Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-01 / nr. 301
31 Oct. 1912 Al 7-lea concurs de marile premii pentru 5 < cititorii UNIVERSULUI < $ “ «MĂ TO*“* CSIpghil No. 31 A se restra zilnic până la 4 complectarea 31 cupoane și, se vor trimite intrun plic la . Administrație. Tragerea se va face în cursul lunei NVoembrie. 1 IWWWWMAAAAAAA/, Dr. mmE FSISiMuWW Medic la Spitalul Caritas Vindeca radical boalele de piele, par,sips și venerice îndreptarea nasurilor diformate. «■ îngrijirea feței. 2756 CONSULT. 8—9 luni., 2—6 Sa mutat Str. Câmpineanu 22 (Intrarea prin Valter Maiocineanu 2) 3067 100.090 Vițe altoite din Algeria predată franco Constanța cu 250 lei min. bucăți vinde Biroul Pepinierelor EUGENEMEER, Galați- 2989— ................. I înștiințare Cantități mari de vinuri albe și negre, noul și vechi, provenind din diferite podgorii și vii bine reputate sunt de vânzare la: 3038 Banca Viticolă Română Pasagiul Comoediați Amatorii se vor adresa Băncii, care le va da toate deslușirile.______ Hestriment complect pentru copii, bolnavi « și bătrâni . Conține cel mai bun LAPTE citp ALPII Se «îndeia toate drogheriile și farmaciile din |rt Cutia tel L> Sabl Rept.Bucura?».LObl. Se lecnesc Boalele lumești (sifilitice) la Policlinica SAIVATATEA Dr. D. Stamatopol București. Str. General Florescu 9 (In aripa dreaptă a spit. Colțea) Salon pentru consultarea tuturor boalelor Găzduire avantagioasă pentru provincie Nu lați adresa, nu intrați până ce nu citiți pe firmă „Sănătatea“, dr. Stamatopol, ca să nu cădeți victima samsarilor sau celor ce se substituesc în locul meu. 3037 Practicant român, cu cunoștințe de limba germană se caută la o Societate de petrol. Oferte sub : „PRACTICANT** la ziar. 3072 Dr. A. BAHASCR De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournie Specialist in boale de Piele și Sifilitice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lângă bisliâa) Consult. 8—10 a. m. si 2—5 p. m. Telefon 2D/I 1024 VIA MINSTIVMILTA — CS-axa. B ® r3a.eei — De vînzare total sau parțial 13.000 zfectilitri recolta 1913 vin alb și roșiu, numai Bordo, fără nici un adaos, străin vinului, având 12 și 13 gr. alcool ; și 3000 decalitri recolta 1911, alb și roșiu. A se adresat( D. Doctor Roman), Râsurilor 31, București. 3044 AUTOMOBILE PNEUMATICE-ACCESOR 11 A B. D. ZISMAN PALATUL BAILOH EFORIEI Bulev. Elisabeta, București. 2560 Distrugerea Părți ® m m OBSASE ~m prin electroliză, execută Doctorul ROSEN SPECIALIST în îngrijirea feței Consail. 11—12 a. m. și 2—5 p. m. Str. SCÍRBIBI3 (Govaci)-Telefon 2577 Mi pățit-o. Semnilar ? aveți boale secrete ilumești) ? Nu pierdeți vremea, mergeți la: Policlinica „FORTUNA“ No. 5, str Cavafii-Vechi 5, (drept în fața Oficerului Stărei Civile), unde se vindecă repede, sigur și fără durere, toate boalele secrete (lumești), cele ochi și cele nouă. Intrarea discretă. Notați bine adresa 3031 —Telefon B9JO — DOCTORUL FISÜER-IAUT! Fost operator al clinicei profesor Fuchs din seria Soare de ochi Consult,2-5, Duminică 10-12 București,110 Str. Comei Nu scăpați ocazia șî veniți cu toții cumpărați: LĂMPI,’ ARTICOLE DE MENAJ, SOBE, STICLĂRIE și PORCELANURI, cu prețuri colosal de reduse. MAGAZINUL de STICLĂRIE FOST NEUMANN 3049 47. STRADA LIPSCANI. 17 * Magazinul de Model”aixiliia Manciu sa mutat de la Sft. Dumitru a. c., în calea Victoriei, visa -vis de poliție în Pasajul Macca. _________3056 Doctor Skupiewski Specialist pentru boale de femei, faceri și chirurgie Str. Corăbiei No. 11 Consult. 1-3 p. m Dr. SAMI FRENBEL fe la facultatea de medicina din Paris — Scale GEMITQ-URINARE și de FEMEI — Consultațiune 3-6 p. ma. 2376 Strada Tudor Vladimirescu I CU 80 IBANI costul unei cutii cu „ALBESTINA“ iluminați largidati) o sobă cu barabele ei. De vânzare la vopselăria „Elefantul“, București, str. Lipscani 86. 2340 VICTOR S T. POPP ADVOCAT 3034 Strada Maria Rosetti 17 fost Sfântul Spiridon DOCTORUL Ștefănescu Sănoagă Boale nervoase Consult. 6 p. m. 2804 botabi_____ Cinematograf ,instalație splendidă, vad ,format, in centru, se predă. 3069 < Paetsch, Victoriei 97. Doctorul C. PARKOD Medic Primar al Spitalelor Civile Docent de NEUROLOGIE și ELECTROTERAPIE Consult, de Boale nervoase Mentale. ELECTRQTERAPIE 6-7 sasra 50, POLONA . 50 3050 î J* _ iaA-ă , Dr. N. Rosenstein Dentist din Paris s ’-a. OLd: crT^o: 28 Calea Victoriei 28 Tis-a-vis de Politie 2004 Atitudinea României față de Bulgaria Trupele bulgare sunt gata a intra la Constantinopol și semețul lor rege, a urca treptele tronului bizantin! Iin fața acestor împrejurări, care este rolul României? Interesul țărei noastre și al tuturor celorlalte este de a grupa populațiunile de aceiași naționalitate,sub un singur sceptru. Se poate însă întâmpla, că prin faptul acestei grupări, să se rupă acest echilibru, care a fost totdeauna urmărit și care de câte ori n’a fost menținut a produs lungi și sângeroase războaie. Astfel fiind este Cert, că unirea tuturor Bulgarilor rupe acest echilibru, mai ales, în dauna noastră. Dacă ținem seama de faptul, că bulgarii sunt un popor nou, plin de viață, plin de ambiție, crescut în idealul unei mari Bulgarii, având o mare autoritate morală, dobândită în urma neașteptatelor lor victorii, lesne putem vedea pericolul care ne amenință. Era firesc a împedica acest lucru, printr’o mobilizare parțială. Rusia nu s’ar fi putut plânge deoarece ea striga sus și tară, că voește pacea. Or, mobilizarea noastră nu urmărea altceva. Trebuia ca Bulgarii să fie convinși, că nu venise încă ziua așteptată. Această mișcare nu trebuia să se producă la sudul Dunărei, decât atunci când, noi am fi putut porni la nordul Carpaților.Noi nobil ®ând și neoprind pe Bulgari a porni în război am făcut aceiași greșeală, pe care a comis-o Franța față de Prusia la Sadova; am lăsat, să sa formeze la hotarele noastre, un stat puternic, care La un moment dat va putea împiedica realizarea idealului nostru național! Se spune, fară a fi dovedit, că’n schimbul mărirei sale, Bulgaria ne-ar ceda așa zisul cuadrilater. Mă Indoesc, că vecinul nostru să renunțe la o parte din teritoriile sale, după izbânzile dobândite. Și Prusia promisese Franței, Marele Ducat de Luxemburg, în schimbul neutralităței sale. La încheerea păcei însă, Franța n’a luat nimic. Era prudent deci, să ocupăm aceste teritorii, dacă țineam cu orice preț să, avem compensațiuni în aceste ținuturi, deși cred, că ocuparea lor va fi o cauză de discordie continuă,între ei și noi. Unii zic, că dacă mobilizarea noastră n’ar fi împiedicat războiul, noi nu puteam lupta contra creștinilor alături de musulmani. Răspund acestora, că în politica internațională nu se poate face sentimentalism; ca Napoleon al III-lea care a urmărit o astfel de politică a fost cel dintâi, care a suferit după urma ei, că alianță,cu musulmani s’a mai făcut și alta dată, de un rege prea creștin, Francisc I al Franței, contra lui Carol Quintul. Politica urmata de noi după războiul de la 1877 s’a îndepărtat cu desăvârșire, de politica, noastră tradițională cu Rusia. Este drept că nu ne a luat Basarabia p.î,,e la, Nisan, la 1813. și cele trei județe, care ne fuseseră retrocedate prin tractatul de la Paris din 1856, dar la 1812 nu formam încă un singur stat și la 1877 țarul voia să șteargă, alt,itrocedate prin tractatul de la Paris. In schimb însă (așa pare că reese cel puțin) el ne oferea tocmai teritoriile care le revendicăm azi, in Bulgaria. Rusia, de altfel, ne-a apărat contra Turcilor, și în urmă, aliați cu ea ne am dobândit Independența. Rusia a comis o singură greșeală: după retrocedarea Basarabiei de către congresul din Berlin, ea trebuia să ne-o dăruiască. Atunci, departe de a-și aliena România, n’ar fi fost un singur Român, care să nu păstreze o recunoștință adâncă, poporului frate, poporului care ne apărase legea noastră.. O chestie de ambiție rău înțeleasă ne-a aruncat în brațele Austro-Ungariei, asupritoarea fraților noștri, în brațele acestei țâri, care a voit să devină stăpână pe Dunărea noastră, și să ne înăbușe în mijlocul câmpiilor noastre mănoase, cum a căutat și caută să facă cu Serbia. Avut am, cel puțin, un folos din faptul acestei strânse legături cu dânsa? Nici unul. Nu sunt departe de a crede, că ea este plăsmuitoarea războiului din Balcani, căci altfel Serbia n’ar fi îndrăsnit niciodată să pornească război. Redarea Sandiacului fusese dureroasă pentru Austria și provocând acest război, ea urmărește redobândirea acestei provincii. Față de noi, politica ei tinde a ne îndepărta privirile, de la teritoriile ocupate de Români între Carpați și Tisa, și ca o aplicare a acestui plan, a inventat chestiunea Românilor macedoneni, pentru a produce desbinare între noi și popoarele balcanice ca din aceste desbinări, ca, ca întotdeauna, să se folosească și să se ridice. Ce avem de căutat în Macedonia, când la porțile țărei noastre avem teritorii ocupate de Români neaoși, care n’au suferit nici o influență străină? Ce avem de așteptat de la un popor care, prin glasul contelui Apponyi, declară, că n’avem dreptul la nici o compensație, că deci trebue să stăm pe loc, pe când el se mărește? Toate tendințele, toate aspirațiunite, toate gândirile noastre se îndreaptă spre frații noștri de dincolo de Carpați. Intre Dunărea, Tisa și Nistru trebue să Se formeze o Românie mare, și La Alba-Iulia trebue să se încoroneze regele nostru, rege al tuturor Românilor ! Dacă vom continua însă politica noastră cu Austria, ideală nostru este perdut. Cuteza crede că perfidia ei floate mergi până intr’acolo încât să creeze o Bulgarie mare, pentru a ne inăbuși, și a ne sili a-i cere anexiunea, ca o grație. Singurul mijloc de a scăpa din această situațiune ar fi, sau o reîntoarcere la vechia noastră aliată, Rusia, sau intrarea noastră într’o confederație cu Statele Balcanice. Numai, grupândune cu toți vom putea rezista politicei nesățioase a viclenei noastre vecine! George Meitaai Deîa Ram „Brazi“ Panciu, 29 Octombrie Eri 28 care a fost adunarea generală extraordinară a acțiunilor băncer „Brazi“. Ședința a fost deschisă de d. președinte al băncei, V. Apostoleanu, care a dat citire bilanțului acelei societăți. 1_ In urmă d-na Acționară Smaranda Apostoleanu proprietară, a rostit o frumoasă cuvântare, arătând roadele culese de podgorenii prin înființarea acestei bănei și mulțumind directorului instituției d. Căpățină, de înțeleaptă conducere a băncei. D. Adolf Căpățină, arată celor prezenți calea spinoasă și lupta ee alături de întreg consiliu de administrație a depus-o de la înființarea acelei bănci. Spune că a convocat această adunare generală extraordinară, având ca scop chestiunea pusă la ordinea zilei, mărirea capitalului de la 250.000 lei la 500.000 lei prin emiterea a 500 noi acțiuni. Mulțumește d-lui V. Apostoleanu, de sprijinul moral ce-i în calitate de președinte al acestei bănci. In urmă de avocat Toma I. .Georgescu s censorul băncei, își manifestă încrederea în viitorul băncei. In urmă se procede la votarea ordinii de zi. Au asistat d-le Smarandă Apostoleanu, Cracai kt, Căpitan Gârză, colonel Cardaș, etc. D-niî Th. Enilence, prefectul județului, Giurgea, Odobeșteanu, Garabet Buzea, N. Milea, mare comerciant, etc. «ren. 1 NOEMBRIE 1912 — 2 ISPRĂVILE unni hoț și criminal Circumscripția I de periferie a arestat erî noapte pe un anine N. Ion Avram Vulpe, autoul a mai multe furturi, și a unei crime săvârșite dar neizbuiie. Iată, în ordinea vechime!,sprăvile acestui periculos hoț, are nu s’a dat în lături nici de la o crimă. Avram Vulpe, de fel din județul Vâlcea, a sosit în Capitală acum câteva luni și s’a angajat a lucrător la pirotehnia armatei. In acest, timp s’și împrietenit cu un alt lucrător, din acelaș atelier, anume Neacșu Matei, cu care s'a mutat împreună. Fie de lene, fie că era soț rău., Avram Vulpe a socotit că e mai plăcută slujba de servitor și s’a hotărât să-și caute stăpân. Când a plecat de acasă, a furat dintr’un cufăr al prietenului său Neacșu Matei suma de 46 lei. După ce a rătăcit vre-o două săptămâni prin Capitală, fără să-și găsească stăpân, Vulpe a plecat la Ploești, unde s’a angajat ca servitor la d. colonel Paul, președintele clubului militar din localitate. După câteva zile, în complicitate cu vizitiul Ion Petronie, cu care se împrietenise, a furat dintr’o casetă a colonelului suma de 350 lei. Furtul n’a fost descoperit imediat, din cauză că colonelul umbla rar la casetă, astfel că după câteva zile, vizitiul, care se prefăcuse bolnav, a reușit să plece din serviciu, neîmpiedicat de nimeni. Atât însă nu i-a fost de ajuns lui Vulpe, care a pus la cale un furt mai mare. Atentatul de la Ploești In seara de Joi spre Vinerea trecută, d-na colonel Paul, a chemat pe Vulpe în biurou ca să curețe niște sfeșnice. Vulpe s’a gândit că atunci era momentul "să dea lovitura cea mare. Colonelul era la club. D-na umblase cu câteva momente mai înainte la sertarele în cari ținea, banii, și le lăsase deschise. Profitând de un moment, când d-na Paul se plecase ca să ia de jos un eretem care-i căzuse din mână, Vulpe a scos un revolver, și, pe la spate, a tras un foc in stăpâna sa. D-na Paul s-a ridicat în picioare, și, fără să-și dea seama că fusese victima unui atentat criminal, — glontul n’o nimerise -a întrebat pe servitor ce este. Acesta a răspuns, încurcat și surprins de nereușită, că cineva din s tradă a tras pe fereastră un foc de armă. In acest timp, auzind pașii celorlalți servitori, cari soseau atrași de detunătura revolverului, Vulpe sa repezit la sertare, a luat suma de 680 lei în hârtii, în fața stăpânei care încremenise de spaimă, și a reușit să disipară, sărind pe fereastră. S'a dat alarma și autoritățile din Ploești, au căutat în zadar pe boț. H@iű«ii de peste imp PERSECUȚIILE SUFERITE DE ROMANI DIN PARTEA AUTORITATILOR Budapesta. 29. — Ziarul „Libertatea" publică "Idie vadele din care reiese persecutia**** ce le indura românii din Transilvania, din partea autorităților ungare. Ziarul românesc ne informează că in comitatul Huniedoarei, unde 90 la sută din populație este românească, se află 130 de școli comunale din care insă numai 128 sunt românești, iar restul ungurești. Bineînțeles <că aceste școli ungurești sunt întreținute, pe cheltuiala populației românești, care si pe si își vede micșorat numărul școlilor românești, din cauza mizeriilor și nedreptăților săvârșite de revizorii și inspectorii școlari unguri, cari la cel mai mic pretext, închid școlile românești înlocuindu-le cu cele ungurești. MOARTEA UNUI PICTOR ROMAN Budapesta, 29. — El a murit în sanatoriul din Buda al doctorului Cosmuța, cunoscutul pictor român Octavian Smigelskhy. El a devenit celebru prin tablourile și decorațiunile pictate de el în noua catedrală românească din Sibiu. Corpul defunctului a fost transportat azi la Sibiu unde va fi înmormântat poimâine. MAGHIARIZAREA NUMELOR COMUNELOR ROMÂNEȘTI DIN UNGARIA Budapesta. 29. — Se știe că de multă vreme, ministerul de interne ungar a luat decizia să maghiarizeze numele tuturor comunelor românești. Astfel de curând se hotărâse schimbarea numelor a două comune românești din comitatul Sibiului; Daneș și Tilișca în acelea, de Szebendalos și Tilitike. Autoritățile comunale însă au intervenit pe lângă ministerul de interne cerând menținerea vechilor numiri românești. Această cerere a comunelor este sprijinită și de comitat. ♦ D-nii alienați care cer schimbări de adresă, sunt rugați cu rezistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Fuga la București. — Arestarea Vulpe a luat-o la fugă pe stradă, cu revolverul în mână, pe care la asvârlit în curtea poliției. Toată noaptea, și ziua următoare Potul — srupa, declarațiile făcute comisarului Negrescu — a stat ascuns într’o grădină părăsită de la marginea Piteștilor, iar scara s’a dus la gară și a luat trenul spre Capitală. Ajuns noaptea, de la gară Vulpe s’a dus direct la prietenul său Neacșu, s’a sculat din somn și i-a plătit „datoria” de 46 lei, pe cari ii furase. Neacșu, care, după cum se pare nici el nu e poama bună, văzând că Vulpe are parale, s’a gândit să i le ia, și i-a propus lui Vulpe să joace tabinet. Așa ca, în toiul nopței, cei doi prieteni s’aîi apucat să învârtească, cărțile, în vârful patului, unul în cămașe, altul cum venise după drum. După vre-un ceas de joc, 300 de lei din banii lui Vulpe trecuse în buzunarul lui Neacșu. Acesta a propus atunci lui Vulpe să meargă la cârciumă, unde s’au dus și au băut, în tot restul nopții. La ziuă, Vulpe, cu cei 180 lei ce-î mai rămăsese, s’a dus în oraș de și-a cumpărat haine, ghete și un palton. Seara când s’a întors, a găsit pe Neacșu tot la cârciumă, din care nu mai ieșise toată ziua. S’au așezat din nou pe băutură împreună cu un cunoscut scandalagii din mahala. S’au luat apoi la ceartă, ca la beție, și apoi la bătaie. Comisarul Negoescu i-a arestat pe tustrei și la circumscripție, în urma anchetei făcute, a descoperit, că Vulpe e autorul atentatului din Ploești. Acesta a făcut mărturisiri complete; împreună cu actele adresate, Vulpe va fi înaintat parchetului de Prahova. Fugari turci în Rumânii Luni au sosit în Capitală, venind cu un tren special de la Vârciorova, două sute de familii turcești din Sangiac. Fugarii sunt toți funcționari publici, împreuna cu soțiile și copiii lor. Au venit în patru vagoane ungurești și s’au oprit la Chitila. Aici au stat mai multe ore spre a se aproviziona și apoi au plecat la Constanța, de unde se vor îmbarca pentru Constantinopol. AL ZIARULUI UNIVERSUL» - știri de pe teatrul războiului - Inamntarea victorioasă a bulgărilor spre Salonic Sofia, 29. — O depeșă din Serres, cu data de 9 Noembrie, zice: O recunoaștere făcută eti după amiazi în jurul pozițiilor dușmane a dovedit că turcii ocupau cu forțe importante de infanterie înălțimile de la Aivazovo și Ho. Astăzi, după o luptă care a început în zorii zilei, și a ținut trei ore, turcii au bătut în retragere înspre Salonic urmăriți de trupele bulgare. In acel moment generalul Galaris, comandantul celei de a doua divizii grecești, a încunoștiințat statu-major bulgar că Salonicul s-a predat armatei grecești. Totuși, deoarece dușmanul care se afla în fața celei de a treia brigade bulgare nu a capitulat, generalul Teodoris a ordonat continuarea înaintării. Observând însă că turcii se retrăgeau fără a trage, a dat ordin să înceteze urmărirea și să continue marșul în spre Salonic. Dii seară, cu prilejul unei recunoașteri, colonelul grecesc comandant al brigăzei de cavalerie a sosit la generalul Teodoros în satul Gavezna spre a-l întreba ce va face. Generalul a răspuns că trupele bulgare vor ataca cu orice preț pe dușman în acel punct în revărsatul zorilor. Colonelul s-a dus să raporteze comandantului șef al armatei grecești. Principii Boris și Ciril au urmat operațiunile în tot cursul luptei. Moralul trupelor este excelent, entuziasmul lor covârșitor,ce Pentru Crucea roșie“ Berlin, 30. — Disconto Gesellschaft din Berlin a dăruit 10.000 lei pentru Crucea roșie. SOSIREA UNUI VAL DE RAZBOIU AUSTRIAC Constantinopol, 29. — Crucișătorii austre-angar Amiral Sosrun, crucișători francez Victor Hugo au sosit aci. MISIUNEA SECRETA A GENERALULUI Pico Ü ART DESCOPERITA Bruxelles,, 29. — Generalul francez Picquard, care se afla in misiune militară secretă pe teritoriul fortificațiilor de la graniță, împreună cu un general și doi ofițeri de stat major, s’a îmbolnăvit grav la Namur. După ce i s’au administrat inhalații de oxigen, starea sa s’a îmbunătățit. Din cauza îmbolnăvirei sale, s’a descoperit misiunea sa secretă, care produce enormă senzație în toată țara. GROAZNICA NENOROCIRE DE CALE FERATA — 15 morți și 19 răniti —Cernăuți, 29. — O groaznică nenorocită s’a întâmplat azi noapte la granița rusească. Trenul care pleacă din Novosiesitza spre Qjteasa, trecând prin tunelul de la Ribnitsa, un bloc de piatră s’a prăbușit pe la mijlocul tunelu!»!, sfărâmând locoestiva, vagonul poșta! și trei vagoane de persoane. Sunt 15 morți și Vi grav rănit! MAREA REVISTA A FLOTEI ITALIENE Neapole, 30. Regele, pe bordul vasului „Trinacria“ escortat de un crucișător și de torpiloarele cari a și participat la raidul din Dardanele, a trecut în revistă, în rada portului Neapole, forțele navale comandate de amiralul Viale și compuse din 4 divizii de cuirasate, o escadrilă de contra-torpiloare, 3 escadrile de torpiloare. După revistă vasele au defilat pe două linii prin mijlocul cărora trecea vasul regal urmat de torpiloare. Defilarea s-a făcut sub mare presiune și a durat doar trei minute. Pe bordul mai multor vase asistau autoritățile și invitații, pe țărm o mulțime enormă aplauda. Timpul era noros. Entusiasmul a fost nune. SOSIREA ÎMPĂRATULUI WILHELM Drachenberg, 30. — împăratul Wilhelm a sosit aci. REVOLUȚIE IN AMERICA DE SUD Rio-da-Juteiro. — Se telegrafiază din Fortaleza, capitala Statului Ceara, că o revoluție a izbucnit acolo. TELEGRAMA ÎMPĂRATULUI FRANZ-JOSEF CĂTRE REGELE ITALIEI Roma, 30. — Agenția „Ștefani“ află din Neapole, cu data de 11 Noembrie, că regele a primit o depeșă de la împăratul Francisco Iosif spunând: Inspirat de cea mai sinceră prietenie, mă grăbesc să adresez Majestatea Voastre urările mele cele mai călduroase cu prilejul aniversarei nașterei sale. Profit cu plăcere de acest prilej spre a felicita în acelaș timp sincer pe Maiestatea Voastră pentru fericitele rezultate ale acțiunei libice precum și pentru înaltele virtuți militare de cari ați dat dovadă în acea, cum pante armata și flota Majestaței Voastre. diverse PRIMIREA MISIUNEI SANITARE STREINE Sofia. 29. — Misiunile sanitare streine în trecere prin Fii »popore au fost primite de regină care le-a mulțumit pentru nobilul sprijin adus răniților. La Starazagora, misiunile au fost primite de autorități cari le-au oferit o masă. S’au rostit numeroase toaste pentru izbânda aripatei bulgare. Misiunea română, se oprește la Stara Zagora. Misiunea engleză merge la Blirkilisse, iar cealaltă la Jamba . MUNTENEGRENII BOMBARDEAZĂ TARABOȘUL Constantinopol. 29. — Muntenegrenii biiuiblinhează, l’araboșul. Turcii, nu răspund. Antivari, 29. Soldații din fortul Tarăbuș s'au revoltat și au dezertat. Eî au căzut insă intre Taraboș și Roka,in focul dintre, turci și muntenegreni, și au perit până la cel din urmă. ----------oo-------— AUDIENȚA UNUI CORESPONDENT DE RĂZBOI LA SULTAN Londra. 29. — Corespondendentul de războiți la Constantinopol al ziarului Daily Expres a fost primit într’o audiență specială de către Sultanul Turciei, spre a-și arăta, părerile sale asupra retragerea trupelor musulmane în lupta de la Lule- Burgas și a panicei ce a provocat-o acea retragere. Ziaristul a făcut un raport pe care l-a prezintat întâi marelui vizir, comunicând amănunțit, impresiile ce le-a câștigat în luptă de la Luie-Burgas. Relațiunile ziaristului au făcut o profundă impresie asupra marelui vizir. Acesta a mulțumit călduros ziaristului și l-a concediat foarte amabil, îndată după aceasta corespondentul a primit știrea că este chemat în audiență la sultan. In aceiași zi la ora 2 d. a. el s’a prezintă la palatul imperial și a fost primit numai decât de sultan. Sultanul a rugat pe ziarist să-i comunice impresiile și experiențele ce le-a câștigat, pe câmpul de război și mai cu seamă cele de la Lule-Burgas. Ziaristul a povestit sultanului totul cu privire la retragerea trupelor otomane și a accentuat în deosebi starea mizerabilă în care erau lăsați răniții turci. Starea acestora era înfiorătoare, tot așa era de deplâns și soarta populației care se refugia. La sfârșitul audienței sultanul a mulțumit ziaristului și a declarat, că va lua urgente măsuri ca răniții pe câmpul de război să fie serios îngrijiți. ---------00--------— UN VAS AUSTRO-UNGAR LA DURAZZO Triest, 29.— Vasul companiei Lloyd „Wurmbrabd”, a plecat la 9 Noembrie la Duraizzo spre a lua pe bord eventual pe supușii austro-ungari. K. LOVINESCU 22). ARIPA MORȚII IX ’ Nici un răspuns. Un alt suspin zugramat. — Andrei, n’ai adormit încă? Tăcere. Mab aprinse din nou lumina și intră grăbită în odaia lui .Andrei. Se apropie de pat Andrei nu zise nimic, dar ridică mâna, arătând spre oglindă. Mab înțelese. In apa ei luminoasă se răsfrângea întreaga odae: văzu patul desfăcut, văzu măsura, văzu scrisoarea. Nu mai putea tăgădui. Andrei știa totul. Strigă totuși: — i-am scris lui Jean, dar poți vedea, și tu ce i-am scris. Nu de dragoste... — Dar mai de rămas bua! ,m Mai plecă ochii în jos. — Trebuia să-I scriu. Altminteri, ar fi venit să vadă ce fac aici. Poți citi și tu scrisoarea. Voi s’o aducă. Andrei o împiedică. Apoi, in cuvinte întretăiate, își el se vei toată durerea lui adâncă. La ce bun să știe ce ere în scrisoare ? Vina era c’o scrisese tocmai atunci când în suflet începuse să i se strecoare uitarea, când se simțise chemat la o viață nouă după atâtea zile de îndoială și de bucium, când iertase nu în cuvinte ci din plină revărsare a inimii. Caldă încă de sărutarea și îmbrățișarea lui, ea se furișase pentru a scrie celuilalt, la adăpost. Mare isbieni în lacrimi. 1 înțelesese întinderea nenorocirei. Se apără totuși, amintindu-i că de ani de zile îi acria pentru a-î îndulci viața nenorocită cu o vorbire îndemn, și că o făcea dintr’o datorie de omenie. Andrei stăruia în durerea lui. Suferința altora? Basm. Singura realitate, pe care o simția cu o ascuțime în adevăr tragicii, era sfâșierea, inimii lui, topirea grăbită a tot ce fusese bun în ea. Mai se frământă, revârsânduse in lămuriri. Andrei micî xfo asculta. Dacă ar fi stat, să, cumpănească, ai’ fi înțeles’o poate Durerea’ tu' însă îi întunecă înțelegerea durerii altuia. Nimic nu-1 înduulecă. Era neclintit. Cu toată firea lui șovăitoare, i se închegă, însfârșit, hotărârea din urmă, nestrămutată, de a pleca, fără a privi îndărăt, rupând pentru totdeauna legăturile înșelătoare ce-1 ferecaseră de o țară streină, și, ieșit din încercările tinereții, să pășească pe o cale nouă, nebătută, încă. Trase zăvorul, și se aruntă în pat, înfierbântat. Se sfârșise! Atât știa, atât, putea rostii Nimic nu ar fi fost for stare să-l împiedice. Până azi se bătuse, dar acum își vedea limpede datoria. Venise la Berna. Ar fi fost mai bine să nu vină, dar firea lui slabă îl împinsese. Așteptase ceva ce nu era de așteptat: o minune, care să-i arate că totul nu fusese decât un vis urât. Poate că nu așteptase nimic. Venise pentru că o mai iubea încă, fiindcă nu putuse să plece fără a o mai fi văzut odată, își simțea de atunci inima pornită spre uitare și spre iertare, închisese ochii, aruncându-se în necunoscut. Acum îi părea rau; adevărul isbucnise și mai dureros. Nu se mai putea amăgi pe sine. Jean era mai tare decât dânsul. O iertase, dar nu biruise. Celalt își păstrase drepturile lui, amenințător. Nu-i putuse alunga. Mai bine s-o sfârșească acum pofiira jMt deauix. Fruntea îl ardea; gândurile se alergau nebune, urechile îi vâj iau. In zadar Mai bătea la ușă. Andrei nu auzia ; el se frământa în pat, așteptând cu nerăbdare zorile. Când florile de lumină se arătară prin iedera de la geam, el se sculă repede, îmbrăcându-se în grabă. Deschise ușa. Mai intră albă. Nu dormise. Privi în odai cu ochii aprinși. Apoi tăind cu pleoapa focul privirii. — Ce ai de gând să faci? — Plec. Scoase un țipăt, își încolăci brațele în jurul lui, revărsându-și dragostea în cuvinte învăpăiate. Andrei se desfăcu, neînduplecat . — Plec. — Nu te las. Era în zadar. Se frământă fără folos. Istovită, tăcu, citind în ochii lui Andrei hotărârea din urmă, pe care nimic n’ar fi putuit s-o impedica, tingeau să plângă, potolit, ca un copil cuminte, fără cuvinte, înțelesese că nu mai putea lupta. După ce lacrimile i se isprăviră, se aproprie de Andrei și luându-i mâna. —Atunci du-te. Apoi, ca și cum nu s’ar fi întâmplat nimic, se îngriji de pregătirile lui Andrei. Părea liniștită, dar era liniștea desnădejdea. Mâinile îi mergeau harnice, dar gândul nu le urmăria. Mintea îi era pustie; nu se putea gândi la nimic. Pleca ! pleca! Atâta știa. O vedea din ochii lui hotărâți, din brazda adâncă a franței... O undă de mânie o străbatea câteodată. Era atât de aproape de Andrei și nu-l putea împiedeca ! Era nenorocită. Purtarea ei fusese îndrumată de un sentiment înalt și curat și nu i-o putea dovedi Se încercase, dar nu te feuti pe- N’o înțelesese. Și doar pusese in cuvintele ei Atâta, că i- î din Sinaia Sinaia, 29 Octombrie D, colonel Victor Verzea, fostul director general al poștelor, a fost primit în audiență azi, la castelul Peleș și reținut la dejun. dură, atâta patima, atâta dorință de a fi înțeleasă și iertată... Ar fi voit să-l lămurească din nou, dar era prea târziu. Nu mai avea nici o nădejde. Porniră amândoi spre Berna, prin aleea străjuită de castani și de fagi. Mai priviră odată spre pădurea de la Bremgarten, spre borbota de oțel a podurilor, spre Schenzli, unde stătuseră atâtea seri și spre linia îndepărtată a Alpilor Oberlandului, ce päreau niște regi albi în tronuri de verdeață. Se opriră apoi la gară. Andrei se urcă în tren. Mai zăcea , îi strânse mâna înghețată. Deodată își aduse aminte : — Andrei unde pleci? — întâi la Veneția, apoi voi vedea. Atâta putu zice. Trenul se mișcă. Mab se uiă în gol ca o stană , i se năruce cel din urmă vis. Atitudinei Remia față de popoarele beligerante in Balcani Convorbire cu un distins diplomat român. — România păstrează punctul său de vedere de până acum.—Pretențiile României sunt susținute de marile Puteri. Atitudinea pe care țara noastră a avut-o față de națiunile beligerante, din Balcani, a fost, și e, foarte mult discutată atât de, presa internă cât și de cea străină.In această, discuțiilor, care arată mai întâi de toate însemnătatea deosebită a Statului nostru, părerile, au fost și sunt, împărțite. In convorbirea pe care am avut-o ori cu un distins diplomat român, ni s'a arătat că România își păstrează, punctul de vedere de până acum. Marile Puter, recunoscând bin cinstea dreptelor cereri e,eprimate de țara noastră, sprijinesc felul nostru de a vedea. Aceasta, ne face să păstrăm o atitudine liniștită, să lăsăm ca puterea armelor să decidă, de soarta, beligeranților, noi, având in credint,aTea că in congresul ce se caine pentru încheerea pacei interesele României nu vor fi nesocotite. In partea ultimă a concurOirei pe care a tanereit a ne-o acorda, distinsul diplomat ne-a arătam populația ura României n'are niciun motiv de neliniște. In repetate rânduri s'a spus și s'a repetat că. noi nu mobilizăm. Insemană lalra unei asemenea măsuri nu scapă nimănui,după cum nu scapă nici gravele urmări cărora ar da naștere, un fapt, așa de serios. Nu mobilizăm, pentru bunul motiv că nu se simte nevoie s'o facem. Aceasta nu însemnează, insă că n'avem toate măsurile luate. Oficialitateă a făcut, dr. mult declarațiunea că România și-a luat toate misurile in vederea, oricărei eventualități. Datoria noastră, e să lăsăm emenimen tele să-și urmeze cursul, siguri fiind că la vreme, drepturile noastre, susținute azi, ne vor fi recunoscute. M. Negru ÎNFRÂNGEREA GUVERNULUI ENGLEZ Londra. 30. — Camera comunelor. — Guvernul, în mod neașteptat,în timpul discuțiunei legei Horner ruse, a fost într-o minoritate de 22 voturi prin faptul că un amendament financiar al opoziției a fost primit cu 228 voturi contra 206. O ședință de cabinet a fost imediat convocată, înfrângerea guvernului are de consecință mari dificultăți de natură tehnică, căci amendamentul strică prevederile financiare ale legei. Guvernul a hotărât, să nu demisioneze. Uscarea Huli tente La ministerul de finanțe s-a făcut următoarea mișcare printre perceptorii fiscali și rurali din țară. : Au fost destituiți perceptorii fiscali: Dima Iliescu și Ion P. Ionescu, de la Vlașca. Au fost lăsați în disponibilitate : Al. Petrom și N. M. Nisipeanu, de la Vâlcea, și N. Ionescu, de la Argeș. Au fost numiți perceptori fiscali rurali, cl. Ill-a. Ilie Căldare, la Dorohoi, în locul lui I. Manolache, destituit; Trifan Florescu și M. St. Giulescu, la Vâlcea, în locul vacant, și N. Enescu, la Vlașca, in locul vacant. D. Vasile Drăghici a fost numit agent auxiliar la vama Brăila, întinderea holerei la Constantinopol Constantinopolul e amenințat de o nouă primejdie — cât se poate de îngrijitoare și pentru noi. Știri din surse diferite confirmă ivirea holerei în rândurile armatei și în ale fugarilor sosiți la Stambul din ținuturile , în care are loc războiul. Autoritățile locale recunosc că printre fugarii din împrejurimile orașului Lule-Burgas, cum și printre cei din Silivri s’ar fi constatat mai multe cazuri de holeră, dar tăgăduesc că boala s’ar fi întins asupra armatei, deși, pe cale particulară, se știe, dimpotrivă, că a îi fost cazuri confirmate și în armată. Lângă gară s’a improvizat un spital cu patru sute de paturi. Fugarii se află poposiți pe istrade în apropierea gărilor, unde își au înșirate carele cu boi. Măsurile sanitare ce se pot lua de autorități sunt insuficiente. Pentru noi această nouă neprovocare ce se abate asupra Stambulului e îngrijitoare prin faptul că creștinii din localitate emigrează, zilnic ne sosesc in țară emigranți, cari părăsesc orașuul, nemai aflându-se în siguranță acolo. Direcțiunea generală a serviciului nostru sanitar a luat față de această stare de lucruri toate măsurile de rigoare. Vorbind era cu d. prof. dr. Mezimcescu, subdirectorul general al serviciului sanitar, d-sa ne-a aratat între altele că s’au luat dispozițiune pentru o serioasă supraveghere sanitară pe vapoarele serviciului nostru maritim în timpul drumurilor, astfel ca orice caa suspect să fie semnalat la intrarea vaselor în portură. La Constanța a fost trimis de inspector sanitar din Glineanu, cu însărcinarea de a organiza acolo măsurile de supraveghere necesare. Vasele sosite din Constantinopol nu vor ancora decât la Sulina și Constanța. O împrejurare, care înlesnește reducerea controlului la aceste două porturi, e apropiata încetare a navigațiunei pe Dunăre. Cereți la toți librari! și depozitari! de ziare MEMORIILE REGELUI CAROL VOLUMUL AL 16-LEA Intre altele, cuprinde următoarele capitole interesante: Votarea articolulu! 7 din Constituție. Europa recunoaște independenta României. Călătoriile lui Ion Brătianu in străinătate, etc. Prețul unui exemplar 50 ban!. Plecă, în adevăr, la Veneția. Voia să uite totul, voia liniște, vroia să renască la o viață nouă, departe de ispitele vechi, de durerea pe care o mai simțea în piept... . Rătăcea acum pe canalele pustii, prin palatele ruinate, prin muzee, căutând urmele trecutului, căutând sufletul ascuns al cetății tainice, căutând orice — numai pe sine nu. Fugia de singurătatea gândurilor lui. ...Odată pe când sta dinaintea Apotezei Veneției a lui Paolo Veronese din Palatul Dogilor, Zeița păru că se mișcă de pe zid, începând a cuvânta astfel: (Va urma). ----------DO---------A se citi în pag. Vn ultimele știri cu privire asupra războiului din Peninsula Balcanică, m ?