Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)

1912-11-25 / nr. 325

GRECIA continuă RĂZBOIUL ■ [UNK] Austro-Ungaria și Italia protestează contra bombardărei portului Valona g­ ottik k mrîmski. & solia­ grec face o cruce pe ^esnt muri turc prizonier sin EBcewm Problema României In Balcani De la corespondentul nostru — ,­­ Cernăuți, 21 Noembrie trat acum Sub acest titlu ziarul „Viața Nouă“ organul oficial al parti­dului­ național­ român din Buco­vina, publică următorul articol relativ la actuala situație politi­că externă: Ce-a prezis și­ a vrut Glads­tone, cel dintâi bărbat de Stat t­are în opoziție cu opinia între­­gei Europe vestice și centrale s’a interpus cu toată a sa vervă și­­ [UNK]­învingere în discursuri, presă, și scrieri („Bulgarian borrers“ 1976) pentru emanciparea defi­nitivă a creștinilor de tirania desperată a „omului bolnav“ — supranume ticluit de dânsul - și alungarea neapărată al aces­tui loș pestifer din clinul balca­nic, e pe cale să se împlinească. Din catastrofa subită, dar meri­tată a semilimei vor proveni schimbări politice și economice radicale, mutări de hotare și în­tregiri de neamuri. România, vecina imediată a Balcanului, deci l­ipsa facto cointeresată la prefacerile de­ acolo, va trebui să-și spună și ea cuvântul la stabilirea lor. Dreptul ei de a­­mestec și cooperare se derivă și din împrejurarea că dacă ar fi vrut și-ar fi putut ea arăta Bul­garilor, că nici copacii lor nu cresc până în cer; o plimbare de 50.000 de soldați pe malul Du­nărei și ambiția celor de pe cel drept s’ar fi oprit, la Adrianopol. Două sunt chestiunile ce­ o pri­vesc dea dreptul: 1) Că succesele neașteptate și cercurile ma­i de azi ale Bulgarilor le vor împin­ge mai târziu­ orgoliul național și tendințele lor expansive până la încercarea de a recâștiga Do­­brogea, care și acu figurează pe hărțile lor școlare ca pământ ce­l al lor, e lucru de care nu­mai neprevederea politică se în­doiește. Pentru a preveni stâm­­părării acestei pofte­­ lăudabile, România e nevoită să-și fortifi­ce frontiera transdanubiană. Imposibilitate tehnică p­entr­u la­­tura nisipoasă a terenului și lipsa­ sa­ de reliefare potrivită. Rămâne așa­dar să pretindă de­­ la Bulgaria fâșia dintre Silistra și Cavarna cu orașele P­așciiuc și Varna. Nu ca dar. Compen­sație pentru sângele vărsat pen­tru independeța ei și pentru că am lăsat-o să-l jumulească­ pe Turc cât­ l-a poftit inima. 2) in Macedonia, Pind și Albania a­­vem mai bine de un milion de frați, — număr enorm pentru um popor numai cel mult de cincisprezece ori pe atât — care iș­i stăpânește moșiile și dealurile sale de aproape două mii de ani de suferință și e deplin con­știent despre naționalitatea sa și vreo cultură românească și libertate politică. Noi întreținem de decenii legături strânse cu­­ dânșii le-am făcu școli prima­­­re, licee, biserici, le plătim în­vățători, profesori, preoți le­­ sprijinim cu bani toate aspira­­­tiunile lor, pentru dânșii am­in­. zece ani în conflict cu Bulgarii, nu de mult cu Gre­cii, dovadă că ne-am interesat de ei în tot felul. Deci nu nu­mai dreptul sângelui, și cel con­vențional și faptic ne­ împuterni­cește să întrebăm hotărât ce va fi din ei, să ne preocupăm de viitorii­ lor. Pe temeiul aceluiaș principiu, va trebui să ceară Ro­mânia cu toată gravitatea ce i-o dă voința unanimă a șapte mi­lioane de inimi, rezimată pe cea mai excelentă armată, respecta­rea necondiționată a postulate­lor legitime ale Aromânilor,, des­perații ce­ strigă după ajutor contra distrugerii lor etnice din partea Bulgarilor, mai ales a Grecilor, cari au­ pus acum căl­câiul mai cu nădejde pe gâtul lor, ce așa de greu se încovoaie. Aceste sunt cele­ două mari in­terese ce are să și le apere nea­mul românesc în sudul răsări­tean al Europei: internaționali­zarea unei linii ferate principale până la Adriatica, idee răsă­rită din efeerul regelui, nu tre­ce nici ea peste marginea posibi­lului. Condițiile pentru realiza­rea acestor dorințe naționale sunt așa zic prielnice cum nu vor m­ai, fi Dacă diplomația ro­mână nu se înșfacă acum de chică, ii scăpa pentru totdeau­na. Marile Puteri angajate și în­curcate de nu-și văd­­ capul, a­­lianța balcanică stoarsă de mă­duvă și pe­ deasupra aproape să se certe într’olaltă de la pra­dă, deci cine să se pună de a­­curmeșitul programului­ balca­nic al­ acelei Românii, care e curtenită și­ a cărei prietenie o caută și-o solicită deodată și tripla alianță și, tripla înțele­gere cu Bulgaria și care dispune de 500 de mii de­­ os­tași­­, viteji, odihniți, prompți, disciplinați și echipați ca puțini alții și de-uri tesaur militari, din care s’ar putea hrăni și­­ cel mai fără saț războiu­. Un gest sever, energic, răstit, în al cărui pri­vaz să se vadă chipul viu­­ a­l faptei, față de cei ce se bat cu moartea la Ceatalgea și cadrila­­terul ni se întinde pe tipsie cu Varna și Rușciuc, fără interven­ții cari se promit și nu știm- de se vor putea­ face. 1 Pe deasupra declarația solemnă că reprezen­tantul îngâmfatului ce-a vrut să-și îndese coroana de țar în moscheea de pe-al cărei vârf, ce­ nu-l va mai vedea, avea să schimbe semiluna cu crucea or­todoxă, va pleda cu cei­­ ai săi trei colegi în conferința euro­peană pentru autonomia Alba­niei și Macedoniei. * Se pare însă că cei ce răs­pund pentru România își plim­bă ochii nesiguri de la Viena la Neva și îndărăt, în loc să se uite în jurul lor pentru ca să înțelea­gă unde să pună pârghia, de alt­fel de unde atâta, timiditate­, ne­siguranță, amânare, întrelăsare să, profite de situație, să, prindă norocul. Dar, avem speranță,­în­­ opinia publică de dincolo. Trezi­­­­ta, agitată d­e adunări și monstre meetinguri ca cel chemat dini­­năzi la Eforie, de Liga culturală și de Societatea­­ m­acedo-română și încălzită de manifestații pu­ternice și dese, va ști­­ ea să-și silească guvernul la­ datorie. Cu­vinte ca ale lui Delavrancea sunt sămânță sănătoasă, ce trebuie să dea colț, și în cele mai sterpe inimi”. Acelaș ziar mai publică și ur­mătoarea notiță sub titlul de: „România și conflagrația imi­nentă”, care a produs mare sen­zație în cercurile politice locale: „Cu cât se lățește și se umflă în pene, fătul decadenței Turciei­ a­­­doptat de cucernicul de lângă noi pentru a-l folosi de pretext în a-șî împlânta nasul în oala de peste Carp­ații, cu atât mai roșu se face orizontul nostru. Coarda dintre Viena și Peters­burg amenință să­ plesnească în ori­ce clipă. Rezerva lui Wil­helm și neastâmpărul ascuns­ al polonilor și cel fățiș al galbeni­lor de la soare-răsare, de n’ar fi, Europa s’ar despica în două ta­bere ce s’ar sfâșia, turbate. In aceste zile de încordare su­premă, de primejduire a păcii ce zicem toți c’o vrem, România cu al ei jumătate de milion de oa­cheși urmați până ’n dinți, are rol de frunte. Rusia îi pețește prietenia noaptea, promițându-î 4 milioane de suflete nouă, pie­lea ursului din codru, Butzen­dorf îi duce srisoare cu pecete de la cel mai venerabil monarh. Da­new, moale și blazat, vine s’o întrebe ce are de gând să spună mâhnitei Bulgarii. Și ea? Cu­minte și chibzuită, răspunde ho­tărât numai vecinei mai mici, celor două puteri mari pare săie fi spus că încă nu-i decisă, că va vedea cum îl vor dicta îm­pre­­j­urările de mâine-poimâine. Una știm însă. Cu Rusia nu va merge, căci prea mult o doare suferințele Basarabiei­ subjuga­­te. Iar dacă nu-și va ține voinicii acamip și-i va trimite ajutor A­­ustriei, nu va face-o degeaba. Ii va cere zălog pentru ce i se fă­găduiește, nu pentru că nu i-ar crede ei pentru că așa vrea opi­nia publică !“ Sigma AcodiMul șlepului „Lucia" Tulcea, 22 Noembrie. Astă, seară pe când, vaporul de pasageri Basarabeț venea dinspre Galați, cu un șlep la remorcă, în­­ apropriere d­e por­tul nostru a întâlnit, un­­ convoi de 3 șlepuri ce erau la remorca unui remorcher, care era an­corat în Dunăre. Probabil din cauza întuneri­cului, șlepul de la remorca va­porului Basarabeț­ a l­o­vit în șlepul ancorat ,„Lucia“, produ­­cându-i două găuri. Imediat cu vaporul Bas­ara­­beț, după ce au­ debarcat pasa­gerii din portul Tulcea, ne-am transportat, împreună cu un a­­gent al navigației rusești, Bonache, d. Condeescu căpita­nul portului și alți funcționari ai căpităniei, la locul acciden­tului, unde s-a constatat că șle­pul „Lucia” prezintă 2 găuri deasupra nivelului apei. Șlepul nu e în pericol a se cufunda. Cazul­­ se anchetează. Amănunte prin poștă. ----------000­—r—»—n Conflictul anstrosîrb DECLARAȚIILE LUI HAST­­WIG Budapesti. 22. — Corespon­dentul din Semfin al lui. „Bu­dapesti Hírlap“ anunță: In cercurile diplomatice din Belgrad situația e privită id­­mod pesimist. Relațiunile dintre Austro-Un­garia și Serbia, sunt încordate Un ziarist având ocazia,,,jsp casă pe ambasadorul­ rus Hait­iei!­, din convorbirea, ar atu <?•­duce, că Rusia încurajează Ser­bia ca să reziste. . .­­­w. Hutztwig declară că Serbia rtf'e un drept, asupra Albaniei, căci sârbii' au învins pe turci­ si arm­ a­r'antuliii mesia du ocupat teritoriu­l albanez. Austro-Unga­ria nu s-a războit cu­ Turcia, prin urmare cu ce drept dis­pune asupra teritoriului pe care l-au ocupat sârbii. ------------po—-----— ümstro-Ungaria nur. mai poate suporta provocările Serbiei Viena. 22.— Corespondentul ziarului nostru primește urmă­­,­toatele informațiiuni importante] din­ sursă inițială . Cercurile înalte din Austro- Ungaria sunt in ultimul timp foarte nervoase. Atitudinea Serbiei fard­e de -mo­narhie " o continuă trăgăneală. In cercurile acestea se observă o revoltă, generală, can, create din zi in zi. Austro-Ungaria, care e o "mare Putere,­ stă­ sub o ast­fel de­­ presiune, in­cât tr­e­­bue să aștepte in liniște și cu răbdare, cu atât mai mult cu cât în general se vorbește că A­­ustro-Ungaria ar voi să dis­trugă Serbia. Guvernul Austro-Ungar tot speră că Serbia își va schimba politica: față de­­ monarhie, ceia ce va­­ trebui să o și facă, și­ cu toate acestea aflam, că Serbia continuă să aibă­ o atitudie provocatoare. . In anul 190S atitudinea Serbi­ei a costat pe Austro-Ungaria 1 400 milioane, dar acum monar­h­ia nu va­ mai­ permite ca să o coste alte­­ 10 milioane. Austro-Ungaria, sprijinindu­­se pe tripla alianță, ăi declarat in mod public că nu poate și nici nu vrea să admită ocupa­rea coastei Albaniei de către sârbi, de­oarece monarhia are interese vitale la coasta a­­ceasta. Serbia cu­ toate acestea conti­nuă să ocupe Albania și țipă in întreaga lume că­ Austro-Unga­ria vrea să o nimicească. La în­drăzneala sârbilor merge atât de departe­ în­cât încearcă­­ să ațâțe in Bosnia și Herțegovina.­­Austro-Ungaria e sătulă de toate acestea și voește să­ sfâr­șească odată pentru­ totdeauna cu asemenea atacuri plănuite de Serbia. Ultimii ani au epuizat răbda­rea A­u­s­tr­o-Ung­ariei. Supușii austro-ungari din Ser­bia nu d­ă fost nici­odată siguri, ei nu numai că au fost ofensați, dar au fost bănuiți în continuu de spionaj, urmăriți, ba, chiar­­ și închiși. Starea aceasta de provocări nu mai poate dura și, dacă Ser­bia continuă cu sistemul acesta, și evită calea diplomatică, atunci Austro-Ungaria in cel mai­ scurt timp îi va da ocazia să pri­mească un răspuns definitie la propunerile ei. Dacă Serbia le va accepta a­­tunci va începe o nouă eră pen­tru amândouă statele, pe baza ■înțelegeri și unirei; dacă nu, atunci conflictul va lua pro­porții și Serbia va fi răspunză­toare.--------------po------------­ UN SIMPTOM CARACTERISTIC Budapesta. 22. — In cercurile politice atitudinea de azi a pri­mului ministru Lukacs a fost viu comentată. Lukacs care cu ocazia frămân­tărilor politice interne fusese cel mai calm și cel mai liniș­tit, azi dimineață era foarte iri­tat și se presupune că aceasta se datorește situației politice in­ternaționale. Ministrul președinte s’a retras în repetite rânduri în cabinetul său și a vorbit scurt timp cu miniștrii, apoi s’a dus la­ tele­fon și a vorbit cu colegul său din Viena. Din atitudinea lui Lukacs ,și atitudinea rezervată, a celorlalți miniștri se trag concluzii și con­secvențe pesimiste. NOUL MINISTRU AL SERBIEI­­ LA VIENA Viena. 22. — Noul ministru al Serbiei la Viena, Iova Jovano­­vici va sosi în cursul săptămâ­­nei viitoare. Ministrul Georg Linne a in­tervenit ca împăratul să-l pri­mească în audiență de plecare. COMANDANTUL TERITORIU­LUI OCUPAT DE BULGARI Sofia. 22.­­ Generalul Vasov a fo­st numit comandant al teri­toriului ocupat. Sediul principal al ceruisu­nisi administrative va fi Kirkilissi. DESPĂGUBIRI DE RASBOIU Belgrad. 22. Statele aliate vor cere Turciei o despăgubire de răsboi de un miliard .și ju­­rna Udo Belgrad, 22. — Delegații sârbi cari vor lua parte la tratativele pentru încheierea pacei, vor pleca mâine sau poimâine la Londra.. Delegații bulgari se vor întâl­ni cu cei sârbi la Belgrad, de unde vor pleca împreună la Londra. ’Sofia. 22. — Regele Ferdinand a cerut lui Nazim pașa ca­­ a­­mintire vagonul în care el a în­cheiat­ ar­mistițiul. Marele vizir a dispus ca do­rința regelui Bulgariei să fie împlinită. Toți delegații și-au imprimat numele pe fereastra vagonului. * Londra, 22. — Agenția Reuter află că propunerea Bulgariei de a se ține conferința d­e pace la Londra a fost comunicată gu­vernului englez care a primit ■ exprimându-și satisfacția pentru­tru încrederea beli­geranților. MODIFICAREA PROTOCOLU­LUI ARMISTIȚIULUI Constantinopol. 22. — Știrea ziarelor că un convoiu cu me­rinde ar fi plecat la Adriano­­pole e falsă. Cu privire la ches­tia aprovizionărei orașelor ase­diate, protocolul armistițiului a suferit în ultimul moment o modificare care face problema­tica aprovizionarea. Se crede că­­ trimiterea de merinde la Adria­­nopole nici nu se va face. Gu­vernul crede că orașul are hra­nă suficientă până la încheerea negocierilor d­e pace. Textul de­finitiv al protocolului n’a fost încă oficial publicat. E de asemenea falsă- știrea plecărea unui tren la Adriano­­pole pentru restabilirea comuni­cației, ar­ trebui să se repare în­tâi podul de lângă Bașikoi și administrația militară n’a pof­tit încă­ compania orientală­ a repara acel nod. PLENIPOTENȚIARII TURCI Constantinopol. 2.2. — Se zice că plenipotențiarii turci pentru negocierea păcei vor fi d­-nii Nu­­radinghian, ministrul comerțu­lui Tleșid pașa, ambasadorul la Londra Tewflik pașa, consilierul legist Reșid bey. Svonurile răspândite astăzi că negocierile vor­ urma în Rom­â­­­nia e fals. Alegerea­ orașului Lon­dra pentru negocieri se stipulea­ză în chiar protocol­ armisti­țiului.­­ Cercurile turcești spun că p­­roșu­i care ar trebui ales de pre­ferință pentru negocieri ar fi Constantinopol căci ambasadorii de aci cunosc in fond chestiunea în discuție. CHESTIA APROVIZIONAREI ORAȘELOR ASEDIATE Sofia. 22. — Față de știrile din Constantinopol anunțând pregă­tiri de aprovizionare a orașelor asediate, ir ebue observat că punc­tul principal al protocolului ar­mistițiului interzice formal gar­nizoanelor cetăților asediate de a se aproviziona cu merinde sau asm­ițiune. SUSPENDAREA OSTILITĂȚI­LOR MILITARE MUNTENE­­GRE.NE C clin je, 22. — Ordinul regal cu privire la suspendarea operațiilor militare s'a comunicat astăzi. Es­­­gole a numit trei delegați la con­ferința de pace din Londra. De­scri să îi trin alfiiillu­i TSc Silîî ©. "“MKLARATIILE " ‘ MARELUI VIZIR Berlin.. 22. Marele vizir Kla­nul pașa a declarat, următoare­le, corespondentului, din Cons­tantihopb! al ziarului „Berliner" Tageblat” : „Să nu crezi că Turcia este e­­puizată sau silită să indice pa­cea, cu orice preț. • In ce privește viitorul nostru sunt, perfect,­­liniștit... Afară de asta avem încredere în Dum­nezeu. Marile Puteri au asigurat Turcia că pe peninsula balcani­că nu va putea­ izbucni ult răz­­boi. Turcia obosită de războiul cu Italia și de tulburările inter­ne și încrezătoare în asigurări­le Marilor Puteri, a licențiat a­­tunci pe toți­ rezerviștii. • Numai așa se explică faptul că am fost­ surprinși nepregă­tiți și bătuți fără a putea opune rezistență. Astăzi însă situația noastră, militară s'a îmbunătățit și dacă încheiem pacea, nu o facem sub presiune. Marele­ vizir nu atribue nici o importanță refuzului Greciei de a semna armistițiul și crede că pacea va fi in curând în­cheiată." K­amil pașa și-a terminat de­clarațiile cu următoarele cu­vinte : „Admir puterea și forța Ger­maniei și dacă Germania ar vrea să spue azi un singur cuvânt in interesul nostru, ar aduce ser­vicii enorme imperiului os­ma­­mic. Un cuvânt al Germaniei ar fi suficient pentru că, grafie pu­ternicei sale influențe politice, cuvântul Germaniei ar fi ascul­tat de toată lumea. ----------pe—-—— Viena, 22. In procesul ce­lor 14 studenți slavi cari au or­ganizat demonstrația antiaus­­triacă, tribunalul a condamnat pe acuzatul principal Bacoviei, pentru lese majestate, la șase luni închisoare grea, pe alți doi pentru agitație, la 11 zile , pe li­nal la 10 zile și pe alți 9 la o săptămână închisoare. Unul din acuzați a fost achi­tat. STUD­IA IN PROCESUL SLAV 1 DIN VIENA Austro-U­ngaria și Italia protestează contra bom­bardări Valonei Viena. 22. — Ministru Austro- Ungariei și Italie vor face re­presentationi la Athena, protes­tând în contra bombardărei por­tului Valona, de către canonis­­tele grecești. Austro-Ungaria și Italia vor explica Greciei că nu poate a­­neza nimic din coastele mării Adriatice sau ale marei Ionice. Roma,, 22. — „Tribuna­’ spu­ne că miniștrii Italiei și Austro- Ungariei la Atena vor încunoș­­tiința guvernul elin că Italia, și Austro-Ungaria nu vor permite cu nici un preț ca Valona, pe­ninsula și capa Linguatta pre­cum și insula Sasseno să fie o­­cupate de un stat oarecare și transformate de bază navală militară. Grecia costiană nemi Sofia, 22. — (ora 4 și 39). Până in acest moment, delegatul grec Panaș nu a semnat încă proto­colul armistițiulni. E probabil că Grecia va con­tinua operațiunile militare și va înainta spre Ianina. , * Roma, 22. — , „MASsagero* spune că grecii și-au pierdut capul și , prin atitudinea lor vor strica tot ce s’a făcut bun până acuma, ba, ar putea provoca și o intervenție a Austro-Ungariei și Italiei. Constantinopol, 22. — După sosirea, la Ceatalgea, delegații greci au rugat pe generalul bulgar Savow, să-i prezinte lui Nazim pașa­, Savow, nu numai că a refuzat să facă aceasta, dar s’a întors, în mod ostentativ, cu spatele către delegații greci, cari s’au prezentat singuri lui Nazim pașa. po­tică a declarat corespondentului ziarului ,Xene Freie Presse" că­­ Serbia s'a înțeles înainte de răsboi ca Bulgaria asupra teri­toriului ce­­ va primi fie­care. In razul rând" Grecia va conti- Missi rpsboiul s/LV'L a. , cuceri ta­ V nina, ea va­­ face­ a­ceasta fără celelalte trei­ puteri, cari au semnat protocolul armistițiului. Salonicul nu va rămâne Gre­ciei, ci va fi dat Bulgariei, după încheierea pacei. _ Atena. 22. — Se anunță însă o­­ficial că plenipotențiarii greci vor participa la negocierile ce se vor deschide la Londra. " O NOTA OFICIALA Atena, 22. Agenția­ greacă spune că faptul că Grecia nu a semnat armistițiul un treime in­terpretat ca o dovadă de deza­cord între aliați. Grecia a voit prin această atitudine ca acți­unea ei navală să nu­ fie între­ruptă, pentru ca, astfel aprovizi­onarea armatei turcești din Epir și transportul de tr­upe turcești în Turcia să nu se poată­ face. Procedând astfel Grecia avea în vedere mai mult interesul tuturor aliaților de­cât al ei, căci alianța și șansele de pace ar fi suferit din întărirea garnizoanelor din Dardanele și Ceatalgea, Atena. 22. — Agenția Ateniană declară, absolut falsă știrea des­pre o luptă intre greci și bulgari lângă Sermes. ---------— o o—--------­ DEZMINȚIRE SITUAȚIA internațională Londra. 22. — „Westminster Gazette” zice: nimic nu poate fi mai plăcut Angliei de­cât legă­turi cordiale și intime între Lon­dra­ și Berlin. Cu­ privire la Balcani, Puterile de vor fi bine sfătuite, vor face totul pentru a menține alianța balcanică­ și pentru a sfătui Ser­bia să renunțe la calea agitațiu­nilor. Ziarul speră că Austro- Ungaria se va convinge că la conferință reprezentanții Pute­rilor vor ști să înlăture tot ce o escesiv în pretențiile Serbiei. -----------exo----------­ PRESA RUSA SI ARMIS­TITIUL Petersburg. 22. — Ziarele vor­bind de încheerea armistiției își regretă atitudinea .Qrecier*.. •' Atrocitățile gmit șr ÎNTRUNIREA DE PROTESTA­RE A COLONIEI ROMANE DIN VIENA Viena. 22.—Colonia­ română de aci a­ ținut astă seară o mare întrunire de protestare în con­trar­­ atrocităților săvârșite de armata grecească față de aro­­­­mâni. " Președintele întrunirei a fost deputatul dr. Isopescul Grecul. Atât Isopescul Grecul cât­ și ■cunoscutul șef,, albanez Derviș Șu­ma­­ și alți oratori, au ținut discursuri, inflăcăre­ie prin care au cerut autonomia pentru ro­mâni și albanezi. întrunirea a adoptat in acest sens o­­ rezoluție, care va fi pre­dații. eoni.clui. Berchtold, de către președinte. Viena,' 22.— Eri s'a ținut aci o întrunire a românilor locuind la Viena. Au participat la­ întru­nire deputații, români isopskcul Grecul și Simonovich o depu­tăție, albaneză ce se afla la Vi­ena printre care Derviș Mima, membru al guvernului provizo­riu albanez, profesorul Bakmna­­cea, macedo­român, din Valona. Acești doi din urmă au descris în cuvinte înflăcărate suferin­­țe­lor Conaționalelor l­or. S’a votat o rezoluțiune prin care se roagă d. Berchtold •_ să intervie pentru ca să se fina socoteala de doleanțele macedo­românilor și albanezilor cu­ pri­vire la fondarea unui­ stat,in­dependent. Azi dimineață d-niî Dervis Hima și Balamacea a v­enit la Cameră și au vorbit­ cu deputați. -------—co-----------­ Ogafliefu! grecfc bulgar ALIANȚA BALCANICA PERI­ Sofia, 22. — Primul- ministru Gheșon încearcă­­ tot posibilul să înduplece Grecia ca să cedeze, pentru ca cel puțin pentru tim­pul tratativelor de pace să asi­gure o înțelegere formală a a­­lianței balcanice. Cercurile­ diplomatice se aș­teaptă la eșirea GreaziM și Mun­­tenegrului din alianță. Serbia caută ca și în viitor să-și asigure concursul­ Bulgar­­­iei, aceasta, din cauza conflic­tului cu Austro-Ungaria. Opinia publică bulgară c pen­tru terminarea­ răsboiului și prin urmare toate Străduințele Serbiei vor eșua. -po— Ratinii ie peste menii CONGRESUL BISERICEI GRE­­C­O- CATOLICE ROMÂNEȘTI Budapesta. 23.— Mâine va avea loc la Baia Mare congresul bisericesc al insertei greco-ca­­tolice , romanești. In afară de cler vor lua parte la congres și fruntași­­ români, printre care Iuliu Maniu, Vasile Lucaci și Ștefan C. Pop,p. Cu acea­stă ocazie se va­ stabili punctul de vedere al bisericei românești față de episcopia un­gară greco-catolică. * Er­ a avut­ loc la Satmar în aceiași chestiune o consfătuire intimă,, în care s’a redactat tex­tul rezoluțiunei pe care o va da biserica greco-catolică româ­nească în chestiunea atitudine­ ei față de episcopia greco-cato­­lică ungară. Intre altele, rasclucțiunea cu­prinde și următorul aliniat: Toți preoții din cele 70 co­mune românești, cari urmează să fie încorporate diecesiei greco- catolice ungare­­ să închidă ușile bisericilor și cheile să fie trimise papei la Roma. ——----000—-----­ORGANIZAREA BISERICEI IN ȚINUTURILE OCUPATE Belgrad, 22.,— Mitropolitul Nicifor din Veskuel a sosit la Belgrad, unde, după ce a vizitat pe ministrul instrucției, a fost la mitropolitul din Belgrad, de la care a luat instrucțiuni a­­supra o­rganizărei bisericei în ținuturile ocupate. OPERAȚIILE ARMATEI SÂR­BEȘTI Belgrad, 22. — Generalul Bojo­­vici a sosit aici. Fiind primit de rege în audiență, a referat re­gelui, timp de 2 ore, asupra o­­perațiunilor armatei sârbești pe câmpul de răsboi. RECHEMAREA OFIȚERILOR PENSIONARI Belgrad. 22. — Regele l­etru a semnat un ucaz prin care toți o­­fițerii ieșiți la pensie și cei demi­sionați, au fost rechemați în ac­tivitate. PRINCIPELE MOȘTENITOR SÂRB LA VESKUEB Belgrad, 22.—Principele moș­tenitor Alexandru s’a­ înapoiat aseară, împreună cu statul său major, la Yeskueb, venind , din Salonic. IMPRESIA FĂCUTĂ DE DIS­CURSUL CANCELARULUI LA BELGRAD Belgrad, 22. — Declarațiunile cancelarului Germaniei au fă­cut aici numai întrutât o im­presie liniștitoare, întru­cât au spulberat oare­­cari speranțe ale presei sârbești. Aici se­­ așteaptă cu nerăbdare publicarea raportului lui Edl, în chestiunea Probase». Atitudinea presei e­­ neschim­bată, numai „Slava Upra”, c­ân­tat contra Ausui-Ungariei. DECLARAȚIILE primul­us m­inistru francez Poinsaré Paris, 22. — D. Poincaré a de­clarat la comisiunea pentru afa­cerile străine a Camerei, că­ nu poate desvălui acuma tratativele începute între Puteri fără o prealabilă înțelegere. Ministrul poate numai să caracterizeze po­litica guvernului. D. Poincaré a reamintit stră­duințele Franței pentru a pre­veni conflictul din Balcani, apoi spre a-1 localiza, tratativele întru atingerea acestui scop vor fi­­ con­tinuate , cu prietenii și aliații. Numai într-o acțiune comună se va putea găsi soluția dificultăți­lor. Desfășurarea războiului a învederat că­ o mare p­r­te din­ Turcia va rămâne în mâinile a­­liaților cari s’au arătat demni­ de victorie. In chestia mediațiunei,­ era prudent de­ a­ se certifica că nici o mare Putere nu va cerca culeagă pentru sine o parte din fructele izbânzei­lor. Franța de acord­ cu Rusia și Anglia propu­nea să se însereze această cla­uză. S’a spus însă că era inutil de­oarece toate Puterile au ate­stat­ că nu urmăreau o extensiu­ne teritorială. Franță, având­­ interese impor­tante in regiunile, cari vor pu­tea în total sau în parte să fie de­slip­it­e de Turcia­, nu s­a gan­­­dit­ nici­odată- să se desintere­­seze "i de chestia balcanică." tem principalii creditori ai Tur­ciei, a zis primul ministru, și va trebui să se determine partea contribut­ivă a statelor balcani­­ce în datoria publică. Puterea, stdiază soluția echitabilă a su­melor garantate de regia, tutu­nurilor și de concesia servicii­lor publice. Avem mai ales un patrimoniu moral tradițional pe care trebue să-l apăram. D. '.Poincaré. • arată operile franceze de pe teritoriile a căror anexaie e probabilă și spune: nu voim să sacrificăm nici un mijloc de in­fluență franceză și am amintit foarte amical statelor balcanice că­ avem în țările ocupate drep­turi morale și materiale cari vor trebui respectate. Va trebui pro­babil să încheem convenții spe­ciale cu cei patru aliați cu pri­vire la interesele noastre legi­time. Tranșarea generală a di­ficultăților pendinte se va im­pune de asemenea mai curând sau mai târziu. Până în prezent puterile au convenit a recunoa­ște că operațiile militare făp­tuite nu constituiau fapte defi­nitive și au fost fericit inspirate ne­luând nici o măsură izolată, și nici o inițiativă ireparabilă. Acest rezultat, care este cea mai bună garanție penttru pacea eu­ropeană, se datorește mai ales continuitătei schimbului de ve­deri dintre cancelarii dar o con­ferință generală în care toate problemele să­ fie cercetate va­ putea singură rezolvi pe cale pacifică toate divergintele de vederi între anume puteri și a­­îiații sau chiar între puteri nu­mai.* Vorbind de armistițiu, d. Poin­caré presupune că Grecia nu va întârzia să adere la dânsul Mi­nistrul speră că aliații nu vor strica prin diviziuni regretabile situația morală ce au câștigat-o în Europa. Doresc ca Turcia să-și recâș­tige mâine într’o pace întremă­toare, prosperitatea ei. Vom în­griji a păstra, cu dânsa rela­ți­uni international­e. IMPRESIA FĂCUT­A DE DIS­CURSUL LUI POINCARE Paris. 22.—­Discursul lui Poin­caré a făcut, o bună impresie asupra comitetului. El­ a vorbit obiectiv și cu mult tact. Înainte de discurs, președiin­­­tele comitetului Bart­hon a­ mul­țumit d-lui Poincare pentru că a venit să asiste la consfătuire. După discurs n’a avut loc nici o dezbatere. Barthou s’a ridicat apoi, și a­ spus: "­­„Doresc să constat în numele comitetului că ministrul preșe­dinte, în înțelegere cu noi, vo­ește să asigure pac­ea euro­peană. Prin aceasta cred că am ex­primat punctul de vedere al co­mitetului. Cred că exprim prin senti­mentele mele și pe acelea ale comitetului, când exprim mulțu­miri ministrului președinte. Toți s’au sculat apoi în pi­cioare și au aplaudat. ----------------------­SOSIREA GENERALISIMULUI LA CONSTANTINOPOL . Constantinopol, 22. — Gene­ralisimul Nazim, șeful statul ma­jor Hadi pașa, Izzet pașa și alți ofițeri de stat major, au sosit cu tren special și au fost primiți cu onoruri militare. O ÎNCERCARE DE ATENTAT INTR’UN TREN Triest, 22.— Sub o bancă în­­tr’un vagon al trenului de Viena a fost găsit un cartuș de dina­mită. In stațiunea Stora cartușul a­ fost predat șefului gărzi. Se crede că a fost uitat de un țăran slovac care plănuia un a­­tentat. Imediat după oprirea trenului în stația Store, țăranul s-a­­ co­bora­­ repede din tren și a dis­părute ... . *»

Next