Universul, septembrie 1912 (Anul 30, nr. 240-269)

1912-09-01 / nr. 240

K .Dan» in România.—» dan! în st­răină­tate Fondator: LUIGÎ CAZfILLAM NUMĂR IN 6 PAGINI ! De la Curtea Imperială Austriacă Apărata! veștiid în trăsura de la castelul său Sehewictsin, la fim POLITICA AUSTRO-USARA imb­iinza in­du­stria i»OK In repetite rânduri ne-am oea­­■iat «le situațiunea politică din ■^KTngaria. Am­ văzut că această si­­^^^^■uațțiune este una din cele mai ^■ificile. din cele mai tulburi ■ [UNK]upta dintre guvern și partidele ■^opozitie­i maghiare pe de o parte­­§9 lupta dintre guvern și națio­­■nalitați — românii in special — ■k/im­ .din ce­­a mai aprigă, că este posibil ca toamna I^a aceasta să ne aducă surprinderi ■în politica internă a vecinului “■regat ungar. In Croația, țară autonomă sub stnul unguresc, regimul anti­­stituțional al banului Ciuvaî, început să dea roade din abun­­dsiență, astăzi toți bunii patrioți croați sunt dușmanii cei mai mari maghiarilor și ai sistemului pe­­autoritar și nedrept, practicat ^B de guvernele din Budapesta, și au ■up _singur ideal: despărțirea. Croa­­■tieî de Ungaria^.. Intr’adevăr ’^■Croatia nu mai este legată în .^^pprezent de Ungaria decât prin ■­forța baionetelor. Situațiunea din Austria este ■ departe de a fi așa de gravă ca ^Baceea din Ungaria. Cabinetele ^B din V­ie­na și-aui dat seamma de­­ [UNK]nult că popoarele din Austria, de diferite ca rassă și ca men­­■talitate, cu trecuturi istorice, cu ^■tradițiu­ni naționale așa de deo­­ssebite, nu pot fi ocârmuite decât spre baza unui principiu de națio­­­nialitate mult mai liberal decât ■«el adoptat de conducătorii po­­liolitici maghiari. ■ Dacă politica șovinistă dă un ■faliment așa de dezastruos în "■u­ngaria, cu atât mai mult ar lu­­i B­"ori înfrângere o asemenea poli­­■tică în Austria. Este adevărat că ■ sunt și aici destule frământări, ■destule conflicte între diferitele ■neamuri. Dar grație unui sistem ^Restul de bine practicat de deș­ I^M­­entralizare, administrativă și ■până la un punct chiar și politică, ■guvernele din Austria au izbutit ■să reducă frecările dintre națio­­■nalitățî aproape la minimum. Un­­i­taria nu­ se va putea bucura de o ■pace și liniște interioară durabilă ■’până când nu va imita exem­■­plul Austriei adoptând sistemul ■ incesta de descentralizare, ții * ■ Cu toate că n’ar fi nici un mo­­r­­iv pentru o criză ministerială, to­­­­tuși se poate întâmpla ca să avem fi în Austria, o schimbare de gu­­­­vern, și anume din cauza boalei K primului-ministru contele Sturgk. Fi fcdiu în minuca încordată­­ ce o re­­­­clamă acest înalt post, primul­ministru își va da demisia. In cazul plecarea lui Sturgk o re-­­maniere mai largă nu este ex­­hclusă. In orice caz trebue ca zilele acestea să se facă o nouă numire h minister, spre a se împlini fo­toliul­ ministerului de agricultu­ră, rămas vacant în urma demi­­siei d-ndui Braf. Acest post­­ va fi ocupat de către un reprezen­tant al partidelor cehe din Rei­­­chsrath, . Interesante sunt relațiunile­­ dintre germani și c­ehî. De mai bine de doi ani și jumătate se­­ Urmează, tratative pentru o „îm­păcare a germanilor și a cehilor .can locuess Boemia. Firește­­ că nu s­a putut ajunge la nici’ o l înțelegere , rivalitatea dintre cele doua națiuni este mult mai mare ideeax­or una din să fie dîs­tratte a Ceda CâtU?î de pvțin cele." In acești ani din urmă cehii susține a fi principiul ca atitudinea partidelor cehe din Reichsrath față de guvern trebue să depindă de rezultatul tratativelor de îm­păcare.­­ Se pare însă că chiar cehii s’au convins că acest prin­cipiu nu este de loc practic fiindcă împedică prea mult liber­tatea lor de acțiune în parla­ment. Zilele trecute șefii partide­lor cehe au­ decis ca atitudinea cehilor în Reichsrab­ să fie de­­tfpja este.. legătură cu mer­­­sul faimoilor tratative de „împăcare“fără îndoială că a­­ceastă decizie a cehilor este de oarecare irortanță: ea arată că partidele te s’au săturat de inacțiunea dimziuii de­-trei ani și vor să revite în luptă, indife­­rent care va Rezultatul numite­lor tratative. Este clar prolit ca, activitatea parlamentară plică să fie inau­gurată toamna­ aceasta de cehi, cari vor rupe nictoria din po­litica austriacă rogală. Mult mai gravț se prezintă si­­tuațiunea în Bos;­, Herțegovi­na. Populațiunea­­ toh­tonă de a­­colo, compusă în s vârșitoare ma­joritate de sârbi,este foarte ne­mulțumită fiindcă guvernul aus­­tro-ungar nu dă­știnașilor po­sibilitatea de a oc­u­pa func­țiuni în administrai acestor pro­vincii. Condus de o netedere, de altfel destul de just­­ată față de poporul sârb din Bos‘a_ guvernul austro-ungar a numiți funcțiu­nile de acolo persoana naționa­litate germană sau I­­hiară și un număr disparent de ic‘ de au­­toh­toni sârbi sa­u ‹uto-croațî Firește că această stațîune de­vine din ce în ce mai tolerabilă pentru populațiunea­­ovincii­or anexate. Au început s­­e au­dă protestări energice și­­ fișe con­­tra sistemului de guverare aus­­tro-ungar. Vizita ministrul de finanțe , comun Bilinski ,a putut restabili liniștea în provicii așa că Bosnia și Herțegovina, ar,con­tinua să formeze un puct de gri­je pentru conducătorii piitrcei austro-ungare. Mircea B. Șiaau ficz\hn\ mortal Galați, 30 Augst Fata Maria Șerbănescu, din comuna Independenței, căind din căruță și rănindu-se rar la abdomen, a murit. .......- TMunuw—iBn­M- -«a» o­­<t»-«aBBaaBiwnaiiii— i— DESFIINȚAREA taxei de 3 la sută — Asupra salariilor funcțioa­­rilor publici. — Ce va cuprin­de expunerea de motive a pu­nctului de lege? — Ministerul de finanțe lucrează acum la întocmirea unui proect de lege privitor la desființarea taxei de 3 la sută asupra sala­riilor funcționarilor publici. Acest proect de lege va fi de­­­­US în apropiată sesiune a Cor­­turilor legiuitoare. In expunerea de motive, care va însoți noul proect de lege, se vă spune că această taxă,­­ care a fost de 5 la sută până în 1906, a fost impusă încă din 1877 și­­ la o impunere provizorie pentru aportarea greutăților războiului de atunci. Această impunere a durat până in 1890 când a fost desființată spre a fi înființată din nou în 1900 de către d. Petre J. Carp. In 1906, această taxă a fost re- Iusă la 3 la sută și de ea nu rau feriți decât profesioniștii ireseî. Situația financiară prosperă a țărei noastre în ultimii ani And budgetul general al Statu­­ui s’a soldat cu admirabile ex­­edente,­­i determinat guvernul ă desființeze această taxă în chip definitiv. Prevederile bud­­hetare din taxa de 3 la sută e­­au de 2.700.000 lei pentru exer­­citul actual. _S’a luat dispoziția ca de la ve­­lituxi să se scadă, din viitorul udget general, cifra ""a*­,­­repre­­enta până acum fo­­ it din taxa de 3 la al ariilor funcționar­e 1 ■ [UNK] ’ ' . " " 19- ?• W 40.—«sambata i septembrie in PAGINA In­ Linia corp ~ Bani 50 idem pas. IV .. 35 inser[il$i Pâslame3,50 linia Anunciurî sau informi+iusir V mortuare (lupa aiprime â dela 60*it­0 lei lp CELE DIN URMĂ STÎRl DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE­ ȘÎ TELEFONICE ia și Administrația • București — r&mimÉu/ril­e di­n. Balcani Turcia sprijinită ie mari!® Puteri Statele balcanice fac asigurări de pace Constantino­pol, 30.— Bin_ in­­formațiunile primite la ministe­rul de externe rezultă că Poar­ta continuă a primi­t asigurări foarte favorabile cu privire la atitudinea marilor puteri și a statelor balcanice. Germania, Anglia, Franța și Rusia au asi­gurat Poarta că, având încrede­re în guvernul actual, nu vor in­terveni de fel în afacerile Tur­ciei și nu vor cere aplicarea art. 23 al reformelor în Turcia euro­peană și Armenia. Bulgaria, Serbia și Grecia au dat asigurări pacifice amicale. D. Gryparis a declarat azi d-lui Marodunghian, ministrul de externe turc, că re­centele meetinguri din Atena și provincie n’aă o importanță de natură a influența atitudinea pa­cifică și amicală a guvernului grecesc față de Turcia. Guvernul va opri ținerea de moi meetin­guri și ulterioare agitațiuni. Mi­nistrul Greciei a desmințit de a­­semenea zvonul de pregătiri mi­litare în Grecia. D. Danefi pe de altă parte, a declarat însărcinatului de afa­ceri al Turciei la Sofia că de­­clarațiunile războinice ce i s’au atribuit de ziare erau false. UN NOU ATENTAT CU BOMBE Salonic, 30. — Comisiunea de anchetă, însoțită de un procuror, a plecat la Doiran unde s-a co­mis un atentat cu o bombă. Doi răniți au murit, altor trei a tre­buit să li se amputeze picioarele. ULTIMATUL BULGARIEI Berlin, 30. — In cercurile ini­țiate de aci nu se știe nimic des­pre un ultimat adresat de gu­vernul bulgar Porții în chestiu­nea macedoneană. Nu se crede ca Bulgaria să îndrăznească a­­cest pas. UN DEMERS COLECTIV AL STATELOR BALCANICE LA POARTA Constantinopol, 30. — Din cer­curile sârbești și bulgărești de aci se anunță că Bulgaria, Gre­cia, Serbia și Muntenegru vor face în curând un demers co­lectiv la Poartă în contra apa­saiei conaționalilor lor din Ma­cedonia. Poarta a fost încunoștiințată despre aceasta pe cale oficialii. Guvernul turc a declarat față de acest apropiat demers al sta­telor balcanice că amnestia a­­cordată albanezilor se referă și la condamnații din Macedonia. TERMINAREA CONGRESULUI TINERILOR TURCI Constantinopol. 30. —­­ Congre­sul tinerilor turci s-a terminat. Ca secretar, general a fo­st ales senatorul principe Said Halim Pașa, care a negociat tratativele de pace cu cabinetul actual. Said Pișa, Talaat, fostul deputat de Sirres, Midhat și alți trei au fost­­ aleși membrii a­i comitetu­lui central. In comitetul execu­tiv au fost aleși foștii miniștri Djavid, Emrulah, Ham­id Halad­ 3­an, fostul șeik islam Muzza Ki­­azin­ Djahid, fostul valiu de Sa­lonic, Kiazim­, doctorul Nazim. Congresul s’a rostit pentru modificarea art. 7 din constitu­ție în Sensul arătat. Regulamen­tul interior al comitetului a­ fost modificat în sensul lărgirea pu­terilor comitetelor regionale. PROCESUL DE AGITAȚIE AL ZIARULUI „TANIN“ Constantinopol, 30. — Tribu­nalul militar a judecat azi pro­cesul intentat ziarului Tanin pentru niște­ articole agitatoare. Editorul ziarului Tanin Djahid r, nu a condamnat la o lună în­­.­cn- d­cli:. ujal ! REFORMELE GUVERNULUI TURC PENTRU RUMELIA Constantinopol, 30. — Se spu­ne că consiliul de miniștri a ter­minat, pro actul de reforme­ pen­tru Rumelia. Partea privitoare, la lucrările­­­ publice și la just­i­ție va fi aplicată și în Anatolia. REÎNTOARCEREA A 3500 DE DEZERTORI TURCI • Constantinopol, 30. — Erî s'a prezentat la marele vizir o de­­putațiune de bulgari și greci, stăruind ca să se permită reîn­toarcerea în Rumelia a celor 2300 de recruți rumeliați care au de­zertat din Africa, refugiindu-se în Bulgaria. Marele vizir a promis că re­cruților nu li se va întâmpla nimic dacă se vor întoarce in țară. ■j­ nsoay..' ■ [UNK] Recordul în ultimei CU AEROPLANUL Aviatorul Garos, care a bătut deunăzi recordul înălțime­, ridi­­cându-se până la 5000 metri. © atmlEfir. Asupra, interviuwului pe care corespondentul ziarului româ­nesc „Adevărul" l-a avut cu d. Frânghia, ministrul căilor fera­te, al poștelor și telegrafelor din Bulgaria, s’a trimis următoarea notă „Agenției telegrafice bul­gare" „Convorbirea, pur academică pe care am avut-o acum câteva zile cu reprezintantul ziarului „Adevărul“, n’a fost reprodusă în mod fidel. Convorbirea noa­stră a decurs în cea mai mare parte asupra desvoltării econo­mice a Bulgariei și asupra con­solidării lăuntrice a țării prin punerea în valoare a tuturor bu­nurilor și a tuturor bogățiilor pe cari firea le-a răspândit pe pământul nostru. Această buna stare și acest progres al Bulga­riei vor fi favorizate în mod con­siderabil de bunele legături pe cari le avem cu toți vecinii noș­tri și în deosebi cu România, pe care­ o socotim ca pe o țară de frați. Și dacă e ceva de regretat, e tocmai înfățișarea adoptată de unele ziare românești și bulgă­rești cari se străduiesc să seme­ne discordia între cele două State surori ale căror interese Trecerea J. S. Osii- și prin Capitală M. S. Regina, însoțită de prin­­cipile și principesa de Bentheim, a sosit ori în gara de Nord, la o­­rele 12 și 10 m. venind de la Curtea--de-Argeș.­­ Suverana, îm­preună cu oaspeții au plecat în trăsuri la palatul regal, unde au luat masa. La orele 4.30 principii de Ben­theim au plecat la Constanța, de unde vor părăsi țara imbarcân­­du-se pe un vapor. M. S. Regina a plecat cu tre­nul de 4 și 35 m. la Sinaia. Suve­rana a fost întâmpinată în salo­nul de recepție al Gărei de Nord de către d. ministru C. Arion cu d-na. I. . Mitilineu, prefectul poli­ției Capitalei, N. Pop, șeful sigu­ranței, maior Arhip, general Costescu, colonel Baranga, etc. V'V >­ N. . ! " Cronica pariziana < Marocul —■ ce mai cadou ni s’a făcut! — continuă a ne da da lucru. Katiful din Hiba ne în­grijește. E probabil că Marocul n’are să fie liniștit de­cât când vor fi murit toți Marocanii, și vor fi înlocuiți prin funcționari francezi. Tot așa au­ făcut și Englezii cin Pieile­ Roșii și cu taurii sălbateci. Cel puțin Moulay Hafid ne a­­duca puțină veselie. A dus la Vi­­­chy o viață de bon-vivant, spre marea bucuria a fetelor de pe la baleturi. Și-apoi s’a îmbrăcat e­ Uropenește, a adoptat jacheta și pălăria­ de pae și acum a sosit la Paris ca să petreacă. Damele sunt toate emoționate. Directorii de teatre pregătesc afișe atrăgă­toare : Moulay , Hafid va asista la re­prezentație ! Sosirea lui împarte în acest moment atenția publică cu Hy­­droaeropl­anele. Sunt eroii zilei și campionatul de la Saint Malo a fost dacă nu hotărâtor, cel puțin instructiv. Aviațiunea a suferit, de la în­ceputurile ei, o schimbare totală de punct de vedere. Mai întâi, lumea s’a amuzat și publicul nu și-a înfățișat de­cât punctul lui de vedere: comoditatea lui. Era o sporire a confortului. S’a vor­bit­ de un serviciu regulat de ae­­robuse Paris-Orléans și de o cursă poștală aeriană Paris- Londra. Era ca o jucărie plin cută și inutilă. Acum nu mai e aceasta și punctul de vedere al războiului a modificat totul. Aeroplanul nu mai e o jucărie civilă. E­a o unealtă militară de prim ordin pentru recunoașteri și pentru a­­tacuri prin proecțiune perpendi­culară a proectilelor. Aeroplanul și-a cucerit locul pe câmpiile de bătae. Ilydroaeroplanul e pe cale de a-și cuceri pe al său în vii­toarele lupte navale. E­l va ști să dibuiască, să întărâte și să neliniștească cele mai puternice cuirasate, care vor avea a se teme de sub­marine în apă și de aviatori în aer. Avea, într ade­­văr, dreptate Renan să spună că secolul al douăzecilea are să vadă lucruri ciudate. Și le și văd acum în mic la Concursul Lepine care s’a des­chis și care întrunește toate in­vențiile recente. Niciodată spi­nii inventatorilor r.’a fost a­­tât­ de iscoditor, atât de ingenios, atât de rodnic. Concursul aces­ta e prilej al unei expoziții foar­­te interesante. Am să vă duc pe-acolo săptămâna viitoare. Linguistica este de mare ac­tualitate. Coborârea nivelului studiilor a avut ca corolar înjo­sirea limbei franceze prin cărți, ziare, discursuri. Se reacționea­ză și e o distracție la modă de a se releva și corecta prin au­tori greșelile de limbă. Tot e mai bine de­cât să stai la cafe­nea. A devenit cea mai comună dintre frazele comune să spui: — In momentul acesta, Pa­risul e gol. Mai întâi e fals și trebue rec­tificată sau precisată această denumire a Parisului de vară. Alphonse Daudet a constatat cu dreptate că nu e un Paris, ci mai multe Parisuri. E ade­vărat. Nu poți compara cartie­rul Pieței Republice­ cu cartie­rul stradei Francois I. Partea acum goală și tristă e abia a zecea parte din Paris, e cartierul bogaților și snobilor, cartierul Monceau, L’Etoile și Champ de Mars. Acolo trăesc oameni cari au­ castele sau cari vor să aibă aerul că au unul. Nu trebue să fie văzuți în mo­mentul acesta în oraș. Trebue să fie, sau să aibă aerul de a fi în villa lor, pe plăji, prin sta­țiunile balneare. Și sunt unii cari, rămânând totuși acasă, își țin obloanele de la stradă închiși, pentru ca trecătorii să­­ creadă că lipsesc. Snobii săraci sunt cei ce vor să pară că trăesc în lux. Atunci se duc de se instalează undeva pe eftin. Pentru plăcerea lor? Nu. Dar la Paris nu ești oare robul opiniei vecinilor, chiria­șilor din aceeași casă, servitori­lor, portarului? Inchipuiți-vă ce s’ar întâmpla dacă fata din casă de la catul al patrulea, ar putea spune întorcându-se de la mare: — Doamna știe că cucoana de la al douilea a stat la Paris în luna lui August? Mai bine moartea! Parisul estival, acela căruia vara îi impune o înfățișare par­ticulară, trist și pustiu are drept graniță poartă Dauphine de-o parte și piața Concordiei de alta. La, Madeleine încăpe Parisul hotelurilor și streinilor: acesta e însuflețit și furnică. Terasele cafenelelor sunt înțesate. Se întinde până la Montmar­tre. De­ acolo, până la extremul est al Parisului, vara nu aduce nici o schimbare. Bulevardul St. Martin,cartierul Chateau d’Eau, La Villette, Belleville, Monti­­montant, Bastilia, și chiar și Monmartre sau chiar, de cea­laltă parte, Crenelle, nu iau seama că e vară. Or, aceste car­­­tier,­ reprezintă mai mult de trei sferturi din suprafața Pa­risului. Acolo, cafeurile-concerte sunt pline; coada se lungește la porți la Folies Dramatiques, la Ca­sino Saint Martin, saü la L’Eu­­ropéen, saü la Concertul Beau­marchais. Restaurante și cafe-. ■V sunt încesate de nu poți T­esa (TUn •v’ft&ift) une­ori, odată pe an, cu un tren de plăcere, pentru 3—4 franci, să petreacă o Duminică la Dieppe sau la Tréport. Sau se duc cu vaporașul să prân­zească la Bas Meudon. Și vara a și trecut! I­ată 1 Septembrie, serile sunt mai lungi, teatrele se redeschid. E toamnă și n’am avut vară. In momentul acesta sunt 15 grade și bate un vânt de iarnă. Dacă în Decembrie n’am muri de căl­dură, nu mai e dreptate. -----, ___ ----- _ * ^ 4. , - ■ Jp vortviui­ d- TVP f? î Rscerdo­ vitezei CU AKROPLAXUL Aviatorul francez Védrines, care a sburat deunăzi cu 120 k­m. pe oră, bătând astfel toate recordurile de iuțeală. MIȘCAREA dela lucrările publice Următoarea mișcare s’a făcut la ministerul lucrărilor publice: D. inginer ordinar cl. II-a M. R. Mateescu, actualul sub-șef de secție cl. 11-a, în serviciul ad­ministrației căilor ferate, a fost înaintat sub-șef de secție cl. I în același serviciu. S’a primit demisia d-lui Buță Al., din postul de agent cl. II-a ce ocupa în serviciul navigațiu­­nei fluviale pendinte de direcțiu­nea generală a porturilor și căi­­­lor de comunicație pe apă. S’a primit demisia d-lui Al. Rădulescu, din postul de meca­nic ce ocupa în serviciul liniei ferate județene Ploești-Văleni. D. Ionescu D. a fost numit de­senator cl. II în serviciul adm­i­­nistrației căilor ferate. D. Ionescu Ștefan a fost înain­tat în postul de impiegat cl. I-a în administrația căilor ferate. D. Vasiliu D. a fost numit re­gistrator arhivar, în serviciul de navigație fluvială. D. Mladinovici a fost înaintat impiegat cl. I-a, în serviciul por­turilor și căilor de comunicație pe apă, în locul d-lui Ignat M., care a fost trecut după cerere a­­gent cl. III-a. D. Nicolescu Iosef, actual pi­cher cl. II-a, a fost înaintat pi­cher ,cl. I-a. D-niu Apostolescu N. S., Mita­­che G. T., Opran Virgilul, Ră­­dulescu Gh., I. Bulgaru și Preo­­tu Ioan, actuali pichori cl. II-a, au fost înaintați picheri cl. I-a. D. Ionescu Radu, actual meca­nic conducător de locomotivă cl. I-a în administrația căilor fe­rate, a fost licențiat din serviciu cu începere de la 1 Octombrie a. c. fiind devenit impropriu servi­ciului din cauza boalei. D-nii Marin Gr. loan și Mari­­nescu Ion, au fost numiți mae­­ștri lemnari în serviciul cons­­trucțiunea și exploatarea porturi­lor și căilor de comunicație pe apă. Ora? accident de automobil .— Trei răniți — Alexandria, 30. — Automobilul No. 274, al d-lui avocat Cristes­cu Bogdan, s'a răsturnat în sa­tul Vitănești, pe locul unde s'a petrecut accidentul automobilu­lui d-lui Gussi. D-nele Cristescu și Fotino, s’au­ ales cu mici leziuni la cap și pi­cioare ,iar d. advocat Cristescu gi y f" -II­I ..rt , ■ ‘ ... , Sin ft­ar .< < fe mi a no; ; ea. O STATUI! I A­ON­ CUZA-VODA LA SALA îi vin dejia. ® jpiscospi ©­—1P­ roses. ,l Întrunire ®­ din sailss, Apollo Galați, 30 August. După cum anunțasem, azi di­mineață, din inițiativa d-lui Con­­standache Constantinescu, a avut loc la episcopie un serviciu di­vin, întru fericita pomenire a marelui Domn Cuza Vodă, și a soției sale Elena Doamna. Totodată, din­­ aceiași inițiativă, s’a constituit un comitet, pentru ridicarea unei statui a marelui Domn în localitate. La episcopie.­­ Asistenta In vederea solemnității de azi, inițiatorul d. C. Constantinescu a lansat un ape­l către toți cetă­­țenii, învitându-i să participe în număr cât de mare. La această invitație a răspuns un public, numeros, și select. La ora 9, se găsesc la episco­pie d-nii Gh. Tanoviceanu, pri­mul președinte al Curței de apel, Moise Pacu senator, Alfons Dal Torso, Leon Cantacuzino și N. Doiciu, deputați ; N­. Dimi­­trescu, ajutor de primar, Damian Drăguescu, președintele Ligei Culturale; D. Toni secretarul Li­gei ; Gh. Munteanu-Bârlad și C. Buzdugan, publiciști; P. D. Pe­­trovici, fost primar ; Z. Filoti și Teodor Tenea, foști deputați­; preotul L. Cosma, Ion Munteaa­nu, directorul școalei comerciale superioare; dr. Gr. Antonescu advocatul M. Buhoci, fost func­ționar al lui Vodă Cuza pe când marele Domn era președinte al trib. din localitate; N. Iacova­­che, Tr. Nica și numeroși co­mercianți, studenți, mari pro­prietari, preoți, etc. precum și numeroase societăți cu drapele. Serviciul divin . In fața altarului și a portre­tului marelui Domn, împodo­bit cu coroane d­e flori na­turale se oficiază serviciul divin de către arhimandri­ții Roman Sorescu vicarul epis­copiei, Visarion Puiu, directorul seminarului împreună cu nume­roși preoți și diaconi, pentru a­­mintirea marelui Domn și a so­ției sale Elena Doamna. Elevii școalei de cântăreți bi­sericești sub conducerea preotu­lui T. Popescu intonează imnuri ocazionale. Serviciul divin se termină, prin­ intonarea imnului „Veșnica lor pomenire”, care impresionează foarte mult asistența.. . Procesiunea După terminarea serviciului divin în sunetul clopotelor bise­­ricei episcopale, întreaga asis­tență în frunte cu portretul Dom­nitorului Cuza, înconjurat de drapelele societăților, formând un cortegiu impunător, se în­dreptă spre sala Apolo. La statuia lui C. Negri In drum, cortegiul se oprește la statuia lui C. Negri, care a fost unul din cei mai prețioși colaboratori al lui Cuza. Aici, d. dr. Gr. Antonescu, în­­tr’o scurtă cuvântare, vorbește despre legăturile dintre Vodă Cuza și C. Negri. La monumentul lui M. Kogăl­­niceanu Parcurgând str. Domnească, cortegiul se oprește la monumen­tul lui M. Kogălniceanu, din par­cul municipal, care de asemeni a secondat pe Cuza la îndepli­nirea celor mai mari acte. Despre legăturile dintre Cuza și M. Kogălniceanu, vorbește a­­ici d. prof. D. D. Petrovici, fost primar. La sala Apollo. — Cuvântările De la monumentul lui M. Ko­­gâlniceanu, cortegiul se îndreap­­tă spre sala Apollo, unde se pro­clamă președinte al adunărei d. dr. D. Vitzu, a­l cărui părinte a fost profesor lui Cuza. D. C. Constantine­scu, luând cuvântul cel dintâi, vorbește despre faptele marelui Domni­tor insistând asupra Unirii Principatelor. Spune că istoria va­ rezerva pagini neperitoare lui Vodă-Cuza care cel dintâi a pus piatra fundamentală la e­­dificiul României moderne. D. Sachelarie, magistrat, face apologia eroilor românismului din cele mai vechi timpuri. Vor­bește de străduințele străbunilor pentru asigurarea României de azi și spune că operile săvârși­te de Vodă­ Cuza, al cărui mo­nument se proectează azi, au­ fost cele mai cinstite aspirațiuni ale neamului românesc. D. D. Țoni, secretarul Ligei culturale, în numele Ligei, a­­duce laude d-lui C. Constanti­­nescu pentru inițiativa luată. Spune că Liga urmărește înăl­țarea sufletească a neamului. Unul din mijloacele pentru a­­ceastă înălțare e și cultul oa­menilor mari ai țarei. Atenția ce de câtva timp se dă lui Vo­­dă­ Cuza, de multă vreme uitat, spală nedreptatea ce s’a făcut marelui Domn. E o datorie a tuturor români­lor ca monumentul lui Cuza să se găsească în toate oasele ța­rei. In numele Ligei culturale, a­­sigură ,pe d. C. Constantinescu că-i va da tot concursul spre a duce cât mai neîntârziat la bun sfârșit opera proiectată. D. Gh. Munte­anu-Bâr­l­ad, pro­fesor, spune: Ne-am adunat azi ca să răsplătim nedreptatea fă­cută marelui român Cuza, care multă vreme a fost dat uitărea. Monumentul lui Cuza va fi Mo­numentul ideilor și al genera­ției din care face parte Cuza, generație rară, cu­ credință pu­ternică de la care ne încălzim șt­i.<e care o imităm. Face istoricul­­ activitate: Cuza în colaborare cu Negri Catargiu în mișcarea’ unic tei­a D. Moise Pacu, senator, < stată cu bucurie că de catave vreme orașul nostru, eminamen­te comercial, este animat de i­­dealuri mărețe. Dovadă ridicarea monumentelor lui Eminescu, Negri și I Cogâlniceanu, iar acum cel proectat al lui Cuza-Vodă. In­ numele tuturor celor pre­zenți la această adunare, d. Fă­cu exprimă recunoștință și ad­mirație dl-lui Constantinescu. I­. dr. Gr. Antonescu mur­mără pe scurt actele săvârșite de marele Domn care a pregătit România modernă. Constituirea comitetului D. Ion Munteanu, directorul școalei comerciale superioare, propune formarea unui mare comitet de acțiune pentru ridi­carea statuei nemuritorului Domnitor. Acest comitet să fie subiim­ părțit în alte comitete mai mici, cari să lucreze sub controlul și autoritatea unui comitet central. Se admite propunerea d-lui Munteanu, alcatuindu-se un co­mitet de acțiune com­isas din­**' .•'« de persoane și din care fac par­te numeroși intelectuali, comer­cianți, mari proprietari și­­ alții. In aprobarea unanimă a ce­lor adunați, se proclamă ca pre­ședinte al acestui comitet d. Gh. Tanoviceanu, prim-președinte al Curței de apel, iar casier d. C. Constantinescu. Prostul membri­lor în comitetul central se va a­­lege mai târziu. Prima donație D. C. Constantinescu declară­ că pentru moment donează pen­tru fondul monumentului suma de 1000 lei. întrunirea s’a terminat la o­ra 12., . C. Naim­ . Constandache Constantinescu za lui Viața Galații^*- * » ț TUINETO " aviatorului Vlaicu în Ardeal SBQRUL DE LA ELISABETO POL Elisabetopol, 30. — Din cauza ploilor și a inundațiilor sborul lui Vlaicu anunțat aci pentru Duminică a fost amânat pentru cii Miercuri. Eri fiind frumos și în același timp zi de sărbătoare, un mare număr de curioși s’au adunat dr. prin împrejurimi la Elisabetopol spre a privi sborul lui Vlaicu. Au sosit mulți spectatori din o­­rașele vecine: Mediaș, Sighișoa­ra, Sân-Martin, între cari erau și unguri, sași, iar majoritatea o formau românii, intelectuali și țărani. La Elisabetopol și­ streinii au­ închis magazinele și atelierele spre a putea asista la sbor. Vlaicu scoțând aeroplanul din hangar a executat un splendid, sbor timp de 30 minute la sir în­­­nălțime de 400 de metrii. Sbo­­­rul a fost­ foarte reușit. Aviatorul a fost, viu­ felicitat chiar și d­e străini. Duminica viitoare Vlaicu va sbura la Bistriț. Mișcările muncitorilor con­­tra legei meseriilor Ploești, 30 August Lucrătorii din șantierul lucră­rilor nouă, de la soc. „Astra” din localitate au­ declarat azi grevă încetând lucrul o jumătate de zi, ca protestare contra carnetelor cerute de legea meseriilor. E vorba ca asemenea greve sa se declare la toate­ fabricile, iar să­ptămâna viitoare să se țină o mare întrunire de protestare contra legei meseriilor, din ini­țiativa comitetului­ sindicatelor unite. Războiul Mo­zurc UN AVIATOR ITALIAN PRINS DE TURCI Paris. 30. — Din Tripolis se te­­legrafiază: Căpitanul aviator i­­talian Mariss, descinzând erî din aeroplan pe șoseaua Tripolis- Zaara, a fost prins de soldații turci și dus cu mare alai in ta­­băra 1 ave­a arc fi ÎTit.v^evvă eu (im

Next