Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)

1912-10-03 / nr. 272

2 Oct. 1912 Al TI-lea concurs de 1 marile premii pentru cititorii UNIVERSULUI ■ SERIA VII-a Cuponul lo. 2 Ă se păstra zilnic până la­­ complectarea li­ cupoane și­­ se vor trimite intr’un plic la ' Administrație. Tragerea se va face în cursul lunei NVoembrie.' Citiți ediția III (a 26 mie] din mi SESELOS [e dr. ERACLIE STERIAJI Vechiă medic al Eforiei spitale­lor civile Ediție revăzută și adăogită cu paza, cunoașterea și tratamen­tul boalelor sexuale. In această lucrare autorul dezvoltă, în un stil documentat și pe înțelesul tuturor, problema sexuală a tinerimei, atingând aproape toate chestiunile ce pri­vesc genit­alitatea speciei uma­ne. Prețul 1.50 la toți librarii din țară. Depozit general la Li­brăriile Socec, Alc­alay, ’Sfetea și la autor 22, strada Bib­escu-Vo­­dă, București. 2810 AUTOMOBILE N­IVEUMA '»’ICF­­A­­ CES0150­ e. d„ zisman 4» ABATUL BAILOR EFORIEI Bulev. Elisabeta, Bucureștii _________________________2550 KilESOI & C­ le Fabrica de cecei de fag pentru toate Gar­a PETROȘIȚA Uliii, Ridicata, Detaliu, Eftin! AVIS Navigația Rusă cu vapoare pe Dunăre aduce la cunoștință, că cu Începere de Joi 13 Septem­brie anul curent, linia de pasa­geri între Galați și Odessa, va fi deservită afară de vaporul „Russ“ și de noul și elegantul vapor sa­lon: MARELE DUCE ALEXANDRU MIHAILOVÎCI astfel că vom avea patru plecări săptămânal din Galați spre O­dessa, adică In fiecare Luni, Mercuri, Vineri și Sâmbătă ora 9 dimineața. NAVIGATIUNEA RUSA PE DUNĂRE, AGENȚIA GENE­RALA. Galați 2882 Vă puteți f­ace numai o idee despre renumitul ,,Electro-Ceas“ Pupa ce-l veți poseda însă, vă veți putea convinge de numeroa­sele sale avantagii. Nu stați nici o clipă la îndoială si trimeteți imediat un scandal de Lei 4.90 d-lui M. HORO­WITZ, 3, rue Thimonnier, PARIS, unicul concesionar, care vi-l va expedia îndată reco­mandat. 2932 DOCTOR FISCHER-GALATI f­ost operator al clinicei profesor Fuchs din Viena Boale de o«*Sir­­!oi>sud.»­5, Duminica, 10­ 1 în București, 10 Str Covaci Gonosan înlătură la I Elenoragie Goreci și scurgeri H în timpul cel mai scurt ! Recomandat P de medicii cei mai distinși si Consultați medicul D­r. Doctorul B. MOSCIî reintorcându-se din străină­tate își reia consultatiunile de­­ Boale de copil 4*—2 V­ ru. — Telefon 30/35 -11, STRADA POLO A­A­­­­» 2769 2412 a®aBE*BEeeBaanaoB»®«aaBS»B»aHBEB«e*=®®*ieEfloaI!aBB1!*assllaa*Hil,Ba®,,nt!OS1® frații fi. 13. Holier !, Smârdan 35, Etaj CERCEI #! BRILIANTE INELE CU BRILIANTE i­iioșrii-itji.lîÂiii-rAP.WTm­­ fllotiete a» Parts ca mesfire de platină EH DETAIL cu PREȚULI de EN­SBOS. ‘2904­5«| ARGINTĂRIE. SEMI­CE DE CEAI, CADOURI SPLENDIDE. BEE5iasaE*SABEBSBEfIP*(!lBBSEN­­SEISECB?!HatEEfl ® BIBBSBBB­BBB8BaB!I!i3S!B3B0E!!BSBnS!0 <XKKXXXXXX?000000OOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOGXX V IZITAȚ1 " z 1 T Jk. 'TF s. SUCURSALA MAGAZINULUI M MOBILAT mm mmmmm mi*m yictobxe! 7 JUANGA CA. SIS A. DEPO N33MX SIfIBiLA EXCLUSIV FilifOIJiLE STRĂINĂ paEismi mimstr­a» eedssî «f­im FACEȚI OTHâ cu Elixirul de Sod-metalie Vespre­­meanu, anti-scrofulos depurativ al sânge­lui stricat, lirofatismului, rachitismului, gutei. Prețul 2.75. Fontra ane­miei (lipsa de sânge, slăbiciunei generale, amețele), poalei albe, întrebuin­țați renumitul Protoxalat de fer Vespremeanu. Prețul 1.50. La toate farmaciile și drogueriile bune și la depozit : 3925 Farmacia VESPREXIANO, București O3 Universul — m PROVINCIE — URZICENI DE LA CORPORAȚIE- - In zilele de 27,­ 28 și 29 Sept. curent - controlor Al. Dumitrescu, a inspectat corporația Sf. Gheor­­ghe. din orașul Urziceni. A­ gă­sit totul în regulă. A făcut con­trolul lipirea timbrelor pe cărțile diitanțe ale meseriașilor. A­­ tre­­sat cuvenitele procese verbale contravenienților la legea mese­riilor în număr de vre-o 25. Meseriașilor săraci le-a acordat un termen de 3 zile ca să-și pro­cure timbre, iertându-i totdeoda­tă pentru lunile Aprilie, Maru, Iunie și Iulie, cât­ timp corpora­ția n’a avut timbre trimise de casa centrală. TÂRGOVIȘTE RĂNIRE.— Stan Andrei, din Braniștea prinzând pe Andrei Zaharia Mina, furând porumb de pe locul lui a tras cu pușca rănindu-l grav la față. Pacien­tul a fost dus la spitalul Filan­tropia din București. ÎNCETAREA GREVEI BRU­TARILOR. — Brutarii din loca­litate, despre care am vorbit au declarat greva de 4 zile, cu înce­pere de azi, au reluat lucrul că­zând de acord la ieftenirea pâi­­nei. DIVERSE. — Mai mulți cetă­țeni s’au întrunit azî și azi dis­cutat în sal­a berăriei „Lăzăres­­cu“ în privința inființărei unei brutării cooperative. CAMPINA URMĂRILE BEȚIEI. — Gh­. Neagu zis Grufu, Ion Barangă Floacă și Nae Ion Floacă, aflân­­du-se în stare de beție, au provo­cat erî seara un enorm scan­dal pe str. Brătianii. Urmați cu pari, ei au început a lovi pe tre­cători. A­stfel, afi rănit grav pe d-nii Al. Nicolescu, G. Grigores­­cu, Coman Nicu, D. Gheorghiu, Isid. Sebek, Hans Kunsen C. Gu­­ran, Pavel Mirel și alți. Avizân­­du-se poliția ei au­ fost arestați și azi au­ fost înaintat­ parchetu­lui de Prahova. ARESTĂRI. — Poliția la ares­tat pe Nic. Alex. Bucur, de fel din Filipești, care a spart maga­zia de cereale a d-­lui Nicolae Io­­nescu din str. Știrbey. Congresul farmaciștilor Joi se deschide la Galați con­gresul farmaciștilor. Deschide­rea congresului se va face în sala „Papadopol“ după Te-Deum vor lua cuvântul d-nil dir. G. I. Istrati, G. Țițeica, reprezentanții județului și Camerei. După amiază, se va face darea de seamă despre mersul societă­­ței cum și comunicările d-lor G. D. Șerban și G. Marinezen. A doua zi vor face comunicări d-ni: M. Georgescu, O. I­ lențies­­cu, C. Kolla, Aure! Scurtu­, D. Nicolai și Șt. Pan­tzi. Se va vi­zita după amiază așezămintele și fabricile din localitate. In ul­timele două zile se vor t*** comunicări iar după închiderea congresului, se vor vizita cor­porațiile din localitate, labo­rato­­riul de higiena, filtrele de la Ți­­glina etc. Acest congres coincide cu con­gresul Asociațiunea pentru răs­pândirea științelor care se ține in aceleași zile și în acel­aș oraș. Cota apelor Dunărei Pe ziua de 1 Octombrie 2012— Apele au­ următoarele cote in centimetri in raport cu etragiul: IN AUSTRO-UNGARIA Passau 248, Linz 26, Viena 21, Budapesta 256, Mohács 359, Sentim 488, Orșova 430. IN ROMANIA Dunărea e staționată la Mâr­șava ; scade la T.-Severin, Cala­fat și Bechet. In celelalte por­turi crește: T.­Severin­­ 515, Calafat 514, Bechet 511, Tu­rnu - Măgurele 477, Giurgiu 559, Oltenița 551, Călărași 492, Cernavoda 522, Hârșova 513, Brăila 459, Galați 434, Tulcea 28S. TARGIL­anim și comercial din țară și din străinătate EFECTE BUfILA dinOTCUBEȘII ÎMPRUMUTURI­ de stat București, 1 Octombrie Rent, amori. 6 din anii 1894 internă. .... 101— 10077 1903 de 185 milioane. 103—1027* Rentă amori. 4% a’ta anii­­• ÎSÎSm­ă 61/» .milioane 92—9714 de 50 milioane . 92—917a îo?? ^e 217 mlioane . 957*—957» 1891 de 45 milioane . 923/»—9273 de 120 milioane 92“/«—9—l­a 1896 de 90 milioane . 923/^—921/­­­ 1898 de 180 milioane 92“/*—927» 3905 seria A.B. 100 mii. 9177—91 1905 convertită . . . 917«—91 1908 de 79 milioane. 91­25—91 1910 de 128 milioane 91.50 J­ 91.iu 1910 păduri......................92—91"/* OBLIG. JUD. SI COMUNALE 5"/o Cred. jud. com. 101“/*—1017-j 4V»7# Cred. jud. corn. . 95—94“/* 4°/o Oblig. cred. Vit. 96—95“/4 4'7o Corn. Buc. 1903, . . 917*—91 5°/o Corn. Buc. 1903 . . 911/*—91 4°/o Corn. Buc. 1906 . . 911/*—91 5°/« Corn. Buc. 1910 . 917*—9! 57« Coin- Bucur. 1910. 99—987. 47« Corn. Bucur. 1912 89—88“/* 5°/o Com. Craiova 1906 941/?—941/* 5°/o Com. Ploești 1906 97—967* 5“/« Com. Ploești 1910 97—96“/. 4°/ü Gom. Iași . . . 94“/*—94.50 4°/o Com- Iași . . . 94“/*—94.50 471) Com. Buzați . . . 96—aß“/, 4>/» Com. Brăila . . 98—9375 ÎMPRUMUTURI de SOCIETĂȚI 5"/u Scris fonc. rur. 98.60—98.40 476 Idem. ...................911/s—917­i 5 °/« Urbane Bucur. 97.40—97 576 urbane Iași . . 96“/*—9677 57« Bonuri casa rur. 1001 /«—100 57« Locuința offine . . 97—96 °/« 57« Camera com­. Buc­ur. 98—97%/* 57* Bunău­-Nfthoiași . 98—97*/j ACȚIUNI Banca Națională . . 5400—5300 Banca Agricolă . . . 474 inch­. Casa rudă . . . 1600—1500 Banca It­nia S­tech . 240—230 Banca Scont Bucur. 500 inch- Marmorosch Blank Co. 790 inch. Banca de credit român 790 inch. Banca pop. Pitești . . 260—250 Banca gen. toamnă . 2050—2000 Banca Românească. . 700—670 Idem df.iun î­non­iat. • 650—640 Banca „Ilfov“ . . . . 530—520 Banca „Fortuna” . >­­—*—> Banca Uniunei com­. . . ■ Soc- „Dacia-România“ 1524 inch. Soc. „Naționala“. . . 1010—1000 Soc- „Gnerala“ . . 1050—1000 Soc. com. tramvai Buc. 1800 inch. Societatea „Speranța“ . 740—720 Loc. „Govora-Călini." . 200—180 Loc. „Sinaia".................. 530—520 SCHIMB Londra cek . . 25.60—26.55‘/­! Paris cek . . • 101.10-100.90 Berlin cek . . 124.52»/a--t24.27‘/« Viena cek . . . 106.10—105.90 Belgia cek. . . . 100.75—100.55 MONRTE Napoleon.................. 20.50—30.40 Marca .........................—----------•— Coroana austriacă . 1061­?—1057s Rubla hârtie . . . 2.69—2.6b SCONTURI SI AVANSURI Banca Națională, scont , . 57. Idem avana pe depunerii . . SVr Qaga depuneri, av. pe dep. 47, Meiü 14, idem. Piața paralizat din cauza ști­rilor politice și a ridicarea navlu­rilor. CEREALE BURLELE TARA Prețul oficial al cerealelor la Brăila pe ziua de Luni 1 Octom­brie 1912. Grad nou roșcat (79 kgr­ la hi.) 1 la­ sută c. str., lei 18.80, predare promptă bordo Sutina. Grâu­ nou galben (79 kgr. la bl.) 1 la sută c. str- lei 18.40, idem. Grâu nou (78 kgr. la hi.) 2 la sută c. str., lei 18.30, predare Oct.­­N­ bre, bordo Suiina­. Grâu nou (77 kgr. la hb) 3 la sută c. str., lei 18, idem. Grâu nou (78 kgr. la bl.) 2 la sută c. str. lei 18.20, predare promptă din vagon. Grâu nou bun curat roșu (80 kgr. la bl.) 1 la suta c. str. lei 19.10 idem. Grâu nou bun curat galben (80 kgr­ la bl.) 1_ la sută c. str. lei 18,30, idem. Grâu nou amestecat (74 kgr. la hl.) 4 la suta­ c. str. lei 17-20, idem. Secară l­a calitate (74 kgr. la hl.) lei 15 idem. Secară a II-a calitate (72 kgr­­la hl.) lei 14,50, idem. Orz nou de toamnă (64 kgr. la hl.) lei lei 15150, idem. Orz nou de primăvară (60 kgr. la hl.) lei 14.70, idem. Ovăz noü (45 kgr. la hl.) lei 16, idem- Porumb gros galben (77 kgr. la hl.) lei 14.20, vânzare promptă, predare din șlep Lutina. Porumb cinquantin (80 kgr. la hl) lei 16-10, idem. Porumb colorat (78 kgr. la hl.) leî 15.10, idem. Porumb comun (74 kgr. la hl-) lei 14­40, predare din vagon. Fasole lei 23.50, idem. Rapia Cobza lei 30.50, idem-Răpită Navetta, 29 idem- Moștenirea Calmuski Un proces de milioane la Borohoi Dorohoi, 30 Sept. La tribunalul local, precum știu cititorii noștri, se desbate un proces de milioane, în legă­tură cu fabuloasa moștenire a nobilului George­­ Galmuski, si­nucis la conacul moșiei sale Sin­­gereî din Basarabia. Vastul domeniu Mitoc, din ju­dețul Dorohoi, vândut de Cal­­muski, încă pe vremea când tră­ia, d-lui G. M. Prilogeanu, fost deputat, a dat naștere, nu nu­mai la procesul de care ne ocu­pam astăzi, ci, la o întreagă și nesfârșită serie de procese, în cari au pledat multe ilustrațiuni ale barourilor din Iași și Bucu­rești, înainte de a se sinucide, mi­lionarul basarabean Galmuschi a intentat la trib. Dorohoi un proces în anularea actului de vânzare al frumosului domeniu Mitoc, proces care este actual­mente pendinte înaintea Curței de­ apel din Iași, și pe carei con­tinuă, în numele sinucisului, d-nele Pulcheria de Med­erkampf Aglae Victoria d’Artinowski Gu­­­lac și Zenobia Cazimir, preten­dente la colosala moștenire. D. Saul Fischer, creditor i­­poticar al moșiei Mitoc, cu 500 mii leî și societatea de asigurare „Naționala” creditoare cu 800.000 lei, cerând scoaterea în vânzare a Mitocului, imediat intervin cu o­­ contestație sus zisele d-ne și invocând nulitatea actului de vânzare a moșiei, cer suspenda­rea vânzare­ până la tranșarea procesului de anulare la Curtea de apel. In acest sens au pledat d-nii avocați C. Xeni (București) și L. Ciogolea. In combateri, d-uii G. G. Bur­­ghele și St. Scriban, din partea d­-lui Saul Fischer, se opun la suspendarea vânzărei, cerând respingerea contestați­ei. D. procuror V. Lovinescu a conchis pentru admiterea sus­­pen­dărei vânzărei. Tribunalul după o lungă deli­berare, a suspendat vânzarea moșiei Mitoc până la tranșarea procesului în anularea actului de vânzare al moșiei­ Corup. ARIPA MORȚII Zilele acestea vom începe pu­­n­carea unui roman original, da­torit cunoscutului scriitor E. Lo­vinescu. mim este titlul acestui roman, de fină analiză psihologică a două su­flete ce se iubesc, deși împreju­rările vieții îi despart în chip tragic. In ARSPA MORT­II cititorii vor urmări cu un viu interes desfășurarea acestei iu­biri, care se petrece în cadrul poetic al Florenței, al Elveției și în Parisul sbuciumat De la Bica Capital»" Situațiunea pe ziua de ozi Tendința de scădere a cursu­lui valorilor persistă. Scăderi însemnate au fost și ele; totuși s’a încheiat un mare număr de afaceri,.Operațiunile s'au făcut pe bard gata, fiind începute de o lună. Se crede că. peste trei-patru zile, regulându-se afacerile în­cheiate pe termen, situațiunea va începe să se amelioreze. Majorarea garanțiilor mijlocito­rilor oficiali Bruroul bursei a cerut ori mij­locitorilor oficiali de toate cate­goriile să se conforme, în ceia ce privește majorarea garanții­lor lor, art. 8­­­ de curând mo­dificat —- al regulamentului in­terior al acestei burse, care pre­vede: „Potrivit art. 31 din legea a­­supra burselor de comerț, cu­­antum-ul garanțiilor mijlocito­rilor oficiali, pentru fiecare ca­tegorie, se fixează în modul ur­mător : lei 50.000 pentru mijloci­torii de schimb, lei 10.000 pentru mijlocitorii de mărfuri și cerea­le, lei 1000 pentru translatori și lei 1000 pentru mijlocitorii au­torizați din piețe, târguri și o­­doaie, ce s’ar numi în localită­țile din circumscripția Camerei de comerț București, unde nu sunt burse”. . . D-niî abonați cari au abo­namente pentru un an și n’a fi primit încă rândul al doilea de bonuri pentru tragerea premii­lor din Noembrie 1912, sunt ru­gați a ne comunica cel mai târ­ziu până la 1 Noembrie­­. D-nii abonați din provincie vor anexa și o etichetă (bandă) cu care primesc ziarul. INFORMATION! MARTI­NI se spune că unii proprie­tari și arendași cari au în ser­viciile lor muncitori sârb!, nu voesc să le achite socotelile spre a se putea duce în țara lor, un­de sunt concentrați în urma mo­bilizare!. Acești muncitori sunt într’o grea situație căci dacă nu se vor duce­ în Serbia, vor fi declarați ca dezertori de război. Suntem informati că față de atitudinea acelor proprietari și arendași, guvernul sârbesc va lua măsuri ca, la ani, nici un muncitor sârb să nu mai intre în România, «potiind această atitudine ca îndreptată în­potri­va Statului Vecin­* D. Ștefan Nicolici, șef de biu­­ton clasa I-a de la depozitul cen­tral de imprimare al armatei, a fost pus în retragere din oficiu spre a-și regula dreturile la pensie. Parchetul de Ilfov a fost în­științat ori că locuitorul Marin R. Văduva din satul Furnica (Il­fov) a rănit grav cu un foc de pușcă pe consăteanul său Șerban Nicol­ae. Criminalul a fost arestat. * Experiențele cu noul plug de salvare pentru evitarea­ acci­dentelor de automobil s’au a­­mânat pentru astăzi, orale 10 dim., când se vor face la rondul II de la Șosea, în prezența d-lui prefect Mitilineu și a­ comisiunei instituite în acest scop. * V. Virgil Madgeru, șef de birou cl. T la Casa meseriilor, a fost înaintat redactor-șef al „Monitorului asigurărilor mun­citorești”, în locul d-lui Al. Ho­­doș, demisionat, iar cu D. B. Io­ne­scu din ministerul de indus­trie și comerț, a fost­ numit, șef de biroul cL L în locul d-lui Madgearu. “ D. Al. Neaga, șeful diviziu­nei veterinare din direcțiunea generală a serviciului sanitar, a plecat la­ Paris spre a lua parte la congresul de patologie com­parată. De acolo, d-sa se va du­ce la Lyon pentru serbările co­memorative ale școalei veterina­re. ’ Consiliul de isrienă al Capi­talei va ține ședință astă­zi, îna­­inte de amiezi. * Cu începer­e de erî orele de primire la secretariatul Conser­vatorului de muzică din Capita­lă vor fi în fie­care zi de la 10­—­1 a. m. * Sâmbătă, 6 Octombrie, orele 2 luni. p. m. va avea­ loc la Con­­servatorul de muzică și artă dramatică din Capitală exame­nul de admitere al elevilor în­scriși după 17 Sept. * Intru­cât există multe stra­­de cu nume obscure în Capitală, Casa­ meseriilor roagă pe mese­riași! bolnavi ca să comunice Caselor medicale nu numai a­­dresele lor ci și strada mai prin­cipală care e în apropiere de lo­cuința lor. "Starea sănătate! d-lui general Popovici, secretar general la mi­nisterul de războiu, s’a înrăută­țit iarăși în­ zilele din urmă. Medici­ asigură însă că d. ge­neral va reintra în convalescență în curând. * D. G. Gr. Cant­acu­zino, preșe­dintele Senatului, a sosit aseară în Capitală, venind de la Zamora. * Se anunță că guvernul din Paris a dat însărcinare maioru­lui Touraière, atașat militar pe lângă legațiunea franceză din Capitală, ca să urmărească o­­perațiunile armatei sârbe în­­tr’un­ eventual războitL .Medicii militari în număr de peste 80 au dat erî seară un banchet, în sala de Marmoră a marelui hotel Boulevard cu oca­zia retragerei doctorului gene­ral Papilian și a venire! în lo­cul sau ca inspector general sanitar al armatei a doctorului Călinescu, la care s-a servit ur­mătorul MEM­ Potage Creme Sultane Dame d’esturgeon â la Russe Sauce Remoulade Piece de Boeuf Renaissance Asperges d’Argenteuil Sauce Mousseline Dindonneau k la broche Saladé de Saison Glace Bertela-Gauffrettes From ages Corbeilles de Fruite Fours glacés. Bonbon; Cafe Vins Taica et Mas ti ca Drăgășan! vieux Nicoresti 1903 Champagne Ayala „Gout Francaise * Fața de evenimentele din Balcani, mai mulți fruntași ai colonia Macedo-Române din Ca­pitală, au hotărât ti11­area unei mari întruniri în localul societă­ții de culură Macedo-Română. * Plata, pensiilor pe luna Oc­tombrie a. c., se va­ face cu înce­pere de la 15 ale lunei. In Capitală bonurile de pensii se vor libera și plăti de la orele 8XU până la 10“/« a. m. Sub nici un motiv mi se vor libera bonurile de pensii in afa­­ră de orele indicate mai sus. Bonurile de pensii nu vor pu­tea fi încredințate de­c­ât­ în pri­mirea titularilor saiî procurato­rilor lor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte libretele ce posedă, atât la liberarea bonuri­lor, cât și la achitarea lor de că­tre casieria centrală. * Pentru fondul P. Țiciu, ad­ministrat de secțiunea Bucu­rești a Ligei, a’a adunat până acum. 1157 leî 70 bani. * Se anunță la consulatul aus­triac că d. Tiber de Miklossy fost vice-consul la New-York, a fost transferat în aceiași calitate pe lângă consulatul din Iași. ❖MANEVRELE REGALE DIN 1912 atrag mereu­ un public i­­mens și entusiasmat la CINEMA VICTORIA (vis-a-vis de Capșa) unde admiră și mișcătoarea dra­mă ; IN CURSA AMORULUI. Vederi după natură, precum și comedii hazlii complectează re­prezentațiile acestei elegantă sală de cinematograf. ȘCOLARE ♦ D-na Amelia Dobias profe­soară de aritmetică și contabili­tate la școala profesională din Vaslui, obținând un concediu, va fi suplinită de d-na M. On­­ceanu.1 D. I. Valbudea, profesor la școala superioară de arte și me­serii din București, obținând un concediu va fi suplinit de d. Ma­rin Tudor. D. Gin Lazăr, profesor de lim­ba germană la școala comercia­lă elementară din Pitești, obți­nând un concediu de studii, va fi suplinit de d­. I. Nenciu. D. T. Grigorescu, profesor de matematică la școala comercia­lă elementară din Craiova, va fi suplinit de d. Moroiu. " D-na Natalia Dogaru, profe­soară la școala profesională din Iași, va fi suplinită pe timpul concediului de d-ra Catelui. ♦ Casa școalelor voește să în­ființeze un număr mare de can­tine, în județele de munte ale ță­­rei, în comunele unde locaomj, școalel­e prea depărtat unele cătune. In"­ acest scop a trimes revizorilor școlari o cir­culară, pentru ca aceștia să al­cătuiască un tablou de comune­le unde s’ar putea înființa ase­menea cantine. • Casa școalelor a trimes o circulară revizorilor școlari, prin care îi roagă să pună în vedere învățătorilor, care vor să alcătuiască coruri, școlare, că se vor acorda premii in bani pen­tru cele mai bune coruri. "* D. I. Baiulescu, inspector al școalelor primare,­­a demisionat pe ziua de 1 Octombrie. • D. C. Teodorescu, inspector școlar la circumscripția N­. Foc­șani, a fost transferat în aceiași calitate la circumscripția­ școla­ră VI Pitești. '♦ La orfelinatul din­ Focșani au mai fost­ primiți: Marian Teo­doru, P. Mihail, Burtleanu I. Sa­zu, C. Potop și C. I. Boicescu. • D. N. Ionescu, profesor la li­ceul „Matei Basarab“ din Capi­tală, a fost numit director al acestui liceu, în locul d-lui D. Constantinescu, demisionat ♦ Direcțiunea învățământului din ministerul de răsboi, a acor­dat burse și semiburse la urmă­­torii elevi din școalele militare: La școala­ militară de infante­rie, Olăr­escu Cicerone, sem­i - bursier din anul I, a fost numit bursier. Loveanu Scarlat, solvent a­ fost­ numit semi-bursier, Ște­fin­escu P. Ion, V­asilescu Alexan­dru, Mardare D. Scarlat, Țanu Dumitru, solvenți, a­u­ fost nu­miți bursieri. Delcea Teodor, solvent din anul al II-lea,­­a fost numit bursier și Manichi Eu­gen, semi-bursier, ia fost numit bursier. La școala militară de cavale­rie: Praporgescu Gh., Rădules­­cu Corneliu, Eliescu N. Victor, Ghițu A. Felloe, solvenți din a­­nul I, au fost numiți semi-bur­­sieri și Arg’nir Nicolae, solvent din anul al II-lea, a fost numit semi-bursier. • Ministerul­­ de răisboi, faci cunoscut ca toti tineri! ce îm­plinesc etatea de 21 an! în cursul anului 1913 să se Înscrie singuri la circumscripțiile respective sai­ depozitul de recrutare pe ta­belele de recensământ ale clasa! 1914 și car­­minează a trage sort! la Aprilie viitor. Tabelele de recensământ se vor întocmi după actele state­ civile. Contravenienți! vor fi­ recru­tați conform art. 84 din lege și­ considerați ca omișî fraudulos!. ♦ El i s’a supus aprobărea M­­S. Regelui, decretul prin care urmează a se face pe ziua de 1 Octombrie mutările și înaintării­le în diferite­­ arme. JUDICIARE . Tribunalul Rjov a confirmat, era mandatul de arestare a lui Nicolae Ceapraz autorul crimei din Frăsinet (Ilfov). • Curtea de apel din București a confirmat era sentința trib. consular din Cairo (Egipt) prin care P. Radulescu și G. Anghe­­lescu lucrători pe vaporul „Ro­mânia“ au fost condamnațî fi­ind-că au încercat să introducă, prin contrabandă, hasis în F.fapt. EPIZOOTII ♦ In județele Constanța și Ro­­manațî «’a declarat, epizootia de răpciugă printre cai locuito­­rilor. BALURI-SERBARI * Societatea de domnișoare „Cornelia“ din Capitală va da Duminică. 7 curent, im frumos matineu pentru sporirea fondu­lui societăței. EDILITARE * Consiliul comunal al Capita­lei va ține ședință săptămâna a­­ceasta, probabil Vineri. BIBLIOGRAFII AU apărut: —­ O frunză de vijelie, trad. de V. Sadovenu. — Nuvele finlndeze, trad. de O. Purecă. — Aminitiri din războiul de la 1817, trad. de N. Pandelea. — Bordeeniî și alte povestiri. — Visări pătrâne, poesiî de I. Pîlai. Toate din ediția „MinerVel“. MILITARE 61) Mama împăratului Napoleon I de Clara, Tswindi XXIX Vizita contelui Prokesch-Osten. Moartea ducelui de Reichstadt. Scrisoarea Mariei Luisa către Letiția. Așa a voit D­zefl. Pentru noi nu ne rămâne altceva de făcut de­cât să ne plecăm în fața vo­inței sale prea înalte, să împăr­­țim durerea noastră și să unim lacrimile noastre. Primiți, Madame, cu această o­­caziune tristă asigurarea senti­mentelor afectuoase pe cari le are fața de D ta, devotata d-tale fiică Maria Luka" Bunica era nemângâiată. „Eu sunt­­ așa dară ursită de soar­tă ca să trăesc mai mult de­cât toți copiii ei”, zicea ea, „Ci­ne mă va îngriji la bătrânețele mele și cine îmi va auzi ulti­mul meu suspin ? Am pierdut pe cel mai nobil juvaer din coroana mea!” Ea nu răspunse nici­odată la­ scrisoarea Măriei Luiza, dar cardinalul Fesch a trimes în numele surorei sale următoarea scrisoare : Madame! Deși politica în orbirea ei mi-a răpit toate știrile despre iubitul copil a cărui moarte mi-ați co­municat-o n'am încetat nici­o­­dată de a păstra pentru el iu­birea profundă a unei mame. Gândul la el îmi procură încă o puțină mâng­âere. D-zeu a a­­dă­ugat la vârsta mea înaintată și­ această lovitură pe lângă d­u­­reroasa slăbiciune a corpului meu, o primesc aceasta ca o b­u­­n­ă dovadă a îndurărei sale; căci nutresc speranța hotărâtă: că D-zeu îi va răsplăti onoarea pe această lume prin onoarea din cerul său. Primește Madame, mulțumi­rea mea fiindcă, ți-am dat oste­neala ca la o așă ocaziune du­­­reroasă ai voit să alini amărin­ciunea durer­ii în sufletul meu. Fii convinsă că durerea mea va dăinui cât voi trăi. Starea în care mă aflu mă împiedică să semnez această scrisoare­. Scuzăț-mă că fratele meu va fac­e aceasta în locul meu” XXX Moartea mai multor nepoți ai Letiției.—­Poesia în onoarea ei— Se cere revocarea exilului ei din Franța. — Răspunsul ei.—Fran­cezii îi fac viație Ca un trunchi­ bătrân, care a fost cruțat d­e securea vremea, Letiția vedea c­rengile ei, frân­te una câte una și căzând frun­zele lor veștejite. Mai tare de cum s’a arătat fiul ei pe stân­coasa insulă S­ta Helena, ea­ șe­dea strâns cramponată pe stân­ca Tarpeică, grija nu o smulgea de acolo. La ea triumfa spiritul asupra corpului, care de mult era numai o ruină. Pe la sfârșitul vieței ei ea se gândea adeseori la mulți, pe cari, îi răpise moartea, la mi­cii copii, pe cari i-a perdut în Corsica și la soțul ei. Ea se gân­dea la fitl cei mare a lui Ludovic și al Hortensiei, care a murit la o vârstă atât de frumosă, la nora­ ei, Iosefina, la Eugen și Murat și la copiii pe cari i-a pierdut la bătrânețele ei. Elisa Bachiochi și frumoasa și grați­oasa „Paulette“. Printre toate aceste Morminte, ea rămase în picioare chiar și când lacrămi­­le ei se revărsa­seră asupra mor­mântului­­ lui Napoleon de pe insula S­ta Helena și asupra Iar­cophagului de marmoră al regelui Rom­ei. Chiar încă în­ ultimii ani ai vieței cî, moartea avea să sece­re în neamul ei, în a­celaș an în care a murit ducele de Reich­stadt, muri Ludovic Napoleon, fratele foarte talentat al lui Na­poleon III. In sărbătorile Ru­saliilor, anul 1834, căzu de pe cal nepotul ei principele Bachi­­ochi, capul său fu sdrobit de un stâlp de piatră. — O sarcină grea apasă asupra generației a treia, a Bo~­naparților”, zicea ea. „Ei mor de o moarte năpraznică”. Paralizată, oarbă, trăind în lumea amintirilor, înconjurân­­du-se de obiecte cari puteai­ să-i revoace în memorie chipurile a­­celora, care au plecat acolo, ea primea numai pe câți­va cre­dincioși, care veneau să­ vor­bească cu ea despre aceia, pe cari ea îi plângea. Ore întregi se fixai­ ochii ei stinși spre­ locul unde se afla bu­st­u­l i­m­­p­aratului. Patru­spre­zece ani trecuseră, de la moartea sa. Totuși ea î și amintea fiecare trăsătură din copilăria sa, și ea auzea vocea lui, ca și când sar vorbi în tot momentul cu el. Aproape u­n sfert de veac pe­trecuse ea într’o isolare demnă, Credincioasă amintire a fiului ei, uitată aproape cu totul de noua generațiune. Dar aceia, cari ’și aduceau a­­minte de ea, simțeau o ad­mira­­țiune pentru această femee, care a suportat cu atâta noblețe soarta schimbăcioasă a vieții: încovoiată și doborâtă de pri­begia ei obositoare, ea trona sus de tot peste copiii ei în viață, ultima figură măreața a nea­mului. Poetul francez Berangér scrie despre ea; „La noble danie, en son palais de Rome Aime a filer, car, Men jeune autrefois Elle filaii; en allaitant cet hőmmé Qui de puis Ventura de reines et de rois. Pres d’elle assise est la viciile sarmale, Qui, nouveaw-né, ce recul dans ses bras. An bruit de leurs fúseaux elles disent: „Hellas"! Que la fortune est decevanle!” „Nobilei Doamne, în palatul ei din Roma De a toarce li place, căci odi­nioară, Tănară torcea, ea alăptându-și fiul Care între regine o puse­ întâia oară Lângă dânsa sta bătrâna servi­toare Care, pe noul născut, îl luă la sânul său In al fusurilor zgomot, ele zic: „Cât e soarta asta de amăgi­toare"* Un poet german, cântă în o­­noarea ei­; Mai mândră nici o coroană n’a țintit spre catedrala cerului Nici una n’a umbrit ca ea *apte imperii. Nimeniia ca eî, orcanele mi i-aîn smuls frunză cu frunză. Nici una nu i-a răpit mlădiță cu mlădiță, putrezind cu încetul Tot!. Tată, mamă, soț, moar­tea i-a răpit de la sânul ei. A frânt muguri, care abia au știut de desvoltare și creștere. Lasă pe fiul uriașului să lânce­zească pe o piatră împresura­tă de mare. Ucise pe fiul — pe ea singura, numai pe ea o refuză! întreabă, chip al vecinicului soare, de pe cripta uriașa, întreabă dacă se poate asemăna un erou cu fiul tau, întreabă pe fiecare din surorile tale: Că oare a plâns vr’una mai mult? La întrebarea ta vor răspunde toate cu capul învăluit"., (Va urma)'

Next