Universul, septembrie 1912 (Anul 30, nr. 240-269)
1912-09-19 / nr. 258
Focul se aprinde In Balcani — Mobilizarea generala în Statele balcanice. — Se așteaptă dintr’usi moment în faltul izbucnirea războiului -Austria a mobilizat două corpuri de armată !Regele Petru al Serbiei Hagele Niereita a) Mantenegra im Solonl Mehmed Reșad Regele George al Greciei Regele Ferdinand al Bulgariei Sultanul Turciei înconjurat de cei 4 suverani ai Statelor balcanice Ce se petrece la Sofia -- Mobilizarea generală a armatei bulgare. — Declararea stărei de asediu — Focul care arde înăbușit de a făta timp în Balcani a izbucnit și daca în ultimul moment marile Puteri nu vor putea găsi o soluție împăciuitoare, incendiul care sV, întins deodată asupra întregei peninsule balcanice nu va mai putea fi stins cu ușurință și războiul nu va mai putea fi împedecat. Știrile sosite în cursul zilei de eri sunt extrem de grave și categorice. La Sofia, Belgrad, Cetînțe și Atena s-au semnat ordine de mobilizare și întreaga peninsulă se află pe picior de război. La ministerul nostru de interne, a sosit știrea prin siguranța generală că trupele din garnizoana Rusciuk au fost îndreptate spre frontiera turcească. Din Sofia, știrile cu privire la îndreptarea trupelor spre frontieră se confirmă. Pe de altă parte ni se anunță că Austro-Ungaria a mobilizat două corpuri de armată și că în momentul când va izbucni războiul, trupele monarhiei vor trece prin sandjac în Turcia. Nu aflăm deci în ajunul unei conflagrații, a cărei izbucnire e chestie, de căte pa orefală telegramele ce le-am primit. Paris. 17. — „New-York Herald“ (ediția parisiana) primește de la trimisul sau special din Sofia următoarele relatiuni : Populațiunea bulgară are o mare pornire spre război și și cere cu mare insistentă mobilizarea intregei armate și declararea războiului. Guvernul bulgar se află într’o situație foarte critică și nu știe cum să se mai opună mișcărei masselor. Eri după amiazi s'a ținut la Sofia, un consiliu extraordinar de miniștri sub președinția regelui Ferdinand. Consiliul a ținut până seara târziu. In consiliu regele Ferdinand a opinat pentru păstrarea păcei. Tn oraș domnește o agitație ca și când războiul ar fi început deja. Eli s’a adunat la gara orașului o mulțime de oameni spre a saluta divizia de armată din Varna, trimeasă la granița turcă. ' <■' ■* ■ ' ■ Sofia. 17. — Agitația este la culme, din cauza știrilor militare din Grecia și Serbia. Consiliul de miniștri se ține aproape în permanență, în palatul regal, sub prezidenția regalni Ferdinand. Se așteaptă din moment,în moment ordinul de mobilizare a armatei. Cu toate aceste nu, este exclusă posibilitatea ca să nu se cheme sub drapel mai multe clase de rezervă. Mobilizarea va fi aprobată de toate cercurile sociale. Cabinetul Gheșuv este sigur de sprijinul tuturor partidelor. Mobilizarea este cel mai bun mijloc pentru a obține o hotărâre decisivă. Sofia. 17. De 21 de ore se ține în continuu consiliu de miniștri. Guvernul își dă toată sir linia ca să izoleze Bulgaria [b ] aradul litmci | Budapesta. 17. — Corespondentul din Sofia al ziarului Pester Lloyd telegrafiază azi că o telegramă dată ori din Sofia i-a fost confiscată la poștă. Iată cum zugrăvește acest ziarist actuala situație din Bulgaria.Consiliul de miniștri bulgar convocatori la palatul regal a ținut până astă-noapte la orele 1, sub preșidenția regelui Ferdinand. In acest consiliu s’a hotărât după multe discuțiuni mobilizarea întregei armate bulgare. In scopul acesta In cursul zilei de o zi și asta-noapte s’au luat toata măsurile necesitate de mobilizare. Guvernul tărăgănează însă publicarea decretului de mobilizare în chiar momentele acestea prea agitata . Se spune că Bulgaria vrea să afle mai întâi dacă Serbia a mobilizat armata, mobilizare care trebuia să se facă până azi la ora 1.2 ziua. Patru state din Balcani: Bulgaria, Serbia, Muntenegru și Grecia vor mobiliza în acelaș timp, după care vor adresa un ultimat comun la Poartă, cerând autonomia provinciilor din Turcia europeană. Dacă Turcia nu va da un răspuns satisfăctor și marile puteri nu vor exercita un demers energic la Poartă, războiul nu mai poate fi evitat. Evenimentele de ori au produs o oarecare liniște în opinia bulgară. Toată lumea era obișnuită cu agitația războinică. Paris, 17. — Ziarele de aci anunță din Sofia că Bulgaria este în ajunul de a declara război a Turciei. Telegrame sosite aseară din „Sofia anunță că situația în Bulgaria poate fi considerată ca cea mai primejdioasă. In capitala Bulgariei domnește cea mai mare agitație. Se crede că mobilizarea parțială a armatei bulgare s’a făcut chiar aseară. Lumea discută cu mult interes prin localurile de noapte și se așteaptă ordinul de mobilizare a întregei armate. Știrea aceasta nu mai prezintă însă azi mic o importanță, deoarece s’a constatat că s’a ordonat mobilizarea întregei armate. La Sofia s’a ținut ori toată ziua consiliu de miniștri. Niciodată nu s’a văzut un mai mare entuziasm ca or, când a plecat trupele concentrată spre frontieră. Ofițerii cari mai rămăseseră în oraș la plecarea trupelor strigau: „Libertate sau moarte!“ Pe străzile orașului s’au adunat mii de oameni spre a privi trecerea trupelor. S’au petrecut scene emoționante la sosirea la Sofia a diviziei din Varna, care și-a continuat apoi drumul spre frontiera turcă. Soldații nu erau de loc dezolați, ca și când ar fi fost pregătiți la asta cu mult timp înainte. Reprezentanții marilor puteri de aci au avut lungi comeütiriI in timp ce guvernul și regele Ferdinand caută să liniștească populația. Bucuria populației e de nedescris că s’a dat ordin de război a. Belgradul. — Din Sofia se anunță că consiliul de miniștri sub președinția regelui Ferdinand, a hotărât mobilizarea întregei armate. BULGARIA IZOLATA. — INTRODUCEREA CENZUREI Belgrad. 17. — Serbia și Bulgaria s’au izolat cu totul. Convorbirile telefonice sunt prohibite. Telegramele pntru străinătate se cenzurează cu cea mai mare rigoare. ȘTIRI FANTASTICE Budapesta. 17. — La bursa da aci s'a răspândit ani dimineață, zvonul, că Sobrania bulgară, întrunitfi dă in ședință extraordinară ar fi hotărât mobilizarea tuturor conțin genii lor de armată. Stiren i a fost: confirmații'oficial, nici din Sofia nici din Viena. De altfel nici'n a fost vorba zilele trecute despre ' convocarea Sobranieî în sesiune extraordinară. " INTERVENȚIILE PACIFICATOARE ALE RUSIEI Paris, 17./darului ..Temps": i-se telegrafiase din Petersburg ,că Jiilsin a intervenit la Poartă, pentru asigurarea vieței creștinilor din turcia. . * Totodată, guvernul rus a stăruit pe lângă celelalte, cabinete din țările balcanice ca să se abțină de la orice manifestat,rani războinice cari ar putea împiedica acțiunea marilor puteri. NOUI ATENTATE CU BOMBE LA SALONIC — Dragomanul consulatul german rănit — Salonic, 17. Svonindu-se că se vor comite atentate contra clădirilor publice din Salonic, poliția a luat cele mai riguroase măsuri. Cu toate acestea, pe în ora 9 seara, o bombă a explodat în strada Săbii pașa lângă piața Sibertaiei. Dragomanul consulatului german, Carașov, a fost rănit ușor. O altă bombă a explodat astănoapte lângă clădirea unui magazin de confecțiune, Thing, pricinuind pagube puține. O a treia bombă a făcut explozie între două clădiri guvernamentale, în cartierul Kappan, stricând casa unui consilier comunal. Populațiunea e foarte surescitată în urma acestor atentate. INAPOEREA NEAȘTEPTATA A REGELUI GRECIEI DIN STRAINATATE Copenhaga. 17. Regele Gheorghe al Greciei, a ■ [UNK]plecat aseară cu expresul de Berlin spre Uma. Plecarea sa neașteptată a motivată, de o telegramă urgentă, pe care a primit-o de la primul ministru [UNK] Venizelos. Viena 17. Regele Greciei va osi mâine. aiVT-Și va avea o întireveciire cu împăratul Franz Josef și contele Barchidd,' ministrul ne ' externe al Aurim- Dngmiieî. MOBILIZAREA ARMATEI SÂRBEȘTI Paris. 17. — Călătorii sosiți ori din Serbia spun că în tot momentul se așteaptă, la Belgrad, publicarea ordinului de mobilizare. * . Aseară, la ora 7 agenția română ne-a transmis următoarea telegramă: Belgrad 17 — Regele Petru al Serbiei, a ordonat mobilizarea generală a armatei sârbești. Din Salonic se anunță că aseară a plecat spre Adrianopole un mare transport de tunuri cu tir rapid și minițiuni de război. Acesta este al patrulea transport de arme și muniții ce s’a făcut săptămâna aceasta spre Adrianopole. După cum se afirmă Adrianopole va fi centrul de operațiune al armatei turcești. La Yesknele s’au luat de asenea întinse măsuri militare. CONSILIU DE MINIȘTRI PERMANENT Belgrad. 17—Consiliul de miniștri ține ședințe în permanență. La ședințe a azistat și ministrul Bulgariei la Belgrad. După consiliu primul-ministru Pasici a avut o lungă întrevedere cu ministrul Rusiei, Hartwig. PUTUNCI COMANDANT AL STATULUI MAJOR Belgrad. 17.—Ministrul de război Pâtniei, va demisiona din cartena și-și va reiau ro Aul de comandant al statului-major sârbesc. E cunoscut ca Putnici. e unul din cei mai buni ofițeri ai Serbiei și el e chemat sa conducă iminentele operațiuni militare contra Turcia. UN NOU INCIDENT LA GRANIȚA MUNTENEGREANA . Constantinopol, 17. — Se anunță un nou incident la granița muntenegreana lângă fluviul Lim. Poarta a adus faptul la cunoștința puterilor. RUSIA IN CONTRA MOBILIZAREI IN TURCIA Petersburg, 17. — Ambasadorul turc de aci a avut cu o întrevedere cu locțiitorul ministrului de externe rus care a spus ambasadorului turc că dacă Turcia nu va renunța la viola Uzare ci armaii. icile, tanul acesta îl vor face și Bulgaria, Serbia și Muntenegru, iar Rusia nu vă lua răspunderea celor ce vor urma din aceasta. NUMIREA NOULUI VALÎU LA SKUTARI Constantinopol, 17. Valiul de Scutari, colonelul Hassan Hizac a fost rechemat. Constantinopol, 17. —■ Ziarul „Alendar” anunță promulgarea unei iradele prin care generalul Tatar Osman pașa este numit valiu interimar de Skutari. El va conduce afacerile vilaetului până la întoarcerea mareșalului Kiazim, trimis în misiune pe lângă malisod. NOUĂ TRUPE TRIMISE LA SKUTARI Constantinopol, 17. — 3500 uupieni, comandați de fostul deputat, ,generalul, Tișad pașa inain ■ termi spre Skutari,, , nesăratele «prese Se soc institutorilor și institutoarelor ». Rolul educativ al școalei Pentru ca școala primară să aibă putința de a-și realiza scopul său educativ în totul, congresul crede necesar: 1) înființarea unui număr cât se poate de mare de grădini de copii și a unei școale pentru pregătirea corpului didactic; 2) înmulțirea numărului de școale ca să poată primi pe toți copiii supuși obligativitătei, precum și înființarea de școli normale, suficiente pentru pregătirea personalului didactic necesar."1" 31-Clădirea de localuri de școli primare în condițiuni higienice și înzestrarea lor cu mobilier sistematic și materialul didactic necesar. 4) iReducerea numărului de elevi la maximum .50 de clasă. 1A Aplicare:), și generalizarea la toate școalele primare din țară a orarului pe luni. zi, maximum 4 jun. gre de clasă. 6) înființarea unui număr îndestulător de școli de corecție, precum și pentru elevii întârziați la minte. 7) înlesnirea fregnentării la școale și a progresului cultural prin : cantine, colonii, excursiuni,ți băi școlare, societăți mutuale și cooperative, procurarea cărților și rechizitelor de către Primării elevilor săraci. Biblioteci școlare. 8) Pentru ca școala primară să-și execute actiuna educativă asupra tinerimii, timp cât mai indelungat, congresul crede necesar, ca pe lângă înmulțirea școlilor profesionale de meserii, agricultură și medie să se introducă obligativitatea culesurilor complimentare până la etatea de 17 ani tuturor tinerilor, cari vii urmează o școală secundară, profesională ori medie. Absolvenții cursurilor complimentare sâ se bucure de reducerea termenului de armată. 9) Pentru a menține strânsă legătura dintre școala primară și absolvenții săi, propunem să se înființeze asociații de foști elevi în scop educativ. “ 10) ’Aplicarea strictă a dispozițiilor din, legea meseriilor privitoare la crearea de școli de adulți, pentru ucenici. 11) înființarea cursurilor de adulți pe lângă cazărmi și școale. 12) Organizarea temeinică a conferințelor lunare cu adulți și părinții elevilor.— Serbări și teatru școlar. 13) Congresul îșî exprimă dorința, ca presa să lucreze alături de corpul didactic și ceilalți factori educativi pentru cultivarea și moralizarea maselor în direcția aspirațiunilor noastre nationale. 14) Congresul își mai exprimă dorința ca toți membrii corpului didactic din toate gradele sa fie strânși într’o singură societate pentru realizarea scopului educativ național al școalei și a realizării dorințelor lor privitore la situația lor morală și materială. . II. Mijloace de perfecționare profesională a membrilor corpului didactic Pentru ca membrii corpului didactic primar să corespunză cerințelor progresului, socotim necesare următoarele mijloace de perfecționare profesională : 1) Reorganizarea școalei normale cu 8 ani de studiu, cu o limbă modernă, cu o selecțiune continuă de la cl. I-TV și cu o nouă admisiune în cl. V a elevilor absolvenți ai școalelor medii și a gimnaziilor, recrutarea profesorilor și directorilor școalelor normale dintre inspectorii școlari primari și dintre profesorii rari au publicat studii pedagogice. Publicarea cursurilor de pedagogie de către fiecare profesor, cu fondurile casei școalelor, precum și a îmbunătățirilor cursurilor aduse din 3 în 3 ani. Publicarea observațiunilor și rezultatelor constatate de către Directorii școalelor normale și a studiilor de psihologie experimentală. întrunirea în congrese a profesorilor școalelor normale împreună cu personalul de control și cu delegațiuni ale membrilor corpului didactic primar. 2) Păstrarea actualelor cercuri culturale cu o participare mai activă a organelor de control și desființarea conferințelor generale. . 3) Instituirea congreselor anuale, cu o largă ajutare bănească din partea autorităților școlare. 4) Revistele didactice să fie subvenționate, iar autorii articolelor meritorii și institutorii care emit idei folositoare școalei să fie recompensați, înființarea de biblioteci pedagogice și muzee școlare județene. 5) „ Stabilirea unei modalități pentru trimiterile membrilor corpului didactic la cercetarea școalelor din toate țările, detașarea de institutori și institutoare la școalele din străinătate pentru a funcționa efectiv. Primirea la Universitate pentru studierea psihologiei etc. și călătoria cu preț redus la căile ferate; 6) înaintarea pe loc a institutorilor urbani. 7) Directoratul și serviciul de control să se considere ca grade hierarhice, iar selecționarea lor să se facă pe baza unui tablou de capacitate, numirea provizorie timp de 3 ani și apoi numire definitivă și inamovibilitate a serviciului de control cu perderea catedrei. Organele de control trimise la catedră mândra definitivatului să-și păstreze prerogativele și leafa avută cu o reducere de 25 la sit.a. Mărirea atribuirii viilor Directorilor școalelor primare. III: îmbunătățirea stărei actuale (morale și materiale) 1) Salariile inițiale ale membrilor corpului didactic primar să fie : Învățătorii provizorii să aibă salariul de 110 lei. După dobândirea titlului definitiv, 130 lei. După dobândirea titlului de învățător înaintat pe loc să aibă salariul de 200 lei. După trecerea la o școală urbană să aibă salariul de 300 lei. 2) Acordarea gradului V după 25 ani de serviciu, cu o sporire a salariului de 75 la sută. 3) Gradațiile să se calculeze ia salariul întreg budgetar așa cum se prevede în legea de organizare a învățământului primar fără să se mai țină seama de gradațiile primite într’un grad inferior. 4) Tuturor membrilor corpului didactic să li se procure locuințe sau să li se plătească, o înderrmizare de locuință, proporțională cu gradul ce an și cu localitatea unde servesc. 5) Să se reducă anii de serviciu la 20 6) Reducerea de 50’ la sută pe C F. R. •7) Acordarea drepturilor de elegibilitate în cons. comunale, •județiene și1 Corpurile legiuitoare fără a demisiona de la catedră. Aniversarea morții lui Avram Iancu — 28 August 1912 — Patruzeci de ani trecură. ■ Duși de timpul ce ne fură, De când dormi adăpostit, Rege al munților vestit, Sub istoricul gorun Pus de floria 'n pământ Să-l uibi sireasci la mormânt, viața ta în ggin.d. mi-adunci, ca nor de vijelie, Peste munți, peste câmpie, Eu.te văd cl ai tăi, feciori Alungând p asupritori. Eu nu văd. mm. revoltat, Ca un trăznet ai picat Si eu, brațul, drept și tare Ai isbit.De monstrul care . Si-a ’nfipt ghiarele ’n Ardeal Egoiști, nedrept, brutal. Patruzeci de ani trecură De când Domnul ce se 'ndură. In viața, de apoi Te-a luat. de lângă noi. Patruzeci de ani și dorul Nestins arde in poporul Pentru care ai luptat Trup și suflet închinat. Pentru care de-ai jertfit. Ți-am dat minte și simțire S'ai trecut în nemurire. Cu nădejdea 'n vremuri, bune Care raze iar vor pune Luminoase 'n viitor Peste scumpul div popor, Cu întreaga românimu' Cu ardenta ei mulțime, înecând, un greu suspin. La mormântul tulii vid 'ochiu! N. Ține. Drama Din Craiova OLGA STIF.UNESCr eroina aramei de la hotel Pans Expoziția viîissii din Iași distrusă de fot. Iași, 17 Septembrie La ora 8 și 10 sears, un groaznic mcestuP a nimicit cu totul expoziția viticolă agricolă și ia industrie casnică situată pe platoul proprietatea d-lui A. C. Caza, din colt’’ străzi Carol, lângă cofetăria Tufîi. Incendiul a fost provocat de un scurt circuit electric. Cu nîțiala fulgerului focul s-a transmis la toate pavilioanele și în câteva clipe a distrus o adevărată avere și obiecta de mare valoare între cari foarte multe artistice. Toate secțiile de pompieri, șefii autorităților și un imens public e la fața locului. Acest incendiu care e considerat ca o adevărată catastrofă, impresionează enorm populația ieșană. SCHIȚE și NUVELE Cum să ți deștept — SFATUL IU MITICEȘTI »Nu ești deștept, Lapte, să fii deștept!” , îîi,punea Mitică Ionescu ori de câte ori asculta pe amicul lui, Rică Poponețe, care i se plângea de cale colo, ca omul. ..am încerca ceva și nu-i ieșea, Poponețe fugea la amicul lui, Ionescu . Dragă Mitică, uite, mă prapară bătăturile. Am luat de la drogherie tot felul de alifii, dar nu e chip să scap de ele. Merge ce merge o zi-două, dar pe urmă se fac la loc... !C ceva de speria)... — „Dacă nu ești deștept?!“ zicea Ionescu. Pune pe cineva să te calce pe ghiață în fiecare zi și ca să vezi dacă nu-ți sare... Ochii ? cerea lămurire Poponețe. Și Ionescu, privindu-l batjocoritor, îî repeta fraza ucigătoare : . ..Dacă nu ești deștept.... Să fii deștept!” asta e vorba. Tar dacă vrei, adăoga Ionescu, îți mai dau un sfat, înfășoară curaj, În degetul cel mic unde albă, lătura, bagă piciorul în spirt, ia tip chibrit, dări, foc și... feri in lături. i Să iei a,poi dnicul și să vii la mine să-mî spui dacă ți-a trecut, sari nu .Odaia Poponețe a voit să se sSijlucidă, și,.și-a ales ca armă spânzurătoarea. S’a dus în Cișmegirî, a pus frânghia de o <c racă'și'cân'd și-a vârât, capul în dețiiul frânghiei, — crac! s’a rupt ramura par’că ar fi fost de mămăligă sari ,ar fi ales-o într'adins pe cea mai subțire. Dezolat, Poponețe s’a dus la amicul lui Mitică..și i-a spus cazul. . . 1 ! Dar Mitică, cu acelaș dispreț, pe care îl ia față de suficiența omenească, după ce l-a apostrofat cu „dacă nu ești deșttept...”, i-a explicat cum ar fi trebuit să procedeze dacă voia cu tot dinadinsul, să moară.' -- Ui,to, mă ,băute, i-a zis Mitică, am vrut să te sinuci.T și, nai putut, încearcă așa pune: pe cineva să-ți vorbească numai de el în vre-o câteva sori și... poți să-ți faci testamentul. Dar de la o vreme Poponețe devenise o enormă dezolație pentru el însuși. Mulțămită uri,în împrejurări fatale în viața de COSCO oamenilor care fac, deodată dintr’un măgar un cal, fusese înaintat,, de la copist, șef de biuron la ministerul unde își făcea slujba. El bine, nu mai putea să stea de Inc perpendicular. Și ziua și noaptea era, orizontal, Jl cuprinsese ca un fel de nonă, ca un soil de leșin perpetuu. Dormea și ziua și noaptea. Dom’le Poponețe, i-a atras atenția într’o zi șeful lui de sereviciu, iar pricep ce înseamnă letargia, asta. Cazul, d-tale estei cu totul ciudat. Înțeleg să dormi numai ziua... Atunci aș afla căi locul d-tale aci ți-a fost oferit greșit. Era cu casă in cazul ăsta să fii senator sau să ocupi un post mare în Stat. Atunci, numai, când iscăleai puneai pe^ușier să te scoale. Așa, ca șef, doar la publicul care are interes pe la minister nn fel școli. Când însă, te chem ca,, directorul,, secretarul general, ministrul... Și. exasperat. Poponețe s’a dus iar la. bunul și sfătosul lui amic Tonescu, — Dragă Mitică, dorm și noaptea și ziua de când m’a făcut șef. Ce a de făcut. ? Și iarăși cuvântul misterios. :— „Dacă nu ești deștept.!" — Păi tocmai asta constat și eu acum,, și sunt convins. Da, nu sunt.... deștept, dorm; ți-o spun și eu! a recunoscut Poponețe. Găsește însă un leac, sunt nenorocit. — Ei, bine, mă ,băute, iacă, să nu te mai necăjesc. Vreau să ți fac și- ție un bine, să mă pomenești.. . . . - Sunt, pierdut!... ’îngăimea,ză Poponețe. — Văd, văd... nu mai insista. o ,să-ți dau un sfat, să le scap... — Ești cel mai bun prieten al meue...--’ KT, da, da... îl asigură ,Mitică'. • •Apoi ,face ,ca o pauză, având ’■aerul", că se gândește" adânc și zice : — Uite, ce să faci, dragă Poponețe, ca să fii băiat, deștept.. ’»nu există, decât un’singur mijloc... • Mă supui... fac orîce. Uite, dragă, să mă împrumuți cu lin poi acum... POLITICA EXTERNA r ——— Expozeul Mielul Strohtold De câteva zile toată atenția lumei politice este îndreptată asupra exposeului contelui Berchtold. Discursul succesorului contelui Aerenthal era așteptat cu o vie nerăbdare Toată lumea ținea să aibă cuvântul ministrului care a luat inițiativa acțiunei internaționale din Balcani și cand reprezintă Statul care prin poziția lui geografică poate să exercite o influență mai directă și mai hotărâtoare asupra situației din Orient. Pe lângă aceasta lumea era curioasă să vază cum se va descurca noul cancelar ca orator. Până acuma el nu avusese ocazia să se manifesteze într’o adunare politică. Ni își făcuse toată cariera prin ambasade sau prin birourile ministerului. Treime să recunoaștem de la început că exposeul contelui Berchtold a fost din acest îndoit punct de privire un succes. În ce privește forma, cuvântarea sa n’a lăsat nimic de dorit. El a făcut expunerea amănunțită a problemului balcanic astfel precum el se pune astăzi, cu o minunată claritate, într’un limbagiu elegant și adesea nelipsit de elocință. In mai multe rânduri el a știut să găsească formule fericite cari concretizăm bine anume,situații ni și cari prin forma lor lapidară sunt de natură să îsbeasca opinia publică și să rămâe întipărite în mintea oamenilor. In ce privește fondul ceea ce a caracterizat expunerea sa a fost spiritul sincer pacific care însuflețește întreaga sa diplomație. Cu mult simț al realității, dar și cu multă moderațiune el a analizat toate elementele încâlcitului problem oriental, arătându-se deopotrivă bine-voitor și drept față de toți și ferindu-se să introducă cea mai mică notă care ar fi putut avea ceva agresiv pentru vreuna din părți. La dreptul vorbind exposeul nu conține nimic nou. El cuprinde ceea ce se spusese și se știa de mult dar prin această repetare sistematică și complectă a politicei austro-ungare în Balcani, ■a pus și mai bine în evidență intențiunile pacifice ale diplomației vieneze și voința hotărâtă a marilor Puteri de a sprijini și i*e a face să triumfe o asemenea politică. ■ Un singur lucru a fost mm în cuvântarea contelui Berchtold : nota pesimistă de la sfârșit. Această notă a surprins cu atât mai uruit cu cât tonul general ;a exposeului era mai mult optimist și nimic nu ne pregătea pentru o concluzie atât de neprevăzută. Persoanele inițiate susțin ca această nepotrivire între text și concluzie trebue explicată astfel: contele Berchtold consideră situația din Balcani ca serioasa dar are convingerea că prin sforțările lui și ale Puterilor va impedeca sub numirea unor conflicte violente. El a voit însă să se arate mai îngrijat decât este în realitate, ca să poată obține creditele necesare neutru o simțitoare sporire a liptei. De când Italia a ocupat Tripolitania și a devenit un factor ■însemnat jn ’Mediterană. •• Austria a fost silițit să se gândească serios la sporirea flotei cni; altminteri ar fi ajuns repede sa joace față de aliata ei, un rol subaltern și ar fi trebuit să renunțe la o bună parte din ambițiunile ei balcanice. Da când Franța a concentrat însă, toate forțele ei navale în Mediterană, existența unei puternice flote a devenit pentru Austro-Ungaria o necesitate absolută.' Într’adevar, concentrarea flotei franceze în Mediterană poate avea numai două înțelesuri : sau o îndreptată împotriva Triplei alianțe, și în acest caz Austria o datoare să-și creeze o flotă care hiaturi, de a Italiei să poată ține piept și la nevoe nentru balanța,influența Franței azi a fot puternică în Mediterană; sau această concentrare, — precum o susține de alltminteri presa oficioasă franceză. — n’are nici un caracter agresiv față de triplice, este consecința politică de înțelegere pe care Franța și Italia o urmăresc în Mediterană în afară de triplă alianță. În acest caz decisia d-lui Delcassé tinde la isolarea Austriei, sau poate chiar este punctul de plecare al destpirei definitive a Italiei de Tripla alianță și prin urmare Austria este și mai mult datoare să ia din vreme cuvenitele măsuri, spre a se putea apăra. Necesitatea pentru Austria de a-și crea o flotă puternică, este atât de evidentă încât contele Berchtold nici nu avea, după părerea noastră, nevoe să recurgă la mijloace de intimidare ca să obție creditele trebuincioase. Dacă el a introdus deci în expunerea sa, pasagiul pesimist care stârnește atâta zgomot ,și atâtea comentarii, e mai mult ca să impresioneze diferitele cancelarii, europene, cari văzând succesul îmediat al propunere d-lui Berchetold, au uitat prea lesne nenumărate greutăți practice de care ea se va iubi ,și au căzut prea repede într-un dulce, optimism, care îndesea a degenerat chiar, în nepăsare. Pesimismul voit și caculat al contelui Berchtold era stimulentul necesar pentru a trezi unele amorțeli și pentru a consolida definitiv acțiunea comună întreprinsă în Balcani de puterile europene. ———I. G. D. ^colceitrul de tren dintre stațiile Pioiești-p.Olt In dreptul cantonului No. Sit, între stațiile Pielești-Piatra-Olt, de pe linia Craiova-București, trenul de marfă 653 ă călcat pe cand ideTul de la acel canton .‘>i I.« în două. ",