Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)
1912-12-01 / nr. 331
mm 30 loembrie isis Al 8-lea concurs de mari premii pentru cititorii «UNIVERSULUI* SERIA VIII*s Clodobbs No. 30 A se păstra zilnic până la complectarea a 30 cupoane și se vor trimite într'un plic la Administrație. Tragerea se va face in cursul lunei Decembrie. 0 ■Un Gr. ERACUE STEMM Vechio medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 *și 5-7. 3225 22. Str. Hidescu-Vodă. Telel. 25/70 Societ. Govora-Gâlimănești PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința d-tor acționari, că consiliul de administrație a hotărât să se ceară un nou varșământ de 20 la sută sau 40 lei de acțiune asupra acțiunilor societăței Govora-Că Umanești Acest al VlI-lea vărsămănt se va efectua de la 10 la Decembrie c. în București la Banca Marmorosch Blank , Cie, și Banca Românească, iar în •provincii, la sucursalele și agențiile Băncei Naționale a " României, Banca Comerțului din Craiova, la sucursalele sale din Tg.-Jiu, T.Severin,, Caracal și Corabia și la Banca Calafatului din Calafat. Asupra vărsămintelor neachitate la timp se va percepe o dobândă de întârziere de 1%. Acelor d ni acționari can doresc a achita anticipat vârsămintele necerute încă, li se face cunoscut că pot achita aceste vărsăminte tot la băncile de mai sus, ele având instrucțiuni în acest sens. 8155___________DIRECȚIUNEA. Cine fâcește gvM să fie ferți de Boale de Plămâni Shmlm’ifcwlw»’ B. D. mmm î Furnizorul Cursei Regale 44, CALEA VICTORIEI.— 44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechiu și mal ișapor• test magazia düstrară de: ‘ Arme fine de vinătoare.—Carabine " de mare precizie pentru vinătoare și apărare — Bogat asortiment de pistoale automate, și revolvere. — Articole de vinătoare.—Cartușe etc. etc. Atelier special de Armurărie. Preturi reduse. — la peditious in toată tara Dr. Andrei A. Antonin medic asistent al d-tui profesor dr. Gbregis dă consultațiuni pentru : boale nervose, minTALE, IMTERNE si SIFX; USOL cu manifestațiunile sale •asupra sistemului nervos. — ELECTROTERAPIE — Consultațiuni de la 6—7 p. m. Strada Chitu (Crinului) 14 lângă Biserica Batiște. Telefon 331 _______________________ 3316 Dr. Linn mimmmm Medic la Spitalul Caritas Vindecă radical boabele piele, păr, sifilis și venerice Îndreptarea nasurilor diformate, îngrijirea fetei. CONSULT 8—9 jum., 2—6 S’a mutat Str. Câmpineanu 21 Intrarea prin Valter Mărăcineanu 23067 Magasin de ferezia Porțelanuri și sticlărie în intrul orașului, clientela foarte mare, bine asortat, dintr-un oraș mare din provincie, se predă pentru caz de boală. Condițiuni avantagioase. Oferte la ziar sub „Ferezie“. 3219 PĂZIȚI-VA AVERILE miniMAx ? 3186 PATHEFONUL X07y Calea Victoriei. — București S 2 OPERII 5 Lei s Cântate de cei mai celebri artiști din lume: CARUSSO, GIQRGINI, TITTA RAFFO, SLEZAC, BQIUNSEGRA, BEUHCICHI, GALVANY, BUZZA, MURATGRE, ALVAREZ, VAGUET, Orchestra Colonne etc., etc Hiafx&lfmLa JPathé, cântă fara ace și se potrivește la orice gramofon. Prețul unei Diafragme PATHE Lei 12. 3121 Mike înlesnire de plată cu prețuri neschimbate PIANINE ROI din cele mai bune fabrici . Vinde iară acent forate lunare a LEI ifsUr •S1SS8 desen ETOIlEȘTI (alături de cofetăria Capsa) Se primesc in schimde PIANINE uzate Închiriez Planta ® ml și uzate SEPARATOARE DE LAPTE ALFA-LAVAL și ori ce mașisti și unelte pisirn îl plării Instrumente pentru creșterea vitelor, din renumita fabrică H. HAUPTNER, Berlin. Clocitoare și crescătoare pentru păsări, SARTARIUS. Bascule și ped-bascule FAIR BAMKS «e Ospoiit gsasra! patru Bssinli Inginer MARCUS & BERLESCU București. Sinaia Minz\, 21 ^^MM^CERCOMRE/I Sifilisului in SÂR5E (WA5S € RMANN)$i orice produs medical ISI^i^PetroOMIORlJL CHIMICO-MEDICBi^Mi^MimtoüMITMSCSi: ^^^i%^^mCăn resBn^<^ttSdai^ind0emsap WASSERMANN clasic, l’ăcot după metodele practicate în marile spitale : HOTEL DIEU, ST. LUIS LANBEC, din Paris SAMBATA 1 DECEMBRIK 2 Afară din program In afară de programul oficial, marele duce Nicolae, a făcut ori dimineață, înainte de solemnitatea de la palat, o plimbare, pe jos, îmbrăcat în haine civile și însoțit numai de d. Tătaru, comisarul palatului. De la palat, a plecat pe calea Victoriei și bulevardul Academiei până la palatul Universității. De acolo s-a înapoiat pe calea Victoriei până la biserica Albă și de acolo înapoi la palat Ilustrul oaspete a intrat la o librărie de pe calea Victoriei și a cumpărat două lucrări istorice: „Roustan, maméleule de Napoléon“ de H. Fleischmann și „La drame de Varennes“ de Georges Lénôtre. Prânzul de gala dela Palatul Fregal Miercuri sear s’a chiai lia Palatul regal un prânz de gală, în onoarea marelui duce Mihail Mihailovich M. S. Regele a avut la dreapta Sa pe d. Schebeko, ministru rus la București, d-na Take Ionescu, d. general Agura, d-na Dissescu, d-niî Al. Marghiloman, ministru de finanțe, Lissakowski, Bădărău, ministru lucrărilor publice, căpitan conte Totleben, I. Kalinderu, Scherba tche, general Coandă, Crețeanu, general Robescu, Basstet, comandor Nicoleanu, căpitan Prodan și locot. Adamovici. La stânga M. S. Regelui: d. general baron Meyendorf, d-na Maiorescu, d. general print Bogration, d->na Bengescu, d-ni, general Draganov, Dissescu, ministrul cultelor, colonel Iskritsky, general Hârjeu ministrul de războiu, maior Kessoff, general Averescu, șeful statului-major, general Zottu, Richter, general Tell, general Perticari, dr. Mariiulea, comandant Angelescu, It.-colonel Brociner. La dreapta M. S. Reginei erau: Marele Duce Nicolae Mihailovich d-na Mavrogheni, A. S. Principele Carol, d. Kalinkoff, ministrul Bulgariei, d-na Xenopol, d-nil colonel Stopin, colonel Lenshine, Xenopol, ministrul industriei, căpitan Iermakoff, general Pilaf, vice-amiral Murgescu, d-na general Manu, Trasnea-Greceanu, colonel Gorsky, colonel Baranga, maior Manu. La stânga M. S. Reginei erau: A. S. R. principele Ferdinand, d-na Kalincoff, d-na Maiorescu, ministru, președinte, Filipescu, ministru de domenii, Take Ionescu ministru de interne, lonomoff, Cantacuzino, căpitan, prinț Troudetskoi, generalul Crăiniceanu, Neioff, generalizar ca general Carcaîețeanu, general Presan, comandor Gnatzowsky maior Costescu, maior Negri Dall’Orso și general Mavrocordat. GUVANTAREA MAIESTATEI SALE „După numeroasele delegații ale armatei și marinei imperiale ruse pe care am avut plăcerea a le primi in cursul anilor din urmă, nici o misiune nu-Mi putea face o bucurie mai mare ca aceea, încredințată Alteței Voastre Imperiale de către Maiestatea Sa împăratul Augustul Vostru Suveran, spre a-Mi remite bastonul de Feldmareșal al vitezei și credincioasei Sale armate. Alegând aniversarea a 35-a de la luarea Plevnei spre a-Mi da acest semn atât de scump al prieteniei Sale, Maiestatea Sa își îndreaptă gândul către o dată glorioasă pentru armata Mea și consfințește o amintire neperitoare: aceea a luptelor noastre comune in Bulgaria, unde am avut cinstea de a comanda armatele aliate înaintea acestei cetăți apărate vitejește de Osman Pașa. Pe cât de mândru am fost de încrederea ce împăratul Alexandru al II-lea Mi-a arătat in acele timpuri, în grele împrejurări, tot atât de mândru sunt astăzi de neprețuita distincțiune ce Mi-a conferit Augustul Său Nepot, înălțând-o încă prin măgulitoarele cuvinte prin care a binevoit a Mi-o vesti. Aceste cuvinte au avut atunci un adânc răsunet în Țara Mea, iar armata a văzut în ele, cu îndreptățită mândrie, o prețioasă recunoaștere a conlucrarei sale in acest razboiu, dela 1877 care a întemeiat Statul bulgar și a înlesnit rodirea silințelor acestei Țări spre întreaga îndeplinire a aspirațiunilor sale. Amintirea acestor timpuri, glorioase, a luptelor vitejești și ai marilor jertfe ce ne-am impus împreună, care au fost încununate de izbândă, va rămânea pe veci una din paginate frumoase și generoase ale istoriei noastre. Astăzi însă toate gândurile Mele se măreaspră cu cea mai duioasă afecțiune către Augustul Vostru Suveran, spre a-I exprima doânsa Mea recunoștință că a ales pe Alteța Voastră Imperială, spre a-Mi remite însemnele înnoitei demnități ce Mi-a conferit. Nu pot mărturisi altfel această simțire, decât aducând cele mai fierbinți urări pentru fericirea Maiestăței Sale Imperiale și pentru gloria vitezei Sale armate. Fie ca pronia cerească să-l dăruiască, o lungă și pașnică domnie care să asigure desvoltarea și înflorirea marelui Säu Imperiu. Pătruns de aceste sentimente, ridic paharul Med în sănătatea Augustului Vostru Suveran și a vitregei Familii Imperiale. Trăiască Majestatea Sa împăratul Nicolae. RĂSPUNSUL MARELUI DUCE „Sire, ridic paharul meu, în sănătatea M. Voastre și în sănătatea M. S. Reginei și a Augustei Familii Regale Române precum și în sănătatea, strânsei legături ale glorioaselor noastre armate, armata, română și armata rusă, călăuzite atât de strălucit sub ordinele M. V. acum 35 de ani la Plevna, în ziua de 28 Noembrie 1877. Ura r Recensământul general al populațiunii In 1912 Monitorul Oficial publica următoarele : In cursul Iurtei Decembrie a anului de fată, se va face, în tot cuprinsul țării, o numărătoare a tuturor locuitorilor. Cu această numărătoare vor fi însărcinați anumiți agenți recensori, cari vor purta un semn distinctiv. Pășind la îndeplinirea îndatoririlor lor, agenții recensori vor intra în fiece cârti și vor întreba pe capul familiei, sau în lipsă, pe cel mai bătrân, despre toate persoanele cari locuesc în casă, precum și despre felul și împărțirea clădirii. In casele în cari se găsesec oameni cu știință de carte, agenții recensori vor lăsa niște liste, în cari capul familiei, va da răspunsuri adevărate și limpezi la toate întrebările puse în aceste liste. Acolo unde nu se află oameni cu știință de carte, cari să scrie singuri răspunsurile, listele se vor scrie de către agenții recensori. Locuitorii sunt rugați să primească cu bunăvoință pe acești agenți și să le dea toate deslușirile ce vor cere, pentru ca să scrie listele recensământului, arătând toate persoanele, mari și mici, cari locuesc sub același acoperământ și fac parte din aceeaș casă. Numărătoarea locuitorilor nu urmărește nici scopul de a pune biruri noui, nici scopul de a încasa birurile vechi. Toate științele culese cu acest prilej vor fi întrebuințate numai în scopul statisticei. Legea garantează secretul răspunsurilor ce privesc pe fiecare persoană. "•Să nu caute deci nimeni să se ascundă de la această numărătoare și să fie cu toții încredințați că ea se face în interesul și spre folosul obștesc, pentru ca să știm câți sunt locuitorii acestei țări. In numărul și în sănătatea locuitorilor stă puterea țârii. Legea prevede pedeapsă contra acelora cari nu vor voi sa dea științele cerute la numărătoare, sau cari vor spune neadevăruri intr adins, ca să ascundă ori, să falsifice adevărul. Locuitorii să se ferească și să nu dea crezământ acelora cari ar răspândi svonuri neadevărate despre scopul numărătoarei populațiunei, vrând să împiedice această lucrare atât de folositoare țării. Autoritățile judecătorești și polițienești sunt în drept să ia măsuri contra unor asemenea uneltiri vătămătoare binelui obștesc și să dea în judecată pe cei vinovați? --------------0X0-------------- „Universul literar*" ce va apare Sâmbătă, 1 Decembrie, cuprinde : Ecourile săptămâne de Mestugean Bandiții din Balcani de Victor Eftimiu O, daca D-zen... (poezie) de Florian Bece&m In fata slagei (nuvelă) de Ludovic Bmș Necredincioasă (poezie) de J. C. Aslan Convorbiri astronomice. Steaua, Soarele, de V. Anestin Pentru Pâine... de M. Negru Acum treizeci de ani (amintiri) de Albert. Mahomed *»• 'de Marius El (poezie) de T. Săptămâna Teatrală de Conn Leonida Galeria marilor maeștri ai muzicei. — Rezultatul concursului nostru literar. — Informații artistice și literare.—Urmarea romanului Seniorul din Halleburg Ilustrația din pagina I reprezintă pe M. S. Regele și pe marele Duce Mihailovici întorc ft nduse de la Mitropolie. — Alte numeroase ilustrații in text. S BANI NUMĂRUL 5 — _ Conferințele pastorale din ju ețil i’jitna _ Focșani, 28 Noambrie Astăzi, la ora 9 dimineața, s’a deschis printrun Te-Deum seria a II-a a conferințelor preoțești din județul Putna. După S-ta Leturghie preoții în frunte cu părintele Cl. Bontia, pro tevere ai județului, s’au îndreptat spre sala de solemnitate a liceului „Unirea” unde vor urma discuțiile asupra subiectului „Indiferentismul religios”. Biroul a fost compus din : părintele Protoereu, ca președinte, păr. N. Costăchescu (Calieni) și păr. Călin Oman (Focșani), secretari. Au vorbit despre subiectul anunțat mai mulți preoți. Românii de peste munți AGITAȚIA ROMÂNILOR GRECO-CATOLICI Budapesta, 28. — Alaltăeri a avut loc la Baia Mare o consfătuire a românilor greco-catolici A prezidat de George Pop de Băsăști. Au luat parte la consfătuire numeroși preoți, mai ales din comunele greco-catolice, cari urmează să fie încorporate la noua episcopie greco-catolică maghiară. In ziua de 29 Iunie a fost aleasa o comisiune la Cluj, care să agite contra episcopiei maghiare și Dr. Maniu a făcut la conferință o dare de seamă asupra întrunirilor de protestare ce au avut loc. Vasile Lucaci a arătat activitatea depusă de cler. Apoi s-a încins o lungă discuție asupra modului cum să procedeze în viitor românii grecocatolici față de noua episcopie greco-catolică maghiară. S'a hotărât ca toate ușile bisericilor din comunele românești, ce urmează să fie încorporate la noua episcopie greco-catolicămaghiară, să fie închise și cheile să se trimită la Roma, ba s'a propus chiar ca ușile să fie zidite. Apoi s’a hotărât ca toți preoții din aceste comune să refuze a îndeplini orice funcțione bisericească, până când doleanțele românilor greco-catolici nu vor fi luate în considerare. ÎNTRUNIREA TINERIMEI UNIVERSITARE ROMANE A FOST INTERZISA Budapesta. 28. — Tinerimea universitară română voia să fie azi o întrunire de protestare contra atrocităților comise de greci și sârbi față de macedoromâni.. Directorul politiei nu a permis insă tinerea intrunirea. Studenții români au făcut apel contra acestei hotărâri, la ministrul de interne, cerând permisiunea, pentru Sâmbătă. Întrunirea urma, să fie prezidată de deputatul Stefan C. Pop și trebuia să voteze o rezoluție după care contele Berchtold urma să fie invitat telegrafic pentru rezolvirea definitivă a chestiinei macedo-române, cerându-se formarea unui stat federal albano-romăn. CONDAMNAREA UNUI ZIARIST ROMAN IN UNGARIA Budapesta. 28. — Ziaristul român Țințariu, care a scris în ziarul sau „Vocea Graniței“ asupra vărsărei de sânge de la Mărgineni, a fost condamnat, după cum se știe, de către Curtea cu juri, din Timișoara, pentru agitațiunea contra națiunei maghiare, la 3 luni închisoare. Țințariu a făcut apel care s'a judecat azi, la Curtea de casație și a fost respins. El a fost trimis la închisoarea din Timișoara spre a-șî face osânda.--------------OXO——---- Universul — IN PROVINCIE — HUȘI Cadavru găsit. — In satul Podu Oprei-Bunești, într’un bordei făcut în pământ s’a găsit femeia Irina J. Onofrei de 90 ani, moartă ca de 10 zile și fiind singură și ușa la bordei încuiată pe dinăuntru, câinii au pătruns in bordei și au devorat-o mâncându-i capul și pieptul. Faptul se cercetează de șeful secției Bunești. Bănițele nu sunt. Furt. — In noaptea de 24 cr. i s’a furat locuitorului Cristea Nistor din Jigălia de către necunoscuți doi boi din ogradă. Epidemie. — In comuna Raducăneni s’au ivit încă 9 cazuri de anghina diftetică. FOCȘANI Meeting naționalis. — După cum am mai anunțat, la 2 Decembrie se va ține în sala de solemnitate a liceului „Unirea , un mare meeting naționalist la care va participa și un membru al comitetului Ligei Centrale. La această manifestare națională, vor lua cuvântul d-niî Ștefan Graur, I. P. Rădulescu-Ramnic profesor, C. Chirițescu, profesor și alții. T -SEVERIN Lovire urmată de moarte. Petre Constantin, șeful de echipaj al vaporului Petre Rareș, în urma unei certe pe care a avut-o cu marinarul Ștefan Marcea, l-a lovit un cap cu o bandulă. Aceasta s-a întâmplat ora la ceasul 1um, în dreptul punctului Drencova. Astă noapte a încetat din viață marinarul Mirea în spitalul „Grecescul din localitate, în urma loviturii primite. Șeful de echipaj a fost predat parchetului. VASLUI Agresiune. — Aseară, locuitorul Gheorghe Milea, din comuna Cherșești, întâlnindu-se cu consăteanul Ion C. Arseni, din cauza unor neînțelegeri, s’a luat la ladă și apoi la bătaie. Milea ■ mai puternic aplică mai multe lovituri adversarului său, care nu mai multe lesiuni pe corp a fost internat în dispensarul din Delești. Cadavru găsit. — Cerșetorul Tănase Coliț zis Costan, în etate de 80 ani a fost găsit mort pe drum, în apropiere de satul Delenî. fi venit iarna! Gypx ZIARUL »»UNIVERSUL“ Cititorilor cu numărul " cât și abonaților săicari vor păstra cupoanele de la I—30 Moembrie și se vor trimite administrație! spre a concura la fn 8-lea Concurs 9 DE IARNĂ PREMIUL 1-10 10.000 (zece mii) kgr. lemne car vor fi divizate în zece câștiguri de câte 1000 kgf- 9 m mmh 11 Una Sobă splendidă „GODIN« încălzind 200 m. e., cumpărată de la cel mai mare și mai bine asortat Magazin de mobile de fier și bronz INDUSTRIA METALICA «MARCA», bulevardul Elisabeta No. 8 ramm 12 Un Palton Vătuit, elegant și fin ucrat la cunoscuta casă JACQUES GRURBERG, strada Academiei iîlo. 25 17-1816 per: mânuși de lână p. bărbați sau dame 19-21) g , mm rusești ; 11 III» 22—24) g I) 5 lâufișoare de argint p. doamne; 30) Una padrieră aurită cu capac eraillat, forma ceasornic cu puf și oglinjoara de cristal; 31) Una idem fără puf și oglinjoară; 32) Una splendidă oglinjoară ovoidă de metal, aurit cu capac , pentru păstrat ace; 33) Un elegant port-ace de par și prins; 34) Un elegant port-notes de metal aurit; 35) Idem unui cu creion; 36) Una elegantă oglinjoară rotundă cu fund emaillat; M S’a autorizat înmormântarea, nefiind bănuelî. Jurământ. Astăzi recruții regim. 7 Racova No. 25, din localitate, înaintea d-lui colonel Raureanu, comandantul regimentului, a ofițerilor și părintelui Econom N. Arseni, confesorul regimentului, au depus jurământul legiuit. PITEȘTI Meeting de protestare. .. In ziua de 2 Decembrie a. c. va avea loc, în sala Universală „Lehrer” din Pitești, un mare meeting național pentru a protesta în contra barbariilor săvârșite de greci față de frații noștri din Macedonia. Vor lua parte pe lângă cetățeni și elevii școalelor din orașul nostru. Printre persoanele ce vor vorbi vor fi și d-nii Iliescu și Stănescu, profesori. OCNELE MARI Grațierile de Sărbători. Erl a fost în localitate de procuror general Herescu împreună cu d. Burma sub directorul închisorilor pentru a forma tabloul de deținuții cari merită grațieri și reduceri din pedeapsa) S’a format un tablou cu 25 deținuți cari vor fi propuși cu ocazia sărbătorilor Crăciunului. D. Dumm a inspectat penitenciarul și a rămas mulțumit pe deplin incendiu. — Aseară la ora 8 s’a declarat un incendiu la un coș al unui dormitor în care sa aflau arestații penitenciarului. A fost o panică de nedescris în oraș deoarece dacă focul lua proporții mari se putea întâmpla evadarea condamnaților. Grație măsurilor luate focul s’a localizat, s’a observat, o lipsă de scări și s’a simțit depărtarea ce există dela cazarmă până la corpul de gardă, mai ales pe vremuri rele soldații vin în ajutor foarte anevoie. ROȘIORI DE VEDE Furt. — In seara zilei de 25— 26 c. necunoscuți făcători de rele, s’au introdus prin chei false în magazia de cereale a d-lui Duca Pazianu, de unde au furat 7 saci cu grâu. Până acum a fost condus la poliție unul din presupușii autori al furtului, căruia i s’a luat un interogatoriu. Bănie. Pe când individul Petre Petrovici din acest oraș trecea pe stradă, fără veste a fost atacat de Ionița Coropița, Tănase Coropiță și Anghel Coropiță, tot din acest oraș, cari au bătut intr’un mod îngrozitor pe cel dintâi. Agresorii au fost conduși la poliție iar cu anchetarea cazului a fost delegat de sub comisar T. Dumitrescu. Diverse. — În vederea recensământului populației, din controlori recensori, au început să dea informații membrilor recensori. — Am comunicat cu unul din numerile trecute că dijmuitul porumbului se face cu mare anevoință. Astăzi vă pot comunica din nou că deși vremea a fost urâtă totuși nu au fost toți oamenii dijmuiți. T.MAGURELE Deschiderea conferințelor bisericești. — Erl cu o deosebită solemnitate a avut loc deschiderea conferințelor pastorale. După oficiarea leturghiei și a Tc-De- umului, asistenta a pornit la școala de băeți „Gen. G. Manu“ unde sub președinția protoereului H. Constantinescu, s’au deschis conferințele și s’au tratat mai multe chestiuni privitoare la biserică. TECUCI Jefuire la drumul mare. — Aseară cam pe la ora 6 jum., patru indivizi necunoscuți eșind înaintea d-lui Niculaî Ștefu, brigadier silvic la pădurea Academiei din Țigănești, pe când acesta se întorcea într’o trăsurică dela pădure spre casă împreună cu copilul și vizitiul său, i-a somat să oprească amenintându-l cu moartea. Vizitiul și copilul au scăpat iar d. Ștefu a fost grav bătut și jefuit de suma de 1892 di bani ce avea asuprii strânși din vânzarea lemnelor. Hoții în urmă au dispărut, iar victima ajungând pe vizitiu a fost transportat acasă unde se află în căutare medicală. Există bănueli că vizitiul nu e pe câțiva săteni din sat. Cercetările se fac de șeful secției Co<rod. " 1 TG.NEAMȚU Bălae. " Locuitorii N. Lazar și Gh. V. Huhulea, din Filioara, luâindu-se erl la ceartă, la un moment dat, Lazăr a lovit pe Huhulea cu un topor în cap fălindu-î ui urechea dreaptă și cauzându- și alte leziuni. In stare gravă victima a fost internată în spitalul din localitate, iar agresorul arestat, CORABIA Jurământul recruților. Astăzi, recruții batalionului II infanterie au depus legiuitul jurământ. In acest scop au sosit de ieri drapelul și muzica regimentului 2 Romanați No. 13, împreună cu d. colonel C. Savopol, comandantul regimentului. La orele 10 a. m. toată trupa batalionului a fost așezată în careu pe platoul din fața Cazărmei, având drapelul la mijloc și pusă sub comanda d-lui maior Mișu Dobroneanu, fiind față de colonel Savopol, Atanase Popescu, președintele comisiei interimare, I. Halmagescu, secretara primăriei, ambii veterani, d'-nni ofițeri din garnizonă și ai batalionului. Solemnitatea sa a început prin serviciul divin, oficiat de confesorul garnizonex preotul Em. Mărculescu. , Răspunsurile au fost date de corul trupei, sub conducerea d-lui I. Rădulescu. După sfințirea apei recruții în reprize de câte 6 oameni au depus jurământul cu mâna pe drapel, iar după terminare preotul Em .Mărculescu într’o prea frumoasă cuvântare a arătat însemnătatea actului solemn săvârșit de tinerii ostași, prin depunerea jurământului, îmbărbătându-I și indemnându-i la supunere către șefi, tron și țară. Termină aducând elogii M. S. Regelui, șeful suprem al armatei, precum și tuturor conducătorilor armatei române, în uralele nesfârșite ale trupei, muzica regimentului cântă apoi Imnul regal D. colonel Savopol, comandantul regimentului, adresându-se tuturor face un mic istoric al însemnătate zilei de 28 Noembre când în 1877 și d-sa a luat parte la cucerirea Plevnei. Adresându-se trupei se recomandă a In vâltoarea vieței XI O dramă ia bal — Ei, da știi că-mi place în Lumea mare! N'am să mă plictisesc aci. Toți II ocoliră. Nu era nici un original, nici im nebun, ci un rău crescut. Câțiva alereară să înștiințeze pe Chamerol. Lacheii așteptau pe la uși să ia în primire pe acel caraghios. Langazon își scoase pipa și spuse unei doamne bătrâne, care scoase o exclamație de indignare: .. Ei,, ducesa. ..când ți-a trecut vârsta dragostei, uite numai pipa e bună. Doamna îl privi fulgerător. .— Ei,, ce, mătuși co, îmi faci cu ochii, te-a aprins șampania! Scandalul ajunsese la culme. Unde.. se vârâse oare Chamerol ? In realitate Chamerol, îl văzuse de la început și-l cuprinsese o spaimă extraordinară. Se ascunsese în parc. ■Nu mai îndrăznea să se arate. Dacă avarul îndrăznise sa se prezinte astfel, apoi aceasta însemna că era hotărât să facă orice. Chamerol fusese apucat de o tremurătură nervoasă. Dinții îi clănțăneau. . Lanton se extazia acum în fața unor tablouri. Ca bun cunoscător scotea mereu exclamații. In sfârșit, iată pe Chamerol cu ușa salonului, galben ca un spectru, îl văzu și Langazon și pe loc pai’că îi trecu beția. Dar,continuă tare. —• La Valența, unde se făcuse impopular și într’d noapte locuitorii, îi deferă foc casei... Altă dată îl aruncară în Sena... Toți însă îl adorau, după cum vedeți. Mama lui își făcuse un cult din el... Și avea un frate... săracul Hubert! Stați să vă spun povestea lui. Tremurând, Chameroi see apropiase de el. Toți așteptau un mare scandal. Langazon murmură fără să miște buzele. — îmi plătești mâine? —■ Da. — Atunci poți să mă dai afară... dar să te ferească Dumnezeu să mă minți. Nimeni nu auzi, nimeni nu observă. . Chamerol făcu un semn valeților. Spuse cu dispreț. •— Dați afară pe acest bețiv Servitorii se repeziră. Langazon ru se împotrivi. Era dă sigur și nebun și bețiv. Peste câteva minute îl uitaseră toți. Coliba cea singuratică primea vântul din toate părțile. De mult timp îi lipsea parte din acoperiș și ploua înăuntru ca și afară. Acolo trăia, sau mai bine zis murea de foame mama lui Sylvain Chamerol. Și tot plină de speranțe era. Inebunise de-a binelea. De 20 de ani nu-l mai revăzuse. In câteva rânduri venise la Paris să-l vază și el se scuzase, zicea că e prea ocupat și nu poate să o primească. Vecinii îi spuneau: • Nu c vezi că e urs, nerecunoscător, nici nu vrea să se gândească la d-ta. — Câștigă bani, de ce nu se ajută? — De ce nu te ia la el? — Eî, nu cunoașteți pe Silvain al meu, se întoarce el. Și nu se mai întorsese. Și mintea 3î se rătăcea mereu. Rămăsese clar cu gândul că el se va reîntoarce bogat și puternic. — El, măicuță, îi spuse odată unul, știi că s’a îmbogățit Sylvain? Și-a făcut un palat. — Vezi! -- Ei, dar nu cred să te primească. — Lasă că vine el Și unde e palatul? — La Bois le Boi. — Cu trenul e aproape. Fu în urmă bolnavă rău și partea uitase totul. Ia toto dimineață șa stcală, se îmbrăca și când veniră vecinii cari o îngrijeau, le spuse: — Mă duc să văz pe fiul meu. Nimeni nu fu in stare să o convingă că nu trebue să plece. In sfârșit, ii deferă fiecare câte ceva și strânseră o sumă, apoi o duseră la gară și o urcară în tren. Șeful trenului o cobora la Bois le Roi și-i spuse ce drum să apuce. — Lasă, găsesc ea palatul lui Sylvain. Și plecă mândră, cu capul în sus. Se înoptase de mult. Era tocmai seara când Chamerol da balul despre care vorbim. El, de departe, ea bete peste lungul șir de trăsuri și automobile ce așteptau. — Vezi, au venit la fiul meu. O apucă apoi o teamă. Dacă nu o va recunoaște ? — îS.Ui nu se coate, am să-i spun doar atât . — Eu sunt mama ta, întrebă pe un șofeur. — Acesta e frumosul palat al d-lul Sylvain Chamerol. — Da., e serbare. — Serbare... vezi, mă așteaptă, știa el că vin eu. Birjarii o priviră cu milă. — Săraca! E nebună! — Ei, dar uite că intră ca la ea acasă! Lachei o opriră. — Ei, babușca, încotro? — Mă duc să văd pe Sylvain. — Care Sylvain? Nu e nici un servitor cu numele ăsta. — Ce servitor! Sylvain Chamerol! Lasă-mă să trec, vreau să văd pe fiul meu. — Ce ești?... — Mama lui! Și voi să-l îndepărteze cum Aceștia se împotriviră. Ce dracul .Adineauri nn candali acum altul? Nu se poate, vino mâine. Mâine e prea târziu. — De ce? — Mâine vaiu fi moartă și vreau să sărut pe Sylvain... Aide, lăsați-mă, sunt obosită, vin de departe. Și se așeză pe o treaptă a peronului. Lacheii erau foarte încurcați. — Dacă în adevăr o fi mama domnului!— Să-l înștiințăm. — Așa e va auzi. — Da, spuneți-i, să vedeți cum va veni. Și începu să cânte un cântec vechiu, vechiu pe o melodie veselă, dar care pentru vocea ei era plângătoare. Nu preafrumosul lui castel, La, la, la, la, la, la Era stăpân pe toate al, La, la, la, la, la, la, la, la, LV»