Universul, august 1912 (Anul 30, nr. 209-239)
1912-08-05 / nr. 213
Contele Leopold Berechtold Vinrska de externe a Austro-Ungariei, pe care Suveranul îl va primi în audiență săptămâna viitoare — Contele e fotografiat aci un costum de magnat ungur — POLITICA EXTERNA Călătoria d-lui Poincare in Rusia De câte ori un suveran sau un ministru întreprinde o călătorie ■politică, presa europeană e cuprinsă nu numai de o legitimă curiositate, dar de o adevărată agitațiune. Ar crede că tot echilibrul internațional are să se schruncine sau să se prăbușească. Așa se întâmplă astăzi și cu călătoria d-lui Poincaré. De două săptămâni se scriu coloane nesfârșite de comentarii, dându-se acestei vizite o însemnătate care ni se pare cel puțin exagerată, fiindcă niciodată avemmea călătorii nu stabilesc situațiuni noul, ele confirmă numai situațiuni existente. Și la urma urmei călătoria d-lui Poincaré este și mai puțin de natură să surprindă pe cineva. Intr’adevăr, ce poate fi mai firesc decât ca miniștrii răspunzători a două State aliate să se întâlnească spre a discuta asupra intereselor lor comune și asupra situațiunei internaționale în genere. Singura întrebare care se poate spune e, de ce d. Poincaré a ales tocmai "acest moment. Răspunsul e foarte simplu, întâi pentru că situația externă a Franței este atât de bună și de liniștită încât d. Poincaré se putea absenta fără nici o teamă și în al doilea rând, fiindcă de câtva timp alianța franco-rusească ne mai arătându-și existența prin nici o manifestațiune externă, erau persoane cari șopteau prin costuri că vechea cordialitate a dispărut că Rusia gravitează din ce în ce mai mult în orbita politicei germane și că nu este exclusă posibilitatea unei definitive desmembrări a dublei alianțe. D. Poincaré ținea să dea acestor zvonuri o desmințire cu atât mai mult cu cât întrevederea de la Baltischi-Port părea să le confirme și fiindcă și situațiunea internațională cerea ca să se preciseze bine posițiunile diferitelor State. Era necesar ca în niște vremuri în care apăsa asupra situațiunei internațională atmosfera încărcată a războiului italo-turc, evenimentele din Balcani, raporturile deilicate dintre Italia și Austria și enervarea pe care cursa înarmărilor navale o întreține între Anglia și Germania,—era necesar ca în asemenea vremuri cel puțin două factori de însemnătatea Rusiei și a Franței să afirme cu tărie perfecta lor comunitate de vederi, și să taie astfel orice veleități acelora cari ar fi crezut că pot profita de evenimente ca să distrugă temeliile, pe care de mai bine de 25 de ani stă clădit întregul echilibru european. Faptul că 'd. Poincaré a întărit alianța existentă printre convențiune navală este o nouă dovadă a voinței pe care ambele guverne o aveau de a da tuturora impresia indisolubilităței "dublei alianțe. Iar grija pe care și d. Poincaré și miniștrii ruși o pun de a sublinia mereu că tot ce fac și tot ce spun se săvârșește cu cunoștința și cu încuviințarea Angliei, arată lămurit că de fapt daca nu în drept s’a ridicat în fața triplei alianțe, alianța Rusiei a Franței și a Angliei care constitue prin puterea ei cea mai bună chezășier de pace. Bineînțeles d. Poincaré va profita de vizita la Petersburg ca să treacă în revistă cu colegii săi din Rusia toate chestiunile diplomatice la ordinea zilei Războiul italo-turc va face fără îndoială obiectul unui schimb de vederi. Poate chiar că se va căuta să se stabilească bazele unor propuneri de pace ce ar urma să se supue ulterior părților beligerante și la nevoe să li se și impue. Dar încă odată asemenea chestiuni nu cereau ca d. Poincaré să meargă până la Petersburg, ele se puteai trata și direct de le cancelarie la cancelarie. Dacă a, Poincaré s’a hotărât să se ducă în Rusia , pentru ca prin prezența lui, prin serbările ce se vor da în onoarea persoanei sale, să afirme încă odată în mod indubitabil că dubla alianță e mai sinceră și mai puternică decât oricând și că prin urmare că toate calculele diplomatice trebue să se facă pe această bază și să plece de la acest adevăr neîndoelnic. I. G. D. Boli suspecte în [Basarabia Iași, 3 August Știri particulare din Basarabia arată că acolo se constată zilnic în diferite localități cazuri de boală suspecte. Totuși autoritățile sanitare contestă că ar fi vorba de holeră sau măcar de holerină. Medicii susțin că sunt cazuri de gastro-enterită și intoxicație alimentară, etc. cari se manifestă în toți anii pe timpul verei Autoritățile noastre sanitare au întreprins cercetări pe tot lungul Prutului spre a se vedea dacă măsurile sanitare luate sunt aplicate cu rigoare. Administrația comunală a dat azi o ordonanță prin care arată să se păstreze numeroase dispozițiuni de igienă în localurile publice din oraș. De asemeni somează pe toți brutarii să se conformeze de urgentă indicațiunilor serviciului sanitar.* D. director general al serviviciului sanitar, dr. Bardescu, și-a anunțat sosirea pentru Mariea viitoare la Iași, când va cerceta starea sanitară a Iașilor. Tot Marți, pe orele 4 d. a., se va ține o întrunire a membrilor consiliului de igienă* * De astăzi s’a oprit cu stricteță vânzarea în oraș a fructelor necoapte. Prüfers» warta din Ploești, 3 August. De câteva zile o bandă compusă din șase indivizi ieșea regulat înaintea lucrătorilor de pe la fabricele din partea de Sud a orașului, când aceștia veneau și plecau din fabrici, jefuindu-i de tot ce aveau asupra lor. Poliția, fiind avizată de acest fapt, a postat aseară mai mulți , agenți, înarmați, cari, surprinzând pe cei șase , bandiți , în momentul când voiau să jefuiască pe, un lucrător, i-au arestat și,înaintat poliției. ...... Afacerea se instruește de către serviciul siguranței și sunt indicii că în afară de cei șase arestați, mai sunt și alți complici. Fioroasa crimă din munții CloșanT T.-Severin, 2 August. O crimă s'au comis acum câteva zile în munții Cloșani la stâna de la locul numit Petrele Albe, în următoarele împrejurări. Locuitorul Mihai Tănăsoiu, proprietar de turme de oi, din Orzești, se afla de câteva zile împreună cu doi ciobani și un copil la stâna sa din locul numit Petrele Albe. El stătea la stână, fiindcă de câtva timp hoții veniți de peste hotar, din Ungaria, iî furau din oî. Acum o săptămână, spre seară, veni la stână să ceară sălășluire un necunoscut pe care ciobanii îl primiră și-l adăpostiră peste noapte. A doua seară apar în apropierea stânei trei inși, doi înarmați cu ciomege, iar cel de al treilea cu o pușcă. Aceștia părând suspecți baciului M. Tănăsoiu, el a trimis copilul să-l întrebe ce caută. Aceștia, nedând nici un răspuns, au înaintat spre ciobani. Ciobanii, recunoscând în oaspeții neașteptați pe hoții cari de multe ori îî furaseră, precum și pe necunoscutul ce-l adăpostiseră cu o zi înainte, l-au amenințat cu chemarea jandarmilor. După o scurtă discuție necunoscuții vor să fugă; ciobanii împreună cu M. Tănăsoiu îî urmăresc, dar nu apucă a face câțiva pași când mai multe focuri de pușcă sunt descărcate asupra lor. Un glonț lovește în piept pe M. Tănăsoiu și-l lasă mort pe foc, iar criminalii dispar. Faptul acesta a fost adus la cunoștința autorităților, cari au făcut toate cercetările pentru aflarea criminalilor. *Au fost la fața locului pentru cercetare d-niî prim - procuror N. V. Collins, medic primar Morariu, actor de plasă Iupceanu și șeful postului de jandarmi. Cercetarea a fost foarte grea, locul crimei fiind la 50 km. de Orzești, iar drumul trebuind să fie făcut călare pe poteci foarte primejdioase. Din cercetările făcute, reela că criminalii hoți de vite sunt din Ungaria, din comunele mărginașe Coniceva sau Roșca. Pușca de caie sau servit criminalii se crede a fi fost, după rana pe care a produs-o glonțul, de sistem Manlicher. S’a făcut intervenirea, cuvenită pe lângă autoritățile din Ungaria pentru aflarea criminalilor și pedepsirea, sau de va fi caz, extrădarea lor. Coresp. ■ ■ [UNK]mi» ■ n —in TM— In jurul congresului cîntăreților bisericești După cum am anunțat, soc. „Părintele Macarie“ a cântăreților bisericești, de sub conducerea d-lui I. Popescu-Pasărea a organizat un congres al acestor cântăreți, care se va ține la Iași luna aceasta. La congres vor participa foarte mulți cântăreți, cari și-au trimis de pe acum adesiunile. Ministerul lucrărilor publice a luat dispozițiunea de a se acorda congresiștilor o reducere 75 la sută pe c. f. r. Se vor discuta mai multe chestiuni privitoare la îmbunătățirea soartei cântăreților bisericești, între acestea e și chestiunea înființării unei „Case a cântăreților“ în București, casă care va servi pentru adăpostirea cântăreților cari vor veni prin Capitală. * * In seara de 2 August, comitetul organizator al congresului în cap cu dv Popescu-Pasărea, a ținut o consfătuire asupra ultimelor hotărâri cu privire la chipul în care vor decurge desbaterile. Părintele Lungulescu din Craiova, după ce a făcut mai multe propuneri, a adus elogii prezidentului sec. „Părintele Macarie“, d. Pasărea, pentru munca desinteresată și rodnică pe care o depune pentru binele cântăreților. După aceea s’au cântat mai multe bucăți muzicale religioase și populare cari vor alcătui programul concertului pe care congresiștii îl vor da în sala Teatrului Național din Iași. Congresul va ține trei zile, după programul pe care ziarul nostru l-a publicat într’un număr trecut. Buletinul atmosferic al Observatorului astronomic și meteorologic 4 — Pe ziua de ” August — IN ȚARA. — In tot cursul zilei de o zi timpul a fost frumos și cald. Temperaturile maxime ai variat între 34 grade la Perieți (Ialomița) și 22 grade la Sinaia. Cea mai coborâtă temperatură de noapte 10 grade la Sinaia. Dimineața timpul mai mult închis , a plouat la: Bacău 6 mm., Negrești 11, Armășești 1, București 1 mm. și la Tg.Ocna picături. Presiunea atmosferică se menține către 760 mm. EVENIMENTELE DIN STRĂINĂTATE — Prin fir telegrafic de la corespondenții noștri — intevenția puterilor ;și Balcani Inițiativa contelui Berchtold _ Viena," 3.— ..Neue. Freie Presst" asigură că inițiativa il lui Berchtold nu are de scop nici o politică. de interventions. O astfel de politică ar fi cu totul contrarie scopului acțiunii proiectate. Nu, s'a fixat până acum nici un program special. Puterile vor fi doar invitate să-și exprime părerile. Conversațiunile vor fi conduse de către ambasadorii puterilor respective. Nu este vorba nicidecum de delegarea cestiunei orientale, nici a vreunei probleme orientale. Se speră că guvernul turcea,m,va câștiga cu chipul acesta Unim ca să execute programul, reformator și să inspire din nou pojmarelor din Balcani cea mai deplină încredere. AUDIENȚA CONTELUI BEUCKTOLD LA FRANZ JOSEF Ischl. 3. —. Contele Berchtold, ministrul de externe al Austro- U Ungariei, a fost primit azi in audienta privată la Franz Iosef. Audiența privată la Franz Tușei. AUDIENȚA MINISTRULUI AUSTRO UNGAR DIN BERLIN LA FRANZ IOSEF Tschl. 3. — Azi a sosit aci contele de Szögyény-Marich, ministrul Austro-Ungariei la Berlin. Contele va fi primit mâine în audiență de împăratul. Această călătorie a lui Szögyény-Marich stă in legătură cu acțiunea balcanică inaugurată de contele Berchtold. PUTERILE ȘI ACȚIUNEA CONTELUI BERCHTOLD Viena. 3. — Din Berlin ,se anunță că ministrul de externe austro-ungar, contele Brrchfold, s'a pus in legătură cu guvernele Puterilor centrale spre a pacifica Albania și Macedonia, punând astfel capăt tendințelor de expansiune ale Bulgariei, Muntenegrului și Serbiei. Contele Berchtold s'a adresat în același timp guvernelor din Berlin, Rloma, Paris, Petersburg și Londra. El nu urmărește scopul de a convoca o conferință internațională a Puterilor, ci speră să reguleze chestiunea printr'o înțelegere a Puterilor, înțelegere realizată printr'un schimb de note.. Scopul final al acțiunii sale este de a asigura o autonomie parțală Albaniei și Macedoniei, după modul organizației de Stat din Austria. Acțiunea contelui Berchtold a produs adevărată senzație la Tarts și Petersburg. Guvernul din Berlin a primit în modul cel mai favorabil propunerile ministrului austro-ungar, asigurându-l că și Germania are aceleași vederi. Guvernele din Londra, și Berna au primit propunerile cu cea mai mare neîncredere. -----«I»-----* MARINARI RUȘI CONDAMNAȚI LA MOARTE Sevastopol, S. — Cinci mate Ioți, cari au fugit de curând din închisoare, după ce uciseseră pe gardian, au fost osândiți la moarte prin ștreang. PROCLAMAREA NOULUI SULTAN AL MAROCULUI Casablanca. 3. — Șeriful Moroni a citit azi dimineață în moschee o scrisoare anunțând abdicarea lui Mulay Hafid și proclamarea de sultan a lui Mulay Yussuf. Indigenii au primit această schimbare cu nepăsare. * Tanger, 3. — O sută și unul de tunuri au salutat proclamarea ca sultan a lui Mulay Yusuf. FURTUNILE DE PE COASTA SPANIEI — 150 de morți —• Madrid, S. — Numărul victimelor furtunei din golful de Biscaia este de 150. GREVE IN SPANIA Madrid. 3. — Lucrătorii întrebuințați la transporturi se vor pune în grevă Luni. Greva tipografilor este iminentă. Greva generală a metalurgiștilor este probabilă, de asemenea aceea a amplaiaților de comerț. Chelnerii de cafenele încep greva de mâine. Patronii zidari au refuzat arbitragiul. Greviștii din Saragosa asigură că greva este numai economică.. ÎNAPOIEREA D-LUI POINCARÉ LA PETERSBURG Petersburg, 3. — D. Poincaré, prim-ministrul și ministrul de externe francez, a sosit aci, venind din Moscova. Tragedia din Belgrad In numărul nostrm de mâine, DUMINICA o AUGUST, începem publicarea : = MEMORIILOR LUI NOVACOVICI = sufietul conjurației regicizilor, cari in pagini sguduitoare ne descrie amănuntele NOPȚEI SÂNGEROASE din Belgrad și tragicul sfârșit al regelui Alexandru al Serbiei și al reginei Draga. f mmm și muntenegrui satijizeza Berlin. Din Constantinopol se anunță că guvernele din Bulgaria și Muntenegru au dat ordine de mobilizare. Ministrul de externe muntenegrean a făcut cunoscut ministrului turc la Cetinje că ordinul de mobilizare va fi retras numai când guvernul turc va numi o comisiune pentru delimitarea graniței, asigurând astfel Muntenegrul că nu va mai fi neliniștit de trupele turcești. RECHEMAREA OFIȚERILOR BULGARI DIN STRAINAT RTF. Milano, 3. — „Persevrramzan află că cei cinci ofițeri bulgari, elevi ai și calei de război!!, din Milan au fost rechemați telegrafic la. Sofia. NOUĂ LUPTE LA GRANIȚA TURC 10-MUNTENEGRE ANA Colinge,' 3.' — Trupele turcești au atacat aseară postul muntenegrean din Iancovatz-Zara, isgonind pe aceștia din casa de gardă. Turcii au aruncat apoi în șanțurile muntenegrene două bombe, cari nu au făcut însă pagube. De azi dimineață s'a deschis din nou focul între trupele turcești și muntenegreni. .— «t»--- tal paștifite al republicei 11 ATU D. Tancred Auguste, noul președinte al republicei de negri Haiti, a fost ales îndată după încetarea din viață a fostului președinte Leconte, care, a fost victima unui accident sau a unui atentat. Auguste a fost pe vremuri ministru în Haiti. N'a prea luat parte la luptele politice, și se speră că sub regimul lui republica se va desvolta în pace. ...-r - Acul Mels twismlil — Două profesori universitari morți — Londra, 3. — D. Johne, profesor la celebra universitate din Cambridge, însurat de abia de două săptămâni, a făcut în Elveția o escursie pe culmea Fererer, unde și-a găsit moartea în următoarele împrejurări: Johne se găsea în societatea profesorilor universitari dr. Weiner și Weiss. Voind să scurteze drumul la scobordrnea de pe culme, Johne și Weiss s'au legat cu o frânghie ca să se scoboare intr'o văgăugă pe unde ducea, cărarea cu avpcia ,de luat. Frânghia s'a rupt, iar cei două escursioniști au căzut în prăpastie și au rămas morți pe loc. Cadavrele lor n'au putut fi scoase încă. ALT ACCIDENT LA ASNAR Turin." 3. — Două eseur sioniști din Turin au făcut ori o ascensiune pe culmea Asnar. La scoborâre, voind să scurteze drumul, amândouă au căzut într’o prăpastie. Unul din ei a rămas mort pe loc, iar celalt a căpătat sesiuni grave. --------------- INTOARCEREA VIZITEI LUI POINCARE Londra. 3. — Din Petersburg se anunță că atât primul-ministru Siokonzew cât și ministrul de externe Sassonov vor întoarce in Septembrie vizita lui Poincaré la Paris. O telegramă din Paris afirmă pe de altă parte, ca ^inkoiezeig, va trebui să renunțe la întoarcerea vizitei lui Poincaré, dat fiind că va fi ocupat, cu campania electorală ce va începe săptămânile viitoare. Cota apelor Dunărei - Pe ziua de 3 August -Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etiagiul: IN AUSTRO-UNGARIA Fassau 426, Linz 176, Viena 134, Budapesta 345, Mohács 412, Semiin 238, Baziaș 180, Orșova 234. . IN ROMANIA Dunărea crește la T.-Severin și Calafat; in celelalte porturi scade. Turnu-Severin 232, Calafat 211, Bechet 193, Turnu-Măgurele 198, Giurgiu 280, Oltenița 221, Călărași 187, Cernavoda 216, Hârșova 224, Brăila 230, Galați 223, Tulcea 141, -t le ia consiliul tehnic superior . Consiliul tehnic, superior s-a întrunit era și a discutat următoarele proecte: Planul alinierei «tradei Sf. Dumimi din orașul Craiovii. Planul pieței Monumentului Independentei" din orașul Craiova. Proectul canalizărei orașului Focșani, în valoare de 4.230.000 lei. Planul deschiderii unei piețe publice, în fata palatului administrativ din Craiova. Planul címalizărea și deschiderei unei noui piețe în fața antrepozitelor din Capitală. Proectul localului administrativ în comuna Tiscau, din jud. Neamțu, în valoare totală de 25.110 lei. Trocului digurilor de apărare cu beton de ciment la apa Telesra, în valoare totală de 38.000 lei. Proectul - asf altarei _ Bulevardului Carol I din orașul T.-Severin, în valoare de 173.000 lei. Proectul localului administrativ”1 din comuna Bodești jud. Neamț, în valoare de 20.700 leî. Planul aliniere! cailor Moșilor și Dudești prin str. Traian, din Capitală. Proectul crematoriului din T. Severin. Proectul aliniere! străzilor Andrei Șapova. și. Victoria din orașul Vaslui. Psoectul tip pentru localuri proprii de poștă din întreaga țară, în valoare totalii de le 203.000 și ofertele relative la distribuirea apei și canalizarea osnmiuuui central de lângă București. Carieru judiciar Atentatul contra naui căpitan de șlep Am publicat că State Carastate, căpitanul șlepului „Uziel” din Brăila în urma unei certe avute cu Ev. Leneratos, căpita șlepului „Gladstone”, a tras asupra acestuia, un foc de revolver rănindu-l ușor. Faptul fiind calificat de crimă, Carastaze a fost trimis în judecata Curții cu jurați din Brăila, înainte însă de a se judeca procesul, în fond Carastate a cerut Camerei de punere sub acuzare din Galați liberarea sa pe cauțiune. Camera însă î-a respins cererea, pe motiv că Curtea cu jurați nefuncționând, Camera nu are competența a se pronunța asupra unor asemenea cereri. Carastaze făcând apel. Curtea de casație a hotărât că Camera are competența a se pronunța asupra unor astfel de cereri când Curtea cu jurați nu funcționează și în consecință a casat decizia Camerei de punere sub acuzare și a dispus ca afacerea să se judece din nou de Camera de pasere sub acuzare din București. Paricid Locuiitorul R. Mustață din cor. Sihlele din jud. R.Sărat era un om sâu nărăvit. De câte ori se îmbăta își lua la bătaie nevasta și copiii. In ziua de 14 Februarie a. c. venind beat de la cârciumă a început, ca de obicei, să își bată nevasta. Fiul sau Niculae, indignat de purtarea tatălui sau, a pus mâna pe un cuțit și l’a înfipt în pântecele tatălui sau care a murit imediat. Tânărul fiind minor, Curtea de apel din Galați l-a condamnat pentru acest fapt la opt ani închisoare. Această deriziune a fost confirmată ori și de Curtea de casație. partie serbări ale ligei — Grandioase serbări naționale pentru românii de pretutindeni — Am dat știrea că Liga Culturală pregătește mari serbări populare la care vor lua parte români de pretutindeni. Serbările vor ține patru zile, începând la 26 și încheindu-se la 29 August a. c. Programul acestor sarbări întreca tot ce s’a produs mai frumos și mai estetic în București. Vor fi concursuri de costume naționale, de frumusețe pentru domnișoare și copii, toate cu premii ca sa vor acorda în Arenele Romana. O expoziție de produse casnice românești, tiruri de porumbei cum și sboruri în aeroplan executate de ingurrul Aurel Vlaicu și de ofițerii școala militară de aviațiune de la Cotroceni, vor desăvârși frumusețea acestui program. Varietatea acestui program o mai formează bărcile pe lac ale marinei noastre militare, seratele venațiene pe lac, cursele de bărci și biciclete cum și marca tombolă ca se organizează. Parcul Carol va fi iluminat ca ziua. La aceste serbări vor veni să ia parte români de pretutindeni ,și pentru găzduirea lor s’a intervenit la ministerele de război și instrucție publică ca să pună la dispoziția oaspeții« cazărmile și internatele școlare. Direcțiunea generală a C. F. R. a acordat o reducere de 75 la sută pentru vizitatorii »acestor serbări. In tot timpul serbărilor, vor funcționa atât în gara de Nord cât și la intrarea în parc, biurouri de informațiuni. Serbarea se dă pentru realizarea fondului necesar palatului Ligei. Sunt rugați vizitatorii^ cari vor veni în grupuri, să-și aleagă un conducător care să se pună in legătură cu secretariatul ligei așa ca să se știe din vreme ce număr de vizitatori va fi pentru ca serviciul de incuartierare și de ședere în Capitală să nu lase nimic de dorit. % L. I. ■ . I Următoarea mișcare, s’a făcut printre personalul acestei administrațiuni: D. C. V. Constantinescu, șef de stațiune la Stănești, permutat la t idele ; Euxanoil Paulescu șef de stație la Pasărea, permutat la Valea Largă ; C. G. Polihroniado șef de stație la Frățești, permutat la Târnavele ; D. T. Răceanu, șef de stație la Vârciorova, permutat la Brănești; Toma Kibariu șef de stație la inspecția de mișcare din Craiova, permutat la stația Vârciorova ca sub-șef , Aristide ,L>. Grigoriu impiegat de miscare in Talanca permutat la Tecuci, Al. I. Rusescu impiegat de mișcare din Mihai Bravu permutat la Giurgiu; G. N. Dăscălescu impiegat de mișcare in Carierii, permutat la Galbeni ; Isidor V. Daschievici impiegat de mișcare la Unghenii-Ruși, permutat la Văculești; Chirița G. Ciortan impieriît "de mișcare"la Bușteni, permutat la Făurea ; Romulus Murgulescu impiegat de mișcare din stația Giurgiu, permutat la Filaret ; C. Naum impiegat de mișcare din Medgidia, poraimat la Mihai Bravu; N. Nițescu - impiegat de mișcare din Saligni permutat la Medgidia ; Mihai C. Lascar impiegat de mișcare din Fundulon, permutat la Filatec; N. R. Bănișor impiegat de mișcare din Burdujeni, permutat la Botoșani ; O. N. Bălăci impiegat de mișcare din Tâmna, la Craiova; I. D. Dragănescu impiegat de mișcare din Verești, permutat la Bacău, în calitate de casier ; Badea T. Michăilescu impiegat de mișcare din Cireși, permutat la Boiia ; George A. Aron impiegat de mișcare la Murfatlar, permutat la Saligni ; N. Ștefănescu impiegat, de birou la Vârciorova, permutat la Filiași în calitate de casier ; Florian A. Mumuianu casier din Târgoviște, permutat in aceeași calitate la Titu ; Al. Cristescu telegrafist din București, permutat la Murfatlar ; C. Stănescu telegrafist din București, permutat la Fundulea ; Marin Popescul telegrafist din R.Vâlcea, permutat la Băbeni ; D. Dimitrescu telegrafist în Piatra-Olt, la Tibicn ; I. V. Menciu telegrafist din Mărășești la Tg.Ocna ; G. Nițescu telegrafist din Fetești la Slobozia ; G. C. Andreescu telegrafist din București la Sascut; G. Lambrinescu telegrafist din Galați la Ploești; Lazăr Negru telegrafist din Tecuci la Bârlad; Vintilă G. Turcu telegrafist din Adjud la Tecuci ; Ștefan Dăsculescu telegrafist din Afumați la Segarcea ; G. Popeseu telegrafist din Pitești la R.Vâlcea ; Simion I. Predescu telgrafist din Stolnici la Craiova ; Iosef Armășescu telegrafist din București la Lotru ; D. Simionescu mecanic principal la depositul T.Severin, permutat la Jiblea.; C. Dobrescu elev mecanic conducător de locomotivă din Giurgiu, permutat la Pitești ; C. Botez elev mecanic conducător de locomotivă din Câmpina, permutat la Giurgiu ;C. D. Botez copist din Burdujeni, permutat la Ungheni-Ruși ; Niță G. Darie magaziner din Constanța, permutat la Leordeni; St. Nicolescu magaziner din P.Olt, permutat la Craiova ; Mihai Ionescu magaziner din Leorda la Verești ; Mihail Zamfirescu, șef de manevră din Făurei, permutat la Câmpina ; G. Zissu șef de manevră din Breaza, permutat la Belia ; C. Ionescu șef de birou principal la serviciul central de întreținere, înaintat pe loc; Teodor M. Costea casier în stația Bârlad, înaintat casier clasa V pe loc ; Anastase C. Dimitrescu telegrafist în stația Segarcea, înaintat ca impiegat de mișcare și permutat la stația Tâmna, după cerere; D. Marinescu, N. F. Rădulescu telegrafiști din București; Ștefan I. Mitrea, telegrafist din Țigănești;I. C. Ungureanu telegrafist din Petroșița; Simion Căciulă telegrafist din Predeal și Geta Romulus telegrafis din Boboc,toți au fost înaintați în calitate de impiegați de mișcare și rămași la aceleași stațiuni : C. V. Damaschin, impiegat de mișcare din Mărășești ; V. M. Lazanu, impiegat de mișcarea din Ghidîgenț, M. Răceanu impiegat de mișcare din Valul lui Traian și G. N. Vasiliu casier din Chilia,au fost avansați în gradul imediat superior și lăsați pe loc la aceleași stațiuni ; G. Dimitrescu impiegat de birou din Filaret ; G. A. Popeseu impiegat de birou din Ploești ; V. Michăilescu impiegat de birou din București ; I. C. Dumbravă impiegat de birou din Iași și I. V. Mărgăritescu impiegat de birou din Craiova, au fost avansați pe loc la aceleași stațiuni , asemeni și V. Cătuneanu impiegat de birou din T.Severin , Tlie Ghiță copist la inspecția de mișcare din Craiova, C. D. Botez copist la stația Urigheni-Ruși, O. I. Marinescu copist la Craiova, Gregore N. Arghrescui copist, la Galați, Firamu Popescu, copist la P.Olt. Dimitrie Alexandrescu copist la inspecția de întreținere Iași, toți au fost înaintați tot copiști în grade imediat superioare ; Scorțeanu veghetor de încărcare la Constanța, înaintarea magazinei la aceiași stațiune ; G. Tofănescu șef de manevră în Chirciță triaj și I iScăraîn șef de manevră în București au fost avansați și lăsați pe loc. Filtra d. HiBisîra fe Primim următoarea scrisoare: Domnule Director, Vre o 20 de țărani din comuna Răzvadul, plasa Târgoviște, județul Dâmbovița, toți veterani, ca unii ce am luat parte la războiul pentrux independență, împlinim acum sau unii au și împlinit vârsta de 60 de ani; n’avem nici un petec de pământ și afară de aceasta ne vedem îndatorați a plăti și birul. Suntem toți bătrâni și nevoiași; dacă nu ni s’a putut face altceva, ne rugăm cu respect să aveți bunătate să publicați plângerea noastră, pentru ca citind-o de ministru de războiu sau de finanțe, să dea poruncă să fim și noi iertați de bir. Vă mulțumim cu respect Mai mulți Veterani din Răzvadu (Dâmbovița). lomi MRSul Cnisia lb coloanele ziarului nostru de la 31 iulie a. c. arătam că listele de subscripție lansate de d. sub locot. Garcescu, secretarul comitetului pentru ridicarea unnui monument eroului Caranda au și început a fi întoarse la „Revista Infanteriei”. Iată sumele subscrise până acum : Ofițerii școalei speciale de infanterie lei 410.50 Batal. 4 pionieri lei 82.50 Batal. 3 pionieri lei 21.— Reg. 10 roșiori lei 79.— Corpul I armată lei 14.— Corpul IV armată lei 14.— Colecta sub-locot. Ștefănescu P. Lei 29.— Serbarea Predeal. Inițiatori : sub-locot. Ignătescu, Celareanu, Dimitriu lei 300.— Serbarea Slănic. Inițiator : lt. Caracași G. lei 1100—Total lei 2000.K. ❖ D-niî abonați cari cer schimbărî de adresă, simt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeai ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Tipuri din Maroc ffë77 J* O familie arabii