Adresați oferte, copii de pe certificate, și pretențiuni sub TURCIA la ziar, 2510 Agent de piață bine introdus în branșa de droguri și vopsele se caută de către importantă casă de Comision din Capitală. Oferte de la persoane capabile a se adresa sub „Y. Z.” la Administrația ziarului 2511 «UUMUMattmt AUUtUUMM» ! KARLSBAD i Dr. M. Căhănescu! «* » *‘8 3 medic roman« *de la spitalele din VIENA și PARISI Consultațiuni casa „Pastessi“ « «(fostă Feigenbaum), vis-avis de « «Mühlbronn. Telefon 839, 1919 » «A äa a ii rate, Scoate fără durere. ü | | 1 1 Plombează. ExerSIS |||| | cută lucrări al SUI WWW w ® íjfice in aur, cauciuc, porțelan, etc. S-rul L Reichstadt Str. Sfinților . 7. Etaj. 1-în Consult. 8-12 . 2—7 Instalațiune electrică. 2089 Grâu de sămânță de calitatie aperioară A se adresa la Administrația Domeniului Sascut-Berești, gara Sascut, sau Iad. JAQUES M. ELIAS, stor. Corabis No. 1, București, 2013 INSTITUTUL de fele ,MOTEANU, Salaa Victoriei SRS, BUCUREȘTI — Priceperea pedagogică și experiența a 10 ani de muncă conștiincioasă, au atras atâtea înscrieri, încât Institutul se mută in unul din cele mai reputate localuri de școală. (Fostul liceu Novian și Institutul Notre-Dame de Bion). Totuși numărul elevelor se limitează pentru că Direcțiunea să se poată ocupa personal de educația fiecărei eleve, ca părul acum. Curs primar. Curs liceal. Cei mai mulți On. membrii ai Comisiilor examinatoare din Iunie au recunoscut serioasa pregătire a elevelor. Cel mai bun rezultat obținut anul acesta, se poate află din cataloagele On. Minister. Curs facultativ deosebit de liceu. Să ia ca model un liceu de fete din Franța. Profesoare anume aduse, vor preda toate cursurile în limba franceză afară de Religia, Geografia și Istoria patriei. — Cursuri de bucătărie practică, croitorie și mode sub conducerea d-rei I. Moțeanu, absolventa școalei Letteverein din Berlin. Educația muzicală re încredințată d-lui P. Ciuntu cunoscutul profesor al Consertorului. Sală de conferințe și audiții muzicale.— înscrierile încep la 15 August, în str. Cosma 16 și de la 25 August în noul local. Directoare: Lucreția Ciuntu-Moteanu Licențiată în litere, Prem. 1 al conservatorului de muzică 2468 ! iMMaiawMgaairwraBBMMBM iinaHMitmairwMffriOTWBllTin n iww willllHiliiii im | ii warni —------------....--------------------------*--— Programul congresului cântâreților bisericești Precum am anunțat, în zilele de 21, 22 și 23 August se va ține la Iași al doilea, congres general al cântăreților bisericești din țară. Iată programul acestui congres : Ziua Z. Marți, 21 August, orele 7 jumătate dimineața Toți congresiștii sosiți la Iași din ajun vor merge la gară spre a primi restul congresiștilor (Oltenia, etc.), vor porni la Mitropolie unde se va oficia un Te-Deum de către I. P. S. S. Mitropolit Pimen, iar răspunsurile vor fi date de corul cântăreților ieșeni. La orele 11 se va deschide congresul în sala ce se va hotărî. După amiazi Orele 2 lun. (întrunirea la sală) 1) Dare de seamă asupra dezideratelor i lui congres; demersurile făcute, rezultate obținute. 2) Dare de seamă :afecipra mersului Casei cântăreților; distribuirea cărților de membru. 3) Alegerea baroului. Orele 5. Procesiune la statuia lui Cuza, unde cântăreții Vor depune o coroană. . Orele 6. Vizitarea diferitelor monumente. Ziua ÎL Marcuri, 22 August Orele 8 dim. 1) Chestiunea salariilor cântăreților bisericești, dreptul lor la gradație și pensie. Orele 2 luni, după amiazi . Lecțiuni practice despre citirea și cântarea bisericească, cu aplicațiuni asupra unor texte amintite. Repetițiuni sientim concert. Orele 5. Vizitarea monumentelor. Seara, Iá orele .9. Concert bisericesc national. Ziua iii. Joi,3 August Orele 8 dim. 1) Chestiunea societăților culturale; organizarea și uniformizarea lor. 2) Chestiunea revistei Cultura ca organ al societăților culturale. 3) închiderea congresului; hotărârea celui de al treilea congres. După amiazi. Vizitarea mănăstirei Cetățuia. Plecarea congresiștilor se va face treptat și în aceeași ordina ca la venire. Oratorii, cari doresc să discute chestiunile din program. Vor trebui să se înscrie din timp la președintele Congresului, (București Olimp), 6 arătând în rezumat concluziunile. Nimeni și sub nici un cuvânt nu va putea vorbi neînscris. — — Ia@ropten © se ia manevrele Sin Mrogia —, Se vor face experiențe ce telegrafia fără fir. Lacotenemii . Protopopescu va transmite telegrame din aeroplan — Zilele trecute s’a făcut la Contanța experiențe cu transmiterea de telegrame de pa un aero-plan de către socoi. Lt. Pro bto jpopescu, profesor la școala de a-1viațiune de la Cotroceni. Experiențele s’au făcut în fața unei comisiuni numite de ministarul de război și care era com „ pusă din d-niî general M. Boteanu,inspectorul geniului, general R. Boteanu comandantul corpului V de armată, — capitan Gemineanu, șeful stațiunilor de telegrafie făă fir ale geniului, și socot. Soîescu,1 șeful stațiunilor marinei. Experiențele au dat cele mai frumoase rezultate și au dovedit că aparatele d-lor căpitan Dan Zaharia și Rothlender corespun éi sperantelor general. Aceste experiențe vor continua la marile manevre din anul acesta, pe o distanță de Î00 km., bătaia maximă a stațiunei de transmitere din aeroplane. Aparatele vor fi instalate pe noul Farman, de 75 cai putere, șiUotat de locot. Lt. Protopopescu, având la bord aparatele inventatorilor precum și un pasager telegrafist. Se afirmă că această invențiune va produce o schimbare evidentă în tactica de luptă de până acum, deoarece, cu ajutorul semnalelor tetegrafiei fără fir transmise din aeroplan, se va putea comunica la timp mișcările forțelor inamice. Asupra experiențelor de la Constanța, d. general M. Boteanu va face un documentat, raport ministerului de război. Experiențele din Constanța, s’au terminat acum patru zile. Mișcarea de la Casa meseriilor La Casa centrală a meseriilor s’a mai făcut următoarea mișcare: D. Agapiescu a fost numit controlor el. III, în locul d-lui Emil Stoenescu, demisionato-rele Elena Georgescu și Emilia Ionescu au fost numite dactilografe la Casa centrală. D. Gh. P. Staicu a fost numit ajutor contabil la corporația meseriașilor din Prahova, în locul d-lui N. Minea, care trece controlor la aceeași corporație, în locul d-lui Gh. Dumitrescu, trecut în alt post. D. Al. Minculescu a fost numit controlor la corporația meseriașilor din Prahova, în locul d-lui P. Ionescu, înlocuit. inaugurarea potabile peste râul Jarla din orașul Csend Tecuci, 30 Iulie După cum am telefonat, azi dimineață s’a făcut în localitate, în prezență, d-lor E. Pangrati, ministrul lucrărilor publice, Sile Radu, inginer inspector, Bogdan, prefect girant al județului, N. Anghel Uță, locțiitor de primar și reprezentanții celorlalte autorități din localitate solemnitatea deschidere; noului pod construit peste apa râului Bârlad, ce face legătura dințr;. partea de vest cu cea de răsărit a orașului și cu fosta cale națională de pe vremuri care lega orașul nostru cu orașele Bolgrad, Jamail și Cahul din Basarabia. Podul e din beton armat, cu parapetul de fier, construit după procetul întocmit ,do ii inginer Ștefan Mirea. Până acum dintre podrile construite în acest gen, acesta e singurul în țară care are cea mai mare boltă de deschidere, de 50 metri. Bolta are o grosime de 1 metru la naștere și 60 cm. la cheie pe o lățime de 4 metri, partea carosabilă de 5 metri cu trotuare pe ambele lături de câte 1 m. 50, în total fiind cu o deschidere la șosea de 8 metri. După facerea aghiasmei care s'a oficiat de protoiereul județului, economul I. Andreescu, preotul Vasilescu și diaconul Budescu, d. ministru Pangrati, tăind cu foarfecele panglică de la partea carosabila a podului, a înaintat pe el urmat de cler, persoanele oficiale și numeroasă asistență, făcându-e stropirea, cu aghiasma pentru sfințirea la urmă, într'un pavilion de lângă pod, improvizat din verdeață și cu tricolor, s’a servit șampanie. D. ministru Pangrati toastează pentru familia Regală. Arată apoi importanța cailor de comunicație și br Iteeci ai ■ [UNK]iC-fiedurilor, încheie mulțumind inițiatorii fii și conducătorilor acestei lucrări. Th. Angheluță, locțiitor de primar, mulțumește guvernului pentru că a dat suma necesară construirei acestui pod, asemenea și d-lui ministru pentru buna voință ce a avut de a asteta la inaugurarea lui. D. inginer inspector Iiie Radu, închee seria cuvântărilor, vorbind despre căile noastre de comunicație și importanța lor, aducând mulțumiri d-lui ministru pentru interesul ce depune pentru lucrările inginerilor români. După aceasta, persoanele oficiate, luând loc în mai multe automobile, au vizitat spitalul Anton Cincu din localitate, unde au fost întâmpinate de d. dr. Vrabie, medicul primar al spitalului. Apoi d. ministru împreună cu persoanele de care era însoțit a părăsit localitatea la orele 10 sura. dim., luând direcția Adjud, spre a asista la inaugurarea unui alt pod construit crește Sfoltet între Adjud (Putna) și Homocea (Tecuci). ----------- 3naag«^ mm pol peste SLe? Focșani, 30 Iulie. Azi, la orele 12 din zi, s’a inaugurat, cu solemnitate deosebită podul din drepul Adjudului Vechiu, care este destinat să facă și prin acest loc legătura între locuitorii din nordul județelor Putna și Tecuci. Din timpurile cele mai îndepărtate pe locul unde s’a ridicat acest pod, a existat vadul de trecere dintre Moldova de mijloc și părțile muntene din preajma Focșanilor, unde se putea ajunge prin marele târg pe vremuri a Domneștilor, astăzi un umil sat lângă gara Pufești. La orele 11 jumătate sosește la locul de serbare d. ministru Pangrati, însoțit de d. inginer inspector Ilie Radu, d. M. Chiriță, locțiitor de prefect al județului Putna, d. Al. Bogdan, directorul prefecturei Tecuci, d-nii ingineri-șefi ai județelor Putna și Tecuci, Goilav și Toussaint, d-nii G. Istrati și V. Gagiu, administratori de plasă, d. inginer Bebescu, Al. Copcescu, consilier județean, și alții. 5 HTSKCLTRI. î ATGTOT — Satul Adjudu Vechiu este frumos împodobit cu steaguri. La capătul podului dinspre județul'Putna se oficiază serviciul divin, după care d. ministru rupe panglica din capetele podului, declarând că ele aci înainte este liberă trecerea, apoi, în cântecele preoților, un convoiu compus din persoanele amintite și câteva mii de săteni, merge pe pod până la capătul I din județul Tecuci. Cuvântările . După serviciul divin, d. Al. * Bogdan, directorul prefecturii Tecuci, prin câteva cuvinte ui jează „bun venit“ d-lui ministru Pangrati. D. ministru Pangrati .începe prin a spune că e foarte mulțumit ,că ia parte un atluswnj bare, unde se găsește de față o populațiune din toate fraptele sociale. I Moldova, fiind străbătută la mijloc de un râu mare ca. Și- ifetul, a suferit tot dauna din lipsă de poduri, relațiunile și riverani fiind in toate timpurile suverani fiind în toate timpurile , împiedicate din această cauză. i Prin această legătură nu numai viața economică se va desvolta dar Vor îi puși la acid poetul diferitelor nenorociri la cari erau expuși locuitorii în trecerea râului. D-sa adaugă că toți cei de față au o datoria de recunoștință către d. inginer Ilie Radu, care a desfășurat o intensă activitate în construirea podurilor din țară : recunoștința sa cuvine și a corpului ingineresc care a dus la bun sfârșit, această operă de mare interes public. Iuidee prin exprimarea sentimentelor de devotament pentru M. D. Regele și Augusta Familie I Regală, după care corul sătesc, sub conducerea d-lui Corpaci, a intonat „Imnul, Regal“. D. M. Chiriță, locțiitor de prefect al județului Putna, urează bun venit d-lui ministru. Continuând, d-sa strane adresări du-se distinsului oaspete: Prezența d-voastre intro noi în această, n n a omoraSiliS pe lângă că va lăsa o amintire neștearsă dar este și o dovada dă solicitudinea ce o arătați binelui public. Recompensa soliciudinei o găsiți în entusiasmul poporului ce vă înconjoară care totdauna a știut să răsplătească pe binevoitorii săi. Prin chipurile lor înveselite și curata haină, națională de sărbătoare salută, eî vizite Vl-voastră scumpă. Această serbare mai este încă și, o răsplată bine meritată de inginerii noștri care prin calca lui științei și prin emoțiile artistice au plămădit această operă de mare însemnătate economică și socială. Așezămintele tehnice dintr’o țară fac dovada civilizației ei. Noul pod ce se vede în fața noastră este încă o treaptă pe care România o ridică către idealul ei de mărire, glorie și prosperitate ce urmărește și are dreptul prin geniul ei mare să urmărească. Vă doinesc, dusc ministru, viață pașnică și îndelungată. D. inginer Ilie Tindu mulțumește d-luî ministru pentru elogiile ce i le aduce. Exprimă că cea mai mare bucurie a sa este că poporul, se găsește la această serbare în așa mare număr. Tendința și activitatea noastră, adaugă d-sa, trebue să fie îndreptate pe calea care duce la fericire acest popor românesc. Banchete. După ce d. ministru împreună cu autoritățile au vizitat părțile de jos ale podului, au mers în curtea școalei, unde, sub un umbrar împodobit cu verdeață, scoarțe și steaguri naționale, s-a servit un banchet de 40 de tacâmuri. In timpul mesei muzica regimentului Tecuci 24 a cântat, iar poporul a jucat hora. De asemenea corul d-lui Corpaci a executat mai multe bucăți. Fetița Viorica Budescu, în etate de 10 ani, fata unui mecanic de la c. f. r., a declamat admirabil vreo 10 poezii de Goga și alți autori, stârnind multe aplause, iar d. ministru Pangrati a sărutat-o de câteva ori și la plecare s-a fotografiat cu această fetiță inteligentă. Cel dintâi și toast a fost ridicat de săteanul Vasile Cheie din Mândrișca, mulțumind în numele țărănimei pentru marea binefacere. D. inginer Dima, antreprenorul lucrărilor, arată împrejurările în care s’a construit podul evidențind concursul ce l-a avut din partea .d-lui inginer Hi © Radu. D. Ilie Radu închină pentru d. .Pangrati, etnii ingineri Dima, Mirea și Iremia, colaboratori prețioși ai d-sale în săvârșirea acestei opere. D. ministru Pangrati vorbește de primele începuturi inginerești de la hol. Amintește despre activiatea fondatorilor școalei de poduri și șosete din București, Panaite Donici și Gh. Duca, doi oameni de seamă. • .Termină închinând pentru M. f. Regele Carol, după care muzica a intonat imnul regal. După banchet, d. ministru a plecat la Roman, unde are de inaugurat alte poduri. D. M. Chiriță, înainte de placare, a ținut o frumoasă cuvântare sătenilor arătându-le avantajele cele mari ce vor isvorî din faptul stabilirea legăturilor între locuitorii celor două județe, riverane. Corssp. nouă pop ae peniu 5 ^ WH & %lí Ml* wk pmfdt k cai h Constanța . — Fipedioraul Anadole Moi — Iată programul alergărilor de cai ea vor fi Mărfi, 39 August, orele 2 sl. a., la Constanța. I. — Premiul prefecturei. — Pentru cai de 3 ani și mai sus de vânzare pentru 3000 lei. Pr. I, 2000 lei, pr. II, 200 lei, oferiții de pref. Constanța. Distanța 2100 m. — intrarea 25 lei. II. — Premiul Dobrogea. — Pentru cai de pur sânge, de o jum. sânge, sau cai dobrogeni de 4 ani și mai sus. Intrarea 25 lei. Pentru cai dobrogeni gratis. Pr. I. 2000 lei: pr. II, 500 lei; pr. III, 200 lei: pr. IV, 100 lei. Distanța 8000 m. III. — Premiul Constanța. — Cursă de garduri pentru ca! de pe jum. sânge, aparținând ofițerilor. în activitate de serviciu. Cinstanța :. 8000 m. — intrarea 10 lei. Pr. I, 1.000 lei ; pr. II, 400 lei; pr. III, 200 lei; pr. IV 100 lei, oferiți de direcția Casinoului din Constanța. ?V— Freminul Casinoului. •— Cursă de garduri pentru cai de 4 ani și mai sus. Distanță 3500 lei. — intrare ut lei. Pr. I, 2500 lei ; pr. II, 400 lei ; pr. III, 200 le, oferiți de direcția Casinoului din Constanța. .. Premiul comunei. — Cursă de garduri, pentru cai aparținând ofițerilor armatei active, înscriși în controalele armatei, cel puțin de la 1 Iulie Distanța 3000 ha. — Intrare 20 lei. PrTJ- 1010 lei; pr. II, 500 lei; pr. III, 200 lei; pr. 1. 100 lei, prenți de comuna Constanța. Orice înscriere, neînsoțită de prețul întrărea, e nulă. înscrierile se vor face până în ziua de 22 August, la clubul „Ovidiu“. Constanța. La cursele militare vor fi admiși să încalece și ofițeri de rezervă. întrunirea stcsliștilor din P.Neamț Piatra-Neamț, 30 Iulie. Astăzi s’au întrunit la sediul lor peste 500 lucrători din toate fabricele locale. Ședința a fost deschisă de d. N. Radu, președintele secției locale, care a arătat scopul inntrunirea. D. Mihai Prepeliță vorbește de greva dela fabrica Eichler, îndemnând pe lucrători să fie solidari, arătându-le ca normă greva dela fabrica Bistrița, unde prin unire lucrătorii au ieșit învingători. D-ni. Gh. Lăzărescu și V. Moldoveanu îndeamnă pe lucrători la solidaritate. Apel ia cuvântul d. Const. Popovici, delegatul comisiunei generale din București, care arată scopul venirei sale. Vorbește de starea deplorabilă a lucrătorilor din țară și sfătuește pe muncitori la unire, frăție și solidaritate. Președintele încheie ședința, rugând pe lucrători a manifesta pe străzi, însă în mod pașnic. Muncitorii au parcurs în corpore mai multe strade. earmmartmEBarmKmammmmBsmsmr, Păstrați capcanele din „Universul“ SPS SSXTist^ ^Tr crcra^ ^ ^ ^ jjj* g | oferite de „Universul“ datorilor și abonaților sM p«3 luna August --------Hfi B*—.------ Cu începere de la 1 August cititorii «Universului» vor găsi imprimat în pagina 2-a .Cuponul Wo. I, cu care vor lua parte la următoarele frumoase premii: Duel §âî.îîă. 1^000^ compusă din 5 jumătăți a 10 mărci bucata, montate pe un frumos lanț de aur, marcat de Stat. . UST GEAS MARE esteroiiza de o frumusețe rară, cu două figuri elegant reușite, reprezentând doui copil pe o sanie, acest ceas =a fi o podoabă pentru casa fericitului câștigător. „ Cămară raclai cu o frumoasă J .,Roskopf-Patent“ de * pigarică cu fir... și * CMISRBC metal ‘Ofidiat pentru fracură. Lărkat. 1 flQ CfiSr fi CU fisura dű U-'-'HK fran- • „„.„Us cu secret, Im form«. “ cez cu 1,11 vas d0 *« • PuȘCU Vlțd de porc (8uran cie cea insata, noroc). 2 geale psalmearn? "lf't“a n0" I Clas(s metal pentru biroc) ,lî~ _ * 11 ta • • * (ima noii tale. * osii»«*ALA J bon MiAderal-Tatate* ce ornament două frumoase berze. " vas da st,clu-te ?n<fîr<tvi de metal argintat pentru § p'äülptp “e n’ ■ cu *n * Sr zîtlU unt, compus din 3 ba >; ^s-relief pentru borncuți montate pe o tavă nichelată. icoane. ’ din porțelan, reprezent g »«»wh «a Pres-Papier de bron» •>: foMBsŰR i^nd po M. S. Regele * B.rdB« fS franc»z, reprezentând CarolI, foarte artistic executate. S11 bas-relief pe MM. II. Regele 1 (ăl jigil de metal, ornată cu un O Kogina. * *"*‘"‘**ft frumos papagal. I.„ft de nikel cu placă de ma S . ..Reskopf-Patent"* de * »«»• miică. ft tevci O UtteiW metal argintat pentru fi „„uis ca săpun, cremă și pudră bărbat. " O Stohî FLORA“. . Pentru a participa la tragerea acestor premii toți cititorii trebue să păstreze cupoanele de la 1—30 August inclusiv, după care dată se vor expedia în plic la administrația „Universul“. Tragerea se va face in cursul lunei Septembrie. . teist! tune! D Osebit de premiile oferite de „Universul elitatorilor săi pe Inna August, mai acordă in mod cu ! totul grataj!, un elegant pat pentru copil cu ori iminente de bronz, pictat cu mana liberă. Acest pat ne-a fost furnizat de INDUSTRIA METALICA j, „MARGIj”, bulev. Elisabeta IVo. 8. D M BUCOVINA ’IS» ff?» V JtfH, S wțc V«, ■ ^||0 ^|||~|" h'l [pi l Staiddan-Golomea' —• jtte Ia. coresfuondentnl nostru — Cernăuți, 29 Iulie. In corespondența trecută am arătat modul cum au fost arestați cei tipi pungași de buzunare din România, cari au săvârșit îndrăsnețul furt de 80.000 cor. în numerar și polițe, asupra persoanei bogătașului din localitate Blum pe linia Colomea- Stanislau. Revin astăzi cu nouă amănunte. Pungașii continuă a nega cu încăpățânare, declarând că suma găsită asupra lor le-a fost încredințată de către o persoană necunoscută, spre păstrare. La început poliția a dat crezare acestor declarațiuni, începând cercetări întinse pentru descoperirea acestei persoane, dar în urma depunerii mărturiei d-lor director Fliengler, a consilierului comunal Flirpinger și a chelnerului de la vagonul restaurant Frantz Schmied, cari au călătorit cu. deputat Blum, a renunțat la această urmărire, stabilind pe deplin ci numai cei trei arestați au săvârșit furtul.. Motivul principal pentru cei de la poliție de a înlătura posibilitatea existenței u unui al patrulea complice în acest furt, a fost faptul că din momentul arestării și până astăzi, cei trei pungași arestați pe lângă că refuză de a face vre-o declarație, apoi ei mai refuză să primească și hrană. Din toate aceste supoziții rezultă că pungașii pentru a-și declina orice răspundere, ei indică, intenționat pe un al patrulea complice, care de fapt nu există, iar pentru ași asigura suma furată, care a fost în bancnote de câte 1000 cor. le-au înghițit in formă de pilule. Această ipoteză a poliției noastre criminale, a avut astăzi un succes neașteptat. In dejecțiile deținuților s’a găsit o nouă sumă de 16.000 cor. Sn formă de pilule. Declarația bogătașalui Blum Cu expresul de astăzi a sosit în localitate de deputat Blum, victima acestui mare furt. D-sa s’a prezentat imediat la poliție pentru a fi interogat. Iată în rezumat declarația d-sale: Imediat ce s’a pus trenul în mișcare din gara Cernăuți, d-sa împreună cu mai mulți comercianți au intrat în vagonul-restaurant pentru a discuta niște afaceri comerciale. In timpul discuției a observat, cum trei domni, cari încă de pe peronul gării Cernăuți se țineau în apropierea d-sale, ședeau la o masă vecină, și discutau românește, dar că nebănuind nimic nu lesa dat nici o atențiune. In timpul discuției de- a scos portmoneul în care se afla o notiță despre niște socoteli, punându-i însă imediat la loc. Nu își poate da seamă cum a fost pungășit, deoarece până aproape de Lemberg a călătorit numai în vagonul restaurant. De dormit n’a dormit deloc și nici n’a venit în atingere cu ’acești domni. ^ După toate probabilitățile insă, d-sa spune că e posibil că în momentul când a părăsit vagonul-restaurant, șî se afla pe coridorul cupeului d-sale, pungașii care părăsiseră mai înainte vagonul restaurant, profitând de îmbulzeală, i-au scos portmoneul din buzunarul hainei care era destinată. întrebat dacă cunoaște pe acele persoane, a răspuns afirmativ. Confruntat cu aceștia i-a recunoscut pe careși trei. Cu aceasta s’a încheiat declarația d-sale. Suma de 28.000 cor., găsită la pungașii arestați, prin mijloacele știute, se află în posesiunea direcțiunei poliției și nu poate fi predată păgubașului atâta timp, cât acei acuzați nu vor recunoaște fapta. Numai în caz când pungașii vor mărturisi că ș- au săvârșit furtul asupra persoanei d-lui Blum, i se va înapoia acestuia banii găsiți. Atâta timp insă, cât pungașii nu vor face această mărturisire categorică, banii vor fi predați parchetului unde au fost înaintați astă seară șî punt gașii acestei bande. Restrângerea pagubelor la suma fie 5000 coroane. Din amănuntele date de nai, se cunoaște, că suma de care a fost pungașii, d. Blum a fost de 42.000 cor. în numerar iar restul până la 80.000 în polițe. Din această sumă s’au găsit până acum, suma de 36.000, mai rămâne o eventuală pierdere de 5000 cor. și polițele în valoare de 38.000 cor., cari încă nu s’au găsit. Sigma. ♦ D-nii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu inzistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care erîineau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se Întârzia ca trimiterea ziarului la noua adresă. i) Mama împăratului Napoleon I «se Clara Tiscamdi ~II Soții Bonaparte în Curte. Nașterea lui Josef Bonaparte. — Duhovnicul din Bastia Bonaparte fu atras în lupta primejdioasă; soția sa îl urmă cu un devotament fără pereche. Călare lângă el, împărți toate lipsurile, oboselile și primejdiile pe insula sălbatică. Frageda și tânăra ei frumusețe părea puțin potrivită pentru soțul ei războinic și aventuros, care o mâna înainte. Dar trăsăturile puternice și energice ale feții ei, fulgerele întunecate cad din când în când țâșneau din ochii ei, trădau o voință fermă și neclintită. Când pe cal, când pe jos, când pe spinarea unui catâr urmărind și fiind urmărită, sărind peste prăpăstii, sau străbătând pădurile sau urcându-tse pe stânci— astfel iu ea văzuta întotdeauna plină de însuflețire și de curagiu. Fiul ei Napoleon s’a exprimat asupra participării ei la războaele pentru eliberare. Ea lua parte la toate lipsurile și încordările luptătorilor, ea le înfrunta pe toate. Era capul unui bărbat, pe corpul unei femei!”. Ostilitatîte începută la 1768 și durată până la sfârșitul acestui an. Atunci generalul francez se văzu silit să ofere un armistițiu de arme lui Paoli; el își părăsi postul de comandant al trupelor franceze, pe la eîârhiul lui Decembrie. Guvernul din Paris nu era deloc dispus ca să renunțe la luptă. El trimise la 1769 nouă detașamente de trupe bine organizate, sub generalul de Vaux. Paoli eșita acum de a continua, războiul contra puternicului imperiu. El considera ca irevocabil pierdută independența conaționalilor săi, dorea, însă să vadă mai bucuros insula sa sub dominațiunea Englezilor, decât sub a Franței. Bonaparte era unul dintre cei mai înflăcărați patrioți. El pricepea, tot atât de puțin ca și coraționalii săi că șeful lor avea planul să se adreseze Angliei cu ivirea primăverei. Ostilitățile fură iarăși reluate și continuate cu mai mare zel ca și mnu înainte. * ț Și de asta dată Letiția era gata să urmeze pe soțul ei în luptă, deși era iarăși gravidă. Fără a se plânge ea îndură toate strapatiile campaniei. Ea petrecea nopți întregi sub cerul liber ,și [ Rabîa pe tovărășii ei, cari o juurau aproape să dispereze. — Ultimele noastre forțe aparțin Corsicei le striga ea. Să luptăm până la unul, dacă este nevoe, ori învingem, ori murim! Mai târziu când fiul ei deveni împărat al Franței, ea povestea bucuros despre aventurile răsboinice din tinerețea ei. .Ea obicșnuia să zică: „Purtam în pântece pe Napoleonul, meu, cu aceiași bucurie liniștită, pe care am simțit-o mai târziu, când îl țineam în brațe și-l hrăneam cu laptele meu. ’Mi frământau gândurile exclusiv cu soarta tatălui sau și a Corsicei. Pentru a primi știri de la armată părăseam adăposturile sigure printre stâncile noastre prețiouse. Mă hazardam până aproape de câmpul de luptă. Auzeam șuerând gloanțele pe lângă urechile mele, dar sub scutul Sf. Fecioare nu mă temeam’ de nimic”. In fruntea celor mai buni oameni ai săi Paoli năvăli din nou asupra dusutetiului. Carlo Bonaparte era lângă el și în apropierea sa călărea Letiția, care purta în pântecele ei pe eroul viitorului. La 3 Mai 1769 cele două armate stateau față in față la Monte Borgo. O salvă de artilerie dădu semnalul pentru începerea luptei. Cu toate armele lor puține și rele Corsicanii opusera o rezistență atât de mare, încât reușiră să respingă pe dușmanii, al căror număr era cu mult mai mare. O ciocnire de mai târziu de la Murato avu un rezultat mai puțin favorabil. Iarăși Corsicanii se aruncară cu curaj asupra trupelor regime. Multe femei luară parte la luptă. Dar forțele dușmanului erau prea mari și Corsicanii suferita o înfrângere. Din cauza gravidității ci de astă dată Letiția nu putu lua parte in purcumul la luptă. Laia, se abiti între lupii Lori. In toiul luptei fu ',te- -li-țilu de soțul ei și de amicul ei, ea însă își regăsi în curând locul și îmbărbăta prin entuziasmul ei pe concetățeni ca să-și încordeze ultimele forțe. După câteva zile (la 9 Mai) se dădu in apropiere de Ponte Novo o luptă însemnata. Și de astădată numărul dușmanilor era covârșitor. Cu tot curajul Cordeanilor, cu toată iscusința militară a lui Paoli o parte a oamenilor săi fură învinși și ceilalți trebuiră să fugă. Pe când ei se retrageau în munți, săvârșiră încă minuni de vitejie. Unul dintre războinici, care era rănit mortal, zise către Paoli: „Peste un moment voi fi unit cu aceia care au murit pentru patrie. Ajută pe bătrânul meu tată, Paoli”! Era la Monte Novo când un ofițer francez întrebă pe un Cordeau rănit: .Unde sunt tiv.-Hiii vosiri”? * -- N’avem nici unul, răspunse soldatul. — Dar ce se face cu voi! — Murim! Lupta de la Ponte Novo însemnează încheerea războiului inegal și nimicirea independenței insulei Corsica. Lupta sângeroasă însemnează apoi și despărțirea lui Paoli și a unei părți a partizanilor săi, cari voiau să se dea de partea Angliei, de acei Corsicani, cari țineau cu Franța. Câteva familii se refugiază pe muntele cel mai înalt al insulei, Monte Rotondo, o jumătate de zi departe de Corto; între ei se afla și Carlo Bonaparte, soția sa și unicul lor copil în vârstă de 1n an. O cărare îngusta, duce prin această pădure străveche peste stânci pleșuve, colosale și posomorâte spre cea mai înaltă culme a muntelui, care este acoperit cu cinica zăpadă. J.-Y .:icolo se afla în peșteri unde se refugiază păstorii în timpul tempestăților. Pe drumul spre Monte Rotonda se mai vede și „grota fugarilor”, unde găsiră o ascunzătoare mama lui Napoleon și tovarășii de nenorocire în fuga lor după bătălia de la Ponte Novo. Situația era disperată. Bătrâni, copii, femei și bărbați, cari se temeau să nu cadă în mâinile dușmanilor, se aflau fără hrană în regiunea părăsită a insulei: cei mai mulți dintre ei credeau ca I- a bătut ceasul din urmă. După câteva zile se arătă în munți un ofițer francez, ținând în mâna drapelul alb al păcei. El se făcu cunoscut, că insula s’a predat ca Pacul a ajus să se îmbarce pentru Anglia. Deci toți cei de pe munți sa pot, cobori și sii se reîntoarcă și vetrele .’.or .Vi urniți 1 *