Universul, august 1912 (Anul 30, nr. 209-239)

1912-08-05 / nr. 213

Contele Leopold Berechtold Vinrsk­a­ de externe a­ Austro-Ungariei, pe care Suveranul îl va primi în audiență săptămâna viitoare — Contele e fotografiat aci un costum de magnat ungur — POLITICA EXTERNA Călătoria d-lui Poincare in Rusia De câte ori un suveran sau un ministru întreprinde o călătorie ■politică, presa europeană e cu­prinsă nu numai de o legitimă curiositate, dar de o adevărată agitațiune. Ar crede că tot echi­librul internațional are să se schruncine sau să se prăbușeas­că. Așa se întâmplă astăzi și cu călătoria d-lui Poincaré. De două săptămâni se scriu coloane nesfârșite de comentarii, dân­­du-se acestei vizite o însemnă­tate care ni se pare cel puțin exagerată, fiindcă nici­odată a­­vemmea călătorii nu stabilesc situațiuni noul, ele confirmă numai situațiuni existente. Și la urma urmei călătoria d-lui Poincaré este și mai puțin de natură să surprindă pe cineva. Intr’adevăr, ce poate fi mai fi­resc decât ca miniștrii răspun­zători a două State aliate să se întâlnească spre a discuta asu­pra intereselor lor comune și a­­supra situațiunei internaționale în genere. Singura întrebare care se poate spune e, de ce d. Poincaré a ales tocmai "acest moment. Răspunsul e foarte simplu, întâi pentru că situația externă a Franței este atât de bună și de liniștită în­cât d. Poincaré se putea absenta fără nici o teamă și în al doilea rând, fiindcă de câtva timp alianța franco-ru­­sească ne mai arătându-și exis­tența prin nici o manifestațiune externă, erau persoane cari șop­teau­ prin costuri că vechea cor­dialitate a dispărut­ că Rusia gravitează din ce în ce mai mult în orbita politicei germane și că nu este exclusă posibilitatea u­­nei definitive desmembrări a du­blei alianțe. D. Poincaré ținea să dea acestor zvonuri o desmin­­țire cu atât mai mult cu cât în­trevederea de la Baltischi-Port părea să le confirme și fiindcă și situațiunea internațională cerea ca să se preciseze bine posițiu­­nile diferitelor State. Era nece­sar ca în niște vremuri în care apăsa asupra situațiunei inter­națională atmosfera încărcată a războiului italo-turc, evenimen­tele din Balcani, raporturile dei­­licate dintre Italia și Austria și enervarea pe care cursa înarmă­rilor navale o întreține între Anglia și Germania,—era nece­sar ca în asemenea vremuri cel puțin două factori de însemnăta­tea Rusiei și a Franței să afirme cu tărie perfecta lor comunitate de vederi, și să taie astfel orice veleități acelora cari ar fi cre­zut că pot profita de evenimente ca­ să distrugă temeliile, pe­ care de mai bine de 25 de ani stă clădit întregul echilibru euro­pean. Faptul că 'd. Poincaré a întă­rit alianța existentă printre convențiune navală este o nouă dovadă a voinței pe care am­bele guverne o aveau de a da tu­­turora impresia indisolubilităței "dublei alianțe. Iar grija pe care și d. Poincaré și miniștrii ruși o pun de a sublinia mereu că tot ce fac și tot ce spun se săvâr­șește cu cunoștința și cu încu­viințarea Angliei, arată lămurit că de fapt daca nu în drept s’a ridicat în fața triplei alianțe, alianța Rusiei a Franței și a Angliei care constitue prin pu­terea ei cea mai bună chezășie­r de pace. Bine­înțeles d. Poincaré va profita de vizita la Peters­burg ca să treacă în revistă cu colegii săi din Rusia toate ches­tiunile diplomatice la ordinea zi­lei Războiul italo-turc va face fără îndoială obiectul unui schimb de vederi. Poate chiar că se va căuta să se stabilească bazele unor propuneri de pace ce ar urma să se supue ulterior părților beligerante și la nevoe să li se și impue. Dar încă odată asemenea chestiuni nu cereau ca d. Poin­caré să meargă până­ la­ Peters­burg, ele se puteai­ trata și di­rect de le cancelarie la cancela­rie. Dacă a, Poincaré s’a h­otă­­­rât să se ducă în Rusia , pentru ca prin prezența lui, prin serbă­rile ce se vor da în onoarea per­soanei sale, să afirme încă odată în mod indubitabil că dubla a­­lianță e mai sinceră și mai pu­ternică de­cât ori­când și că prin urmare că toate calculele diplo­matice trebue să se facă pe a­­ceastă bază și să plece de la a­­cest adevăr neîndoelnic. I. G. D. Boli suspecte în [Basarabia Iași, 3 August Știri particulare din Basa­­­rabia arată că acolo se constată zilnic în diferite localități cazuri de boală suspecte. Totuși autoritățile sanitare contestă că ar fi vorba de hole­ră sau măcar de holerină. Medi­cii susțin că sunt cazuri de gas­­tro-enterită și intoxicație ali­mentară, etc. cari se manifestă în toți anii pe timpul verei Autoritățile noastre sanitare au întreprins cercetări pe tot lungul Prutului spre a se vedea dacă măsurile sanitare luate sunt aplicate cu rigoare. Administrația comunală a dat azi o ordonanță prin care arată să se păstreze numeroase dispozițiuni de igienă în loca­lurile publice din oraș. De asemeni somează pe toți brutarii să se conformeze de ur­gentă indicațiunilor serviciului sanitar.* D. director general al servi­­viciului sanitar, dr. Bardescu, și-a anunțat sosirea pentru Mari­ea viitoare la Iași, când va cerceta starea sanitară a Iași­lor. Tot Marți, pe orele 4 d. a., se va ține o întrunire a mem­brilor consiliului de igienă* * De astăzi s’a oprit cu stricteță vânzarea în oraș a fructelor ne­coapte. Prüfers» war­ta din Ploești, 3 August. De câteva zile o bandă com­pusă din ș­ase indivizi ieșea re­gulat înaintea­ lucrătorilor de pe la fabricele din partea de Sud a orașului, când aceștia veneau și plecau din fabrici, jefuindu-i de tot ce aveau asupra lor. Poliția, fiind avizată de acest fapt, a pos­­tat aseară mai­ mulți , agenți, înarmați, cari, surprinzând pe cei ș­ase , bandiți , în momentul când voiau să jefuiască­ pe, un lucrător, i-au arestat și,înaintat poliției.­­ ...... Afacerea se instruește de­ către serviciul siguranței și­ sunt in­dicii că în afară de cei ș­ase a­­restați, mai sunt și alți com­plici. Fioroasa crimă din munții CloșanT T.-Severin, 2 August. O crimă s'a­u comis acum câte­va zile în munții Clo­șani la stâ­na de la locul numit Petrele Al­be, în următoarele împrejurări. Locuitorul Mihai Tănăsoiu, proprietar de turme de oi, din Orzești, se afla de câteva zile împreună cu doi ciobani și un copil la stâna sa din locul nu­mit Petrele Albe. El stătea la stână, fiindcă de câtva timp hoții veniți de peste hotar, din Ungaria, iî furau din oî. Acum o săptămână, spre sea­ră, veni la stână să ceară să­­lășluire un necunoscut pe care ciobanii îl primiră și-l adăpos­tiră peste noapte. A doua seară apar în apropierea stânei trei inși, doi înarmați cu ciomege, iar cel de al treilea cu o pușcă. Aceștia părând suspecți baciu­lui M. Tănăsoiu, el a trimis co­­pilul să-l întrebe ce caută. A­­ceștia, nedând nici un răspuns, au înaintat spre ciobani. Cio­banii, recunoscând în oaspeții neaștept­ați pe hoții cari de mul­te ori îî furaseră, precum și pe necunoscutul ce-l adăpostiseră cu o zi înainte, l-au amenințat cu chemarea jandarmilor. După o scurtă discuție necunoscuții vor să fugă; ciobanii împreună cu M. Tănăsoiu îî urmăresc, dar nu apucă a face câțiva pași când mai multe focuri de pușcă sunt descărcate asupra lor. Un glonț lovește în piept pe M. Tă­năsoiu și-l lasă mort pe foc, iar criminalii dispar. Faptul acesta a fost adus la­ cunoștința autorităților, cari au făcut toate cercetările pentru a­­flarea criminalilor. *Au fost la fața locului pentru cercetare d-niî prim - procuror N. V. Collins, medic primar Mo­­ra­riu, ac­tor de plasă Iupceanu și șeful postului de jandarmi. Cercetarea a fost foarte grea, locul crimei fiind la 50 km. de Orzești, iar drumul trebuind să fie făcut călare pe poteci foarte primejdioase. Din cercetările făcute, reela că criminalii hoți de vite sunt din Ungaria, din comunele măr­ginașe Coniceva sau Roșca. Pușca de caie sau servit cri­minalii se crede a fi fost, după rana pe care a produs-o glonțul, de sistem Manlicher. S’a făcut intervenirea, cuveni­tă pe lângă autoritățile din Un­­garia pentru aflarea criminali­lor și pedepsirea, sau de va fi caz, extrădarea lor. Coresp. ■ ■ [UNK]mi» ■ n —in TM— In jurul congresului cîntăreților bisericești După cum am anunțat, soc. „Părintele Macarie“ a cântăreți­lor bisericești, de sub conducerea d-lui I. Popescu-Pasărea a or­ganizat un congres al acestor cân­tăreți, care se va ține la Iași luna aceasta. La congres vor participa foarte mulți cântăreți, cari și-au trimis de pe acum adesiunile. Ministerul lucrărilor publice a luat dispozi­­țiunea de a se acorda congresiști­­lor o reducere 75 la sută pe c. f. r. Se vor discuta mai multe chestiuni privitoare la îmbunătățirea soar­­tei cântăreților bisericești, între acestea e și chestiunea înființării unei „Case a cântăreților“ în Bu­curești, casă care va servi pentru adăpostirea cântăreților cari vor veni prin Capitală. * * In seara de 2 August, comitetul organizator al congresului în cap cu d­v Popescu-Pasărea, a ținut o consfătuire asupra ultimelor ho­tărâri cu privire la chipul în care vor decurge desbaterile. Părintele Lungulescu din Craiova, după ce a făcut mai multe propuneri, a adus elogii prezidentului sec. „Părintele Macarie“, d. Pasărea, pentru munca desinteresată și rodnică pe care o depune pentru binele cântăreților. După aceea s’au cântat mai multe bucăți muzicale religioase și populare cari vor alcătui pro­gramul concertului pe care con­­gresiștii îl vor da în sala Teatru­lui Național din Iași. Congresul va ține trei zile, după programul pe care ziarul nostru l-a publicat într’un număr trecut. Buletinul atmosferic al Observatorului astronomic și meteorologic­ ­ 4 — Pe ziua de ” August — IN ȚARA. — In tot cursul zi­lei de o zi timpul a fost frumos și cald. Temperaturile maxime a­­i variat între 34 grade la Perieți (Ialomița) și 22 grade la Sin­ai­a. Cea mai coborâtă temperatură de noapte 10 grade la­ Sinaia. Dimi­neața timpul mai mult închis , a plouat la: Bacău 6 mm., Ne­grești 11, Armășești 1, Bucur­ești 1 mm. și la Tg.­Ocna picături. Presiunea atmosferică se men­ține către 760 mm. EVENIMENTELE DIN STRĂINĂTATE — Prin fir telegrafic de la corespondenții noștri — intevenția puterilor ;și Balcani Inițiativa contelui Berchtold _ V­iena," 3.­— ..Neue. Freie Presst" asigură că inițiativa il­ lui Ber­cht­old nu are de scop nici o poli­tică. de interventions. O a­st­fel de politică ar fi­ cu totul contrarie scopului acțiunii proiectate. Nu­, s'a fixat până acum nici un pro­gram special. Puterile vor fi doar invitate să-și exprime părerile. Conversațiunile vor fi conduse de către ambasadorii puterilor res­pective. Nu este vorba nicidecum de del­egarea cestiunei orientale, nici a vreunei probleme oriental­e. Se speră că guvernul turcea,­m,va câștiga cu chipul­­ acesta Unim ca să­ execute programul, reformator și să inspire din nou pojma­­relor din Balcani cea mai deplină încredere. AUDIENȚA CONTELUI BEUCK­­TOLD LA FRANZ JOSEF Ischl. 3. —. Contele Berchtold, ministrul de externe al­­ Austro- U Ungariei, a fost primit azi in au­dienta privată la Franz Iosef. Au­diența­ privată la Franz Tușei. AUDIENȚA MINISTRULUI AUSTRO UNGAR DIN BERLIN LA FRANZ IOSEF Tschl. 3. — Azi a sosit aci con­tele de Szögyény-Marich, minis­trul Austro-U­ngariei la Berlin. Contele va fi primit mâine în audiență de împăratul. Această călătorie a lu­i Szögyény-Marich stă in legătură­ cu acțiunea bal­canică inaugurată de contele Berchtold. PUTERILE ȘI ACȚIUNEA CON­TELUI BERCHTOLD Viena. 3. — Din Berlin ,se a­­nunță că ministrul de­­ externe austro-ungar, contele Brrchfold, s'a pus in legătură cu guvernele Puterilor­­ centrale spre a pacifi­ca­ Albania­­ și Macedonia, pu­nând astfel capăt tendințelor de expansiune ale Bulgariei, Mun­­tenegrului și Serbiei. Contele Berchtold s'a adresat î­n­ același timp guvernelor din Berlin, Rloma, Paris, Petersburg și Londra. El nu urmărește sco­pul de a convoca o conferință­ in­­ternațională a Puterilor, ci speră să reguleze chestiunea pri­ntr'o înțelegere a Pu­terilor, înțelegere realizată printr'un­ schimb de note.. Scopul final al acțiunii sale este de a asigura o autonomie parț­ală Albaniei și Macedoniei, după modul organizației de Stat din Austria. Acțiunea contelui Berchtold a produs adevărată senzație la Ta­rts și Petersburg. Guvernul din Berlin a primit în modul cel mai favorabil pro­punerile ministrului austro-un­­gar, asigurându-l că și Germania are aceleași vederi. Guvernele din Londra, și Berna au primit propunerile cu cea mai mare neîncredere. -----«I»-----* MARINARI RUȘI CONDAM­NAȚI LA MOARTE Sevastopol, S. — Cinci mate­ Ioți, cari au fugit de curând din închisoare, după ce uciseseră pe gardian, au fost osândiți la moarte prin ștreang. PROCLAMAREA NOULUI SUL­TAN AL MAROCULUI Casablanca. 3. — Șeriful Mo­roni a citit azi dimineață în moschee o scrisoare anunțând abdicarea lui Mulay Hafid și proclamarea de sultan a lui Mu­lay Yussuf. Indigenii au­ primit această schimbare cu nepăsare. * Tanger, 3. — O sută și unul de tunuri au salutat proclam­a­­rea ca­ sultan a lui Mulay Yusuf. FURTUNILE DE PE COASTA SPANIEI — 150 de morți —• Madrid, S. — Numărul victi­melor furtunei din golful de Bis­­caia este de 150. GREVE IN SPANIA Madrid. 3. — Lucrătorii între­buințați la transporturi se­ vor pune în grevă Luni. Greva ti­pografilor este iminentă. Greva generală a­ met­alurgiștilor este probabilă, de asemenea aceea a amplaiaților de comerț. Chel­nerii de cafenele încep greva­ de mâine. Patronii zidari au refu­zat arbitr­agiul. Greviștii din Saragosa­ asigură că greva este numai economică.. ÎNAPOIEREA D-LUI POIN­CARÉ LA PETERSBURG Petersburg, 3. — D. Poincaré, prim-ministrul și ministrul de externe francez, a sosit aci, ve­nind din Moscova. Tragedia din Belgrad In numărul nostrm de mâine, DUMINICA o AUGUST, începem publicarea : = MEMORIILOR LUI NOVACOVICI = sufietul conjurației regicizilor, cari in pagini sguduitoare ne descrie amănuntele NOPȚEI SÂNGEROASE din Belgrad și tragi­cul sfârșit al regelui Alexandru al Serbiei și al reginei Draga. f mmm și muntenegrui sati­jizeza Berlin.­­ Din Constantino­pol se anunță că guvernele din Bulgaria și Muntenegru au dat ordine de mobilizare. Ministrul de externe muntene­­grean a făcut cunoscut ministru­­lui turc la Cetinje că ordinul de mobilizare va fi retras numai când guvernul turc va numi o comisiune pentru delimitarea graniței, asigurând astfel Munte­­negrul că nu va mai fi neliniștit de trupele turcești. RECHEMAREA OFIȚERILOR BULGARI DIN STRAIN­AT RTF. Milano, 3. — „Persevr­ramzan află că cei cinci ofițeri bu­lgari, elevi ai și calei de război!!, din Milan au fost rechemați tele­­graf­ic la. Sofia. NOUĂ LUPTE LA GRANIȚA TURC 10-MU­N­T­EN­EG­RE AN­A Colinge,' 3.' — Trupele turcești au atacat aseară postul munte­negrean din Iancovatz-Zara, is­­gonind pe aceștia din casa de gardă. Turcii au­ aruncat apoi în șanțurile muntenegrene două bombe, cari nu au făcut însă pa­gube. De azi dimineață s'a deschis din nou focul între trupele tur­cești și muntenegreni. .— «t»---­ tal paștifite al republicei 11 ATU­ D. Tancred Auguste, noul pre­ședinte al republicei de negri Haiti, a fost ales îndată după încetarea din viață a fostului președinte Leconte, care, a fost victima unui accident sau a unui­ atentat. Auguste a fost pe vremuri ministru în Haiti. N'a prea luat parte la luptele poli­tice, și se speră că sub regimul lui republica se va desvolta în pace. ...-r - Acul Mels twisml­il — Două profesori universitari morți — Londra, 3. — D. Johne, profe­sor la celebra universitate din Cambridge, însurat de abia de două săptămâni, a făcut în El­veția o escursie pe culmea Fere­­rer, unde și-a­ găsit moartea în următoarele împrejurări: Johne se găsea în societatea profesorilor universitari dr. Weiner și Weiss. Voind să scur­teze drumul la scobordrnea de pe culme, Johne și Weiss s'au legat cu o frânghie ca să se scoboare intr'­o văgăugă pe unde ducea, cărarea cu avpcia ,de luat. Frân­ghia s'a rupt, iar cei două escur­­sioniști au căzut în prăpastie și au rămas morți pe loc. Cada­vrele lor n'au putut fi scoase încă. ALT ACCIDENT LA ASNAR Turin." 3. — Două eseur sioniști din Turin au făcut ori o ascen­siune pe culmea Asnar. La sco­­borâre, voind să scurteze dru­mul, amândouă au căzut într’o prăpastie. Unul din ei a­­ rămas mort­­ pe loc, iar celalt a căpătat sesiuni grave. --------------- INTOARCEREA VIZITEI LUI POINCARE Londra. 3. — Din Petersburg se anunță­ că atât primul-minis­­tru Siokonzew cât și ministrul de externe Sassonov vor întoar­ce in Septembrie vizita lui Poin­caré la Paris. O telegramă din Paris afirmă pe de altă parte, ca ^inkoiezeig, va trebui să renunțe la întoar­cerea vizitei lui Poincaré, dat fiind că va fi ocupat, cu campa­nia electorală ce va începe săp­tămânile viitoare. Cota apelor Dunărei - Pe ziua de 3 August -­Apele au următoarele cote­­ în centimetri în raport cu etiagiul: IN A­USTRO-UN­GARI­A Fassau 426, Linz 176, Viena 134, Budapesta 345, Mohács 412, Sem­iin 238, Baziaș 180, Orșova 234. . IN ROMANIA Dunărea crește la T.-Sever­in­ și Calafat; in celelalte porturi scade. Turnu­-Severin 232, Calafat 211, Bechet 193, Turnu-Măgurele 198,­ Giurgiu 280, Oltenița 221, Călă­rași 187, Cernavoda­ 216, Hârșova 224, Brăila 230, Galați 223, Tul­­cea 141, -t le ia consiliu­l te­h­nic superior . Consiliul tehnic, superior s-a­ în­trunit era și a discutat următoarele proecte: Planul alin­ierei «t­radei Sf. Dumi­­mi din orașul Craiovii. Planu­l pieței Monumentului Inde­pendentei" din orașul Craiova. Proectul canalizărei orașului Foc­șani, în valoare de 4.230.000 lei. Planul deschiderii unei piețe publi­ce, în fata palatului administrativ din Craiova. Planul címalizărea și deschiderei u­­ne­i noui piețe în fața an­trepozitelor din Capitală. Proectul localului administrativ în comuna Tiscau, din jud. Neamțu, în valoare totală de 25.110 lei. Trocului digurilor de apărare cu beton de ciment la­ apa Telesra, în valoare totală de 38.000 lei. Proectul - asf al­tarei _ Bulevardul­ui Carol I din orașul T.-Severin, în va­loare de 173.000 lei. Proectul localului administrativ”1 din comuna­ Bodești jud. Neamț, în va­loare de 20.700 leî. Planul aliniere! cailor Moșilor și Dudești prin str. Traian, din­ Capi­tală. Proectul crematoriului din T. Se­­­verin. Proectul aliniere! străzilor Andrei Șa­p­­ov­a. și. Victoria din orașul Vaslui. Psoectul tip pentru localuri proprii de poștă din întreaga țară, în va­loare totalii de le­ 203.000 și ofertele relative la distribuirea apei și ca­nalizarea osnmiu­uui central de lângă București. Carieru­­ judiciar Atentatul contra naui căpitan de șlep Am publicat că State Caras­­tate, căpitanul șlepului „Uziel” di­n Brăila în urma unei certe avute cu Ev. Leneratos, căpita șlepului „Gladstone”, a tras asu­pra acestuia, un foc de revolver rănindu-l ușor. Faptul fiind calificat de cri­mă, Carastaze a fost trimis în judecata Curții cu jurați din Brăila, înainte însă de a se judeca procesul, în fond Carastate a cerut Camerei de punere sub a­­cuzare din Galați liberarea sa pe cauțiune. Camera însă î-a respins cere­rea, pe motiv că Curtea cu ju­rați nefuncționând, Camera nu are comp­eten­ța a se pronunța asupra­ unor asemenea cereri. Carastaze făcând apel. Curtea de casație a­ hotărât că Camera are competența a­ se pronunța asupra unor astfel de cereri când Curtea cu jurați nu func­ționează și în consecință a ca­sat decizia Camerei de punere sub acuzare și a dispus ca afa­cerea să se judece din nou de Camera de pasere sub acuzare din București. Paricid Locuiitorul R. Mustață din cor­. Sihlele din jud. R.­Sărat era un om s­âu nărăvit. De câ­te ori se îmbăta își lua la bă­taie nevasta și copiii. In ziua de 14 Februarie a. c. venind beat de la­ cârciumă a început, ca de obicei, să își bată nevasta. Fiul sau Niculae, in­dignat de purtarea tatălui sau, a pus mâna pe un cuțit și l’a înfipt în pântecele tatălui sau care a murit imediat. Tânărul fiind minor, Curtea de apel din Galați l-a condam­nat pentru acest fapt la opt ani închisoare. Această deriziune a fost con­firmată ori și de Curtea de ca­­sație. partie serbări ale ligei — Grandioase serbări naționale pentru românii de pretutin­deni — Am dat știrea că Liga Cultu­­r­ală pregătește mari serbări po­pulare la care vor lua parte ro­mâni de pretutindeni. Serbările vor ține patru zile, începând la 26 și încheindu-se la 29 August a. c. Programul acestor sarbări în­trec­a tot ce s’a produs mai fru­mos și mai estetic în București. Vor fi concursuri de costume naționale, de frumusețe pentru domnișoare și copii, toate cu premii ca sa vor acorda în Are­nele Romana. O expoziție de produse casnice românești, ti­­ruri de porumbei cum și sboruri în aeroplan executate de ingur­rul Aurel Vlaicu și de ofițerii școala­ militară de aviațiune de la Cotroceni, vor desăvârși fru­musețea acestui program. Varietatea acestui program o mai for­mează bărcile pe lac ale marinei noastre militare, sera­tele venațiene pe lac, cursele de bărci și biciclete cum și marca tombolă ca se organizează. Par­cul Carol va fi iluminat ca ziua. La aceste serbări vor veni să i­a parte români de pretutindeni ,și pentru găzduirea lor s’a in­tervenit la ministerele de război și instrucție publică ca să pună­­ la dispoziția oaspeții«­ cazăr­mile și internatele școlar­e. Direcțiunea generală a C. F. R. a acordat o reducere de 75 la sută pentru vizitatorii »acestor serbări. In tot timpul serbărilor, vor funcționa atât în gara de Nord cât­ și la intrarea în parc, biu­­rouri de in­forma­țiu­ni. Serbarea se dă pentru reali­zarea fondului necesar palatului Ligei. Sunt­ rugați­ vizitatorii^ cari vor veni în grupuri, să-și aleagă un conducător care să se­ pună in legătură cu secretariat­ul l­i­gei așa ca­ să­ se știe din vreme ce număr de vizitatori va fi pen­­tru ca serviciul de incuartierare și de ședere în Capitală să nu lase nimic de dorit. % L. I. ­ ■ . I Următoarea mișcare, s’a făcut printre personalul acestei admi­nistrațiuni: D. C. V. Con­stantinescu, șef de stațiune la Stăne­ști, permutat la t idele ; Euxanoil Paulescu șef de stație la Pasărea, permutat la Va­lea Largă ; C. G. Polih­roniado șef de stație la Frățești, permutat la Târnavele ; D. T. Răceanu, șef de stație la Vârc­iorova, permutat la Brănești; Tom­a K­ibariu șef de stație la inspecția de mișcare din Craiova, permutat la stația Vâr­ci­orova ca sub-șef­­ , Aristide ,L>. Grigoriu impiegat de miscare in­ Talanca permutat la Tecuci, Al. I. Rusescu impiegat de mișcare din Mihai­ Bravu permutat la Giurgiu; G. N. Dăscălescu impie­gat de mișcare in Carierii, per­mutat la Galbeni ; Isidor V. Das­­chievici impiegat de mișcare la Unghenii-Ruși, permutat la Vă­­culești; Chiri­ța G. Ciortan im­­pieriît "de­ mișcare"la Bușteni, per­mutat­­ la Făurea ; Romulus Mur­­gulescu impiegat de mișcare din stația Giurgiu, permutat la Fila­re­t ; C. Naum impiegat de miș­care din Medgidia, poraimat la Mihai­ Bravu­; N. Nițescu - impie­gat de mișcare din Saligni per­mutat la Medgidia ; Mihai C. Las­car impiegat de mișcare din Fun­­dulon, permutat la­­ Filatec; N. R. Bănișor impiegat de m­ișcare din Burdujeni, permutat la Bo­toșani ; O. N. Bălăci impiegat de mișcare din Tâmna, la Craiova; I. D. Dragănescu impiegat de mișcare din Verești, permutat la Bacău, în calitate de casier ; Ba­dea T. Michăilescu impiegat de mișcare din Cireși, permutat la Boiia ; George A. Aron impiegat de mișcare la Murfatlar, permutat la Saligni ; N. Ștefănescu impie­gat, de birou la Vârciorova, per­mutat la Filiași în calitate de ca­sier ; Florian A. Mumuianu ca­sier din Târgoviște, permutat in aceeași calitate la Titu ; Al. Cris­­tescu telegrafist din București, permutat la Murfatlar ; C. Stă­­nescu telegrafist din București, permutat la Fundulea ; Marin Po­pescul telegrafist din R.­Vâlcea, permutat la­ Băbeni ; D. Dimitres­­cu telegrafist în Piatra-Olt, la­­ Tibicn ; I. V. Menciu telegrafist din Mărășești la­ Tg.­Ocna ; G. Ni­­țescu telegrafist din Fetești la Slobozia ; G. C. Andreescu tele­grafist din București la Sascut; G. Lambrinescu telegrafist di­n Galați la Ploești; Lazăr Negru telegrafist di­n Tecuci la Bârlad; Vintilă G. Turcu telegrafist din Ad­jud la Tecuci ; Ștefan Dăscu­­lescu­ telegrafist din Afumați la Segarc­ea ; G. Pope­seu telegrafist din Pitești la R.­Vâlcea ; Simion I. P­redescu telgrafist din Stol­nici la Craiova ; Iosef Armășes­­cu telegrafist din București la Lotru ; D. Simionescu mecanic principal la depositul T.­Severin, permutat la Jiblea.; C. Dobrescu elev mecanic conducător de locomo­tivă din Giurgiu, permutat la Pi­tești ; C. Botez elev mecanic con­ducător de locomotivă din Câm­­pina, permutat la Giurgiu ;C. D. Botez copist din Burdujeni, per­mutat la Ung­heni-Ruși ; Niță G. Darie magaziner din Constanța, permutat la Leordeni; St. Nico­­lescu magaziner din P.­Olt, per­mutat la Craiova ; Mih­ai Ionescu magaziner din Leorda la Verești ; Mih­ail Zamfirescu, șef de mane­vră din Făurei, permutat la Câm­­pina ; G. Zissu șef de manevră din Breaza, permutat la Belia ; C. Ionescu șef de birou principal la serviciul central de întreți­nere, înaintat pe loc; Teodor M. Costea casier în stația Bârlad, înaintat casier clasa V pe loc ; A­­nastase C. Dimitrescu telegrafist în stația Segarcea, înaintat ca im­piegat de mișcare și permutat la stația Tâmna, după cerere; D. Ma­­rinescu, N. F. Rădulescu telegra­­fiști din București; Ștefan I. Mi­­trea, telegrafist din Țigănești;I. C. U­ngureanu telegrafist din Pe­­troșița; Sim­ion Căciulă telegrafist din Predeal și Geta Romulus tele­­grafis din Boboc,toți au fost înain­tați în calitate de impiegați de mișcare și rămași la aceleași sta­țiuni : C. V. Damaschin, impiegat de mișcare din Mărășești ; V. M. Lazanu, impiegat de mișcarea din Ghidîgenț, M. Răceanu impiegat de mișcare din Valul lui Traian și G. N. Vasiliu casier din­ Chil­ia,au fost avansați în gradul imediat su­perior și lăsați pe loc la aceleași stațiuni ; G. Dimitrescu impiegat de birou din Filaret ; G. A. Po­pe­seu impiegat de birou din Plo­ești ; V. Michăilescu impiegat de birou din București ; I. C. Dum­bravă impiegat de birou din Iași și I. V. Mărgăritescu impiegat de birou din Craiova, a­u fost avan­sați pe loc la aceleași stațiuni , a­­semeni și V. Cătuneanu impiegat de birou din T.­Severin , Tlie Ghiță copist la inspecția­ de miș­care din Craiova, C. D. Botez co­pist la stația Urigheni-Ruși, O. I. Marinescu copist la Craiova, Gre­gore N. Argh­rescui copist, la Ga­lați, Firamu Popescu, copist la P.­­Olt. Dimitrie Alexandrescu copist la inspecția de întreține­re Iași, toți au fost înaintați tot copiști în grade imediat superioare ; Scor­­țeanu veghetor de încărcare la Constanța, înaintar­ea maga­zinei la aceiași stațiune ; G. To­­fănescu șef de­ manevră în Chirciță triaj și I­ iScăraîn șef de manevră în București au fost­­ avansați­ și lăsați pe loc. Filtra d. HiBisîra fe Primim următoarea scrisoare: Domnule Director, Vre­ o 20 de țărani din comuna Răzvadul, plasa Târgoviște, ju­dețul Dâmbovița, toți veterani, ca unii ce am luat parte la răz­boiul pentr­ux independență, îm­plinim acum sau unii­­ au și îm­plinit vârsta de 60 de ani; n’a­­vem nici un petec de pământ și afară de aceasta ne vedem înda­torați a plăti și birul. Suntem toți bătrâni și nevoiași; dacă nu ni s’a putut face altceva­, ne rugăm cu respect să aveți bu­nătate să publicați plângerea noa­stră, pentru ca citind-o de mi­nistru de războiu sau de finanțe, să dea poruncă să fim și noi ier­tați de bir. Vă mulțumim cu respect Mai mulți Veterani di­n Răz­­vadu (Dâmbovița). lomi MRSu­l Cnis­­ia lb coloanele­ ziarului­ nostru de la 31 iulie a. c. arătam că lis­tele de subscripție lansate de d. sub­ l­ocot. Garcescu, secretarul comitetului pentru ridicarea un­nui monument eroului Caranda au­ și început a fi întoarse la „Revista Infanteriei”. Iată su­mele subscrise până acum : Ofițerii școalei­ speciale de infanterie lei 410.50 Batal. 4 pionieri lei 82.50 Batal. 3 pionieri lei 21.— Reg. 10 roșiori lei 79.— Corpul I armată lei 14.— Corp­ul IV armată lei 14.— Colecta sub-locot. Ștefănes­cu P. Lei 29.— Serbarea Predeal. Iniția­­­tori : sub-locot. Ignătes­­­­cu, Celareanu, Dimitriu lei 300.— Serbarea Slănic. Iniția­tor : lt. Caracași G. lei 1100—­­Total lei 2000.­K. ❖ D-niî abonați cari cer schim­­bărî de adresă, simt rugați cu in­sistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­­­primată adresa cu care primeai ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zia­rului la noua adresă. Tipuri din Maroc ffë77 J* O familie arabii

Next