Universul, septembrie 1912 (Anul 30, nr. 240-269)
1912-09-15 / nr. 254
Prin recepție a noului sultanL Ak^£ 00"C7X-1LTX generalul gouraud J&tíai Jfussef B, tercher, utHunsuiul FtfHie, la Fez, dcisă audiența oficiala SPECTACOLE - AZI, JOVI U SEPTEMBRIE 1912 — TEATRUL SVAȚIOVAI..— Scrisoarea pierdută. TEATRUL ME HIERIL>.1— Compania dramatică Alarioara \oiculescu : Seara ele pomina. TEATRUL COLIOEAHA.—Cafeneaua cea mică. ■ TEATRUL LEOIV j>OPESCU( Liric).— Eva Manevrele resale I w * " " Ac tul de a interveni, fie prin creatiuni de situațiuni noui, fie la rigoare prin ordine directe, în hotărârile ce iau cei doi comandanți de partide. Stabilirea situațiunei inițiale, hotărârea liniei de demarcație (linia avanposturilor fiecărui partid) pentru fiecare seară, ora la care poate fi trecută această linie de de demarcație,. depozitele de., la Cagi' u vártta era d. od*' l'a&lja O vizioneze cele două partide, forțele reale sau imaginare, pe care le atribue unuia sau. ambelor partide la un moment dat, etc. sunt atâtea îngrădiri cari reduc mult din închipuita libertate a manevrelor, dar cari totuși nu se aseamănă de loc cu fixarea d. ex. a regimentului din cutare partid, care la ora cutare trebue să fie pe punctul cutare, pentru a prelungi sau întări o anumită porțiune a frontului. In fine o perfecțiune a organizării manevrelor, este că cu doi comandanți de partidă tot fiind independenți, sunt ținuți a adresa direcțiunei manevrelor rapoarte, situațiuni, întâmpinări, etc. ca și cum s’ar adresa cartierului general al armatei amice. In felul acesta se pregătesc comandamentele a lucra ca la război, când unitățile mari vor fi încadrate. 20ÎKÎ9E. Miles Am demonstrat în cronica precedentă, că deși manevrele mari au loc în condițiune cultul deosebite de ale unui război, totuși servesc ,pentru a se putea aprecia cel puțin valoarea intelectuală a comandamentelor mari. In dorința de a face cât mai asemănătoare exercițiile de manevră cu operațiunile de război, s-a exprimat de mult dorința ca aceste manevre să fie libere. Sunt însă o mulțime de scriitori militari, caii susțin cu îndărătnicie ideea cu totul opusă, a manevrelor impuse. Intr’o manevră liberă, fiecare din comandanții celor două partide lucrează întocmai ca într’un caz real. Având un efectiv determinat, pentru întreaga perioadă a manevrelor mari, o situațiune inițială anumită și o misiune stabilită prin tema pe care o primește de la direcțiunea manevrelor, comandantul de partid are cea mai deplină libertate de acțiune în luarea tuturor măsurilor și conducerea operațiunilor pentru a îndeplini în cele mai bune condițiuni misiunea sa. Intr-o manevră impusa, cel puțin așa cum se practica la noi până acum câțiva ani, se studia cu de amănuntul cu mult înainte de epoca manevrelor mari, tot ce putea interesa operațiunile care urmau să se desfășoare. Astfel se fixau până la cele mai neînsemnate unități cantonamentele sau bivuacurile ce vor ocupa în fiecare seară, se determina drumurile ce aveau să urmeze, punctele sau zonele de teren unde vor avea loc luptele, locul rezervelor și natural că se știa mai dinainte partida care va învinge. In asemenea condițiuni, se înțelege că executarea unei manevre nu este diecât punerea în scenă a unei piese aranjata de către statul major. Acestea fiind cele două forme clasice, a manevrelor, din punctul de vedere al libertaței de acțiune lăsată comandanților de partid, ne propunem a arăta avantajele și inconvenientele lor. După cum am arătat în cronica precedentă, din cauze numeroase o manevră, oricât ar fi de ideal organizată, este cu totul departe de a reproduce o situațiune de războiu. Ar fi o eroare profundă prin urmare, de a căuta să mai denaturăm încă prin artificiile unei manevre impuse, organizarea manevrelor regale. Astfel de îngrădiri falsifică ideea ,pe care ne-am putea-o face asupra valorei intelectuale a marilor comandamente al căror rol s’ar reduce , la stricta observare în aplicarea soluțiunilor date prealabil de către organizatorii exercițiilor, în loc de a lucra din propria lor inițiativă. Acest soiu de manevre nu convine decât armatelor foarte tinere, în care toți, de la cel din urmă soldat și până la comandumul de partid, sunt aduși la această școală ca să învețe. Din acest punct de vedere manevrele impuse erau justificate la noi în trecut, dar nu mai pot lua ființă azi, când comandamentele sunt încadrate cu perposturi format. Se mai putea concepe manevrele impuse în trecut, când in conducere nu se putea concepe decât centralizarea cea mai desăvârșită. Azi, din cauza progresului educației și instrucției, consequente noilor idei cari domnesc în arta militară, se contează pe inițiativa chiar a ultimului soldat. Ar fi primejdios, dar, să căutăm a înfrăți în manevrele regale aceste două principii, a centralizării excesive din manevre impuse și a descentralizării și inițiativei, cerută de starea de azi a evoluțiunei războiului, și care nu poate fi aplicată decât în manevrele libere. Sunt însă considerațiuni de ordin juridic, ai dreptului comun, cari îngrădesc într'un mod foarte supărător libertatea de acțiune a comandantului de partid și cari prin urmare aduc restricțiuni uneori așa de mari organizării manevrelor, încât se apropie ca formă de manevrele impuse. Nici un fir de iarbă de pe întreaga zonă a operațiunilor nu este supus legilor războiului. Acesta esteîi neajuns capital pentru trupele care manevrează și mai ales , pentru înaltul comandant care orientează și dirijează operațiunile. Culturile trebuesc evitate, căci altfel trebue plătite enorm de scump. Localitățile nu pot fi apretate pentru atac, apărare sau pentru luarea cantonamentelor ca în războiu, ceea ce are drept consecință că operațiunile devin fictive și deci nu se poate trage nici un învățământ din ele, sau trupele sunt expuse la mari ocoluri ori privațiuni, ceea ce silește direcțiunea manevrelor la formularea multor restricțiuni sau schimbări de situațiuni, cu totul neconforme realității. Imrime,tote din aceste considerațiuni (de ordin juridic), în timp de pace deputându-se face o largă aplicațiune a rechizițiilor, e nevoe de a aviza la măsuri da aprovizionare, prin creare de depozite, care limitează într'un mod foarte prejudiciabil libertatea manevrelor. Pentru a micșora cât mai mult efectele acestui inconvenient, Direcțiunea manevrelor împrăștie pe zona operațiunilor niște depozite zise neutre, de la cari vin să se aprovizioneze trupele oricărui partid aflate în proximitatea lor. Oricine înțelege că aceste piețe nu pot fi în război și ca nu pot fi privite decât ca un expedient cu care ■să se facă în manevre față defectelor legii de rechiziție. într’un cuvânt idealul pe care-l urmărește Marele Stat major este ca manevrele regale să fie libere. Considerațiuni de ordin pur local se opun însă la realizarea acestui ideal. De aceea străduințele Direcțiunea manevrelor sunt ca prin mijloace de tot felul conforme sau neconforme realităților războiului, săi asigure o libertate de acțiune cât mai nețărmurită comandanților de partid. Și cum, omenește nu pste posibil de a prevedea toate obstacolele ce se vor ivi în realizarea acestui princidzer.y.ă .dxem Primul congres internațional de patologie comparata Societatea de patologie comparată a organizat primul său congres, care va avea loc la facultatea de medicin din Paris, în zilele de 17—23 Octombrie a. c. Congresul acesta se va ocupa nu numai de boalele comune la om și animale din toată seria, dar chiar de raporturile care pot exista între boalele diferitelor specii. De asemenea se va ocupa de relațiunile posibile între oarecare boale ale plantelor și animalelor, având și o secție de patologie vegetală.% . La ordinea zilei va fi de discutat și organizațiunea internațională a luptei contra febrei aftoase, contra melitocociei și contra boalelor plantelor. Medicii veterinari din comitetul de organizațiune al congresului își vor da toate silințele ca medicina veterinară să fie cât mai bine reprezentată. Taxa de înscriere este de 20 lei beneficiind de reducerea la jumătate pe căile ferate franceze. Pentru România s-a constituit un comitet din cari fac parte a: profesor Babeș, președinte și d-niî profesori Cantacuzino, Marinescu, Teohari, Slătineanu, Pușcariu, P. Rigler, Motas, membrii și seretar dr. Mironescu. Adeziunile precum și pentru orice informatiuni, se va adresa, la institutul de bacteriologie din București,, d-lui dr. Mironescu. Geta apelor Dunărei Pe ziua de 13 Septembrie 19i1 Apele au următoarele cote in centimetri în raport cu etiagiul: IN AUSTRO AUNGABIA Passau 3.15; Linz 45; Viena 82; Budapesta 2.86; Mohács 4.10; Semfin 5.58; Baziaș 4.53; Orșova 4.27; IN ROMANIA Dunărea crește peste tai T.-Severin 5.07; Calafat 474; Buchet 4.38; T.Măgurele 4.01; Giurgiu — Oltenița 4.64; Călărași 3.87; Cernavoda 4.22; Sârșova 4.25; Brăila 3.94; Galați — Xulcea 3.SL l S«Ii-ii*© fi@spusă onorariilor de uiui fabricat de zahăr din România Suntem rugați a publici^ următoarele :«.'?■' Până când d-laii fabrici.nțî populația săracă ,a țârei-vai‘privi al treilea articol alimentar ca un articol ele -mare lux,'țâre până să ajungă în mâna/ei se scumpește enorm? Pânarii mici noi, miile de cofetari vom munci numai să consumăm și să plătim zahărul d-voastri. Este nedrept, d-lor fabricanți, ca vecinii noștri bulgari, sârbi, greci, turci etc... să cumpere zahărul aproape cu jumătate preț de cum îl cumpărăm noi din locul de proveniență. La Constantinopol se vinde cu 75 halii ocaua veche de zahăr românesc. Știm că nu d-voastră faceți acest sacrificiu, ci statul, care pentru a vă mări consumația nu numai că renunță la orice taxă pentru export, dar vă pune la dispoziție aproape gratuit și vagoanele căilor ferat Zahărul* d-lor fabricanții a ajuns un al doilea monopol în mâinele a câtorva persoana,care prin legi excepționale, cu granițele închise și la adăpost de orice concurență îl vând cum vor. Negreșit industriașii care ridică capitalul trebuesc maltrajați, dar atât cât nu trebue să sufere populația, țârei. Și dânșii conștienți de sacrificiul pe care îl face țara, trebue _ să aibă motive puternice când ridică prețul unui articol important ca[zahăru'l, care trebue să fie și în casa bogatului ca și a săracului. D-voastră ați ridicat prețul zahărului încă cu 15 bani la kilogram, nici un motiv care să necesite această urcare, pentru că motivul d-voastră că s’a urcat zahărul pe piețele europene nu este un motiv serios, deoarece fabricile din străinătate nu au mainte frrivilegii de care vă bucurați d-voastră și afară de aceasta zahărul românesc nici nu se poate compara cu cel englez, francez și german, care este cu mult mai bun și mai bine rafinat decât al nostru. Guvernele la numeroasele noastre plângeri și-au spus că ele sunt dispuse să scadă 15 bani la kgr. de zahăr numai dacă fabricanții ar scădea tot atât din prețul de vânzare. La o nouă intervenție a acestiri J-î ‘"Yy — ■' ' ■ + ‘'' ‘ “ ‘' “ ’ - 1 acceptă și ca să mai avem răbdare până vor expira actualele privilegii acordate fabricelor de zahăr,adică să mai plătim zahărul tot așa de scump încă 5—6 ani de acum înaintea-lor fabricanți, legea votată de guvernul trecut, prin care se va fabricelor de ciocolată zahărul cu 50 bani chilogramul, este absolut nedreaptă fiind-că nu a corespuns motivelor pentru care a fost creată, deoarece fabricele favorizate de această lege nu au ostenit, întru nimic produsele lor și pe lângă ea favorizează numai o parte din cetățeni, dar fabricele de ciocolată având zahărul cu jumatate preț de cum îl luăm noi, ne face o concurență, sdrobitoare vânzând in detail ,mărfuri pe care noi, care cumpărăm zahărul cu prețul întreg, nu putem să le vindem. Domniloor fabricanții terminând scrisoarea noastră vă rugăm să vă gândiți că zahărul în multe familii sărace ține locul laptelui și că dacă guvernul lasă ceva din taxele sale, consultați-vă și d-voastra pentru o ostenire, iar dacă nu puteți aborda nici o ostenire, lăsați zahărul străin, să intre în țară, lăsați să se mai facă și alta fabrici de zahăr, că poate prin aceasta să ajungem la o ostenire. Gândiți-vă d-v or falcanți, că poporul este destul de necăjit din cauza enormei scumpiri a traiului și dacă azi murmură va veni vremea când va vorbi dând frâu liber desnădejdei sale. Primiți vă rugăm, d-lor fabricanți, asigurarea stimei și considerați unei ce vă păstrăm Gheorghe S. Sorescu, cofetar, Calea Rahovei,No. 19; S. N. Ștefănescu, cofetar, Rahovei 63; Al. Hirdug, cofetar, Tanase . Dumitrescu, cofetar, Mihai-Vodă, 20; Ștefan Nicolescu, cofetar, Șerban-Vodă 19; T. J. Angelescu, cofetar, Str. Poliției No. 11-bis, lângă Salivarea; /. Iorgulescu, Călea, Rahovei No. 101; Dimitrie Marcovici, Calea Rahovei 164; Dulmnache Teodorescu, General Harabani 30; D. Georgescu, Calea Rahovei 108; Alexandru Petrescu, Str. Fund. Vaselor No. 13; Gh. Tanasecu, cofetar, Calea Moșilor , No. 170; D-lcu, Popescu, Strada Romană, No. 216; Gh. Terminschi, str. Apolodor No. 9; C. Gotescu, cofetar, Calea Călărași, vis-a-vis de hala Traian. Cânt in singe Pe timp «cât cititorul cu bumărul anevoe poate găsi un sini la ind^nână. . Am onațură deci ,la „Universul‘ cais, prin împărtătoril _ săi speciali se distribue dis drnmineață ,ior la domiciliu. Pe lânșă că vs fi primi cel mai bun ziar, vsii avea și șansa de a câștiga unul din marele premii ce se oferă în mod absorbit gratuit abonaților. Intre prelați figurează și Vilatis ia Smasa. Abonamentul nu costă decât În Iei pe an , 0.15 pe 6 luni și 0.65 pe 3 luni. văduvei generalului I.Lahovari Agenția Române ne comunică, următoarea telegramă: Paris. 12. —Din Neuilly se anunță ■ moartea d-ricî Jacques Lahovary, născută Alexandrina Cantacuzino, văduva fostului ministru de externe al României. Defuncta văduvă a generalului I. Lahovary, era fiica lui Grigore Cantacuzino. Ea suferea de mult de o grea boală ete rnică, astfel încât când a murit soțul ei, a trebuit să i se asc>•* multe zile moartea regretatului fost țiumsuu cu externe. De mai multă vreme boala progresa cu pași repezi. In urma defunctei rămân doi copii: d-na Rosetti-Rosnovanu, soția secretarului nostru de legație la Paris, și d. Leon Lahovary, un distins literat. D-na Rosetti-Rosnovanu este fiica principelui Ferdinand Chira, primul soț al defunctei. Testamentul defunctei nu a fost deschis până acum. Vestea morții văduvei generalului I. Lahovary a produs o durereoasă impresie în cercurile înalte din Capitală. Cazul susp@ct din Sadova a fost de gastroenterită Craiova, 13 Septembrie Acum câteva zile, am vorbit de un caz suspect de la Sadova, și anume un caz de gastroenterită survenit la funcționarul Gustav Conrad,de pe domeniul Coroanei, și despre care se credea că ar fi Holeră. Temerea era cu atât mai îndreptățită , cu cât acolo pentru prima oară s’a declarat acum un alt epidemia de holeră. Bolnavul fusese pus sub observație. Azi împlinindu-se termenul, el a fost scos din observație și cazul declarat de gastro-enterită, după cum am spus mai sus. D. medic primar Laugier a ridicat măsurile de poliție sanitară ce fusese luate. Comandanții manevrelor focale 4L & 1. FriadjipJ ® Jfenkiuutd Manevrele regale slab Chestiunea amânării sau a contramandării manevrelor regale ele anul acesta Comandanții de corpuri, au primit un ordin de la ministerul de război si prin care li se face cunoscut că in ce privește manevrele regionale sau partiale pe corpuri ei au latitudinea de a se continua sau a le suspenda. Dispozitiunile se vor lua avandu-se in vedere starea timpului și conformatiunea terenului pe care se fac manevrele regionale sau partiale.Ploile cariere câteva zile cad la noi încontinuu, in Dobrogea cad numai de două sau trei zile. Urmările acestor ploi căzute in Dobrogea nu sune până acum de natură a provoca o amânare sau o contramandare a manevrelor, întrucât in această regiune apa căzută s'a scurs numai decât. Numai in ce privește manevrele parțial", precum am spus mai sus, chestia suspendării lor rămâne la aprecierea comandanților respectivi. De altfel, o singură zi cu soare, după declarațiunea mai multor domni ofițeri, ar fi de ajuns „spre a face ca manevrele să se facă în Dobrogea in condițiune satisfăcătoare.* Eri, la, marele stat major s-au luat ultimele dispozițiuni cu privire la transportul și încartierarea trupelor care vor participa la manevre. ÎS. N. Guriori Juider Faliment ds un milion în Capitală Angrosistul L. Michelsohn, din Capitală a cerut, acum 6 luni tribunalului comercial de Ilfov un moratoriu, lucru ce i s-a și acordat. Eri împlinindu-se termenul acordat, tribunalul verificând gestiunea comercială a lui Michelsohn a constatat că el nu mai poate continua comerțul neputând face față plăților. In urma acestei constatări tribunalul a declarat, in stare de faliment pe Michelsohn. Pasivul acestui comerciant se ridică la Trui<wi >*;?• !,a„ta ..u declararea lui Michelsohn în stare de faliment, tribunalul a sesizat parchetul deoarece se bănuește că falitul a comis fraude. Alt faliment Tribunalul comercial de Ilfov, în urma cererei mai multor creditori a declarat eri ia stare de faliment pe comerciantul Ida Goldschleger și Tih Gamil din str. Patriei din Capitală a căror pasiv e de o jumătate de milion dei. Cazul fiind adus la cunoștința parchetului, acesta a delegat, cu anchetarea cazului pe d. judecător de instrucție al cab. I. Arestarea unui criminal Am publicat acum câteva zile, că un anume Const. Șerbănescu zis Vodă din Capitală în urma unei certe avute cu proxeneta Reii Ieșeanu a tras asupra acesteia mai multe focuri de revolver rănind-o ușor i apoi a dispărut. Poliția de siguranță a reușit să-l prindă, iar eri la înaintat parchetului. Cu facerea instrucției e delegat de judecător Vasilescu, de la cab. 4. PILME O Eoducerea de 3"1 Se anunță că organizațiile funcționarilor comerciali se vor ogud spre a obține cdt de curând desființarea la c.n de 3 la sută asupra salariilor. Nu-e de mirare, căci un bun comerciant nu disprețuește niciodată nici câștigurile cele mai modeste. Funcționarii publici însă privesc cu deplină indiferență făgăduința ce se face prin ziarele oficioase ale guvernului de a se desființa impositul acesta datorit unor vremuri grele pentru țară. Această indiferență se explică ■ușor. —1— Mare parte a funcționarilor publici având lofuri cari variază. vilire 2 ■— 300 lei, desființarea taxei de 3 la sută, nu ar însemna pentru el decât un profit de 6 — 9 lei. lunar. O astfel de bagatelă nu va putea, firește, să-i facă fericiți! De altfel, socoteala e ușoară. Oricine știe, că de cdțî-va anî, toate lucrurile de primă necesitate s'au scumpit indouit și întreit. Dar chiriile ? Micul funcționar care acum 5 — ti ani putea să-șî găsească o locuință confortabilă cu maximum t—1100 lei pe an, acum, pentru aceeași căsuță, trebue să plătească cel puțin 1200—leüt lei. De unde va da el diferența ,aceasta enormă. ? Desigur că nu fac pe urma desființarea taxai de 3 la sută. Iată pentru ce, și cu drept cuvânt, funcționarii publici privesc cu indiferență proiectul ■pentru desființarea acelei taxe Nu, guvernul n'a găsit prin aceasta mijlocul de a îmbunatați soarta, funcționarilor săi, clasa cea mai iubită dintre logice, pe urma semn iudei extraoi găinare a traiului, daoarece, aniceastă clasă a rămas cu aceleași menituni modeste pe cari le avea tip timpurile cele bune. Mestngga». I - -------------------------------■ [UNK] fiare scandal la o întrunire antimilitarista din Franța 10 RĂNIȚI Paria. 13. Dii seară, in sala Wagram, anti-militarisfm Gustave Ksrvé trebuia să vorbească în favoarea propagandei antimilitariste. A fost împiedicat însă să vorbească de adversarii teoriilor sns. S’au tras focuri de revolver, s-au asvârlit scaune. Vre-o sută de turburători au fost expulzați din sală. Hervé și-a putut continua atunnci cuvântarea și a condus castra dezertărilor din armată, dar pentru infiltrarea ideilor anti-militariste în armată chiar. Zgomotul a devenit și mai mare atunci și Herva a fost atacat pentru atitudinea sa, întrunirea s-a sfârșit fără incident. Au fost în total vre o 10 răniți. EVENIMENTELE ' i STRĂINĂTATE — Prin fir* telegrafic de la corespondenții, ieștii —Grava situație din insula Samos LUPTA INTRE POPULAȚIE ȘI ARMATA Constantinopol. 13. Comunicațiile telegrafice cu Samos și Smirna sunt întrerupte. Constantinopol. 13. — sharia a primit prin telegrafia optica, de la principele de Samos, hist © depeși cari sunt ținute încă ■ în secret. Se afirmă că în depeșă s’ar spune că ieri în 2 și mm. d. a., rebelii cretani și samifii au atacat înălțimile de lângă Vathy. Trupele turcești le-am apărat. S’au tras focuri până seara. Turcii au avut un sergent omorât, un soldat rănit. Pierderile insurgenților ar fi mari. Câțiva r Emiți atât din partea de sus cât și din partea de jos a orașului Vathy au tras din casa contra soldaților turci cari au ripostat. Un crucișător francez a sosit era la Vathy;ană a sosit aci și un crucișător englez. "Constantinopol, 13.—O a doua depeșă zice că insurgenții s'au suit pe înălțimi, coborând apoi în văi și atacând din nou tjru Spels. Lspiere au continuat și pe străzi cu trupele turcești. TRIMETEREA UNUI BATALION FRANCEZ LA CRETA ȘI SAMOS Paris. 13. Agenția „Havas“ află din Perpignan că un batalion din al 2 £-lea regiment de infanterie colonială a primit ordin să plece la Toulon și să fie gata spre a merge în Creta și Samos. Filiitimis ii Balcani CIOCNIRE INTRE PATRULE TURCEȘTI ȘI BULGARE#!! LA GRANIȚA 3 bulgari morți. — Focul continuă Salonic, Vi..' O patrulă de 6’ soldați turci s'a ciocnit în Dsrmendera cu posturile bulgărești. Trei soldați biiîpari au fost omorâți. Agitația a foarte mare la grhniță. pe ambele părți s’a? trimes noai intaxiei. Se așteaptă ca iapta să ia proporții mari. Focurile continuă și acum. ATENTAT IN CONTRA UNUI :, TREN Salonic. 13. Un atentat pe bombă s’a comis, lângă stația Sa’msuli contra trenului poștă Constasinopol-Salonic. Trenjin a suferit o întârsiera de 5 ore. Nici un călător n’a fost rănit. UN AVANS PENTRU BANCĂ? • NAȚIONALA A SERBIEI Belgrad. 13. — Guvernul Știrbesc a remis Băncei Naționale sârbești un avans de ă și jummilioane spre a înlătura stagnarea circulațiunei banilor, pricinuită da agitația generală din țară SECHESTRAREA MATERIALULUI DE RASBOM SARR LA U2SKUEB Belgrad. 13. — Ziarul „Samuprava” spune că regretă faptu” oprirea de către Turcia a transportului de munițiună sârbesc și speră că Poarta va repara greșala autorităților turcești. MANEVRELE ARMATEI TURCEȘTI Constantinopol. 13. — Camvrele se vor face în același timpi in Macedonia și în regiunea Adrianopoldlui. Se zice că ministrul de război și va asista leci manevre. UN COMITET SECRET AL OFIȚERILOR TURCI Constantinopol. 13. Se zvonește că comandantul pieței ar fi descoperit existența unui comitet secret militar din care ar face parte maiori și căpitani. Se afirmă cel acel comitet ar fi in legătură cu comitetul tinerilor turci. 1 Se zvonește, dar zvonul n’ți putut fi controlat, că acel comitet secret ar fi hotărât făptuir&ar, de atentate contra sefilor legeii militare. RECHEMAREA SUPUȘILOR BULGARI SI SÂRBI DIN RUSIA Pulava. 13. — Agenția ..Westnik” spune că lucrătorii agricoliJ sârbi și bulgari, cari lucrează în guvernământul Puljavei, au fost, înștiințați de consulii lor să pierce în țară ,în cel măi târziu 10 zile. " by DESCONCENTRAREA TRUPELOR DE LA MANEVRELE , Vy. BULGARE Sofia. 13. — Ministrul de războia a hotărât desconcentrarea trupelor cari au luat parte la manevrele din Rumla. MASURILE GUVERNULUI IN CONTRA ATENTATELOR CU BOMBE Salonic. 13. — Guvernul a ordonat ca atât soldații cât și țăranii sau orice altă persoană, cari zădărnicesc atentate sau descoper punerea lor la cale, să fie rasplatiți cu premii. -----------♦ *---------- Tosit?la ciocnire de vase pe rîul Dvina din Rusia 70 DE MORȚI Petersburg. 13.—Pe râul Dvina s’a petrecut o teribilă catastrofă de vapoare. Vaporul de pasageri „Obnovka“ s’a ciocnit cu un al vapor de transport. Pe „Obnovka“ se aflau 120 de pasageri. Se spune că ciocnirea s’a făcut din cauză că comandantul vasului „Obnovka” și oamenii echipagiuliiî erau beți de trei zile și o duceau într’un chef. Vaporul de transport s’a scufundat în decurs de patru minute după ciocnire. 40 de muncitori s’au înecat. 15 călători de pe „Obnovka”,’ au fost striviți pe bordul vasului. 15 pasageri lipsesc. LUPTELE DIN PERSIA Taebris, 13. — Salared Daulefii și, Zarmohamed au ocupat Sina, punct principal al Kurdistanului persic. Sădirea monumentului lui Tudor Vladimirescu Monumentul lui Tudor Vlaamirezeu , cat la Gemeți, lângă T.Severin, și a cărui inaugurare se va face cu mare solemnitate Luni 17 c. Monumentul e ridicat din inițiativa societăței institutorilor