Universul, august 1912 (Anul 30, nr. 209-239)

1912-08-01 / nr. 209

N­­ "_3~"l­ e"î3Î2*| “ rTTT ü * * * A s i = *_l antignanB(flSțt&SRn!BQBBSBno*BBl­aESffiM)fi0WMBAf]3C!3|SISS» ^ | JU patrulea concurs de ma­­­­rile premii pentru cetitorii­­ «UNIVERSULUI» SEIt!A~ÎV~a~ tapsiul fkh SI ^ A se păstra zilnic până la­­ compientarea 31 cupoane și | H se va trimite intr’un pr­o la­­ Administrație­­ 3"""S­TRAGEREA SE VA FACE 1 fa cursul lunii August 1 giBBll in UtliBS Or. Erasli Steriai lela 1­—25 August se află la Con­stanța și stă la dispoziția onor, clientele în Ö ȘIȘ frumoasă, vinzare, apropiere Bucu­rești, 1400 pogoane, prima calitate, cu 980 lei pogonul, cearete foarte bune. Sorțți Proprietar la d-1 G. Vârgolicî, Govora,.. ..d­.9 Strada Dorobaitțiiur No. t ivis­ă vis de Cercul militar­ Con­sult S—5, 251 frimaria orașului T.­Mugurele Se aduce la cunoștința general că în ziua de 25 August a. c. or 10 dimineața, se va ține licitați publică în pretorul acestei primă­rii, pentru concedarea execută­ri lucrărilor de aducerea apei de bă­ut din Dunăre și canalizărei gene­rale a orașului. Anuitățile vor fi acoperite în conformitate cu legea promulgat cu înaltul Decret Regal No. 262 din 26 Aprilie 1912 și publicată în Monitorul Ofical No. 24 din 29 A­prlie 1912. Planurile, devizele și cautele , sarcini se pot vedea în toate zilei de lucru la serviciul teh­nic ca­munal. Pentru a fi admiși la concuren­ță, domnii amatori vor trebui să dovedească cu acte că sunt speci­liști sau a executat asemenea în cram. Garanția provizorie este de 8! de mii lei în numerar sau efect garantate de Stat. Art. 72—83 din legea comptabi­lităței publice a Statului,, sunt a­plicabile la această licitațiune. Primar, C. BARCA Comptabil, D. Belesnu No. 2147, 17 Iunie 1912. 2327 Dr. Lions wmimma WM Medic la Spitalul Garitas Vindecă radical boațele de piele, par, sifilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate. .? îngrijirea feței. 2332 CONSULT. 8—9 jum., 2—6­5TB. FRANKLIN !4,­­lângă Ateneu d­eíemier Falea de coab de fag pentru toate Gara PETROȘIȚA Eflin! Ridicata, Detalio, EFlin! 2412 Pentru ori­ce INDUSTRIE cea mai siguri i7di­forță motrică economică SEMISTABILE cu abur supra-incălzi, Heinrich LAIZ furnizaile prompt in orice mărime Cereți oferte la facșes paste, £ 3Si Oscior 0. PARHON Medic Primar al spitalelor Eforiei. Docent universitar. Consult, de Roale nervoase și Mentale, Electroterapie, de la 6—7 seara. Strada Polonă 50 2485 DE VÂNZARE Uleiul antiprafi „Bradolina“ este cel mai bun preparat, pentru întreținerea în perfectă curățenie ei hygiena a d­ușumelelor, mosaicului ți iinoleum­a dușumelelor, etc. înlătură praful și ozonifică aerul, üci­odată îa 2—3 săptămâni, economisește spă­latul zilnic, deci menținerea cu eenEioLim © are costa numai’ '90 bani’ kgr. o mai eftin de­cât spălatul en apa. c'n­OÎ e­­conomisește mult timp »B H­A­D­O­LI­N­A“ este recomandabilă pentru școli, spi­tale, hoteluri,­­ restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, ma­gazine» și in case particulare, etc, etc. Se vinde numai în bidoane origi­nale a 5 kgr. cu capsula fabr­ieci. A­­semenea este necesar un aparat pen­tru aplicare. Carl Zimmer S De­ ia „ELEFANT“, București, stra­da Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus la Marcovici & Galatzanu. „La Elefantul“, strada Golia 84, 2340. St.&.Sosstassinescu Fost monitor al clinicilor de boală minare din Paris BOALELE GENITO-URINARE Rămâne vara în Capitală Consult. 5-7 p. m. 2450 50 —­ STR. SCAUNE — 50 în apropiere de strada Clemenței fin­ciuii" DOCTORUL 0. PASTIA medic al spitalelor Eforiei din Bu­curești, dă consultațiuni pentru poale interne,carnete de băi și cură, la Hotel Racovița 2455.­­ Societate Germană de construcțiuni de drumuri, cau­tă mecanici capabili pentru Tur­da Europeană, cari să poată ma­nipula mașinile cu vapori. Ser­viete pentru câți­va ani. Adre­sați oferte, copii de pe certifica­te, și pretențiuni sub TURCIA la ziar,­­ 2510 Agent de piață bine introdus în branșa de dro­guri și vopsele se caută de către importantă casă de Comision din Capitală. Oferte de la per­soane capabile a se adresa sub „Y. Z.” la Administrația ziarului 2511 «UUMUMattmt AUUtUUMM» ! KARLSBAD­ i Dr. M. Căhănescu! «* »­­ *‘8 3 medic roman­­« *de la spitalele din VIENA și PARIS­­­I Consultațiuni casa „Pastessi“ « «(fostă Feigenbaum­), vis-avis de « «Mühlbronn. Telefon 839, 1919 » «A ä­a a ii rate, Scoate fără durere. ü | | 1 1 Plombează. Exe­­rSIS |||| | cută lucrări al­ SUI WWW w ® íj­fice in aur, ca­uciuc, porțelan, etc. S-rul L Reichstadt Str. Sfinților . 7. Etaj. 1-în Consult. 8-12 . 2—7 Instalațiune electrică. 2089 Grâu de sămânță de calitati­e aperioară A se adresa la Admi­nistrația Domeniului Sascut-Be­­rești, gara Sascut, sau Ia­d. JA­QUES M. ELIAS, stor. Corabis No. 1, București, 2013 INSTITUTUL de fele ,MOTEANU, Salaa Victoriei SRS, BUCUREȘTI — Priceperea pedagogică și experiența a 10 ani de muncă conștiincioasă, au atras atâtea înscrieri, încât Institutul se mută in unul din cele mai reputate localuri de școală. (Fostul liceu Novian și Institutul Notre-Dame de Bion). Totuși numă­rul elevelor se limitează pentru că Direcțiunea să se poată ocu­pa personal de educația fiecărei eleve,­ ca părul acum. Curs primar. Curs liceal. Cei mai mulți On. membrii ai Comi­siilor examinatoare din Iunie au recunoscut serioasa pregătire a elevelor. Cel mai bun rezultat obținut anul acesta, se poate află din cataloagele On. Minister. Curs facultativ deosebit de liceu. Să ia ca model un liceu de fete din Franța. Profe­soare anume aduse, vor preda toate cursurile în limba fran­ceză afară de Religia, Geografia și Istoria patriei. — Cursuri de bucătărie practică, croitorie ș­i mode sub conducerea d-rei I­­. Moțeanu, absolventa școalei Letteverein din Berlin. Edu­cația muzicală re încredințată d-lui P. Ciuntu cunoscutul pro­fesor al Conse­rtorului.­ Sală de conferințe și audiții muzi­cale.— înscrierile încep la 15 August, în str. Cosma 16 și de la 25 August în noul local. Directoare: Lucreția Ciuntu-Moteanu Licențiată în litere, Prem. 1 al conservatorului de muzică 2468 ! iMMaiawMgaairwraBBMMBM­ iinaHMitmairwMffriOTWBllTin n iww willllHiliiii im | ii­ warni —------------....--------------------------*--— Program­ul congresului cântâreților bisericești Precum am anunțat, în zilele de 21, 22 și 23 August se va ține la Iași al doilea, congres general al cântăreților bisericești din țară. Iată programul acestui con­gres : Ziua Z. Marți, 21 August, orele 7 jumătate dimineața Toți congresiștii sosiți la Iași din ajun vor merge la gară spre a primi restul congresiștilor (Oltenia, etc.), vor porni la Mi­tropolie un­de se va oficia un Te-Deum de către I. P. S. S. Mi­tropolit Pimen, iar răspunsurile vor fi date de corul cântăreților ieșeni. La orele 11 se va­ deschide con­gresul în sala ce se va hotărî. După amiazi Orele 2 lun. (întrunirea la sală) 1) Dare de seamă asupra de­zideratelor i­ lui congres; de­mersurile făcute, rezultate obți­nute. 2) Dare­ de seamă :afecipra mer­sului Casei cântăreților; distri­buirea cărților de membru. 3) Alegerea b­aroului. Orele 5. Procesiune la statuia lui Cuza, unde cântăreții Vor de­pune o coroană. . Orele 6. Vizitarea diferitelor monumente. Ziua ÎL Marcuri, 22 August Orele 8 dim. 1) Chestiunea sa­lariilor cântăreților bisericești, dreptul lor la gradație și pensie. Orele 2 luni, după amiazi . Lecțiuni practice despre citirea și cântarea bisericească, cu a­­plicațiuni asupra unor texte a­­mintite. Repetițiuni sientim con­cert. Or­ele 5. Vizitarea monumen­telor. Seara, Iá orele .9. Concert bi­sericesc national. Ziua iii. Joi,­­3 August Orele 8 dim. 1) Chestiunea so­cietăților culturale; organizarea și uniformizarea lor. 2) Chestiunea revistei Cultura ca organ al societăților cultu­­rale. 3) închiderea congresului; ho­tărârea celui de al treilea con­­gres. După amiazi. Vizitarea mă­năstirei Cetățuia. Plecarea congresiștilor se va face treptat și în aceeași ordina ca la venire. Oratorii, cari doresc să discu­te chestiunile din program. Vor trebui să se înscrie din timp la președintele Congresului, (Bu­curești Olimp), 6­ arătând în re­zumat concluziunile. Nimeni și sub nici un cuvânt nu va putea vorbi neîn­scris. — — I­a@ropten © se ia manevrele Sin Mrogia —, Se vor face experiențe ce te­­­­legrafia fără fir. Lacotenemii­ . Protopopescu va transmite tele­­­­grame din aeroplan — Zilele trecute s’a făcut la Con­­­­­tanța experiențe cu transmite­­­­rea de telegrame de pa un aero-­­plan de către socoi. Lt. Pro bto­ j­popescu, profesor la școala de a-1­viațiune de la Cotroceni.­­ Experiențele s’au făcut în fața­­ unei comisiuni numite de minis­­­­tarul de război și care era com­ „ pusă din d-niî general M. Bo­­­teanu,inspectorul geniului, ge­­­­neral R. Boteanu comandantul­­ corpului V de armată, — capi­­­­tan Gemineanu, șeful stațiuni­­­­lor de telegrafie făă fir ale ge­­­­niulu­i, și socot. Soîescu,1 șeful­­ stațiunilor marinei. Experiențele au dat cele mai­ frumoase rezultate și au dovedit­­ că aparatele d-lor căpitan Dan­­ Zaharia și Rothlender corespun­­­ éi sper­antelor general. Aceste experiențe vor conti­­­­nua la marile manevre din anul­­ acesta, pe o distanță de Î00 km.,­­ bătaia maximă a stațiunei de­­ transmitere d­in aeroplane. Aparatele vor fi instalate pe­­ noul Farman, de 75 cai putere, ș­iUotat de locot. Lt. Protopopes­­cu, având la bord aparatele in­ventatorilor precum și un pasa­ger­ telegrafist. Se afirmă că această invenți­­une va produce o schimbare evi­dentă în tactica de luptă de pâ­nă acum, de­oarece, cu ajutorul semnalelor­­ tetegrafiei fără fir transmise din aeroplan, se va putea comunica la timp mișcă­rile forțelor inamice. Asupra experiențelor de la Constanța, d. general M. Botea­nu va face un documentat, ra­port ministerului de război. Experiențele din Constanța, s’au terminat acum patru zile. Mișcarea de la Casa meseriilor La Casa centrală a meseriilor s’a mai făcut următoarea mișcare: D. Agapiescu a fost numit con­trolor el. III, în locul d-lui Emil Stoenescu, demisionat­o-rele Elena Georgescu și Emi­lia Ionescu au fost numite dacti­lografe la Casa centrală. D. Gh. P. Staicu a fost numit ajutor­ contabil la corporația mese­riașilor din Prahova, în locul d-lui N. Minea, care trece controlor la aceeași corporație, în locul d-lui Gh. Dumitrescu, trecut în alt post. D. Al. Minculescu a fost numit controlor la corporația meseriași­lor din Prahova, în locul d-lui P. Ionescu, înlocuit. inaugurarea­­ potabile peste râul Jarla d­in orașul Csend Tecuci, 30 Iulie După­ cum am telefonat, azi dimineață s’a­ făcut în localitate, în prezență, d-lor E. Pangrati, ministrul lucrărilor publice, Sile Radu, inginer inspector, Bogdan, prefect girant al jude­țului, N. Ang­h­el Uță, locțiitor de primar și reprezentanții ce­lorlalte autorități din localitate solemnitatea deschidere; noului pod construit peste­­ apa râului Bârlad,­ ce face legătura dințr;.­ partea de­ vest cu cea­ de răsărit a orașului și cu fosta cale­ nați­onală de pe vremuri care lega orașul nostru cu orașele­ Bol­grad, Jamail și­ Cahul din Basa­rabia. Podul e din beton armat, cu parapetul de fier, construit du­pă procetul întocmit ,do ii in­giner Ștefan Mirea. Până acum dintre pod­rile construite în acest gen, acesta e singurul în țară­­ care are cea mai mare boltă de deschidere, de 50 metri. Bolta are o grosime de 1 me­tru­ la naștere și 60 cm. la cheie pe o lățime de 4 metri, partea carosabilă de 5 metri cu trotua­re pe ambele lături de câte 1 m. 50, în total fiind cu o deschidere la șosea de 8 metri. După facerea aghiasm­ei ca­re s'a oficiat de protoiereul jude­țului, economul I. Andreescu, preotul Vasil­escu și diaconul Budescu, d. ministru Pangrati, tăind cu foarfecele­ panglică de la partea carosabila a­ podului, a înaintat pe el urmat de cler, persoanele oficiale și numeroa­să asistență, făcându-e stropi­rea, cu aghiasma pentru­­ sfințire­­a la­ urmă, într'un pavilion de lângă pod, improvizat din ver­deață și cu tricolor, s’a servit șampanie.­­ D. ministru Pangrati toas­tează pentru familia Regală. A­­rată apoi importanța cailor de comunicație și b­r Iteeci ai ■ [UNK]iC-fie­­durilor, încheie mulțumind ini­țiatorii fii și conducătorilor aces­tei lucrări. Th. Angheluță, locțiitor de primar, mulțumește guvernului pentru că a dat suma necesară construirei acestui pod, ase­menea și d-lui ministru pentru buna voință ce a avut de a a­­steta la inaugurarea lui. D. inginer inspector Iiie Radu, închee seria cuvântărilor, vor­bind despre căile noastre de co­municație­ și importanța lor, a­­ducând mulțumiri d-lui minis­tru pentru interesul ce depune pentru lucrările inginerilor ro­mâni. După­ aceasta, persoanele ofi­ciate, luând loc în mai multe automobile, au vi­zitat spitalul Anton Cincu din localitate, unde au fost întâmpinate de d. dr. Vrabie, medicul primar al spi­talului. Apoi d. ministru îm­preună cu persoanele de care era însoțit a părăsit localitatea la orele 10 sura. dim., luând di­­recția Adjud, spre a asista la inaugurarea unui alt­ pod con­struit crește Sfoltet între Adjud (Putna) și Homocea (Tecuci). ----------- 3naag«^ mm pol peste SLe? Focșani, 30 Iulie. Azi, la orele 12 din zi, s’a inaugurat, cu solemnitate deose­bită podul din d­repu­l Adj­udului Vechiu, care este destinat să facă și prin acest loc legătura între locuitorii din nordul jude­țelor Putna și Tecuci. Din timpurile cele mai înde­părtate pe locul unde s’a ridi­cat acest pod, a existat vadul de trecere dintre­­ Moldova de mijloc și părțile muntene din preajma Focșanilor, unde se putea ajunge prin marele târg pe vremuri a Domneștilor, as­tăzi un umil sat lângă gara Pu­­fești. La orele 11 jumătate sosește la locul de serbare d. ministru Pangrati, însoțit de d. inginer inspector Ilie Radu, d. M. Chi­­riță, locțiitor de prefect al ju­dețului Putna, d. Al. Bogdan, directorul prefecturei Tecuci, d­-nii ingineri-șefi ai județelor Putna și Tecuci, Goilav și Tous­saint, d-nii G. Istrati și V. Ga­giu, administratori de plasă, d. inginer Beb­escu, Al. Copcescu, consilier județean, și alții. 5 HTSKCLTRI. î AT­GTOT — Satul Adjudu Vechiu este fru­mos împodobit cu steaguri. La capătul podului dinspre județul­­'Putna se oficiază ser­viciul divin, după care d. mi­nistru rupe panglica din cape­tele podului, declarând că ele aci înainte este liberă trecerea, apoi, în cântecele preoților, un convoiu compus din persoanele amintite și câteva mii de săteni,­­ merge pe pod până la capătul I din județul Tecuci. Cuvântările . După serviciul divin, d. Al. * Bogdan, directorul prefecturii Tecuci, prin câteva cuvinte u­­i j­­ează „bun venit“ d-lui ministru Pangrati. D. ministru Pangrati .începe prin a spune că e foarte mulțu­­mit ,că ia parte un atlusw­­­n­­j bare, unde­ se găsește de față o­­ populațiune din toate fraptele­­ sociale. I Moldova, fiind străbătută la­­ mijloc de un râu mare ca. Și- i­fetul, a suferit tot dauna din­­ lipsă de poduri, relațiunile și riverani fiind in toate timpurile suverani fiind în toate timpurile , împiedicate din această cauză. i­­ Prin­­ această legătură nu nu­­­­mai viața economică se va des­­­­volta dar Vor îi puși la acid poe­tul diferitelor nenorociri la cari erau expuși locuitorii în trece­rea râului. D-sa adaugă că toți cei de față au o datoria de recunoștință către d. inginer Ilie Radu, care a desfășurat o intensă activitate­­ în construirea podurilor din­­ țară : recunoștința sa cuvine și a corpului ingineresc care a dus la bun sfârșit, această­ operă de mare interes public. I­uid­ee prin­­ exprimarea senti­mentelor de devotament pentru­­ M. D. Regele și Augusta Familie I Regală, după care corul sătesc, sub conducerea d-lui Corpaci, a intonat „Imnul, Regal“. D. M. Chiriță, locțiitor de pre­fect al județului Putna, urează bun venit d-lui ministru. Continuând, d-sa strane adre­sări du-se distinsului oaspete: Prezența d-voastre intro noi în­­ această, n n a omoraSiliS pe lângă că va lăsa o amintire n­eștearsă dar este și o dovada dă solicitu­dinea ce o arătați binelui public. Recompensa soliciu­­­dinei o găsiți în entusiasm­ul poporului ce vă înconjoară care totdauna a știut să răsplătească pe bine­voitorii săi. Prin chipurile lor înveselite și curata haină, nați­onală de sărbătoare salută, eî vizite Vl-voastră scu­mpă. Această serbare mai este încă și, o răsplată bine meritată de inginerii noștri care prin calca­­­ lui științei și prin emoțiile arti­stice au plămădit această operă de mare însemnătate economică și socială. Așezămintele t­ehnice d­in­tr’o țară fac dovada civilizației ei. Noul pod ce se vede în fața noa­stră este încă o treaptă pe care România o ridică către idealul ei de mărire, glorie și prosperi­tate ce urmărește și are dreptul prin geniul ei mare să urmă­rească. Vă doinesc, dusc ministru, viață pașnică și­ îndelungată. D. inginer Ilie Ti­ndu mulțu­mește d-luî ministru pentru elo­giile ce i le­ aduce. Exprimă că cea mai mare bucurie a sa este că poporul, se găsește la această serbare în așa mare număr. Ten­dința și activitatea noastră, ada­ugă d-sa, trebue să fie îndrepta­te pe calea care duce la fericire acest popor românesc. Banchete. După ce d. ministru împreună cu autoritățile au vizitat părțile de jos ale podului, au mers în curtea școalei, unde, sub un um­brar împodobit cu verdeață, scoarțe și steaguri naționale, s-a servit un banchet de 40 de ta­câmuri. In timpul mesei muzica regi­mentului Tecuci 24 a cântat, iar poporul a jucat hora. De aseme­nea corul d-lui Corpaci a exe­cutat mai multe bucăți. Fetița Viorica Budescu, în e­­tate de 10 ani, fata unui meca­­nic de la c. f. r., a declamat ad­mirabil vreo 10 poezii de Goga și alți autori, stârnind multe apla­­use, iar d. ministru Pangrati a sărutat-o de câteva ori și la ple­care s-a fotografiat cu această fetiță inteligentă. Cel di­ntâi și toast a fost ridi­cat de săteanul Vasile Cheie din Mândrișca, mulțumind în nume­le țărănimei pentru marea bine­facere. D. inginer Dima, antrepreno­rul lucrărilor, arată împrejură­rile în care s’a construit podul evidențind concursul ce l-a­ avut din partea .d-lui inginer Hi © Ra­du. D. Ilie Radu închină pentru d. .Pangrati, etnii ingineri Dima, Mirea și Iremia, colaboratori prețioși ai d-sale în săvârșirea acestei opere. D. ministru Pangrati vorbește de primele începuturi ingine­rești de la hol. Amintește despre activiatea fondatorilor școalei de poduri și șosete din București, Panaite Donici și Gh. Duca, doi oameni de seamă. • .Termină închinând pentru M. f. Regele Carol, după care mu­zica a­ intonat imnul regal. După banchet, d. ministru a plecat la Roman, unde are de inaugurat alte poduri. D. M. Chiriță, înainte de pla­care, a ținut o frumoasă cuvân­tare sătenilor arătându-le avan­tajele cele mari ce vor isvorî din faptul stabilirea legăturilor între locuitorii celor două județe, ri­verane. Corssp. nouă pop ae pe­niu 5 ^ W­H & %lí Ml* wk pmfdt­ k cai h Constanța . — Fipedioraul Anadole Moi — Iată programul alergărilor de cai ea vor fi Mărfi, 39 August, orele 2 sl. a., la Constanța. I. — Premiul prefecturei. — Pentru cai de 3 ani și mai sus de vânzare pentru 3000 lei. Pr. I, 2000 lei, pr. II, 200 lei, oferiții de pref. Constanța. Distanța 2100 m. — intrarea 25 lei. II. — Premiul Dobrogea. — Pentru cai de pur sânge, de o jum. sânge, sau cai dobrogeni de 4­ ani și mai sus. Intrarea 25 lei. Pentru cai dobrogeni gratis. Pr. I. 2000 lei: pr. II, 500 lei; pr. III, 200 lei: pr. IV, 100 lei. Distanța 8000 m. III. — Premiul Constanța. — Cursă de garduri pentru ca! de pe jum. sânge, aparținând ofițe­rilor. în­ activitate de serviciu. Cinstanța :. 8000 m­. — intra­rea 10 lei. Pr. I, 1.000 lei ; pr. II, 400 lei; pr. III, 200 lei; pr. IV 100 lei, oferiți de direcția Casinoului din Constanța. ?­V— Freminul Casinoului. •— Cursă de garduri pentru cai de 4 ani și mai sus. Distanță 3500 lei. — intrare ut­ lei. Pr. I, 2500 lei ; pr.­ II, 400 lei ; pr. III, 200 le, oferiți de direc­ția Casinoului din Constanța. .. Premiul comunei. — Cursă de garduri, pentru cai a­­parținând­ ofițerilor armatei ac­tive, înscriși în controalele ar­matei, cel puțin de la 1 Iulie Distanța 3000 ha. — Intrare 20 lei. PrTJ- 1010 lei; pr. II, 500 lei; pr. III, 200 lei; pr. 1. 100 lei, prenți de comuna Constanța. Orice înscriere, neînsoțită de prețul întrărea, e nulă.­­ înscrierile se vor face până în ziua de 22 August, la clubul „O­­vidiu“. Constanța. La cursele militare vor fi ad­miși să încalece și ofițeri de re­zervă. întrunirea stcsliștilor din P.N­eamț Piatra-Neamț, 30 Iulie. Astăzi s’au întrunit la sediul lor peste 500 lucrători din toa­te fabricele locale. Ședința a fost deschisă de d. N. Radu, pre­ședintele secției locale, care a arătat scopul inntrunirea. D. Mihai Prepeliță vorbește de greva del­a fabrica Eichler, îndemnând pe lucrători să fie solidari, arătându-le ca normă greva dela fabrica­ Bistrița, unde prin unire lucrătorii au ieșit învingători. D-ni. Gh. Lăzărescu­­ și V. Moldoveanu îndeamnă pe lucră­tori la solidaritate. Apel ia cuvântul d. Const. Popovici, delegatul comisiunei generale din București, care a­­rată scopul venire­i sale. Vor­bește de starea deplorabilă a lucrătorilor din țară și sfătue­­ște pe muncitori la unire, frăție și solidaritate. Președintele încheie ședința, rugând pe lucrători a manifes­ta pe străzi, însă în mod paș­nic. Muncitorii au­­ parcurs în corpore mai multe strade. earmmartmEBarmKmammmmBsmsmr, Păstrați capcanele din „Universul“ SPS SSXTist^ ^Tr­ crcra^ ^ ^ ^ jjj* g | oferite de „Universul“ datorilor și abonaților sM p«3 luna August --------Hfi B*­—.------­ Cu începere de la 1 August ci­ti­tor­ii «Universului» vor găsi imprimat în pagina 2-a .Cuponul Wo. I, cu care vor lua parte la următoarele frumoase premii: Du­el §âî.îîă. 1^0­00^ compusă din 5 jumătăți a 10 mărci bucata, montate pe un frumos lanț de aur, marcat de Stat. . UST GEAS MARE es­teroiiza de o frumusețe rară, cu două figuri elegant reușite, reprezentând do­ui copil pe o sanie, acest ceas =a fi o podoabă pentru casa fericitului câștigător. „ Cămară raclai cu o frumoasă J .,Roskopf-Patent“ de * pigarică cu fir..­. și * CMISRBC metal ‘Ofidiat pentru fracură. Lărkat. 1 flQ CfiSr fi CU fisura dű U-'-'HK fran- • „„.„Us cu secret, Im form«. “ cez­ cu 1,11 vas d0 *«­ • PuȘCU Vlțd de porc (8uran cie cea insata, noroc). 2 geale psalm­earn? "lf't“a n0" I Clas(­s m­etal pentru biroc) ,lî~ _ * 11 ta • • * (ima noii tale. * osii»«*­­ALA J bon MiAde­ral-Tatate* ce ornament două frumoase berze. " vas da st,clu-t­e ?n<fîr<tvi de metal argintat pentru § p'äülptp “e n’ ■ cu *n * S­r zîtlU unt, compus din 3 ba­ >; ^s-relief pentru born­­cuți montate pe o tavă nichelată. icoane. ’ din porțelan, reprezen­t g »«»wh «a Pres-Papier de bron» •>:­ foMBsŰR i^nd po M. S. Regele * B.rd­B«­ fS franc»z, reprezentând Carol­I, foarte artistic executate. S11 bas-relief pe MM. II. Regele 1 (ăl jigil de metal, ornată cu un O Kogina. * *"*‘"‘**ft frumos papagal. I­­.„ft de nikel cu placă de ma­ S . ..Reskopf-Patent"* de * »«»• m­iică. ft tevci O UtteiW metal argintat pentru fi „„uis ca săpun, cremă și pudră bărbat. " O Stohî FLORA“. . Pentru a participa la tragerea acestor premii toți cititorii trebue să păstreze cupoanele de la 1—30 August inclusiv, după care dată se vor expedia în plic la administrația „Universul“. Tragerea se va face in cursul lunei Septembrie. .­­ teist! tu­ne! D Osebit de premiile oferite de „Universul elit­a­torilor săi pe Inna August, mai acordă in mod cu ! totul grataj!, un elegant pat pentru copil cu or­­i iminente de bronz, pictat cu mana liberă. Acest­­ pat ne-a fost furnizat de INDUSTRIA METALICA j, „MARGIj”, bulev. Elisabeta IVo. 8. D M BUCOVINA ’IS» ff?» V JtfH, S wțc V«, ■ ^||0 ^|||~|" h'l [pi l Staiddan-Golomea' —• jtte Ia. coresfuondentnl nostru — Cernăuți, 29 Iulie. In corespondența trecută am arătat modul cum au fost ares­tați cei tipi pungași de buzuna­re din România, cari au săvâr­șit îndr­ăsnețul furt de 80.000 cor. în numerar și polițe, asupra persoanei bogătașului din loca­litate Blum pe linia Colomea- Stanislau. Revin astăzi cu nouă amănunte. Pungașii continuă a nega cu încăpățânare, declarând că su­ma găsită asupra lor le-a fost încredințată de către o persoa­nă necunoscută, spre păstrare. La început poliția a dat cre­­zare acestor declarațiuni, înce­pând cercetări întinse pentru descoperirea acestei persoane, dar în urma depunerii mărtu­riei d-lor director Fliengler, a consilierului comunal Flirpin­­ger și a chelnerului de la vago­nul restaurant Frantz Schm­ied, cari au­ călătorit cu­­. deputat Blum, a renunțat la această ur­mărire, stabilind pe deplin ci­ numai cei trei arestați au să­vârșit furtul.. Motivul principal pentru cei de la poliție de a în­lătura posibilitatea existenței u u­nui al patrulea complice în a­­cest furt, a fost faptul că din momentul arestării și până as­tăzi, cei trei pungași arestați pe lângă că refuză de a face vre-o declarație, apoi ei mai refuză să primească și hrană. Din toate aceste supoziții rezultă că pun­gașii pentru a-și declina ori­ce răspundere, ei indică, intențio­nat pe un al patrulea complice, care de fapt nu există, iar pen­tru ași asigura suma furată, care a fost în bancnote de câte 1000 cor. le-au înghițit in formă de pilule. Această ipoteză a poliției noa­­stre criminale, a avut astăzi un succes neașteptat. In dejecțiile deținuților s’a găsit o nouă su­mă de 16.000 cor. Sn formă de pilule. Declarația bogătașalui Blum Cu expresul de astăzi a sosit în localitate de deputat Blum, victima acestui mare furt. D-sa s’a prezentat imediat la poliție pentru a fi interogat. Iată în rezumat declarația d-sale: Imediat ce s’a pus trenul în mișcare din gara Cernăuți, d-sa împreună cu mai mulți comer­­cianți au intrat în vagonul-res­taurant pentru a discuta niște afaceri­­ comerciale. In timpul discuției a observat, cum trei domni, cari încă de pe peronul gării Cernăuți se țineau în apro­pierea d-sale, ședeau la o masă vecină, și discutau românește, dar că nebănuind nimic nu lesa dat nici o atențiune. In timpul discuției d­e- a scos portmoneul în care se afla o notiță despre niște socoteli, pu­­nându-i însă imediat la loc. Nu își poate da seamă cum a fost pungășit, de­oarece până aproa­­pe de Lemberg a călătorit nu­mai în vagonul restaurant. De dormit n’a dormit de­loc și nici n’a venit în atingere cu ’acești domni. ^ După toate probabilită­țile insă, d-sa spune că e posibil că în momentul când a părăsit vagonul-restaurant, șî se afla pe coridorul cupeului d-sale, pun­gașii care părăsiseră mai înain­te vagonul restaurant, profitând de îmbulzeală, i-au­ scos portmo­neul din buzunarul hainei care era destinată. întrebat dacă cunoaște pe a­­cele persoane, a răspuns afir­mativ. Confruntat cu aceștia i-a recunoscut pe careși trei. Cu aceasta s’a încheiat decla­­­rația d-sale. Suma de 28.000 cor., găsită la pungașii arestați, prin mijloa­cele știute, se află în posesiunea­ direcțiunei poliției și nu poate fi­­ predată păgubașului atâta timp, cât acei acuzați nu vor re­cunoaște fapta. Numai în caz când pungașii vor mărturisi că­­ ș- au săvârșit furtul asupra persoanei d-lui Blum, i se va înapoia acestuia banii găsiți. Atâta timp insă, cât pungașii nu vor face această mărturisire categorică, banii vor fi predați parchetului unde au­ fost înaintați astă seară șî punt gașii acestei bande. Restrângerea pagubelor la suma fie 5000 coroane. Din amănuntele date de nai, se cunoaște, că sum­a de care a fost pungașii, d. Blum a fost de 42.000 cor. în numerar iar res­tul până la 80.000 în polițe. Din această sumă s’au găsit până a­­cum, suma­ de 36.000, mai rămâ­­ne o eventuală pierdere de 5000 cor. și polițele în valoare de 38.000 cor., cari încă nu s’au găsit. Sigma. ♦ D-nii abonați cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­­zistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care erîineau ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se Întârzia ca trimiterea zia­rului la noua adresă. i) Mama împăratului Napoleon I «se Clara Tiscamdi ~II Soții Bonaparte în Curte. Naște­­rea lui Josef Bonaparte. — Duhovnicul din Bastia Bonaparte fu atras în lupta primejdioasă; soția sa îl urmă­ cu un devotament fără pereche. Călare lângă el, împărți toate lipsurile, oboselile și primejdiile pe insula sălbatică. Frageda și tânăra ei frumusețe părea puțin potrivită pentru soțul­ ei război­nic și aventuros, care o mâna înainte. Dar trăsăturile puter­nice și energice ale feții ei, ful­gerele întunecate cad­ din când în când țâșneau din ochii ei, trădau o voință fermă și neclin­tită. Când pe cal, când pe jos, când pe spinarea unui catâr urmărind și fiind urmărită, sărind peste prăpăstii, sau străbătând păduri­le sau urcându-tse­ pe stânci— ast­fel iu ea văzuta întotdeauna plină de însuflețire și de curagiu. Fiul ei Napoleon s’a exprimat asupra participării ei la războaele pen­tru eliberare. Ea lua parte la toate lipsurile și încordările lup­tătorilor, ea le înfrunta pe toate. Era capul unui bărbat, pe cor­pul unei femei!”. Ostilitatîte începută la 1768 și durată până la sfârșitul acestui­­ an. Atunci generalul francez se văzu silit să ofere un armistițiu de arme lui Paoli; el își părăsi postul de comandant al trupelor franceze, pe la eîârh­iul lui De­cembrie. Guvernul din Paris nu era­ de­loc dispus ca să renunțe la lup­tă. El trimise la 1769 nouă deta­șamente de trupe bine organi­zate, sub generalul de Vaux. Paoli eșita acum de a conti­nua, războiul contra puternicu­lui­ imperiu. El considera ca ire­vocabil pierdută independența conaționalilor săi, dorea, însă să vadă mai bucuros insula sa sub dominațiunea Englezilor, decât sub a Franței. Bonaparte era unul dintre cei mai înflăcărați patrioți. El pri­cepea, tot atât de puțin ca și cor­aționalii săi că­ șeful lor avea planul să se adreseze Angliei cu ivirea primăverei. Ostilitățile fură iarăși reluate și continua­te cu mai mare zel ca și mnu înainte. * ț Și de asta dată Letiția era ga­­­­ta să urmeze pe soțul ei în lup­tă, deși era iarăși gravidă. Fără a se plânge ea îndură toate stra­­­­patiile campaniei­. Ea petrecea­­ nopți întregi sub cerul liber ,și [ Rabîa pe tovărășii ei, cari o­ j­u­u­rau aproape să dispereze. — Ultimele noastre forțe apar­țin Corsicei­ le striga ea. Să luptăm până la unul, dacă este nevoe, ori învingem, ori murim! Mai târziu când fiul ei deveni împărat al Franței, ea povestea bucuros despre aventurile răs­­boinice din tinerețea ei. .Ea obi­­cșnuia să zică: „Purtam în pân­tece pe Napoleonul, meu, cu ace­iași bucurie liniștită, pe care am simțit-o mai târziu, când îl țineam în brațe și-l hrăneam cu laptele meu. ’Mi frământau gân­durile exclusiv cu soarta tatălui sau și a Corsicei. Pentru a pri­mi știri de la armată părăseam adăposturile­ sigure printre stân­cile noastre prețiouse. Mă ha­zardam până aproape de câm­pul de luptă. Auzeam șuerând gloanțele pe lângă urechile me­le, dar sub scutul Sf. Fecioare nu mă temeam’ de nimic”. In fruntea­ celor mai buni oa­meni ai săi Paoli năvăli din nou asupra dusute­tiului. Carlo Bo­­­naparte era lângă el și în apro­pierea sa călărea Letiția, care purta în pântecele ei pe eroul viitorului. La 3 Mai 1769 cele două ar­mate stateau față in față la Monte Borgo. O salvă de artile­rie dădu semnalul pentru înce­perea luptei. Cu toate armele lor puține și rele Corsicanii opuse­ra o rezistență atât de mare, în­cât reu­șiră să respingă pe duș­manii, al căror număr era cu mult mai mare. O ciocnire de mai târziu de la Murato avu un rezultat mai puțin favorabil. Iarăși Corsica­nii se aruncară cu curaj asupra trupelor regime. Multe femei luară parte la luptă. Dar forțe­le dușmanului erau prea mari și Corsicanii suferita o înfrân­gere. Din cauza gravidității ci de astă dată Letiția nu putu lua parte in purcumul la luptă. Lai­­a, se abiti între lupii Lori. In toiul luptei fu ',te­- -li-țilu­ de so­țul ei și de amicul ei, ea însă își regăsi în curând locul și îm­bărbăta prin entuziasmul ei pe concetățeni ca să-și încordeze ultimele forțe. După câte­va zile (la 9 Mai) se dădu in apropiere de Ponte Novo o luptă însemnata. Și de astădată numărul dușmanilor era­­ covârșitor. Cu tot curajul Cordeanilor, cu toată iscusința militară a lui Paoli o parte a oamenilor săi fură în­vinși și ceilalți trebuiră să fugă. Pe când ei se retrageau în munți, săvârșiră­­ încă minuni de vite­jie. Unul dintre războinici, care era rănit mortal, zise către Paoli: „Peste un­ moment voi fi unit cu aceia care au murit pentru patrie. Ajută pe bătrânul meu tată, Paoli”! Era la Monte Novo când un ofițer francez întrebă pe un Cordeau­­ rănit: .Unde sunt tiv.­­-H­iii vosiri”? * -- N’avem nici unul, răspunse soldatul. — Dar ce se face cu voi! — Murim! Lupta de la Ponte Novo în­­semnează încheerea războiului inegal și nimicirea independen­ței insulei Corsica. Lupta sângeroasă însemnează apoi și despărțirea lui Paoli și a unei părți a partizanilor săi, cari voiau să se dea de partea Angliei, de acei Corsicani, cari țineau­ cu Franța. Câteva familii se refugiază pe muntele cel mai înalt al insulei, Monte Rotondo, o jumătate de zi departe de Corto; între ei se afla și Carlo Bonaparte, soția sa și unicul lor copil în vârstă de 1n an­. O cărare îngusta, duce prin a­­ceastă pădure străveche peste stânci pleșuve, colosale și poso­morâte spre cea mai înaltă cul­m­­e a­ muntelui, care este acope­rit cu cinica zăpadă. J­.-Y .:i­colo­­ se afla în peșteri unde se refugiază păsto­rii în timpul tempestăților. Pe drumul spre Monte Roton­da se mai vede și „grota fuga­rilor”, unde găsiră o ascunză­toare mama lui Napoleon și to­varășii de nenorocire în fuga lor după bătălia de la Ponte Novo. Situația era disperată. Bă­trâni, copii, fem­­ei și bărbați, cari se temeau să nu cadă în mâinile dușmanilor, se aflau fără hrană în regiunea părăsită a insulei: cei mai mulți dintre ei credeau ca I- a bătut ceasul din urmă. După câte­va zile se arătă în munți un ofițer francez, ținând în mâna drapelul alb al păcei. El se făcu cunoscut, că insula s’a predat­­ ca Pacul a ajus să se îmbarce pentru Anglia. Deci toți cei de pe munți sa pot, co­bori și sii se reîntoarcă și ve­trele .’.or .V­i urniți 1 *

Next