Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-25 / nr. 325
GRECIA continuă RĂZBOIUL ■ [UNK] Austro-Ungaria și Italia protestează contra bombardărei portului Valona g ottik k mrîmski. & solia grec face o cruce pe ^esnt muri turc prizonier sin EBcewm Problema României In Balcani De la corespondentul nostru — , Cernăuți, 21 Noembrie trat acum Sub acest titlu ziarul „Viața Nouă“ organul oficial al partidului național român din Bucovina, publică următorul articol relativ la actuala situație politică externă: Ce-a prezis și a vrut Gladstone, cel dintâi bărbat de Stat tare în opoziție cu opinia întregei Europe vestice și centrale s’a interpus cu toată a sa vervă și [UNK]învingere în discursuri, presă, și scrieri („Bulgarian borrers“ 1976) pentru emanciparea definitivă a creștinilor de tirania desperată a „omului bolnav“ — supranume ticluit de dânsul - și alungarea neapărată al acestui loș pestifer din clinul balcanic, e pe cale să se împlinească. Din catastrofa subită, dar meritată a semilimei vor proveni schimbări politice și economice radicale, mutări de hotare și întregiri de neamuri. România, vecina imediată a Balcanului, deci lipsa facto cointeresată la prefacerile de acolo, va trebui să-și spună și ea cuvântul la stabilirea lor. Dreptul ei de amestec și cooperare se derivă și din împrejurarea că dacă ar fi vrut și-ar fi putut ea arăta Bulgarilor, că nici copacii lor nu cresc până în cer; o plimbare de 50.000 de soldați pe malul Dunărei și ambiția celor de pe cel drept s’ar fi oprit, la Adrianopol. Două sunt chestiunile ce o privesc dea dreptul: 1) Că succesele neașteptate și cercurile mai de azi ale Bulgarilor le vor împinge mai târziu orgoliul național și tendințele lor expansive până la încercarea de a recâștiga Dobrogea, care și acu figurează pe hărțile lor școlare ca pământ cel al lor, e lucru de care numai neprevederea politică se îndoiește. Pentru a preveni stâmpărării acestei pofte lăudabile, România e nevoită să-și fortifice frontiera transdanubiană. Imposibilitate tehnică pentru latura nisipoasă a terenului și lipsa sa de reliefare potrivită. Rămâne așadar să pretindă de la Bulgaria fâșia dintre Silistra și Cavarna cu orașele Pașciiuc și Varna. Nu ca dar. Compensație pentru sângele vărsat pentru independeța ei și pentru că am lăsat-o să-l jumulească pe Turc cât l-a poftit inima. 2) in Macedonia, Pind și Albania avem mai bine de un milion de frați, — număr enorm pentru um popor numai cel mult de cincisprezece ori pe atât — care iși stăpânește moșiile și dealurile sale de aproape două mii de ani de suferință și e deplin conștient despre naționalitatea sa și vreo cultură românească și libertate politică. Noi întreținem de decenii legături strânse cu dânșii le-am făcu școli primare, licee, biserici, le plătim învățători, profesori, preoți le sprijinim cu bani toate aspiratiunile lor, pentru dânșii amin. zece ani în conflict cu Bulgarii, nu de mult cu Grecii, dovadă că ne-am interesat de ei în tot felul. Deci nu numai dreptul sângelui, și cel convențional și faptic ne împuternicește să întrebăm hotărât ce va fi din ei, să ne preocupăm de viitorii lor. Pe temeiul aceluiaș principiu, va trebui să ceară România cu toată gravitatea ce i-o dă voința unanimă a șapte milioane de inimi, rezimată pe cea mai excelentă armată, respectarea necondiționată a postulatelor legitime ale Aromânilor,, desperații ce strigă după ajutor contra distrugerii lor etnice din partea Bulgarilor, mai ales a Grecilor, cari au pus acum călcâiul mai cu nădejde pe gâtul lor, ce așa de greu se încovoaie. Aceste sunt cele două mari interese ce are să și le apere neamul românesc în sudul răsăritean al Europei: internaționalizarea unei linii ferate principale până la Adriatica, idee răsărită din efeerul regelui, nu trece nici ea peste marginea posibilului. Condițiile pentru realizarea acestor dorințe naționale sunt așa zic prielnice cum nu vor mai, fi Dacă diplomația română nu se înșfacă acum de chică, ii scăpa pentru totdeauna. Marile Puteri angajate și încurcate de nu-și văd capul, alianța balcanică stoarsă de măduvă și pe deasupra aproape să se certe într’olaltă de la pradă, deci cine să se pună de acurmeșitul programului balcanic al acelei Românii, care e curtenită și a cărei prietenie o caută și-o solicită deodată și tripla alianță și, tripla înțelegere cu Bulgaria și care dispune de 500 de mii de ostași, viteji, odihniți, prompți, disciplinați și echipați ca puțini alții și de-uri tesaur militari, din care s’ar putea hrăni și cel mai fără saț războiu. Un gest sever, energic, răstit, în al cărui privaz să se vadă chipul viu al faptei, față de cei ce se bat cu moartea la Ceatalgea și cadrilaterul ni se întinde pe tipsie cu Varna și Rușciuc, fără intervenții cari se promit și nu știm- de se vor putea face. 1 Pe deasupra declarația solemnă că reprezentantul îngâmfatului ce-a vrut să-și îndese coroana de țar în moscheea de pe-al cărei vârf, ce nu-l va mai vedea, avea să schimbe semiluna cu crucea ortodoxă, va pleda cu cei ai săi trei colegi în conferința europeană pentru autonomia Albaniei și Macedoniei. * Se pare însă că cei ce răspund pentru România își plimbă ochii nesiguri de la Viena la Neva și îndărăt, în loc să se uite în jurul lor pentru ca să înțeleagă unde să pună pârghia, de altfel de unde atâta, timiditate, nesiguranță, amânare, întrelăsare să, profite de situație, să, prindă norocul. Dar, avem speranță,în opinia publică de dincolo. Trezita, agitată de adunări și monstre meetinguri ca cel chemat dininăzi la Eforie, de Liga culturală și de Societatea macedo-română și încălzită de manifestații puternice și dese, va ști ea să-și silească guvernul la datorie. Cuvinte ca ale lui Delavrancea sunt sămânță sănătoasă, ce trebuie să dea colț, și în cele mai sterpe inimi”. Acelaș ziar mai publică și următoarea notiță sub titlul de: „România și conflagrația iminentă”, care a produs mare senzație în cercurile politice locale: „Cu cât se lățește și se umflă în pene, fătul decadenței Turciei adoptat de cucernicul de lângă noi pentru a-l folosi de pretext în a-șî împlânta nasul în oala de peste Carpații, cu atât mai roșu se face orizontul nostru. Coarda dintre Viena și Petersburg amenință să plesnească în orice clipă. Rezerva lui Wilhelm și neastâmpărul ascuns al polonilor și cel fățiș al galbenilor de la soare-răsare, de n’ar fi, Europa s’ar despica în două tabere ce s’ar sfâșia, turbate. In aceste zile de încordare supremă, de primejduire a păcii ce zicem toți c’o vrem, România cu al ei jumătate de milion de oacheși urmați până ’n dinți, are rol de frunte. Rusia îi pețește prietenia noaptea, promițându-î 4 milioane de suflete nouă, pielea ursului din codru, Butzendorf îi duce srisoare cu pecete de la cel mai venerabil monarh. Danew, moale și blazat, vine s’o întrebe ce are de gând să spună mâhnitei Bulgarii. Și ea? Cuminte și chibzuită, răspunde hotărât numai vecinei mai mici, celor două puteri mari pare săie fi spus că încă nu-i decisă, că va vedea cum îl vor dicta împrejurările de mâine-poimâine. Una știm însă. Cu Rusia nu va merge, căci prea mult o doare suferințele Basarabiei subjugate. Iar dacă nu-și va ține voinicii acamip și-i va trimite ajutor Austriei, nu va face-o degeaba. Ii va cere zălog pentru ce i se făgăduiește, nu pentru că nu i-ar crede ei pentru că așa vrea opinia publică !“ Sigma AcodiMul șlepului „Lucia" Tulcea, 22 Noembrie. Astă, seară pe când, vaporul de pasageri Basarabeț venea dinspre Galați, cu un șlep la remorcă, în apropriere de portul nostru a întâlnit, un convoi de 3 șlepuri ce erau la remorca unui remorcher, care era ancorat în Dunăre. Probabil din cauza întunericului, șlepul de la remorca vaporului Basarabeț a lovit în șlepul ancorat ,„Lucia“, producându-i două găuri. Imediat cu vaporul Basarabeț, după ce au debarcat pasagerii din portul Tulcea, ne-am transportat, împreună cu un agent al navigației rusești, Bonache, d. Condeescu căpitanul portului și alți funcționari ai căpităniei, la locul accidentului, unde s-a constatat că șlepul „Lucia” prezintă 2 găuri deasupra nivelului apei. Șlepul nu e în pericol a se cufunda. Cazul se anchetează. Amănunte prin poștă. ----------000—r—»—n Conflictul anstrosîrb DECLARAȚIILE LUI HASTWIG Budapesti. 22. — Corespondentul din Semfin al lui. „Budapesti Hírlap“ anunță: In cercurile diplomatice din Belgrad situația e privită idmod pesimist. Relațiunile dintre Austro-Ungaria și Serbia, sunt încordate Un ziarist având ocazia,,,jsp casă pe ambasadorul rus Haitiei!, din convorbirea, ar atu <?•duce, că Rusia încurajează Serbia ca să reziste. . .w. Hutztwig declară că Serbia rtf'e un drept, asupra Albaniei, căci sârbii' au învins pe turci si arm ar'antuliii mesia du ocupat teritoriul albanez. Austro-Ungaria nu s-a războit cu Turcia, prin urmare cu ce drept dispune asupra teritoriului pe care l-au ocupat sârbii. ------------po—-----— ümstro-Ungaria nur. mai poate suporta provocările Serbiei Viena. 22.— Corespondentul ziarului nostru primește urmă,toatele informațiiuni importante] din sursă inițială . Cercurile înalte din Austro- Ungaria sunt in ultimul timp foarte nervoase. Atitudinea Serbiei farde de -monarhie " o continuă trăgăneală. In cercurile acestea se observă o revoltă, generală, can, create din zi in zi. Austro-Ungaria, care e o "mare Putere, stă sub o astfel de presiune, incât trebue să aștepte in liniște și cu răbdare, cu atât mai mult cu cât în general se vorbește că Austro-Ungaria ar voi să distrugă Serbia. Guvernul Austro-Ungar tot speră că Serbia își va schimba politica: față de monarhie, ceia ce va trebui să o și facă, și cu toate acestea aflam, că Serbia continuă să aibă o atitudie provocatoare. . In anul 190S atitudinea Serbiei a costat pe Austro-Ungaria 1 400 milioane, dar acum monarhia nu va mai permite ca să o coste alte 10 milioane. Austro-Ungaria, sprijininduse pe tripla alianță, ăi declarat in mod public că nu poate și nici nu vrea să admită ocuparea coastei Albaniei de către sârbi, deoarece monarhia are interese vitale la coasta aceasta. Serbia cu toate acestea continuă să ocupe Albania și țipă in întreaga lume că Austro-Ungaria vrea să o nimicească. La îndrăzneala sârbilor merge atât de departe încât încearcă să ațâțe in Bosnia și Herțegovina.Austro-Ungaria e sătulă de toate acestea și voește să sfârșească odată pentru totdeauna cu asemenea atacuri plănuite de Serbia. Ultimii ani au epuizat răbdarea Austro-Ungariei. Supușii austro-ungari din Serbia nu dă fost niciodată siguri, ei nu numai că au fost ofensați, dar au fost bănuiți în continuu de spionaj, urmăriți, ba, chiar și închiși. Starea aceasta de provocări nu mai poate dura și, dacă Serbia continuă cu sistemul acesta, și evită calea diplomatică, atunci Austro-Ungaria in cel mai scurt timp îi va da ocazia să primească un răspuns definitie la propunerile ei. Dacă Serbia le va accepta atunci va începe o nouă eră pentru amândouă statele, pe baza ■înțelegeri și unirei; dacă nu, atunci conflictul va lua proporții și Serbia va fi răspunzătoare.--------------po------------ UN SIMPTOM CARACTERISTIC Budapesta. 22. — In cercurile politice atitudinea de azi a primului ministru Lukacs a fost viu comentată. Lukacs care cu ocazia frământărilor politice interne fusese cel mai calm și cel mai liniștit, azi dimineață era foarte iritat și se presupune că aceasta se datorește situației politice internaționale. Ministrul președinte s’a retras în repetite rânduri în cabinetul său și a vorbit scurt timp cu miniștrii, apoi s’a dus la telefon și a vorbit cu colegul său din Viena. Din atitudinea lui Lukacs ,și atitudinea rezervată, a celorlalți miniștri se trag concluzii și consecvențe pesimiste. NOUL MINISTRU AL SERBIEI LA VIENA Viena. 22. — Noul ministru al Serbiei la Viena, Iova Jovanovici va sosi în cursul săptămânei viitoare. Ministrul Georg Linne a intervenit ca împăratul să-l primească în audiență de plecare. COMANDANTUL TERITORIULUI OCUPAT DE BULGARI Sofia. 22. Generalul Vasov a fost numit comandant al teritoriului ocupat. Sediul principal al ceruisunisi administrative va fi Kirkilissi. DESPĂGUBIRI DE RASBOIU Belgrad. 22. Statele aliate vor cere Turciei o despăgubire de răsboi de un miliard .și jurna Udo Belgrad, 22. — Delegații sârbi cari vor lua parte la tratativele pentru încheierea pacei, vor pleca mâine sau poimâine la Londra.. Delegații bulgari se vor întâlni cu cei sârbi la Belgrad, de unde vor pleca împreună la Londra. ’Sofia. 22. — Regele Ferdinand a cerut lui Nazim pașa ca amintire vagonul în care el a încheiat armistițiul. Marele vizir a dispus ca dorința regelui Bulgariei să fie împlinită. Toți delegații și-au imprimat numele pe fereastra vagonului. * Londra, 22. — Agenția Reuter află că propunerea Bulgariei de a se ține conferința de pace la Londra a fost comunicată guvernului englez care a primit ■ exprimându-și satisfacția pentrutru încrederea beligeranților. MODIFICAREA PROTOCOLULUI ARMISTIȚIULUI Constantinopol. 22. — Știrea ziarelor că un convoiu cu merinde ar fi plecat la Adrianopole e falsă. Cu privire la chestia aprovizionărei orașelor asediate, protocolul armistițiului a suferit în ultimul moment o modificare care face problematica aprovizionarea. Se crede că trimiterea de merinde la Adrianopole nici nu se va face. Guvernul crede că orașul are hrană suficientă până la încheerea negocierilor de pace. Textul definitiv al protocolului n’a fost încă oficial publicat. E de asemenea falsă- știrea plecărea unui tren la Adrianopole pentru restabilirea comunicației, ar trebui să se repare întâi podul de lângă Bașikoi și administrația militară n’a poftit încă compania orientală a repara acel nod. PLENIPOTENȚIARII TURCI Constantinopol. 2.2. — Se zice că plenipotențiarii turci pentru negocierea păcei vor fi d-nii Nuradinghian, ministrul comerțului Tleșid pașa, ambasadorul la Londra Tewflik pașa, consilierul legist Reșid bey. Svonurile răspândite astăzi că negocierile vor urma în România e fals. Alegerea orașului Londra pentru negocieri se stipulează în chiar protocol armistițiului. Cercurile turcești spun că proșui care ar trebui ales de preferință pentru negocieri ar fi Constantinopol căci ambasadorii de aci cunosc in fond chestiunea în discuție. CHESTIA APROVIZIONAREI ORAȘELOR ASEDIATE Sofia. 22. — Față de știrile din Constantinopol anunțând pregătiri de aprovizionare a orașelor asediate, ir ebue observat că punctul principal al protocolului armistițiului interzice formal garnizoanelor cetăților asediate de a se aproviziona cu merinde sau asmițiune. SUSPENDAREA OSTILITĂȚILOR MILITARE MUNTENEGRE.NE C clin je, 22. — Ordinul regal cu privire la suspendarea operațiilor militare s'a comunicat astăzi. Esgole a numit trei delegați la conferința de pace din Londra. Descri să îi trin alfiiillui TSc Silîî ©. "“MKLARATIILE " ‘ MARELUI VIZIR Berlin.. 22. Marele vizir Klanul pașa a declarat, următoarele, corespondentului, din Constantihopb! al ziarului „Berliner" Tageblat” : „Să nu crezi că Turcia este epuizată sau silită să indice pacea, cu orice preț. • In ce privește viitorul nostru sunt, perfect,liniștit... Afară de asta avem încredere în Dumnezeu. Marile Puteri au asigurat Turcia că pe peninsula balcanică nu va putea izbucni ult război. Turcia obosită de războiul cu Italia și de tulburările interne și încrezătoare în asigurările Marilor Puteri, a licențiat atunci pe toți rezerviștii. • Numai așa se explică faptul că am fost surprinși nepregătiți și bătuți fără a putea opune rezistență. Astăzi însă situația noastră, militară s'a îmbunătățit și dacă încheiem pacea, nu o facem sub presiune. Marele vizir nu atribue nici o importanță refuzului Greciei de a semna armistițiul și crede că pacea va fi in curând încheiată." Kamil pașa și-a terminat declarațiile cu următoarele cuvinte : „Admir puterea și forța Germaniei și dacă Germania ar vrea să spue azi un singur cuvânt in interesul nostru, ar aduce servicii enorme imperiului osmamic. Un cuvânt al Germaniei ar fi suficient pentru că, grafie puternicei sale influențe politice, cuvântul Germaniei ar fi ascultat de toată lumea. ----------pe—-—— Viena, 22. In procesul celor 14 studenți slavi cari au organizat demonstrația antiaustriacă, tribunalul a condamnat pe acuzatul principal Bacoviei, pentru lese majestate, la șase luni închisoare grea, pe alți doi pentru agitație, la 11 zile , pe linal la 10 zile și pe alți 9 la o săptămână închisoare. Unul din acuzați a fost achitat. STUDIA IN PROCESUL SLAV 1 DIN VIENA Austro-Ungaria și Italia protestează contra bombardări Valonei Viena. 22. — Ministru Austro- Ungariei și Italie vor face representationi la Athena, protestând în contra bombardărei portului Valona, de către canonistele grecești. Austro-Ungaria și Italia vor explica Greciei că nu poate aneza nimic din coastele mării Adriatice sau ale marei Ionice. Roma,, 22. — „Tribuna’ spune că miniștrii Italiei și Austro- Ungariei la Atena vor încunoștiința guvernul elin că Italia, și Austro-Ungaria nu vor permite cu nici un preț ca Valona, peninsula și capa Linguatta precum și insula Sasseno să fie ocupate de un stat oarecare și transformate de bază navală militară. Grecia costiană nemi Sofia, 22. — (ora 4 și 39). Până in acest moment, delegatul grec Panaș nu a semnat încă protocolul armistițiulni. E probabil că Grecia va continua operațiunile militare și va înainta spre Ianina. , * Roma, 22. — , „MASsagero* spune că grecii și-au pierdut capul și , prin atitudinea lor vor strica tot ce s’a făcut bun până acuma, ba, ar putea provoca și o intervenție a Austro-Ungariei și Italiei. Constantinopol, 22. — După sosirea, la Ceatalgea, delegații greci au rugat pe generalul bulgar Savow, să-i prezinte lui Nazim pașa, Savow, nu numai că a refuzat să facă aceasta, dar s’a întors, în mod ostentativ, cu spatele către delegații greci, cari s’au prezentat singuri lui Nazim pașa. potică a declarat corespondentului ziarului ,Xene Freie Presse" că Serbia s'a înțeles înainte de răsboi ca Bulgaria asupra teritoriului ce va primi fiecare. In razul rând" Grecia va conti- Missi rpsboiul s/LV'L a. , cuceri ta V nina, ea va face aceasta fără celelalte trei puteri, cari au semnat protocolul armistițiului. Salonicul nu va rămâne Greciei, ci va fi dat Bulgariei, după încheierea pacei. _ Atena. 22. — Se anunță însă oficial că plenipotențiarii greci vor participa la negocierile ce se vor deschide la Londra. " O NOTA OFICIALA Atena, 22. Agenția greacă spune că faptul că Grecia nu a semnat armistițiul un treime interpretat ca o dovadă de dezacord între aliați. Grecia a voit prin această atitudine ca acțiunea ei navală să nu fie întreruptă, pentru ca, astfel aprovizionarea armatei turcești din Epir și transportul de trupe turcești în Turcia să nu se poată face. Procedând astfel Grecia avea în vedere mai mult interesul tuturor aliaților decât al ei, căci alianța și șansele de pace ar fi suferit din întărirea garnizoanelor din Dardanele și Ceatalgea, Atena. 22. — Agenția Ateniană declară, absolut falsă știrea despre o luptă intre greci și bulgari lângă Sermes. ---------— o o—-------- DEZMINȚIRE SITUAȚIA internațională Londra. 22. — „Westminster Gazette” zice: nimic nu poate fi mai plăcut Angliei decât legături cordiale și intime între Londra și Berlin. Cu privire la Balcani, Puterile de vor fi bine sfătuite, vor face totul pentru a menține alianța balcanică și pentru a sfătui Serbia să renunțe la calea agitațiunilor. Ziarul speră că Austro- Ungaria se va convinge că la conferință reprezentanții Puterilor vor ști să înlăture tot ce o escesiv în pretențiile Serbiei. -----------exo---------- PRESA RUSA SI ARMISTITIUL Petersburg. 22. — Ziarele vorbind de încheerea armistiției își regretă atitudinea .Qrecier*.. •' Atrocitățile gmit șr ÎNTRUNIREA DE PROTESTARE A COLONIEI ROMANE DIN VIENA Viena. 22.—Colonia română de aci a ținut astă seară o mare întrunire de protestare în contrar atrocităților săvârșite de armata grecească față de aromâni. " Președintele întrunirei a fost deputatul dr. Isopescul Grecul. Atât Isopescul Grecul cât și ■cunoscutul șef,, albanez Derviș Șuma și alți oratori, au ținut discursuri, inflăcăreie prin care au cerut autonomia pentru români și albanezi. întrunirea a adoptat in acest sens o rezoluție, care va fi predații. eoni.clui. Berchtold, de către președinte. Viena,' 22.— Eri s'a ținut aci o întrunire a românilor locuind la Viena. Au participat la întrunire deputații, români isopskcul Grecul și Simonovich o deputăție, albaneză ce se afla la Viena printre care Derviș Mima, membru al guvernului provizoriu albanez, profesorul Bakmnacea, macedoromân, din Valona. Acești doi din urmă au descris în cuvinte înflăcărate suferințelor Conaționalelor lor. S’a votat o rezoluțiune prin care se roagă d. Berchtold •_ să intervie pentru ca să se fina socoteala de doleanțele macedoromânilor și albanezilor cu privire la fondarea unui stat,independent. Azi dimineață d-niî Dervis Hima și Balamacea a venit la Cameră și au vorbit cu deputați. -------—co----------- Ogafliefu! grecfc bulgar ALIANȚA BALCANICA PERI Sofia, 22. — Primul- ministru Gheșon încearcă tot posibilul să înduplece Grecia ca să cedeze, pentru ca cel puțin pentru timpul tratativelor de pace să asigure o înțelegere formală a alianței balcanice. Cercurile diplomatice se așteaptă la eșirea GreaziM și Muntenegrului din alianță. Serbia caută ca și în viitor să-și asigure concursul Bulgariei, aceasta, din cauza conflictului cu Austro-Ungaria. Opinia publică bulgară c pentru terminarea răsboiului și prin urmare toate Străduințele Serbiei vor eșua. -po— Ratinii ie peste menii CONGRESUL BISERICEI GRECO- CATOLICE ROMÂNEȘTI Budapesta. 23.— Mâine va avea loc la Baia Mare congresul bisericesc al insertei greco-catolice , romanești. In afară de cler vor lua parte la congres și fruntași români, printre care Iuliu Maniu, Vasile Lucaci și Ștefan C. Pop,p. Cu această ocazie se va stabili punctul de vedere al bisericei românești față de episcopia ungară greco-catolică. * Er a avut loc la Satmar în aceiași chestiune o consfătuire intimă,, în care s’a redactat textul rezoluțiunei pe care o va da biserica greco-catolică românească în chestiunea atitudine ei față de episcopia greco-catolică ungară. Intre altele, rasclucțiunea cuprinde și următorul aliniat: Toți preoții din cele 70 comune românești, cari urmează să fie încorporate diecesiei greco- catolice ungare să închidă ușile bisericilor și cheile să fie trimise papei la Roma. ——----000—-----ORGANIZAREA BISERICEI IN ȚINUTURILE OCUPATE Belgrad, 22.,— Mitropolitul Nicifor din Veskuel a sosit la Belgrad, unde, după ce a vizitat pe ministrul instrucției, a fost la mitropolitul din Belgrad, de la care a luat instrucțiuni asupra organizărei bisericei în ținuturile ocupate. OPERAȚIILE ARMATEI SÂRBEȘTI Belgrad, 22. — Generalul Bojovici a sosit aici. Fiind primit de rege în audiență, a referat regelui, timp de 2 ore, asupra operațiunilor armatei sârbești pe câmpul de răsboi. RECHEMAREA OFIȚERILOR PENSIONARI Belgrad. 22. — Regele letru a semnat un ucaz prin care toți ofițerii ieșiți la pensie și cei demisionați, au fost rechemați în activitate. PRINCIPELE MOȘTENITOR SÂRB LA VESKUEB Belgrad, 22.—Principele moștenitor Alexandru s’a înapoiat aseară, împreună cu statul său major, la Yeskueb, venind , din Salonic. IMPRESIA FĂCUTĂ DE DISCURSUL CANCELARULUI LA BELGRAD Belgrad, 22. — Declarațiunile cancelarului Germaniei au făcut aici numai întrutât o impresie liniștitoare, întrucât au spulberat oarecari speranțe ale presei sârbești. Aici se așteaptă cu nerăbdare publicarea raportului lui Edl, în chestiunea Probase». Atitudinea presei e neschimbată, numai „Slava Upra”, cântat contra Ausui-Ungariei. DECLARAȚIILE primulus ministru francez Poinsaré Paris, 22. — D. Poincaré a declarat la comisiunea pentru afacerile străine a Camerei, că nu poate desvălui acuma tratativele începute între Puteri fără o prealabilă înțelegere. Ministrul poate numai să caracterizeze politica guvernului. D. Poincaré a reamintit străduințele Franței pentru a preveni conflictul din Balcani, apoi spre a-1 localiza, tratativele întru atingerea acestui scop vor fi continuate , cu prietenii și aliații. Numai într-o acțiune comună se va putea găsi soluția dificultăților. Desfășurarea războiului a învederat că o mare prte din Turcia va rămâne în mâinile aliaților cari s’au arătat demni de victorie. In chestia mediațiunei, era prudent de a se certifica că nici o mare Putere nu va cerca culeagă pentru sine o parte din fructele izbânzeilor. Franța de acord cu Rusia și Anglia propunea să se însereze această clauză. S’a spus însă că era inutil deoarece toate Puterile au atestat că nu urmăreau o extensiune teritorială. Franță, având interese importante in regiunile, cari vor putea în total sau în parte să fie deslipite de Turcia, nu sa gandit niciodată- să se desintereseze "i de chestia balcanică." tem principalii creditori ai Turciei, a zis primul ministru, și va trebui să se determine partea contributivă a statelor balcanice în datoria publică. Puterea, stdiază soluția echitabilă a sumelor garantate de regia, tutunurilor și de concesia serviciilor publice. Avem mai ales un patrimoniu moral tradițional pe care trebue să-l apăram. D. '.Poincaré. • arată operile franceze de pe teritoriile a căror anexaie e probabilă și spune: nu voim să sacrificăm nici un mijloc de influență franceză și am amintit foarte amical statelor balcanice că avem în țările ocupate drepturi morale și materiale cari vor trebui respectate. Va trebui probabil să încheem convenții speciale cu cei patru aliați cu privire la interesele noastre legitime. Tranșarea generală a dificultăților pendinte se va impune de asemenea mai curând sau mai târziu. Până în prezent puterile au convenit a recunoaște că operațiile militare făptuite nu constituiau fapte definitive și au fost fericit inspirate neluând nici o măsură izolată, și nici o inițiativă ireparabilă. Acest rezultat, care este cea mai bună garanție penttru pacea europeană, se datorește mai ales continuitătei schimbului de vederi dintre cancelarii dar o conferință generală în care toate problemele să fie cercetate va putea singură rezolvi pe cale pacifică toate divergintele de vederi între anume puteri și aîiații sau chiar între puteri numai.* Vorbind de armistițiu, d. Poincaré presupune că Grecia nu va întârzia să adere la dânsul Ministrul speră că aliații nu vor strica prin diviziuni regretabile situația morală ce au câștigat-o în Europa. Doresc ca Turcia să-și recâștige mâine într’o pace întremătoare, prosperitatea ei. Vom îngriji a păstra, cu dânsa relațiuni internationale. IMPRESIA FĂCUTA DE DISCURSUL LUI POINCARE Paris. 22.—Discursul lui Poincaré a făcut, o bună impresie asupra comitetului. El a vorbit obiectiv și cu mult tact. Înainte de discurs, președiintele comitetului Barthon a mulțumit d-lui Poincare pentru că a venit să asiste la consfătuire. După discurs n’a avut loc nici o dezbatere. Barthou s’a ridicat apoi, și a spus: "„Doresc să constat în numele comitetului că ministrul președinte, în înțelegere cu noi, voește să asigure pacea europeană. Prin aceasta cred că am exprimat punctul de vedere al comitetului. Cred că exprim prin sentimentele mele și pe acelea ale comitetului, când exprim mulțumiri ministrului președinte. Toți s’au sculat apoi în picioare și au aplaudat. ----------------------SOSIREA GENERALISIMULUI LA CONSTANTINOPOL . Constantinopol, 22. — Generalisimul Nazim, șeful statul major Hadi pașa, Izzet pașa și alți ofițeri de stat major, au sosit cu tren special și au fost primiți cu onoruri militare. O ÎNCERCARE DE ATENTAT INTR’UN TREN Triest, 22.— Sub o bancă într’un vagon al trenului de Viena a fost găsit un cartuș de dinamită. In stațiunea Stora cartușul a fost predat șefului gărzi. Se crede că a fost uitat de un țăran slovac care plănuia un atentat. Imediat după oprirea trenului în stația Store, țăranul s-a cobora repede din tren și a dispărute ... . *»