Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)

1912-10-24 / nr. 293

RESPINGEREA BULGARILOR TURCII RECUCERESC LULE-BURGAS Raba-nski și ganar-JGssar Tipuri de patrioți bulgari și sârbi Ofensiva­ trupelor turcești Const­antinopol, 21. —­ (Ora 11 și 40 seara). — Oficialul ca publi­cat un supliment după o comu­nicare a­­ ministrului de război pe baza unei de­pcși de la carti­erul general, primită la ora 9 seara­ in ziua de 49 Octombrie, și s care anunță ca corpul de arma­tă care, se­ găsea la centrul ari­pei stânge turcești a primit or­dinul, de a lua parte la, mișcarea ofensivă. înfrângerea on&fe&egriüor ConsUm­tiorpbl. 2/. — Iată o telegramă a comandantului tare al armatei de vest cu data de 17­­ Octombrie: in urma unui ataș operat spre partea din nord-vest a orașului Scutari, în contra fos­telor muntenegrene compuse din: •1308 de oameni, dușmanul a fost alungat și risipit, cu pierderi de aproape o mie de morți. Un că­pitan și 8 muntenegreni sunt prizonieri. S-a luat un mare nu­măr de marifiuni și de corturi. Bulgarii bat în retragere — LULE-BURGAS, CIORLU BABA ESKI ȘI BUNAR HISSAR RECUCERITE — Petersburg. 21. — Agenția Westalk află din Constantinopol că comunicațiunile prin calea fe­rată cu Adrianopolul au fost res­tabilite. Lule-Burgas, Ciorlu, Ba­ba Este și Bunar Hissar ar fi re­cucerite. Cartierul general turc a îna­intat până la Sarai: bulgarii se retrag. Trei divizii bulgare din Kustantlis vin intr-ajr.îsr. Lupta imai continuă. Se zice că turcii ar fi avut 10.008 de răniți; nu­mărul morților nu e încă cons­tatat­, dar se asigură că ar fi mai mare de­cât al răniților. SITUAȚIA ARMATEI GRE­CEȘTI Constantinopol. 21. — Colabo­ratorul militar al ziarului ,,Ta­­nin” spune: Dacă planul Tur­ciei reușește, situația armatei grecești, devine periclitată pen­tru că armata de vest și-a de­plasat centrul de gravitate ve­nind la Calatelia. Grecii, cari ținteau numai să întindă o mâ­nă armatelor cdiile, nu s'au gândit că orașul­ Monastir ar putea fi subit întărit. _ întăririle trimise actualmente din Monas­tir amenință să taie comunica­ția armatei grecești. GHAZI MURTAR PE TEA­TRUL RĂZBOIULUI Constantinopol. 21. — Ziarul „Alemdar” află că fostul mare vizir Gihazi Muktar se va duce pe teatrul de războiu. MASURI CONTRA DEMON­STRAȚIILOR ANTITURCEȘTI AT.F. GRECILOR Constantinopol. 24. — Ziarele­­ spun că generalul Amelio a lu­at măsuri spre a împedeca ma­­inifestările antiturcești ale gre­cilor din insulele ocupate de i­­talieni în baza păcii ital­o-turce. UN GENERAL TURC MAL­TRATAT DE SOLDAȚI Constantinopol, 21. — Se zice că niște soldați turei fugari ar fi jefuit câteva prăvălii din Ssas- Keny­, și că an­ general turc ar fi fost maltratat de soldați, —-----—00-----—­ bombadadea Adrianopolului continuă Starazagora. 21. — Vă puteți închipui cauza pentru care nu vă trimit amănunte mai­ d­esvol­­tate, cu toate că ași putea să le am și ași vrea să vi le împărtă­șesc. Sunt iarăși la Starazagora, unde am sosit azi cu alți 35 de ziariști părăsind Mustafa-Pașa unde era exclusă orice putință de activitate. . Bombardarea Adrianopolului continuă și părerea generală este ca orașul nu va rezista mult timp. Până acum avem foarte puține date despre marea bătălie ce se va da între Stolen și Giataldja. Armata de răsărit a bulgarilor face minuni. Armatele sârb­o-bulgare îna­intează mereu pe valea Var­da­rului. Adorjan Sofia. 21. — Ziarul „Mir“ află pe baza unor informați­unilor si­gure din Adrianopole că lupta a început acolo și că mai continuă cu succes pentru bulgari. ADRIANOPOLUL ÎNCONJURAT DE BULGARI Constantinopol. 21. — Scriso­rile primite din Adrianopol confirmă că orașul e înconjurat dinspre­ est la Deyirmen, Ak­­biutar, spre Nord la Kenan, spre vest la Kuyunli de către bulgari. Orașul e relativ calm. Singurul incident a fost încer­carea deținuților bulgari de a fugi. Trupele au tras în contra bulgarilor. EVACUAREA LOCALITATEI RODOSTO Constantinopol.. 21. —Trupele turcești au evacuat Rodosto. ——----00----------­O BRIGADA MUNTENEGREA­NA A TRECUT BOJANA Rjeka( Muntenegru). 21. —­ Cu tot focul artileriei o brigadă muntenegreană compusă din 3.000 de oameni a reușit să trea­că Dojana pe un pod construit cu pontoane. BOMBARDAREA JENICEI Rjeka. 21. — Oficial. — După o luptă lungă, brigada genera­lului Vasojevici a cucerit mâ­­năstirea din Decane; turcii au pierdut 60 morți și 80 răniți, din­tre care 2 au murit. Bombardarea orașului a înce­put azi. REGELE NICHITA IN CARTIE­RUL GENERAL Anticari. 21. — Regele Nichi­­ta, însoțit de atașații militari ai Austro-Ungariei și Italiei, s’a dus jos la Dub­igno, ,­pe râul Bojaira și a petrecut noaptea la­­ cartie­rul general. A doua­­ zi a plecat spre Kartkol, unde se găsește cartierul general al armatei mi­nistrului de războiu, Martino­­vici, inspectând construcția căi­lor ferate și bateriilor. Trei poduri construite pe Bo­­jana au fost distruse de artileria turcească din Brdlca, în partea de sud a orașului Scutari. Regele Nichita a petrecut noaptea la castelul din Terpolița și s’a înapoiat ieri la Rjeka. •k LIBERA TRECERE PRIN CARB­ANELE Paris. 21. — Agenția Havas a­­flă din Constantinopol că amba­sadorii au cerut Porții libera trecere prin strâmtori pentru un cuirasat al fiecărei națiuni ------------()-------­--­ J Pre­veza, a capitulat Atena. 21. — Agenția telegra­fică ateniană află că orașul Pre­­veza a capitulat­ Atena. 21. —­ Generalul Sapun­­dzakis telegrafiază amănunte despre cucerirea pozițiunei Ni­­copolis, care stăpânește orașul Preveza. Azi la ora 2 am început atacul în contra armatei turcești întărită la Preveza. Grecii au o­­cupat înălțimile din Nicopolis și au făcut să sară în aer o baterie turcească de acolo. Soldații turci și bașibuzuci­ au fugit, urmăriți de greci. Un torpilor turc a luat foc în golful Arta. Grecii au făcut 4350 prizemen. GRECII NEMULȚUMIȚI DE COOPERAREA CU SLAVII Constantinopol, 21. —• Cu toate succesele armatei grecești se ob­servă o oarecare nemulțumire în câteva cercuri grecești de aci în­potriva cooperarei Greciei cu slavii. Un publicist grec publică în Taschriskiar un­­ articol mult, co­mentat arătând pericolul pans­lavismului pentru elenism. Zia­ristul se miră cum d. Venizelos a putut­ fi atras într’o alianță cu slavii. Cel mai bun sprijin pen­tru turci în Balcani sunt gre­cii și invers. Dacă Turcii și gre­cii ar fi colaborat în trecut, bul­garii n’ar fi înghițit Rumelia orientală. Dacă astăzi turcii și grecii nu vor voi să coopereze, slavismul îi va îneca pe­ amân­doi în Arh­ipelag printr’o pu­ternică flotă în Mediterană. Au­torul întreabă apoi pe d. Ve­­nizelos, pe regele Gheorghe și pe patriarh prin ce mijloace vor putea apăra atunci helenismul. Invită deci i pe greci și pe turci să se împace și să-și apere pozi­­țiiunile contra torentului slav de care chiar Europa se tem­e. ÎNFRÂNGEREA DE LA VE­NIG­­E Atena, 21. — Agenți­a telegra­fică greacă află­­ că Diadocul a d­epeșat din Cozanî­­că­­ o­ puterni­că forță, dușmană compusă din trupe sosite­­ de curând și întă­rite în orașul sfânt al mahome­danilor, fenidje, la nord de Sa­lonic, a opus o rezistență îndâr­jită înaitărei trupei grecești. Du­pă o luptă care a ținut Vineri toată ziua și Sâmbătă de la ora 6 dim. până la 10, inamicul a fost învins și s-a retras, urmărit de trupele grecești c­are au­ ocu­pat Yenidje. CIOCNIRI SÂNGEROASE IN­TRE SÂRBII ȘI MOHAMETA­­NII DIN BOSNIA Sarajevo, 21. — In localitatea Visoko din Bosnia s'au întâm­plat ciocniri sângeroase între populația sârbă și cea mahome­dană. Autoritățile au luat pulsurile necesare pentru evitarea unor astfel de excese în alte locali­tăți din Bosnia.­­ Primarul orașului Plevre, Se­rvet beg a sosit­­ tei împreună cu familia sa. El a declarat că trupele turcești s­eră purtat foar­te­ rău •• în timpul luptelor, ca­valeria și-a părăsit caii la apro­pierea muntenegrenilor și a fu­git in Bosnia. -----------00——­—— Atitudinea Puterilor Vienu. 21. — Ziarul „Fremden­blatt” constată că punctul de vedere general al puterilor eu­ropene e că interesele importan­te din Europa asupra peninsu­lei să nu fie periclitate. Tot în acest sens s’a pronunțat d. Sas­­sonov fără nici un echivoc. Vo­ința­ tuturor puterilor unani­mă și acțiunea comună e ba­zată tocmai pe a­cest punct de vedere. E firesc că această vo­ință nu poate să se manifesteze în timpul războiului, dar și sta­tele balcanice recunosc­­ ele însăși că țin socoteală de existența ne­turburată­ a intereselor europene în Balcani. ,,Frem­denb­­art’’ nu dă nici o importanță părerilor dii­n Serbia care nu sunt conforme dispozi­­țiunilor pașnice ale­ Europei, și e de părere că războiul din Bal­cani nu v­a pricinui complicațiu­­­nii serioase. VASE GERMANE IN APELE TURCEȘTI Berlin, 21. —Agenția. Wolf află că crucișătoarele germane „Her­tha", „Vineta" și „Freya”, care se găsesc în Mărea Mediterană, au primit ordinul de a se duce în apele turcești spre a ocroti viața și bunurile supușilor ger­mani. Se asigură că guvernul german ar avea de gând să mai trimează încă două alci cruci­șătoare. PLECAREA FLOTEI ENGLEZE Portsmouth, 21. — Se asigură­ că­­ diviziunile II și III din flota britanică compuse din patru vase d­e­ războiu cuirasate și de 9 crucișătoare ar fi primit or­dinul de plecare« « Lonndra, 21.—Ca și la Chatham au fost rechemați toți ofițerii și echipagiile vapoarelor de război staționate la Devonport și Ply­mouth. Flota a VII de contratorp a­­­pare și diferite alte yasi de­ război ar, pleca chiar azi sau mâine­ din Devonport. Flotila a V pleacă mâine din Plymouth.­­ Portsmouth, 21. — „Evening News” a publicat că o mare ac­tivitate domnește in șantierele de construcții navale, a șasea flo­tilă de contratorpiloa­re e gata de plecare. Se asigură că ofițeri și marinari ar fi fost chemați pe bordul flotilei care ar pleca chiar la noapte cu ordine sigilate. Londra. 21. — In urma distri­­buirea numeroaselor telegrame din partea amiralității, rechie­­mând pe bordul vaselor ofițeri și e­chip­agii in concediu, o ma­re activitate domnește la­ Chat­ham. Autoritățile refuză ori­ce lă­muriri în privința acestei mă­­­suri neașteptate. ----------00----------— INTRAREA REGELUI PE­TRU LA VESKUER Belgrad, 21. — Regele Petru, însoțit de primul ministru sârb Pasici, a intrat în mod solemn la Ueskueb, ieri după amiază. Ocuparea orașului Prizmad de către sârbi e oficial confir­mată. Belgrad, 24. — Oficial. — In­trarea regelui Petru în Ueskueb s-a făcut­ în mod solemn. Regele a fost primit de principele moș­tenitor, de principele Gheorghe, de înaltul comandament, al ar­­matei, de consuli, precum și de municipalitate, deputațiuni ale clerului sârb, bulgar, turc și e­­vreii. Regele Petru, urm­at de marea ducesă Elena în costumul de so­ră de­ caritate, de principele Pa­vel și de primul ministru, d. Pa­sici, a fost salutat de primarul Hadji Ristic care a oferit rege­lui în numele orașului liberal pâinea și sarea, exprimându-și bucuria de a vedea pe regele Ser­biei intrând în fosta reședință sârbească. Apoi a avut loc o slujbă reli­gioasă­ în biserica sârbească. Trupele sârbești au fost ovațio­nate precum și regele Petru și marea ducesă Elena pentru o­­pera sa de caritate. NOUL MINISTRU AL SERBIEI LA VIENA Belgrad, 24.—Oficialul a pu­blicat un ukaz după care fostul ministru Ivflinovici a fost nu­­­mit ministru al Serbiei la Vie­­na, d. Simici fiind în disponibi­litate. D. Stefanovici directorul Biu­roului Presei a fost numit prim șef de secțiune la ministe­rul de externe. ♦ Cu un abonament la „Uni­versul” nuiețî câștiga UN CEA­SORNIC de aur 14 carate pen­­tru Dame, cu 3 capace, marcat de stat. DOUA SERVICII de argint pentru ouă compuse fiecare din câte 3 bucăți, mica cutie foarte elegantă. UNA PENDULA elegantă și modernă. Toate aceste sânt cumpărate de la vechiul,­și cunoscutul m­a­gasin de încredere „CeasornicS* i'ia Golfei”, București str. Golfei No. 31. Abonati-vă, tragerea premii­lor având loc tana viitoare, SMJATIN­M economică și financiară la Sîrolîpin — Gușa vedhe un director de ban­că criza financiară — Borohoi,­­21 Octombrie. , _ Am avut prilejul să mă între­țin, cu directorul uneia din băn­cile locale asupra situației pie­ței noastre creată de criza finan­­­­ciară. Mă grăbesc a reda importan­­­­tele declarațiuni ce mi-a făcut d-sa. Mai întâiu de toate — începe­m interlocutorul meu — trebue să Aș știe că situațiunea economică a județului Dorohoi este exce­lentă, cu toate că un moment se părea că ploile din luna trecută au compromis semănăturile și r­ecoltele. Și dacă lucrurile stau așa, e evident că și celelalte ramuri de ptroducțiune — cari sunt în așa iv strânsă legătură cu agricul­­t­ura, — vor avea să se bucure ■ de această binefăcătoare influ­e­nță. Criza financiară care bântue Actualmente pe piața noastră se explică prin faptul că momen­tan, din cauze pe cari deocam­dată nu avem să le examinăm, nu se poate transporta și expor­ta­ recolta, lucru care are ca con­secință intrarea banilor în țară. Pe de altă parte, datorită gra­velor evenimente din Balcani, marile bănci din țară restrân­gând creditele, s’au văzut silite și băncile doroheene să facă a­­celaș lucru. Panica produsă de evenimen­tele externe, de altfel prin nimic justificată, a făcut pe mulți de­punători să-și retragă depozitele de la bănci. Consecințele acestei stări de lucruri au fost că băncile locale­­ au încetat de a face nouă opera­țiuni de credit. Se înțelege că comercianții au avut mult de suferit de pe urma acestei măsuri. Cu toate aceste, pentru cinstea comercianților dorohoeni, plățile la bănci, de la finele lui Septem­brie până astăzi, s’au făcut — lucru aproape de necrezut în proporție de peste 75 la sut­ă. Unii comercianți fatal trebue să cadă. Fiind angajați la rân­dul lor cu mărfurile la mici ne­­tailiști și aceștia din cauza crizei neputând­­ plăti, angrosiștii nu pot face față plăților. Vor fi de­sigur și din acei cari vor profită de împrejurările prin cari trecem și vom avea faliți de ocazie, dar comerțul cinstit va trece și prin această grea în­cercare, spre a se întări pe ""Viseri. De la 15 Octombrie până astăzi s’au­ protestat la portărei un nu­măr de 75 polițe. Mă mărginesc a înregistra a­­ceste prețioase declarațiuni, pen­tru a reveni într’un­ articol vii­tor asupra falimentelor ce sunt în perspectivă de a fi declarate. Bruno. SERVICIUL TELEGRAFIC al ziarului „Universul“ Din străinătate UN LUCRATOR SE PREDA AUTORITĂȚILOR ACUZANDU­­SE DE CRIMA Atena. . 24. Din Kuisenberg (Bohemia) se­ telegrafiază că lu­crătorul Schmelka s'a prezintat la tribunalul de acolo, zicând că el este acela care a omorât pa Ana Hruza și că evreul Leo­pold Hüssner a fostti condamnat pe­ nedrept, de Curtea cu jurați pentru omor ritual. Tribunalul nu acordă încrede­re lucrătorului Schmelka care se acuză pe sine însuși. MANIFESTAȚIE CONTRA CE­HELOR Viena. 21. — Azi înainte de masă vreo două mii de naționa­liști germani au manifestatt con­tra redeschidere! școalei bohe­me din al II-lea arondisment. De­oarece însă aci a fost azi un mare viscol­, cortegiul de­monstranților­ a parcurs Rings­trasse fără n­ici un incident. REZULTATUL GENERAL AL ALEGERILOR DIN RUSIA Petersburg, 21. — Iată rezul­tatele alegerilor la Duma d­me s­­crie până la miezul nopței: au fost aleși 88 candidați din dreap­ta, 28 naționaliști, 44 octobriști, 7 progresiști, 5 socialiști, 24­ că­deți 8 din stânga independentă, 10 democrați polonezi, 3 naționa­liști mahomedani și un polonez independent. STAREA ȚAREVICIULUI Petersburg‘ 21.— Oficialul a publicat că acum câtva timp moștenitorul tronului, jucându­­se pe vapor s’a lovit în urma u­­nei sărituri; în ziua de 7 Oc­tombrie copilul s’a plâns de du­reri în abdomen din cauza u­­nei infiltrații de sânge care a produs o tumoare. Acum în ur­­m­a tratamentului ordonat Ța­­reviciul se găsește în afară de orice pericol dar va mai trebui o­ lungă­ supraveghere în timpul convalescenței. ~oo­­ ILEHTOBAN­E Calafat, 21 Octombrie. Alegătorii colegiului al III-lea de Cameră din acest oraș au fost convocați a se întruni în ziua de 28 Octombrie, pentru alegerea a 10 delegați cari vor lua parte la alegerile deputaților și senatori­lor­­ in ziua de 12 Noembrie. Toate operațiunile alegere! se vor face în localul primăriei, iar scrutinul va sta deschis de la orele § dign­ până­ la 5 seara, l Importantele ale d-lui Take Ionescu Ü. Take I­onescu, ministru de interne, a făcut următoarele "de­clarații corespondentului din București al ziarului ",Le Temps":­­■ „Emoțiunea stârnită în sfarăi­­nătate d­e alocuțiunea Regelui nu­ în îndreptățită. România are nu numai conștiință de in­terre­­sele sale, dar­­ și colaborează cu Europa la păstrarea păcei. Do­vadă e faptul că nici nu s’a plă­nuit măcar vre­ o mobilizare. D. Ion Brăti­anu, șeful libera­­li­li Oir, a făcut aceleași declarații și a adatugat că problema bal­canică interesează România, din îndoitul punct de vedere al echi­librului politic și al populației românești din Macedonia. Consiliul de miniștri a d­at do­vadă de neutralitatea nepărtini­toare votând o sumă pentru ambulanțele turcești și­ alta pen­tru cele bulgare și sârbești. D. Xetropol, ministrul comer­țului, declară că panica Bursei nu­ e îndreptățită, starea econo­mică și financiară a României fiind strălucite. Principala cau­sa­ a­ jenei momentane e nepu­tința de a se exporta cerealele reprezentând 200 milioane. Alegerile vor începe la 8 No­embrie. In vederea împrejurări­lor, comitetul partidului liberal a hotărât, să facă o campanie moderată“. Mmm de­ finanțe D. Ion Sireteanu, taxator vamal cl. II, a fost retrogradat cl. III, iar dl. Nicolae Gr. Dobri­­ceanu, taxator cl. III-a, destituit din funcțiune.. D-nii Ion Berzescu și P. Sta­­vrescu au fost numiți provizo­riu impiegați auxiliari cl. II, în serviciul exterior general al fi­nanțelor, re­partizându-se pri­mul la percepția circ. 17 Câmpi­­na, în locul d-lu I .Gr. Nițulescu, demisionat și al II-lea la circ. I Ploești, în locul d­­-lui C. C. Zi­­daria, demisionat. D-niî impiegați auxiliari dl. NI. D. Sfetescu, de la circ. Galați, și I. Alexandru, de la circ. I Galați au fost transferați unul în locul altuia. D. Th. Dumitrescu, perceptor fiscal rural, a fost pus în retra­gere din oficiu pentru limită de vârstă. Agitația din insula Samos — Memoriul locuitorilor —­ ­ Constantinopol, ,21. — ;Consulii Franței, Angliei și Rusiei din Smirn­a cari au­­ fost la Samos ca să studieze chestiunea sami­­otă s’au­ înapoiat la Smirnă, înainte­ de plecare au convocat o ședință a adunărei generale sub preșiidenția d-lui Sofulis. Consulii au declarat că au su­pus ambasadorilor din Constan­­tinopol un raport prin care se recunoaște că majoritatea dezi­deratelor locuitorilor insulei sunt întemeiate. Con­sulii au sfătuit pe Samienî să aștepte li­niștiți rezultatul demersului dând timp ambasad­orilor să studieze raportul­ și să ia o hotărâre după terminarea crizei actuale din­­ O­­rient. D. ■ Sofulis a mulțumit. In memoriul lor Samienii au formulat următoarele deziderate: Un principe grec ortodox care să nu­ fi fost nici­odată funcți­onar, deputat, sau senator oto­­­man. In Samos să rămâi­e un singur funcționar otoman în calitate din comisar imperial. Trupele turcești să mi stea nici în Sam­os­ nici în­ alt punct al insulei, nici pe­­ coasta, din față. Poștele și telegraful vor fi a­d­­îm­inistrație de samienî. Sam­osul va putea avea: tîmbrele sale și moneda sa­ proprie. noiiM comitetului execu­tiv ai partîdu­lu­i naționalist­­democrat — Candidații la viitoarele ale­­geri — Văremî-de-Munte, 21 Oct. Azi a avut loc acasă la d. N. larga întrunirea comitetului e­­xecutiv al par­tidului naționalist democrat. S’au decis următoarele candi­daturi la viitoarele alegeri. Mehedinți: colegiul al II pro­fesorul Coculescu și farmacistul Iordan Bogdan, colegiul al III­a profesorul universitar A. C. Cuza. Dolj: Colegiul al I1 G. M. De­­metrescu, advocat. Vla­șca, colegiul al III-lea C. Slăvescu. Vâlcea: colegiul al II-lea A. D. Livezeanu, advocat. Prahova, colegiul II. N. Ior­­ga, colegiul al III-lea D. Basi­­lescu, fost învățător. Ilfov, colegiul al II-lea N. Ior­­ga și dr. Ștefan Bogdan. Covurlui, colegiul II Daimian Drăgănescu, comerciant și G. Onoxe,­­avocat. Constanța: G. Popa, Râmnicu-Sărat, colegiul al II N. Dicescu, advocat. Fălciu, colegiul al II­I. Zelea Codreanu, profesor. Bacău, colegiul T. G. Sion, co­legiul al Htd preotul Tudorache. Iași: colegiul al II-lea A. C. Cuza. Botoșani, colegiul III-lea Pe­tre Irimescu, profesor. Suceava, colegiul al III-lea A. C. Cuza și I. 2eliea Codreanu. Dorohoi, colegiul III N. Bu­țu­reanu , advocat.. S’a alcătuit și un manifest­­program către alegători. ANCHETELE NOASTRE Alimentarea ea api potabili și canalizarea orașului Sacăă Studiile pregătitoare. — Isvoarele de la Sberăești. —*• Lungimea conductelor de api. — Lucrările de cana­l­izare. — importanța hidro-electricului. —Concluziune. Am făgăduit în numărul tre­cut al ziarului că ne vom­ ocupa de cele două mari lucrări de edilitate ale­­ orașului: alimen­tarea cu a­pă potabilă , și carnali­­zarea. Pentru ca relațiile noas­tre asupra acestor chestiuni să fie dar mai complecte, am că­­zuit - nemerit a-mî îndrepta, pri­­virea chiar către d. Vasilie Pavli, primarul orașului, — cea mai indicată persoană a-mi da ex­plicațiile necesare. Deși timpul când mi-am per­mis a-l vizita, nu em cel mai potrivit,, totuși de primar, ca o dovadă de solicitudine față de ziarul nostru, a binevoit să-șî­iîntrerupă ocupațiile, pentru a sta câteva minute la dispoziție. — „Lucrările de alimentare ■ cu apă potabilă cum, și cele re­feritoare la canalizarea orașu­lui. —începe amabilul meu in­terlocutor — au fost scoase la licitație acum 3 ani, sub prima­­riatul d-lui Sachelarie , iar stu­diile și planurile­­ trebuincioa­se, pe baza cărora s'au primit a­­tunci ofertele, au fost întocmite, de d. inginer Tan­cred Constan­tine­scu, în limita sumei de 4.050.000 lei. Probabil că trebue administrație comunală și-a dat socoteala că această, cifră nu o să­ fie suficientă pentru acope­rirea a­ 2 lucrări așa de impor­tante ; de aceea, in cererea, de împrumut, adesată in 1909 casei de credit comunal și ju­dețean, a fost formulată suma de 1.550.000 lei. „Cea mai avantagioasă ofertă fiind a d­-lor Morai și Rosschov­­sky, lucrările au fost adjude­cație asupra lor“. — De unde este adusă,­­ apa ?­­r- „După studiile făcute in mod comparativ, s'a stabilit că cele mai bune izvoare sunt, cele de la Gherăești, unde există un debit abundent de apă. Intr'a­­devăr, orașul nostru, grație se­­rioasăor măsuri, de prevedere, își poate procura din acele pa­turi filtrante un debit, total de 4000 m­. c. m­ .24, orc..Sunt captate acolo 9 puțuri și volumul apei ar reprezenta aproape 250 litri de cap". „Lucrările pe teren au­ început în primăvara a­nului 1910 și in vara acelui an s'au­ luat dispo­­zițiunî pentru începerea imedi­ată­ a lucrărilor necesare ■aista­­lu­rii uni­i, hidro-,electric­, care, pe lângă procurarea forței e­­lectri­ce, să, servească­ la ridica­rea, apei până. Va rezervor și , de­ac să fie distribuită în, oraș". „Acum avem instalați gata 18 km. de tuburi, în părțile cele mai populate ale comunei­­și sperăm că nu va trece mult timp, până când vom face și restul de 15 km." — Instalația hidro­electricului intră tot în suma inițială pre­văzută pentru aceste lucrări ?— am întrerupt pe d. primar. — „E drept că, unificând lu­crările de alimentare cu cele de canalizare,­­am reușit să obți­nem de la antrepriză un preț mai avantagios. In cursul execu­tărilor, intervenind însă modi­ficări în plus cari au reclamat suplimente considerabile de cost, am­ fost nevoiți să facem un nou­ împrumut, tot la casa de credit comunal și județean și chiar în cursul acestui an, pen­tru suma­ de lei 735.000 cu care să preîntâmpinăm costul hidro­electricului". . — Dar nu am­ vorbit destul despre lucrările­­ de canalizare... .—■ „V’am spus că ele am fost scoase la licitație ■ odată cu cete­de alimentare, iar lucrările pe teren, aproape ca în mci un alt oraș din țară, a­ L fost începute in acelăș timp. Mulțumită vigi­lenței d-lui inginer. Filip Hudic, care ca delegat al ministerului, și-a­ îndeplinit serviciul cu mul­tă conștiinciozitate, avem așeza­ți în oraș 9 km. și regretăm că, nu putem estinde canalizarea și nu , partea, orașului­­ din stânga pârâului Neghel, căci acolo’ nu există scurgere. „Sistemul de canalizare este „fout-a-légour". Canalul colec­tor se­ varsă, direct in râul Bis­trița,­­ la 4 km. depărtare de­ o­­raș și el este, ca­ și­ celelalte re­țele colectoare, mzt­labil. In ce privește canalurile tubulare, ele au spălarea automatică". .— Și de ce nu dați drum a­­pel ? — mai întreb pe d. primar Pavli, înainte de a­ termina in­teresanta convorbire. — „Exceptând lucrările de la hidro-electric, celelalte sunt ga­ta, însă, din cauza deselor ploi ce cad continuu asupra și în ju­rul orașului, apa Bistriței având neregulată scurgerea și nepu­tând deci din această cauză pu­ne în stare de funcțiune hidroe­lectricul, a trebuit să suspen­dăm ori­ce activitate în această direcțiune. Sperăm, totuși, ca în curând, grație măsurilor lua­te în timpul din urmă, orășenii vor fi în plăcuta pozițiune de a­ putea să se bucure de bineface­rile acestor două opere edilita­re'". * In numărul viitor ne vom o­­cupa de iluminatul orașului cu electricitate, făcând astfel in­ mod succesiv loc anchetelor noa­stre referitoare la lucrările de pavagiu, starea­ sanitară a ora­,­șulul, mișcarea comercială, in­dustrială și agricolă, etc. M [UNK] Doljanu PALATUL COMUNAL D, Vasile Pavli, primarul orașului J Cană Matur, Brăila, 22 Octombrie Candidaturile guvernamentale, din localitate pentru parlament, s’au fixat astfel: Colegiul I Cameră d-nim: Ion Berceanu și Gigi Peteu. Colegiul­ II, d-nim: Fiilip Apostol, dr. De­­­metrescu-Brăila și Matei Făl­ș­ooianu. Colegiul III, d. Du­mitri. Apostol. La Senat, colegiul I: d. Ion Suditu;­­ col. II loc liber. Colegiul­ III dimni Alex. Rașca,nu și d-rul Paladi. De la direcția poștelor îmbunătățirea so­artei telefonis­telor și a factorilor. — Biarouri speciale pentru împărțirea depa­șilor D. N. Cosăcescu, directorul ge­neral al poștelor, telegrafelor și telefoanelor, a vizitat Duminică diferitele servicii ale acestei ad­­­ministrațiuni. D-sa s’a interesat în special de funcționarea actualului mul­tiplu telefonic, luând primele măsuri pentru regulata lui func­ționare. De asemenea s’a interesat de aproape de soarta ampla­ajelor, telefoniste, cărora le-a promis o situațiune mai bună, dând tot­deodată sfaturi și instrucțiuni pentru ca abonații să fie bine serviți, iar nemulțumirile publi­cului să dispară. Era înainte de amiază, d. N., Cosăcescu, directorul general al poștelor, telegrafelor și telefoa­nelor, a primit in audiență o delegațiune a factorilor poștali și ai telegrafului, cari au arătat, doleanțele lor, în mare parte jus­tificate, față cu viața scumpă și micile­­ lor lefuri. Aflăm că: d. Cosăcescu a cons­tatat că numărul factorilor este insuficient­­ și este doritor de aii le îmbunătăți soarta, intru­cât sunt factori în telegraf care fac pe drumuri anevoioase, pe jos, câte 5 kmin.­dusul și 5 întorsul. De asemenea, d-sa studiază, în­ afară de sporirea numărului factorilor și descentrali­zarea, distribuirei telegramelor, in ra­za mărginașă a Capitalei, prin­ înființarea de biurouri telegra­fice anume însărcinate­­ cu dis­tribuția apeiörr­ipiegi?6i2ie. *

Next