Universul, septembrie 1912 (Anul 30, nr. 240-269)

1912-09-19 / nr. 258

Focul se aprinde In Balcani — Mobilizarea generala în Statele balcanice. — Se așteaptă dintr’usi moment în faltul izbucnirea războiului -Austria a mobilizat două corpuri de armată !Regele Petru al Serbiei Hagele Niereita a) Mantenegra im Solon­l Mehmed Reșad Regele George al Greciei Regele Ferdinand al Bulgariei Sultanul Turciei înconjurat de cei 4 suverani ai Statelor balcanice Ce se petrece la Sofia -- Mobilizarea generală a armatei bulgare. — Declara­rea stărei de asediu — Focul care arde înăbușit de a făta timp în Balcani a izbucnit și daca în ultimul moment marile Puteri nu vor putea găsi o solu­ție împăciuitoare, incendiul care sV, întins de­odată asupra întregei peninsule balcanice nu va mai pu­tea fi stins cu ușurință și războ­iul nu va mai putea fi împedecat. Știrile sosite în cursul zilei de eri sunt extrem de grave și cate­gorice. La Sofia, Belgrad, Cetîn­­țe și Atena s-au semnat ordine de mobilizare și întreaga peninsulă se află pe picior de război. La ministerul nostru de interne, a sosit știrea prin­ siguranța ge­nerală că trupele din garnizoana Rusciuk au fost îndreptate spre frontiera turcească. Din Sofia, știrile cu privire la îndreptarea trupelor spre frontie­ră se confirmă. Pe de altă parte ni se anunță că Austro-Ung­ari­a a mobilizat două corpuri de armată și că în mo­mentul când va izbucni războiul, trupele monarhiei vor trece prin sand­jac în Turcia. Nu aflăm deci în ajunul unei conflagrații, a cărei izbucnire e chestie, de­ căte­ pa ore­­fală telegramele ce le-am primit. Paris. 17. — „New-York He­rald“ (ediția parisiana) primește de la trimisul sau special din So­fia următoarele relatiuni : Populațiunea bulgară are o mare pornire spre război și și cere cu mare insistentă mobilizarea intregei armate și declararea răz­boiului. Guvernul bulgar se află într’o situație foarte critică și nu știe cum să se mai opună miș­­cărei masselor. Eri după am­iazi s'a ținut la Sofia, un­ cons­iliu extraordinar de miniștri sub președinția regelui Ferdinand. Consiliul a ținut până seara târziu. In consiliu regele Ferdinand a opinat pentru păs­trarea păcei. Tn oraș domnește o agitație ca și când războiul ar fi început deja. Eli s’a adunat la gara orașului o mulțime de oameni spre a salu­ta divizia de armată din Varna, trimeasă la granița turcă. ' <■' ■* ■ ' ■ Sofia. 17. — Agitația este la­­ culme, din cauza știrilor militare­­ din Grecia și Serbia. Consiliul de miniștri­­ se ține aproape în permanență, în palatul regal, sub prezidenția regalni Ferdinand. Se așteaptă din moment,în mo­ment ordinul de­ mobilizare a ar­matei. Cu toate aceste nu, este exclusă posibilitatea ca să nu se cheme sub drapel mai multe cla­se de rezervă. Mobilizarea va fi aprobată de toate cercurile sociale. Cabinetul Gheșuv este sigur de sprijinul tuturor partidelor. Mo­bilizarea este cel mai bun mij­loc pentru a obține o hotărâre decisivă. Sofia. 17. De 2­1 de ore se ține în continuu­ consiliu de mi­niștri. Guvernul își dă toată si­­r linia ca să izoleze Bulgaria [b­ ] aradul litmci | Budapesta. 17. — Corespon­dentul din Sofia al ziarului Pes­ter Lloyd telegrafiază azi că o telegramă dată ori din Sofia i-a fost confiscată la poștă. Iată cum zugrăvește acest zia­rist actuala situație din Bulga­ria.Consiliul de miniștri bulgar convocat­ori la palatul regal a ținut până astă-noapte la orele 1, sub preșidenția regelui Ferdi­nand. In acest consiliu s’a hotărât după multe discuțiuni mobiliza­rea întregei armate bulgare. In scopul acesta In cursul zilei de o zi și asta-noapte s’au luat toata măsurile necesitate de mobiliza­re. Guvernul tărăgănează însă publicarea decretului de mobili­zare în chiar momentele acestea prea agitata . Se spune că Bulgaria vrea să afle mai întâi dacă Serbia a mo­bilizat armata, mobilizare care trebuia să se facă până azi la ora 1.2 ziua. Patru state din Balcani: Bul­garia, Serbia, Muntenegru și Grecia vor mobiliza în acelaș timp, după care vor adresa un ultimat comun la Poartă, cerând autonomia provinciilor din Tur­cia europeană. Dacă Turcia nu va da un răspuns satisfăctor și marile puteri nu vor exercita un­ demers energic la Poartă, răz­boiul nu mai poate fi evitat. Evenimentele de ori au pro­dus o oarecare liniște în opinia bulgară. Toată lumea era obiș­nuită cu agitația războinică. Paris,­ 17. — Ziarele de aci a­­nunță din Sofia că Bulgaria este în ajunul de a declara război a Turciei. Telegrame sosite asea­ră din „Sofia anunță că situația în Bulgaria poate fi considera­tă ca cea mai primejdioasă. In capitala Bulgariei domneș­te cea mai mare agitație. Se cre­de că mobilizarea parțială a armatei bulgare s’a făcut chiar aseară. Lumea discută cu mult interes prin localurile de noapte și se așteaptă ordinul de mobili­zare a întregei armate. Știrea aceasta nu mai prezin­tă însă azi mic­ o importanță, de­oarece s’a constatat că s’a or­donat mobilizarea întregei­ ar­mate. La Sofia s’a ținut ori toată ziua consiliu de miniștri. Nici­­odată nu s’a văzut un mai ma­re entuziasm ca or­, când a ple­cat trupele concentrată spre fron­tieră. Ofițerii cari mai rămă­seseră în oraș la plecarea trupe­lor strigau: „Libertate sau moar­te!“ Pe străzile orașului s’au a­­­dunat mii de oameni spre a privi trecerea trupelor. S’au petrecut scene emoționan­te la sosirea la Sofia a diviziei din Varna, care și-a continuat apoi drumul spre frontiera tur­că. Soldații nu erau de loc de­zolați, ca și când ar fi fost pre­gătiți la asta cu mult timp îna­inte. Reprezentanții marilor puteri de aci a­u avut lungi comeütiriI in timp ce guvernul și regele Ferdinand caută să liniștească populația. Bucuria populației e de nedescris că s’a dat ordin de război a. Belgrad­ul. — Din Sofia se anunță că consiliul de mi­niștri sub președinția re­gelui Ferdinand, a hotă­rât mobilizarea întregei armate. BULGARIA IZOLATA. — IN­TRODUCEREA CENZUREI Belgrad. 17. — Serbia și Bul­garia s’au izolat cu totul. Convor­birile telefonice sunt prohibite. Telegramele pntru străinătate se cenzurează cu cea mai mare ri­goare. ȘTIRI FANTASTICE Budapesta. 17. — La bursa da aci s'a răspândit ani dimineață, zvonul, că Sobrania bulgară, în­­­trunitfi dă­ in ședință extraordi­nară ar­ fi hotărât mobilizarea tuturor conțin gen­ii lor de ar­mată. Stiren­ i­ a fost: confirmații'ofi­cial, nici din Sofia nici din­ Viena. De­­ altfel nici'n­ a fost vorba zilele trecute despre ' convocarea Sobranieî în sesiune extraordi­nară. " INTERVENȚIILE PACIFICA­TOARE ALE RUSIEI Paris, 17.­­/darului ..Temps": i-se telegrafiase­ din Petersburg ,că Jiilsin a intervenit la Poartă, pentru asigurarea vieței crești­nilor din turcia. . * Totodată, guvernul rus a­ stă­ruit pe­ lângă celelalte­, cabinete din țările balcanice ca să se ab­țină d­e la orice manifestat,rani războinice cari ar putea împie­dica acțiunea­ marilor puteri. NOUI ATENTATE CU­ BOMBE LA SALONIC — Dragomanul consulatul­ ger­man rănit — Salonic, 17. Svonindu-se că se vor comite atentate contra clădirilor publice din Salonic, poliția a luat cele mai riguroase măsuri. Cu toate acestea, pe în ora 9 seara, o bombă a explodat în strada Săbii pașa lângă pia­ța Sibertaiei. Dragomanul con­sulatului german, Carașov­, a fost rănit ușor. O altă bombă a explodat astă­­noapte lângă clădirea unui ma­gazin de confecțiune, Th­ing, pricinuind pagube puține. O a treia bombă a făcut explozie în­tre două clădiri guvernamenta­le, în cartierul Kappan, stricând casa unui consilier comunal. Po­­pulațiunea e foarte surescitată în urma acestor atentate. INAPOEREA NEAȘTEPTATA A REGELUI GRECIEI DIN STRAIN­AT­ATE Copenhaga. 17. Regele Gheorghe al­ Greciei, a ■ [UNK]plecat a­­seară­ cu expresul de Berlin spre­­ Uma. Plecarea sa neaș­teptată a motivată, de­ o telegra­mă urgentă, pe care a primit-o de la primul­­ ministru [UNK] Venizelos. Viena 17. Regele Greciei va­­ osi m­âin­e. ai­VT-Și va avea o în­­tireveci­ire cu împăratul Franz Josef și con­tele Barchid­d,' mi­nis­trul n­e ' externe al Aurim- Dngmiieî. MOBILIZAREA ARMATEI SÂRBEȘTI Paris. 17. — Călătorii sosiți ori din Serbia spun că în­ tot momentul se așteaptă, la­ Bel­grad, publicarea ordinului de mobilizare. * . Aseară, la ora 7 agenția ro­mână ne-a transmis următoa­rea­ telegramă: Belgrad 17 — Regele Petru al Serbiei, a ordonat mo­bilizarea generală a arma­tei sârbești. Din Salonic se anunță că a­­seară a plecat spre Adrianopole un mare transport de tunuri cu tir rapid și minițiuni de război. Acesta este al patrulea trans­port de arme și muniții ce s’a făcut săptămâna aceasta spre A­­drianopole. După cum se afirmă Adriano­­pole va fi centrul de operațiune al armatei turcești. La Yesknele s’au luat de ase­­nea întinse măsuri militare. CONSILIU DE MINIȘTRI PER­MANENT Belgrad. 17—Consiliul de mi­­­­niștri ține ședințe în permanen­­­­ță. La ședințe a azistat și minis­trul Bulgariei la Belgrad. După consiliu pri­mu­l-ministru Pasici a avut o lungă întrevedere cu ministrul Rusiei, Hartwig. PUTUNCI COMANDANT AL STATULUI MAJOR Belgrad. 17.—Ministrul de răz­boi Pâtniei, va demisiona din ca­­r­t­en­­a și-și va reiau ro­ Aul de co­mandant al statului-major sâr­besc. E cunoscut ca Putnici. e unul din cei mai buni ofițeri ai Serb­i­­ei și el e chemat sa conducă imi­nentele operațiuni militare­ contra Turcia. UN NOU INCIDENT LA GRA­NIȚA MUNTENEGREANA . Con­stantinopol, 17. — Se a­­nunță un nou incident la grani­ța muntenegreana lângă fluviul Lim. Poarta a adus faptul la cu­noștința puterilor. RUSIA IN CONTRA MOBILI­­ZAREI IN TURCIA Petersburg, 17. — Ambasado­rul turc de aci a avut cu­ o în­trevedere cu locțiitorul minis­trului de externe rus care a spus ambasadorului turc că da­­­că Turcia nu va­ renunța la vio­­la Uz­are ci armai­i. icile, tanul a­­cesta îl vor face și Bulgaria, Ser­bia și Muntenegru, iar Rusia nu vă­ lua răspunderea celor ce vor urma din aceasta. NUMIREA NOULUI VALÎU LA SKUTARI Constantinopol, 17. Valiul de Scutari, colonelul Hassan Hi­­zac a fost rechemat. Constantinopol, 17. —■ Ziarul „Alendar” anunță promulgarea unei iradele prin care generalul Tatar Osman pașa este numit val­iu­­ interimar de Skutari. El va conduce afacerile vilaetului pâ­nă la întoarcerea mareșalului Kiazim, trimis în misiune pe lângă malisod. NOUĂ TRUPE TRIMISE LA SKUTARI Constantinopol, 17. — 3500 uu­­pieni,­ comandați de fostul depu­tat, ,generalul, Tișad pașa inain ■ term­i spre Skutari,, ,­­ nesăratele «prese Se­­ soc institutorilor și institutoarelor ». Rolul educativ al școalei Pentru ca școala primară să aibă putința de a-și realiza sco­pul său educativ în­ totul, con­gresul crede necesar: 1) înființarea unui număr cât se poate de mare de grădini de copii și a unei școale pentru pregătirea corpului didactic; 2) înmulțirea numărului de școale ca să poată primi pe toți copiii­ supuși obligati­vitătei, pre­cum ș­i înființarea de­­ școli nor­male, suficiente pentru pregăti­rea personalului didactic nece­­­sa­r."1" 31-Clădirea de localuri de școli primare în condițiuni higieni­­ce și înzestrarea lor cu mobilier sistematic și materialul didactic necesar. 4) iReducerea numărului de e­­levi la maximum .50 de clasă. 1A Aplicare:), și generalizarea la toate­­ școalele primare din ța­ră a orarului pe luni. zi, maxi­mum 4 jun. gre de clasă. 6) înființarea unui număr în­destulător de școli de corecție, precum­ și pentru elevii întârzi­ați la­ minte. 7) înlesnirea fregnentării la școale și a progresului cultural prin : cantine, colonii, excursi­­uni,ți băi școlare, societăți­­ mu­tuale­ și cooperative, procurarea cărților și rechizitelor de către Primării elevilor săraci. Biblio­teci școlare. 8) Pentru ca școala primară să-și execute actiuna educati­vă asupra tinerimii, timp cât mai­ indelungat, congresul crede necesar, ca pe lângă înmulțirea școlilor profesionale de meserii, agricultură și medie să se in­troducă obligativitatea culesu­ri­lor complimentare până la e­­t­atea de 17 ani tuturor tineri­lor, cari vii urmează o școală se­cundară, profesională ori me­die. Absolvenții cursurilor­­ com­plimentare sâ­ se bucure de re­ducerea termenului de­ armată. 9) Pentru a menține strânsă legătura dintre școala primară și absolvenții săi, propunem­­ să se înființeze asociații de foști elevi în­ scop educativ. “ 10) ’Aplicarea strictă a dispo­zițiilor din, legea meseriilor pri­vitoare­ la crearea de școli de adulți, pentru ucenici. 11) înființarea­ cursurilor de adulți pe lângă cazărmi și școale. 12) Organizarea temeinică a conferințelor lunare cu adulți și părinții elevilor.— Serbări și teatru școlar. 13) Congresul î­șî exprimă do­rința, ca­ presa să lucreze alături de corpul didactic și ceilalți fac­tori educativi pentru cultivarea și moralizarea maselor în direc­ția aspirațiunilor noastre nati­onale. 14) Congresul își mai exprimă dorința ca toți membrii corpu­lui didactic din toate gradele sa fie strânși înt­r’o singură so­cietate pentru realizarea scopu­lui educativ național al școalei și a realizării dorințelor lor pri­­vitore la situația lor morală și materială. . II. Mijloace de perfecționare profesională a membrilor corpu­­lui didactic Pentru ca membrii corpului didactic primar să corespunză cerințelor progresului, socotim necesare următoarele mijloace de perfecționare profesională : 1) Reorganizarea școalei nor­male cu 8 ani de studiu, cu o limbă modernă, cu o selecțiune continuă de la cl. I-TV și cu­­ o nouă admisiune în cl. V a ele­vilor absolvenți ai școalelor me­dii și a gimnaziilor, recrutarea profesorilor și directorilor școa­lelor normale dintre­ inspectorii școlari primari și dintre profe­sorii rari au­ publicat studii pe­dagogice. Publicarea cursurilor de peda­gogie de către fiecare profesor, cu fondurile casei școalelor, pre­cum și a îmbunătățirilor cursu­rilor aduse din 3 în 3 ani. Publicarea observațiunilor și rezult­atelor constatate de către Directorii școalelor normale și­­ a studiilor de psihologie experi­mentală. întrunirea în congrese a pro­fesorilor școalelor normale îm­preună cu personalul de control și cu delegațiuni ale membrilor corpului didactic primar­. 2) Păstrarea­ actualelor cer­curi culturale cu o participare mai activă a organelor de con­trol și desființarea conferințelor generale. . 3) Instituirea congreselor anu­ale, cu o largă ajutare bănească din partea autorităților școlare. 4) Revistele didactice să­­ fie subvenționate, iar autorii arti­colelor meritorii și institutorii care emit idei folositoare școa­lei să fie recompensați, înființarea de biblioteci peda­gogice și muzee­­ școlare județene. 5) „ Stabilirea unei modalități pentru trimiterile membrilor corpului didactic la cercetarea școalelor din toate țările, detașa­rea de institutori și institutoare la școalele din străinătate pen­tru a funcționa efectiv. Primirea la Universitate pen­tru studierea psihologiei etc. și călătoria cu preț redus la­ căile ferate; 6) înaintarea pe loc a institu­torilor urbani. 7) Directoratul și serviciul de control să­­ se considere ca gra­de hierarh­ice, iar selecționarea lor să se facă pe baza unui ta­blou de capacitate, numirea pro­vizorie timp de 3 ani și apoi nu­mire definitivă și inamovibilita­te a serviciului de control cu perderea catedrei. Organele de control trimise la catedră mân­dra definitivatului să-și păstreze prerogativele și leafa avută cu o reducere de 25 la sit.a. Mărirea atribuirii viilor Direc­torilor școalelor primare. III: îmbunătățirea stărei actuale (morale și materiale) 1) Salariile inițiale ale mem­brilor corpului didactic primar să fie : Învățătorii provizorii să aibă salariul de 110 lei. După dobân­direa titlului definitiv, 130 lei. După dobândirea­ titlului de în­vățător înaintat pe loc să aibă salariul de 200 lei. După trecerea la o școală urbană să aibă sa­lariul de 300 lei. 2) Acordarea gradului V după 25 ani de serviciu, cu o sporire a salariului de 75 la­ sută. 3) Gradațiile să se calculeze­­ ia salariul întreg­­ budgetar așa cum se prevede în legea de or­ganizare a învățământului pri­mar fără să se mai­­ țină seama de gradațiile primite într’un grad inferior. 4) Tuturor membrilor corpu­lui didactic să li se procure lo­cuințe sau să li se plătească, o înderrmizare de locuință, pro­porțională cu gradul ce an­ și cu localitatea unde servesc. 5) Să se reducă anii de serviciu la 20 6) Reducerea­ de­ 50’ la­­ sută pe­ C F. R. •7) Acordarea drepturilor­ de elegibilitate în cons. comunale, •județiene și1 Corpurile legiuitoa­re fără a demisiona de la cate­dră. Aniversarea morții lui Avram Iancu — 28 August 1912 — Patruzeci de a­ni trecură. ■ Duși de timpul ce ne fură, De când dormi adăpostit, Rege­ al munților vestit, Sub istoricul gorun Pus de floria 'n pământ Să-l uibi sireasci la mormânt, viața­ ta în ggin.d. mi-adun­ci, ca nor de vijelie, Peste munți, peste câmpie, Eu.­­te văd cl­­ a­i tăi, feciori Alungând p asupritori. Eu­ nu văd. mm. revoltat, Ca un trăznet ai picat Si eu, brațul, drept și tare Ai isbit.De monstrul care . Si-a ’nfipt ghiarele ’n Ardeal Egoiști, nedrept, brutal. Patruzeci de ani­ trecură De când Domnul ce se 'ndură. In viața, de apoi Te-a luat. de lângă noi. Patruzeci de ani și dorul Nestins arde in poporul Pentru care ai luptat Trup și suflet­ închinat. Pentru care de­-ai jertfit. Ți-am dat minte și simțire S'ai trecut în nemurire. Cu nădejdea 'n vremuri, bune Care raze iar vor pune Luminoase 'n viitor Peste scumpul div popor, Cu întreaga rom­ânimu' Cu ardenta ei mulțime, înecând, un greu suspin. La mormântul tulii vid 'ochiu! N. Ține. Drama Din Craiova OLGA STIF.UNESCr eroina aramei de la hotel Pans Expoziția viîissii din Iași d­istrusă de fot. Iași, 17 Septembrie La ora 8 și 10 sears, un groaz­nic mcestu­P a nimicit cu totul expoziția viticolă agricolă și­­ ia industrie casnică situată pe pla­toul proprietatea d-lui A. C. Ca­za, din colt’­’ străzi­ Carol, lân­gă cofetăria Tufîi. Incendiul a fost provocat de un scurt circuit electric. Cu n­îțiala fulgerului focul s-a transmis la toate pavilioanele și în câteva clipe a distrus o ade­vărată avere și obiecta de mare valoare între cari foarte multe artistice. Toate secțiile de pompieri, șe­fii autorităților și un imens pu­blic e la fața locului. Acest incendiu care e conside­rat ca o adevărată catastrofă, impresionează enorm populația ieșană. SCHIȚE și NUVELE Cum să­­ ți deștept — S­FA­TUL IU MITIC­EȘTI­­ »Nu ești deștept, Lapte, să fii deștept!” , îî­i,punea Mitică Io­­nescu ori de câte ori asculta pe amicul lui,­ Rică Poponețe, care i se­ plângea de cale colo, ca o­­mul. .­­.am încerca ceva și nu-i ieșea, Poponețe fugea la amicul lui, Ionescu . Dragă Mitică, uite, mă p­­rapară bătăturile. Am luat de la drogherie tot felul de alifii, d­­ar nu e chip să scap de ele. Merge ce merge o zi-două,­ dar pe urmă se fac la loc... !C ceva de speria)... — „Dacă nu ești deștept?!“ zi­cea Ionescu. Pune pe cineva să te calce pe ghiață în fiecare zi și ca să vezi dacă nu-ț­i sare... Ochii ? cerea lămurire Po­ponețe. Și Ionescu, privindu-l batjo­coritor, îî repeta fraza ucigă­toare : . ..Dacă nu ești deștept.... Să fii deștept!” asta e vorba. Tar dacă vrei, adăoga Ion­escu, îți mai dau un sfat, înfășoară cu­raj, În degetul cel­­ mic unde albă­, lătura, bagă­ piciorul în spirt, ia tip chibrit, dări, foc și... feri in lături. i Să iei a,poi dnicul și să v­ii la mine să-mî spui dacă ți-a trecut, sari nu .Odaia Poponețe a voit să se­ sSijlucidă, și­,.și-a ales ca armă spânzurătoarea. S’a dus în Ciș­­m­egirî, a pus­ frânghia de o <c ra­­că'și'cân'd și-a vârât, capul în dețiiul frânghiei, — crac! s’a rupt ramura par’că ar fi fost de mămăligă sari ,ar­ fi ales-o în­­tr'adins pe cea mai subțire. Dezolat, Poponețe s’a dus la amicul lui Mitică­..și i-a spus cazul. . . 1 ! Dar Mitică, cu acelaș dispreț, pe care îl­­ ia față de suficien­ța omenească, după ce l-a apos­trofat cu „dacă nu ești deș­t­tept...”, i-a­ explicat cum ar fi trebuit­ să procedeze dacă voia­ cu tot dinadinsul, să moară.' -- Ui,to, mă ,băute, i-a zis Mi­tică, am vrut să te sinuci­.T și, nai putut, încearcă așa­­ pune: pe cineva să-ți vorbească numai de el în vre-o câteva sori și... poți să-ți­ faci testamentul. Dar de la o vreme Poponețe devenise o enormă dezolație pentru el însuși. Mulțămită u­­ri,­în împrejurări fatale în viața de C­­OSCO oamenilor care fac,­ deodată din­­tr’un măgar un cal, fusese îna­intat,, de la copist, șef de biuron la ministerul unde își făcea slujba. El bine, nu mai putea să stea de Inc perpendicular. Și ziua și­ noaptea era, orizontal, Jl cuprin­sese ca un fel de nonă, ca un soil de leșin perpetuu. Dormea și­ ziua și noaptea. Dom’le Poponețe, i-a atras atenția într’o zi șeful lui de sere­viciu, iar pricep ce înseamnă­ letargia, asta. Cazul, d-tale estei cu totul ciudat. Înțeleg să dormi numai ziua... Atunci aș afla căi locul d-tale aci ți-a fost oferit greșit. Era cu casă in cazul ăs­­ta să fii senator sau să ocupi un post mare în Stat. Atunci, numai, când iscăleai puneai pe^­ușier să te scoale. Așa,­­ ca șef, doar la publicul care a­­­re interes pe la minister nn fel școli. Când însă, te chem­ ca,, di­rectorul,, secretarul general, mi­nistrul... Și. exasperat. Poponețe s’a dus iar la. bunul și sfătosul lui amic Ton­escu, — Dragă Mitică, dorm și noa­ptea și ziua de când m’a­ făcut șef. Ce a­­ de făcut. ? Și iarăși cuvântul misterios. :— „Dacă nu ești deștept.!" — Păi tocmai asta constat și eu­ acum,, și sunt­­ convins. Da, nu sunt.... deștept, dorm; ți-o spun și eu­! a recunoscut Poponețe. Găsește însă un leac, sunt ne­norocit. —­ Ei, bin­e, mă ,băute, iacă, să nu te mai necăjesc. Vreau să­ ți fac și- ție un bine, să mă po­menești.. . . . - Sunt, pierdut!... ’îngăimea­­,ză Poponețe. — Văd, văd... nu mai insista. o ,să-ți dau un sfat, să­ le scap... — Ești cel mai bun prieten al meue...­--’ KT, da, da... îl­ asigură ,Mi­tică'. • •­­Apoi ,face ,ca o­­ pauză, având ’■aerul", că se gândește" adânc și zice : — Uite, ce să faci, dragă Po­ponețe, ca să fii băiat, deștept.. ’»nu există, decât un’singur mij­loc... • Mă­ supui... fac­ orî­ce. Uite, dragă, să mă împru­muți cu lin poi acum... POLIT­ICA EXTERNA r ——— Expozeul Mielul Strohtold­ De câteva zile toată atenția lumei politice este îndreptată a­­supra exposeului contelui Berch­­told. Discursul succesorului con­telui Aerenthal era așteptat cu o vie nerăbdare Toată lumea ținea să aibă cu­vântul ministrului care a luat i­­nițiativa acțiunei internaționale din Balcani și cand repre­zintă Statul care prin poziția lui geografică poate să exercite o influență m­ai directă și mai ho­tărâtoare asupra situației din O­­rient. Pe lângă aceasta lumea e­­ra curioasă să vază cum se va descurca noul cancelar ca ora­tor. Până acuma el nu avusese ocazia să se manifesteze într’o a­­dunare politică. Ni­ își făcuse toa­tă cariera prin ambasade sau prin birourile ministerului. Treime să recunoaștem de la început că exposeul­­ contelui Berchtold a fost din acest îndoit punct de privire un succes. În ce privește forma, cuvântarea sa n’a lăsat nimic de dorit. El a fă­cut expunerea amănunțită a pro­blemului balcanic astfel precum el se pune astăzi, cu o minunată claritate, într’un limbagiu ele­gant și adesea nelipsit de elocin­­ță. In­ mai multe rânduri el a știut să găsească formule ferici­te cari concretizăm­ bine anume,si­­tuații ni și cari prin forma lor lapidară sunt de natură să îs­­beasca opinia publică și să ră­­mâe întipărite în mintea oame­nilor. In ce privește fondul ceea ce a caracterizat expunerea sa a fost spiritul sincer pacific care în­suflețește întreaga sa diploma­ție. Cu mult simț al realității, dar și cu multă moderațiune el a analizat toate elementele încâl­citului problem oriental, arătân­­du-se deopotrivă bine-voitor și drept față de toți și ferindu-se să introducă cea mai mică notă ca­re ar fi putut avea ceva agresiv pentru vre­una din părți. La dreptul vorbind exposeul nu conține nimic nou. El­­ cuprin­de ceea ce se spusese și se știa de mult dar prin această repeta­re sistematică și complectă a po­liticei­ austro-ungare în Balcani, ■a pus și mai bine în evidență in­­tențiunile pacifice ale diploma­ției vieneze și voința hotărâtă a marilor Puteri de a sprijini și i*e a face să triumfe o asemenea politică. ■ Un singur lucru a fost mm în cuvântarea contelui Berchtold : nota pesimistă de la­­ sfârșit. Această notă a surprins cu atât mai uruit cu cât tonul general ;a exposeului era mai mult opti­mist și nimic nu ne­­ pregătea pentru o concluzie atât de ne­prevăzută. Persoanele inițiate­­ susțin ca această nepotrivire între text și concluzie trebue explicată astfel: contele Berchtold consideră si­tuația di­n Balcani ca serioasa dar are convingerea că prin sforțările lui și ale Puterilor va­ impede­ca sub numirea unor con­flicte violente.­ El a voit însă să se arate mai îngri­jat de­cât este în realitate, ca să poată obține cre­di­tele necesare neutru o sim­țitoare sporire a liptei. De când Italia a ocupat Tri­­politania și a devenit un factor ■însem­nat jn ’Mediterană. •• Aus­tria a fost silițit să se gândească serios la sporirea flotei cni; alt­minteri ar fi ajuns repede sa joace față de aliata ei, un rol subaltern și­ ar fi trebuit să re­­nunțe la o­ bună parte din ambi­țiunile ei balcanice. Da când Franța a concentrat însă, toate forțele ei navale în Mediterană, existența unei puternice flote a devenit pentru Austro-Ungaria­ o necesitate absolută.' Înt­r’adevar, concentrarea flotei franceze în Me­­di­te­rană poate avea numai două înțelesuri : sau o îndrepta­tă împotriva Triplei alianțe, și în acest caz Austria o datoare să-și creeze o flotă care hiaturi, de a Italiei să poată ține piept și la nevoe nentru balanța,­­influența­ Franței azi a fot puternică în Mediterană; sau această concen­trare, — precum o susține de allt­­minteri presa oficioasă france­ză. — n’are nici un caracter a­­gresiv față de tripli­ce, este con­secința politică de înțelegere pe care Franța și Italia­ o urmăresc în Mediterană în afară de triplă alianță. În acest caz decisia d-lui Delcassé tinde la isolarea Austriei, sau­ poate chiar este punctul de plecare al dest­pirei definitive a Italiei de Tripla a­­lianță și prin urmare Austria este și mai mult datoare să ia din vreme cuvenitele măsuri, spre a se putea apăra. Necesitatea pentru Austria de­ a-­și crea o flotă puternică, este­ atât de­­ evidentă în­cât contele Berchtold nici nu avea, după pă­rerea noastră, nevoe să­ recurgă la­ mijloace de intimidare ca să obție creditele trebuincioase. Da­că el a introdus deci în expune­rea sa, pasagiul pesimist care stârnește atâta zgomot­ ,și atâtea comentarii, e mai mult ca să im­presioneze diferitele cancelarii, europene, cari văzând succesul î­­mediat al propunere­ d-lui Berch­e­told, au­ uitat prea lesne nenumă­rate greutăți practice de care ea se va iubi ,și au­ căzut prea repe­de într-u­n dulce, optimism, care în­desea a degenerat chiar, în nepă­sare. Pesimismul voit și ca­­culat al contelui Berchtold era stimu­lentul necesar pentru a trezi u­­nele amorțeli și pentru a con­solida definitiv acțiunea comu­nă întreprinsă în Balcani de pu­terile europene. ———I. G. D. ^colceitrul de tren dintre stațiile Pioiești-p.­Olt In dreptul cantonului No. Sit, între stațiile Pielești-Piatra-Olt, de pe linia Craiova-București, trenul de­­ marfă 653 ă călcat pe cand­­ ideTu­l de la acel canton .‘>i I­.« în două. ",

Next