Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)
1913-01-01 / nr. 1
IHFOR HAțlUNI LUNI * Comitetul de inițiativă pentru ridicarea unul monument marelui domnitor Alex. Ioniț Cuza, în comuna Giosanești din Deal, județul Teleorman, va da. Duminică 30 Decembrie c. m satanele scoaleî din localitate o mare serbare artistică, armata de bal. Vor da concursul d Niculescu- Clei, dela trupa de o perets și opera, AS Barcani’’L _ care este mult apreciat de publicul bucur Asemenea va da prețiosul său concurs tenori C. Iordănescu care este cunoscul prn producțiile de la Ateneu precum și alți artiști și ptiste. + p. Titu Maiorescu, președinte a consiliului și ministru de externe, a primit din partea împâratului Frantz Josef un portret încadrat IalV o bogată rama de aur. , portretul e insolit de o scrisoae autografă, prin care împăratul felicita de d. Titu Maiorescu ,pentru prudenta cu care a știut sa înlăture prin mentalitatea României un conflict care ar fi șulu avea urmări fatale pentru toată Europa. Frantz Josef, prin aceeași scrisoare, asigură guvernul român de sprijinul pe care Austro-Ungaria este dispusă să-l dea României nu orice împrejurare. ♦ Ministerul cultelor și instrucțiunei publice a acordat următoarele autorizațiuni persoanelor mai jos notate: D-lui Rosenberg Solomon, să funcționeze în învățământul particular ca institutor de limba română și director la școala primară israelită din Buhuși. D-re! Spiegler Leontina, să funcționeze in învățământul particular ca institutoare și directoare la școalele israelite primare particulare; • D-nei Elena Antóniade, sa funcționeze în învățământul particular ca institutoare pentru limba greacă, D-rei Loth Erika, sa funcționeze în învățământul particular ca institutoare de limba germană și lucru manual la școala primară de fete a comunității cultului israelit din Ploești. D-lui Thenen Merner, sâ funcționeze în învățământul particular ca profesor de limba germană în învățământul primar și secundar particular. * - D-șrei Hiltzinger Barbara, sâ funcționeze în învățământul particular ca conducătoare de limba germană la institutul .j Gottessegen“ din Ploești. Die Eichtranst Kreida, de a preda religia germană, engleză, geometria, istoria, geografia, știinnte naturale, fizica, pedagogia, metoda și ramuri tehnice la cursul primar și superior de la Institutul Gottensegen din Ploești. ♦ Direcțiunea generală a serviciului sanitar a primit mai multe rapoarte din partea medicilor> veterinari ai județelor Botoșani, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Roman și Suceava, prin care se constată că in aceste județe s’a declarat epizootia de scabie la 6 comune cu 7 curți infectate cu cai și c bolnave. _ ♦ IL.Radu Diaconescu, șef de secție la administrația financiară Dâmbovița și-a susținut cu succes teza de licență la școala de științe de Stat, tratând despre „Taxa de timbru“. ♦ D. Gh. G Păun, a fost numit în postul de econom magaziner la școala inferioară de agricultură de la Armășești, jud. Ialomița, în locul d-lui C. Gheorghiu. ♦ Mâine, Marți. 1 Ianuare, cu ocazia Anului Nou, serviciul divin la biserica Dintr’o zi, str. Academiei, se va oficia în limba albaneză de către P. S. S. Arhimandritul F. Balamace, subdirectorul seminarului Central, asistat de preotul biserices. " ♦ Cititorii noștri vor afla cu un deosebit interes, că în vechiul local al magazinului „Hig- Life" din fața palatului Ilegal, continuă numai câteva zile încă, vânzarea cu însemnate reduceri de prețuri, a tuturor mărfurilor a căror calitate și asortiment simt destul de cunoscute, îndemnăm deci pe toți amatorii de lucruri fine și frumoase ce compun mărfurile acestui cunoscut magazin, să se grăbească a profita de această rară ocazie, asigurându-i de mai înainte, că însemnatele reduceri de prețuri la toate mărfurile sunt rotite și la îndemâna fiecăruia. ♦ Incheindu-se listele de statistica populatiunea Tecucilor. S’a constatat că population«a acelui oraș se ridică la 14.974 suflete. ♦ D. V. Artincescu, arhitectul comunei Galați a fost lăsat în disponibilitate pe ziua de 1 Ianuarie. ♦ Suntem rugați a publica următoarele : Publicul și autoritățile din România sunt avizate că d. Euxampiu Slătineanu, nu este președinte nici membru al societății „România Jună” din Viena și, prin urmare nu este autorizat să reprezinte în nici un mod societatea noastră în fața publicului și a autorităților române. ♦ Direcțiunea școalei profesionale No. 3 din Capitală exprima mulțumiri persoanelor cari au contribuit cu obolul lor la înființarea Cantinei de pe lângă acea școală. Se știe că aceasta e prima cantină pe lângă școalele secundare de la noi. ♦ D. Șt. Pessiacov a demisionat din postul de secretar general al comunei Craiova. In locul d-sale a fost numit d. avocat N. Bușilă. BIBLIOGRAFII Au apărat: —• Gazeta ilustrată, anul II, No. 3. — Bursa, anul XII, No. 545. — România industrială, anul VIII, No. 213. Curiereul financiar, anul 39 No. 53. --------------«xo-------------— -oxo- Arestarea un i spior. rus la Piațra-Olt P.-Olt, 30 Decembrie Polițiagărea a arestat în trenul 4 pe un individ bănuit ca spion. El nu posedă legitimație și declară că e agent la navigația rusă din Samar( ( (Buiaaria). J Nenorocirea din strada Bradului Oleatia asfixiați cu gaz aerian In str. Bradului No. 42 s’a întâmplat era o nenorocire care a costat viața unei femei iar altă femee a fost salvată, în ultimul moment. La adresa indicată domiciliază d. Em. Libros. D-sa avea in serviciu două servitoare. Roza Petőfi și Rozalia. Splii. Ambele dormeau în aceiași cameră. Al<ăci! seara s’art culcat ca de obiceiu. In timpul nopții, dintr’o țeavă de gaz aerian, care era găurită, a năvălit în cameră gazul. Din nenorocire, femeile nu s’au deșteptat și gazul pătrunse în cameră, în cantitate din ce în ce mai mare. Ieri dimineață, stăpânii, văzând că cele două servitoare nu s’articulat până la orele 8, au bătut în ușă. Neprimind nici un răspuns și bănuind o nenorocire, au forțat ușa și au pătruns in cameră. Un miros greu de gaz i-a făcut să se dea înapoi. Când aerul din cameră s’a mai priminit, au pătruns înăuntru și acolo și-amt dat seama de nenorocirea întâmplată. Una din servitoare, Roza Petőfi, zăcea moartă pe pat, cu spume la gură și cu fața congestionată. Biata femee murise asfixiată. Cea de a doua, Rozalia Split, mai da semne de viață. Dându-se alarma, sergentul din post a anunțat Salvarea, care a constatat moartea celei dintâi, iar pe cea de a doua, în stare gravă, a transportat-o la spitalul Brâncovenesc. Corpul Bozei Petőfi, din ordinul parchetului, a fost transportat la institutul medico-legal. Comisarul circumscripției respective a deschis o anchetă. -4X0- ULTIMA ORA SERVICIUL HOSTRU TELEGRAFIC Gonfliicul român-bulgare —--------------------0X0 -oxaParis, 29. — CORESPONDENTUL ZIARULUI „LE MATIN" TELEGRAFIAZA DIN LONDRA CA D. TAKE IONESCU AR FI DECLARAT CA VA AVEA AZI O ÎNTREVEDERE CU D. DANEFF, LA CARE O SA FACA PROPUNEREA URMĂTOARE: BULGARIA SA CEDEZE ROMÂNIEI UN TERITORIU ANUMIT, IMEDIAT DUPĂ CE BULGARIA VA PRIMI DE LA TURCI CE VREA. AUSTRO-UNGARIA NU ABANDONEAZA ROMANIA Viena. 30. — „Neue Freie Presse" se ocupi in numărul de astăsi la loc de frunte de conflictul româno-bulgar și spune Intre altele: Generalul Schoenefeld, fost șef al statului major austroungar, a fost primul, care s’a dus la București ca să întărească legăturile dintre România și monarhia austro- ungară. Baronul de Konrad-Hoetzendorf a urmat exemplul generalului Schoenefeld, spre a pune și mai mult in evidentă în fața intregei Europe alianța româno-austro- ungară. Spectacolul grozav al unei încăerări între România și Bulgaria nu se va da. Regele Carol știe că Austro-Ungaria își va ține cuvântul dat, până la ultima literă. Pacea Europei se sprijine astăzi pe trăinicia alianțelor existente. Alianța dintre România și Austro-Ungaria este în plină vigoare și n’a fost încheiată numai de ochii lameii în timpuri de grea cumpănă România nu sta izolată, nu este singură ; asta trebue să v andâ toți cât* nă urechi de auzii. Pacea atârnă astăzi de Adrianopol și de Silistra. mm» se fa*ce Insă că ma**>e Puteri vor să facă presiuni asupra Turciei să radeze Adrianopolul și nu vor să facă acelaș luéru la Sofia, pentru cedarea Silistrei ? Aceasta dovedește mai mult cât de goală e formula despre unitatea de vederi Intre Puterile emrețiene. Dar nici Silistra, nici Adrianopolul nu vor provoca o conflagrație europeană. Turcii trebue să iecidă Adrianopolul, iar Bulgaria va ROMANIA NU vA OCUPA SILISTRA Vienna. 30. — „Neue Freie Presse" află din sursă bine informată din București că svonurile despre o ocupare a Silistrei de România sunt neîntemeiate: prezența principesei Elisabeta și DIFERENDUL SE VA TRANȘA prințul Carol, carl ami sosit la pE CALE PAȘNICA <”L5v SI Viena. 30.—Neue Freie Presse Srloarea sa term . ală din București din sursă autârziu, după ce sa ofert celor ----- - - 0 moarte suspect* In atr. Teiul Doamnei No. 86 a încetat din viață văduva Paraschiva Niculae, în vârstă de 6b de ani. Rudele moartei s’art prezintat la medicul comunal al dr. II dr. Popescu, spre a ti ce elibera actul de deces. Medicul, verificând decesul, a constatat mai ..... multe echimoze pe pleoape și pe p*ornice, ní nentru vremuri !*ATîi?iefival!«v* dS#» “ --- — conjuctive Una din pleoape era tumefiată. Bănuind că moartea nu e naturală, medicul a anunțat parchetul, care, constatând semne!<» din violentă de ne fata moarte, a ordonat transportarea corpului la institutul medico-legal spre a i se face autopsia. In acelaș timp, din ordinul parchetului, circumscripția respectivă a deschis o anchetă. » Serbarea soc. „Scufița Era, fi fost la hotelul Bulevard un matineu dansant și serbarea pomului de Crăciun al soc. Scufița din București, care după se știe este sub înaltul patronaj a A. S. 1b principesei Maria. Pomul este admirabil împodobit și strălucește de lumini aprinse. Toată elita bucureșteană și-a dat întâlnire la acest frumos matineu. Serbarea a fost onorată de de față un ceaifL ÎNTRUNIREA funcționarilor comerciali constațeni Constanta, SC. — Membrii societăței funcționarilor comerciali din localitate s’art intrimit aseară la sediul societăței. Intre altele, art protestat contra faptului că nu s’a respectat legea repausului duminical în zilele de 23 și 30 Decembrie, ajunul Crăciunului și Anului nou. In cuvântări s’a accentuat, că acestea sunt încercări de a se desființa legea repauzului; în consecință au fost invitați toți funcționarii comerciali să fie gata, la primul semnal, să lupte pentru apărarea drepturilor lor câștigate cu atâtea sacrificii. După ce s’a discutat și alte chestiuni de ordin secundar, întrunirea s’a terminat la ora 12 noaptea DEJUNUL diplomatic de la Dissescu Katindemi, administratorul Damuienților Coroanei; d. Arseneff, prim-secretar; d. Cerbacieff, secundul secretar, la legațiunea msă., și d. colonel Iakrilsky, atașat militar rus. Deși dejunul a avut un caracter lipsit de oficialitate, cu toate acestea, la dessert, s-a dismins despre situația politicei externe și, în special despre oublictul romanic-bular. Faptul că d. Sebeko a ținut să aseste la acest dejun cu în M. Vdljann, ministru torizată că încordarea dintre România și Bulgaria a mai pierdut din gravitatea ei, fapt care îndreptățește speranța că diferendul va fi tranșat pe cale pașnică. Această întorsătură pașnică se datorește intervenției Puterilor. CE VA FACE ROMANIA ? Viena. 30. — „Deutsches Volksblatt" află din sursă diplomatică română că România nu va declara război Bulgariei. Dacă Bulgaria refuză să acorde României compensațiile cerute, atunci România, fără a mai declara război, va ocupa militărește aceste teritorii și va proclama anexarea lor. In urmă, dacă Bulgaria se va împăca cu acest fapt împlinit, orice conflict ar fi înlăturat. România se expune la nevoie, ca Bulgaria să-i declare război. Situația e serioasă, dar nu e disperată. ATITUDINEA ROMÂNIEI ȘI AUSTRO-UNGARIEI IN CONFLICTUL BALCANIC Viena. 30. — „Oesterreichische Volkszeitung“ se ocupă astăzi la loc de frunte cu atitudinea partidelor politice și a populației din România. Austro-Ungaria și România, în fața alianței secrete a Rusiei cu Statele balcanice a rt trebuit sâ ia măsuri de siguranță, spre a nu fi nevoite să se supue orbește dorințelor Rusiei, căci, in actualul conflict, balcanic, toți stftvî* --J-“ --- - ‘ *"* “ ‘ ' Erî, a fost în casele d-lui C. G. Dissescu, ministrul cultelor și instrucției publice, un dejun . ________________ diplomatic, la care am luat paradia, cari au știrt să ridice date următoarele 9 persoane: țanul amenințător, prin forța i-nu și d. Dissescu, d-na și d. Împrejurărilor devin nicovală. Șebeko, ministrul plenipotențiar Numitul ziar crede că rezulat Rusiei, d. Blondei, ministrul tatul tratativelor româno-bulgarlenipotentiar al Franței, d- tona ° conflagrație-ci va compromis, ci răspunsul e. foarte simplu: da sau nu. Aliații balcanici accentuiază faptul că și-au cucerit teritoriile cu arma în mână, uită insă că cererile lor sunt exagerate. Nici un învingător n'a avut pretenții atât de extraordinare ca aliații balcanici. Sprijinul pe care Puterile iiliau Bulgariei în chestia Adrianopolului, ar trebui să o îndemne să ia o atitudine mai conciliantă față de cererile României. România e hotărâtă să inune Bulgariei recunoașterea cererlor sale îndreptățite înainte de "ncherea pă"”, dacă e nevoe dând chiar alături de Turcia. Bulgaria poate să cedeze acum mai ușor decât mai târziu și ar putea să ceară în urmă contraservicii militare din partea României. Bulgaria trebue să se hotărască cât mai curând, căci zilele acestea trebue luată o hotărâre definitivă. fi mulțumitor pentru România. BULGARIA TRUROR. SA FIE MAI CONCILIANI LA Viena. 30. — „Reichspost" publică astăzi un articol asupra diferendului româno-bulgar și constată că. acum se poate remarca o îmbunătățire a situației, în urma reluării tratativelor intre reprezentanții din Londra al celor două state. Chestiunea SUistrei ca și a Adrianopolulu’l prezintă o deosebită gravitate, fiindcă nu c.. ...... •** nefan cu iu ■ »»»"t .nu etregul personal al legațiunii rusă Posibilitatea indicerei unii ruse, este interpretat ca o manifestația de simpatie față de România. Dejunul a luat sfârșit la ora 2 da., când distinșii invitați s’art retras, afară de d. ministrulondel al Franței care, rămânând până la ora 4, a avut o lungă conversație cu d. Dissescu oxo Din Câmpina Accident grav. — Sondorii Constantin I. Brândușoiu, d fel din Godinești (Gorj) fiind cupat joi dimineață, ne la 9 jum., cu descărcatul unoburlane la sonda No. 264 de pr Bucea, i-a căzut un burlan peste piciorul drept strivindu-i-l. Victima a fost transportată la spitalul soc. „Steaua Română“. cor »MARȚI, 1 IANUARIE 1913 — ?- neînțelegeri înre bulgaria și Serbia ------ ------------------------*------------------------------------------------------------------------------------ "1TM,m^" 1 r"— V înarmarea Albanciili. Ei alungit pe Sarbi SPORIREA ARMATEI SÂRBEȘTI DIN ALBANIA Valona. 30 Decembrie Guvernul provizoriu albanez a cumparat în Belgia 30 mii de arme Manlicher și 50 mitraliere Ele au fost aduse pe un vapor sub pavilion englez, care a forțat blocajul vaselor grecești și a descărcat puștile și munisiunile Albanezii înarmate aă alungat trupele sârbești din Tirana și Elbasan. Zece mii de albanezi Înainteaza spre orașul Dibra. Belgrad. 30 Decembrie Consiliul de miniștri s-a ocupat de răscoala albanezilor. Protici a învinuit Austria că a procurat arme albanezilor. Situația trupelor sârbești din Albania e critică și s-au trimis întăriri la Dibra. Guvernul sârbesc vrea să evacueze Albania numai după ce vor veni trupe europene regulate în acea țară. Belgrad, 30. — Guvernul sârb se împotrivește propunerea Puterilor, ca o comisiune specială să stabilească relațiile etnografice ale teritoriilor pe care Serbia vrea să le anexeze. Delegații Serbiei la Londra au primit instrucțiuni să induplice Franța și Anglia să refuze această propunere. DECLARAȚIILE MINISTRULUI SÂRB DIN VIENA Viena. 30 — Ministrul Serbiei la viena a declarat astăzi relativ la viitoarele granițe ale Albaniei, că nu pot cuprinde decât o părticică a sanctuarului: Iibra, Scutari, F.Kasnan și Berat. Austro-Ungaria și Italia simt însă pe deplin de acord să întemeieze o Albanie mare și puternică, cu granițe pe cari să le poată apăra cu ușurință. —----------oX------------ CUPRINSUL NOTEI COLECTIVE Berlin, 29. — F inexactă știrea că între marile Puteri s’ar fi ivit divergențe de păreri cu privire la redactarea textului notei ce va fi înmânată Portei Reprezentanții Puterilor, după ce vor redacta nota, o vor prezintă guvernelor spre aprobare. * 1 Nota Puterilor va avea un caracter urgent, dar amical. Nu se știe dacă moarte, va refuza nota Puterilor Mart nu. Chiar și un refuz din partea Turciei va clarifica mult situația Se pare că proectul d-lui Poinc aré de a se face o demonstrație navală în contra Turciei și că ca aceasta să fie însărcinată flota Rusiei din marea Neagră, a fost abandonată de marile Puteri. Nota Puterilor nu va cuprinde nimic cu privire la statele balcanice. MARILE PUTERI VOR CERE TURCIEI CEDAREA ADRIANOPOLULUI Londra. 29. — Ziarul „Times" află că în nota marilor Puteri, care va fi prezintată Porții de reprezintanții Puterilor, se va cere Turciei cedarea Adrianopolului, punându-se în vedere Turciei că în cazul reînceperea războiului acesta nu-i va fi favorabil. In nota Puterilor nu se va vorbi despre insulele din marea Egee. In această privință Puterile n’au căzut de acord, deoarece Italia nu consimte ca insulele egeice să treacă in posesiunea Greciei. Grecia ar fi promis că, primind insulele din marea Egee, va consimți pentru o largă autonomie in Albania. In nota Puterilor nu se va aminti nici despre Albania. Ziarul mai anunță că delegații tnnei vor părăsi Londra Luni sau cel mai târziu Marți. ----------------Oxo----------- CONVORBIRE CU MINISTRUL DE RĂZBOI AL PTSTIT Paris. 30. — Corespondentul din Nizza al ziarului ,Matin" a acut un interview cuouxiny«inner, ministrul de război al Rusiei. Acesta ar fi declarat asupra vizitei sale la Berlin că împăratul Wilhelm n'a vorbit cu dânsul de politică, ci numai despre organizarea cavaleriei. Suchomlinov a mai afirmat că a avut impresia că împăratul n'ar fi mulțumit de politica Austro-Ungariei. Relativ la măsurile luate de Austria, la granița Rusiei, Suchomlinov a amintit expresia franceză: Autriche triche selon s’usage. „ întrunirile naționaliste din țari Târgoviște, 30 Decembrie Din inițiativa Ligei Culturale s’a ținut azi, la ora 3 d. a., o întrunire a tuturor cetățenilor din oraș, in localul școalei Na I de băeți. Ami ținut cuvântări d-nii: dr Miarinoiu, președintele secției locale a Ligei, Pârvan Popescu, avocat; C. Dimitriu, deputat, preotul N. Popescu-Vlădeni; N Tebeică, institutor; I. Popescu, învățător; Aninoasa și preotul V. Alexe, protoereul județului. Toți am zugrăvit în chipul cel mai tracic masacrele făptuite de greci, contra aromânilor și s’aîi exprimat foarte energic ,contra attudinei suitului bulgar cu privire la rezolvirea conflictului româno-bulgar, în urmă d-rul Marinoru, a cetit o moțiune de protestare prin care roagă pe M. S. Regele să intervină ca cererile României atât de justificate să fie îndeplinite. întrunirea s’a terminat la ora 1 și jumătate. --------------exil------------- Ploești, 30 Decembrie Azi, la ora 4 d. a., din inițiativa secției locale a Ligei Culturale, s’a ținut in sala liceului vechi o mare întrunire publică. Au luat parte numeroși cetățeni, comercianți și intelectuali spre a protesta contra atrocităților comise de aliații balcanici asupra macedo-românilor și a cere rectificarea graniței dinspre Dobrogea, cum iș a se posta intacta în forme politice Autonome naționalitatea românilor macedoneni, cari sub nici ’n «cuvânt nu trebuesc să fie împărțiți intre Statele balcanice. Primul ia cuvântul d. N. Timus, vice-preeșdintele Ligei Culturale locale, care vorbind despre românii din Macedonia, spune că sunt măcelăriți tocmai de aceia, cari au pornit războiul in numele Crucei. Dar făcând, istoricul Ultiree- OOFETARI A JL IONESCU 1 PIAȚA SF. GHEORGIIE $f fr MARI PREPARAȚIUNI : Bomboane, Chocolată, Patiserie etc. Pomi de Crăciun. — Surprize. — Noutăți 1913 : Bomboane n Quadrilatere * Mare Expozițiune in: BOMBONIERE de artă și fantezie pentru cadouri. Cat lalog la cerere Expedition in provincie. Telefon. y 3343 | Sansa ta— ~ — = CELE MAI BINE ȘI IEFTINE COVOARE LA NOUL și MARELE MAGAZIN A.GEORGIADES.A. BARAGHIA1T BUCUREȘTI, — No. 144 Casa Victoriei No. 144 colț, — BuCUREȘTI ! RUSIA RECHEAMĂ MISIUNILE SANITARE DIN BALCANI Belgrad. 29. — Ziarul „Politica“ anunță că guvernul rus a prechemat din Balcani toate misiunile sanitare rusești trimese acolo de la izbucnirea războiului. In Serbia faptul este comentat in diferite chipuri. JEFUIREA UNEI DILIGENȚE POȘTALE Roma, 29. — Din Palermo se anunță că patru bandiți mascați au atacat lângă Trapani un omnibus automobil care transporta pasageri și scrisori. Douăzeci de călători ar fost jefuiți de tot ce aveam asupra lor. Bandiții ar luat și toți banii și scrisorile de valoare, pe cari Te transporta nosta. LUPTA PARTIDULUI SOCIALDEMOCRAT DIN UNGARIA ÎN CONTRA REFORMEI ELECTORALE Budapesta. 29. — Partidul social-democrat, din Ungaria face mari pregătiri pentru ziua de 26 Ianuarie st. n. când va fi proclamată greva generală ca o demonstrație în contra reformei electorale. In orașele din provincie s’art organizat adunări muncitorești. La ideia demarăreî grevei generale art aderat breslele de muncitori din toate orașele. Social-democratii vor ține mâine mai multe Întruniri la Budapesta. --------------00-------------Fraga, 29. — Ziarul „Narodni List" află din Belgrad că între Bulgaria și Serbia s'a ivit o gravă neînțelegere asupra posesiunei orașelor Monastir și Kopruli. Fiecare din aceste state vrea să stăpânească cele două orașe. Bărbații politici ai celor două State speră că vor tranșa arest diferend fără noul încurcături —------------DXG-------------Știri din țară Craiova. 30. — Cei două dezertori bulgari au fost trimeși prin jandarmerie la Bechet, de unde sunt originari și căsătoriți. ----Incom. Traian a fost găsit cadavrul unui necunoscut, având numeroase înțepături de cuțit. Parchetul a ordonat facerea autopsiei și cercetarea cazului. — Profesorii de aici se vor întruni Joi, 3 Ianuarie, în sala liceului, spre a stabili programul primire d-lor miniștri Dissescu și Maiorescu, cari vor sosi la Craiova, la 7 Ianuarie, spre a participa la inaugurarea monumentului lui I. Maiorescu. — Teatrul Național a organizat un festival artistic în onoarea artistei Maria Petrescu, care a ilustrat scena teatrului peste 40 de ani. — Un incendiu, provenit din neglijență, a distrus casa lui Iancu Chiricel (fin Sâmboteni — Cârciumeirul A. Constantinescu din comuna Hunia, a fost rănit, de moarte cu un cuțit de Gr. Ivănescu și Floricel Ionică, din aceeaș comună pe motiv că nu a voit să le mai dea de băut. A fost înaintat parchetului I. Chirchirei, autorul spargerei de la biroul Oroveanu. In sarcina lui e’am descoperit mai multe spargeri. — Sublocotenentul Petrescu, victima accidentului despre care am vorbit, se află în afară de orice pericol. Târgoviște, 30. — Azi s’a făcut înmormântarea bătrânului Anghelescu, fost primar al orașului nostru. — In județ a început să ningă. Afacerea comerciantului Moraf. Pentru flotă. Tulcea, 30. — Tribunalul, judecând reconfirmarea mandatului de arestare emis contra comerciantului de manufactură D. G. Moraf, a admis punerea în libertate provizorie a numitului, pe o cauțiune de 2000 lei. Contra acestui jurnal, s’a făcut apel din ambele părți— Aseară, la cinematograful e-gal, din inițiativa unul comitet de evrei-români, s’a dat o reprezentație in folosul mărirea fondului pentru flota națională. Galați, 30.— La sucursala unei case din București constatându-se delapidarea sumei de 2060 lei, comisă de girantul acestei case, acesta a dispărut din localitate. — Sindicaliștii au ținut azi o întrunire la sediul sindicatelor în str. Maramureș, protestând contra războiului. — Siguranța a descoperit pe autorii furtului de icre de la biuroul pescării Statului. — Unui servitor surdo-mut, de la debitul de tutun al d-lui Botez, i s’a furat 30ft lei. — Circulă svonul că un cunoscut comerciant de aici ar fi dispărut din cauza jenei financiare. — De astă-noapte a ninge în localitate. Brăila, 30. —■ In ultimele zile a dispărut de aici comerciantul de pescărie Weinreb, lăsând datorii de peste 50 de mii lei. — D. T. Budeanu din str. Călărași a reclamat autorităților că proprietarul Gr. Bărbulescu, l’a bătut aseară, luându-i din buzunar 100 lei. — Poliția a confiscat de la brutarul T. Dimitriu, din str Victoriei 84, un număr de pâini găsite lipsă la cântar. — Din ordinul parchetului, poliția a arestat pe cafegiul Donciu Ivanof, din str. Roșiori, și pe fiul acestuia Gheorghe, care în ziua de Crăciun ari rănit mortal pe precupețul I. Cizmaru. — De azi de la prânz a început să viscolească lor evenimente din Balcani, zice că pentru purtarea pașnică a României, trebue să ni se acorde rectificarea graniței dobrogene, cum și avantagii pentru românii macedoneni. In caz contrar, să luăm cu forța ceea ce ni se cuvine. D. Bucur Spirescu, deputat zice că nu se indoește că toți românii sunt ca unul și că împrejurârile actuale, când se va face apel ei vor răspunde la chemare, care va fi victoria românismului. Macedonia, adaugă d-sa își îndreaptă privirile spre noi, și ne cer sprijinul, nu împrejurările actuale, când creștinii aliați din Balcani, comit cele mai mari crime contra lor ,în numele crucei. Am pierdut momente mari istorice, adaugă oratorul, dar acum nu ne mai este îngăduit să stăm și făcând zid în jurul guvernului să cerem rezolvarea prin pace sau război și a chestiunilor cari ne privesc în acest moment, adică rectificarea graniței dobrogene, cum și graniței pentru îmbunătățirea soartei macedo-românilor. D. Radu-Smeureanu, avocat, face istoricul ultimelor evenimente din Balcani, cum și a intereselor pe care România le are în acess moment. Vorbind de rectificarea graniței dobrogene zice, că ea trebue să se facă, ca fiind în interesul păcei in viitor. Pe asemeni, când aliații balcanici își dispută teritorii și populații din care face parte și conaționali de ai noștri, trebue să cerem garanții pentru apărarea intereselor acestor conaționali. Termină, spunând să cerem guvernului să fie energic în pretențiile formulate și la nevoie să ne fiacem datoria cu arma in mână. D. Klein, inginer silvic, vorbește de nedreptatea ce ni s’a făcut prin tratatul de la Berlin, când în urma opunerei Rusiei, ni s’a dat Dobrogea fără granițe sigure. Spune că e momentul prielnic, chiar cu arma în mână să cerem acum rectificarea, acelei granițe, și să ni se dea Dobrogea, atât cât era a noastră. Vorbind de românii din Macedonia, dezaprobă măcelurile armatei aliate și zice că nu trebue să rămânem indiferenți. Face apel la unire pentru izbândirea tuturor dorințelor celor ce simt românește cari în prezent sunt: rectificarea graniței dobrogene, așa cum o cerem noi și autonomia pentru românii din Macedonia. D. Pană Popescu, directorul liceului, zice că Românismul e un pericol și că trebue să luăm măsuri de apărare. Face istoricul așezarea românilor in Macedonia, și vorbind de invazia slavilor, zice că româniimacedoneni, cari sunt din tulpina noastră ar fost despărțiți de noi, numai în urma invaziei slavilor. Vorbește de alianța românobulgară și zice că cel mai mare împărat al lor de pe vremuri era un român. Face apel la conștiința tuturor cari simt românește și crede că în aceste momente grele vom ști să ne facem datoria. D. Vasile Nicolescu, profesor la liceu, spune: Ca român, care am trăit multă vreme pe malurile Dunărei, în jurul Silistrei și care cunosc perfect de bine situația, vă spun că nu trebuie să cedăm pretenției de a ni se ceda Silistra, care e un Însemnat punct strategiic pentru țara românesc. D-sa adaugă că Silistra trebe să fie a noastră, mai ales că majoritatea locuitorilor sunt români. Termină spunând că, deși bulgarii am triumfat în războiul cu turcii, nu se îndoește însă că românii vor ști să facă să li se respecte cererile de cătră aceia, cărora cu armele în mâini le-am dat libertatea. D. Munteanu-Rămnic, profesor și secretar al Ligei, spune ca să ne scrim de curatele rele și șoaptele antiromânestî. Să avem încredere in armata și viteazul nostru căpitan și prin pace sau război, revendicările noastre trebue să fie satisfăcute. D. Raul Bulfinski, profesor la liceu, vorbește de interesele noastre comerciale și in special de portul Constanta. D-sa spune că dacă nu avem o rectificare serioasă a graniței dobrogene, acest port va fi totdeauna amenințat și interesele economice ale României vor suferi. Spune, că dorim pacea, dacă ți se va da ce cerem prin bună înțelegere, și războiul,când vom fi refuzați. Atât pacea cât și războiul vor asigura existenta noastră politică și comercială in viitor. D. profesor Stefan Corodeanu citește moțiunea prin care cere rectificarea serioasă a graniței românești dinspre Bulgaria spre a avea posibilitatea de a trăi in liniște și pace cu acest vecin, și păstrarea intactă in forme politice autonome a românilor macedoneni, cari sub nici un cuvânt nu trebue să fie Împărțiți între statele balcanice. In timpul întrunire! două coruri sub conducerea d-lor I. Danielescu și învățătorul I. Comișel au cântat diferite imnuri patriotice. întrunirea s’a terminat la ora 6 și mui sfert, când d. Timuș, vice-președintele Ligei, a mulțumit asistenței că a răspuns la chemarea ligei. După întrunire s’a făcut o manifestație cu drapelul Ligei în frunte până la localul Ligei e vțstVa« luau n in cu de a face cunoscut rudelor, prietenilor și cunoscuților, încetarea din viață a prea iubitului lor NICOLA3 PADUAN profesor la liceul din Craiova care a fost înmormântat, în ziua de 29 Decembrie, la cimitirul Sf-tn Vineri, București. Foarte întristații: Natalia și Dumitru Patriciu cu fiii, Zoe și General M. Boteanu cu fiii, Alexandru I. D. Movileanu, Ana și Mihail Bratilă cu copiii, Maria și căpitan C. Georgescu cu copiii, Mariana și Ion C. Pilidi, Zoe și General Albert Cioran cu fiii, Maria și Alexandra P. Dumitrescu cu fiii, Maria Ștefănescu cu fiii și Nicolae Patriciu au durerea a anunțat pierderea prea iubitului lor tată, socru, bunic și unchiu I. D Movilen a încetat din viață în ziua de 28 Decembrie ora 9 seara. Și vă roagă să bine-voiți a asista la ceremonia religioasă care va avea loc în ziua de 1 Ianuarie 1913 ora 2 p. m. la domiciliul defunctului Str. Grigore Alexandrescu No. 6, de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban Vodă. In locul oricărei invitații. Se caută pentru o schelă petroliferă un administrator cu cunoștință și practică de comptabilitate. Oferte cu pretenții și indicarea practicei la agenția de publicitate Carol Schulder & co., București, sub „Olte”. • 3373 SECANTA de societate petroliferă un tehnician de sondaj cu certificatul ministerial ca șef de exploatare. Oferte cu indicarea practicei sub „Sondea” la agenția de publicitate Carol Schulder , București. ________________________3372 Dr. GALIMIR Str. DOAMNEI i.—Telefon Special in 2? 6 ale VENERICE Antilizii sânarului pentru Sifilis (Wasserman) ■30« . Doctorul Alexandru Robescu Medic al dispensariilor antituberculoase din Paris Cozis vi.stațiuni 1—3 fi. a. PARIS. — 30 rue Lemercier 2696 Dr. I. W. STEINER DENTIST 5 a mutat din Str. Lascar Catargi 6 STRADA FRANKLIN, 6 Comunațiuni t’—«12 și dasa 2—bp.m. 2711 BOALELE SECRETE (LUTEȘIí, Se mută in mod conștiincios si: „Policlinica Fortuna“ Condusă de doi medici specialiști Tratamente riguros științifice : Examenul Gonacocilor, al uzinei etc., in laboratorul lor personal Consultați de la 9 dimineața — 1/V seara fără întrerupere’ Strada Caval L-1echi ,p. 5 (In fața oficiului Stărei Civile) 3327 Telefon 3919 Dr. FOCSANES BAROS Fost intern al Maternitătei din Dresda. Spicializat /a Berlin și /’arm Boale de ierni, faceri și op eraiun) Cons. 2-4 și 6-7 p. m. Tel. 27145 "sino jir. Sf. Gheorghe Nou S_ 9P Cufa cu țintura de Pește nu se face cu folos decit cu: S muŰMa „ r&Utantifea f 300 de atestațiuni medicate, dt $in 150.000 flacoane umdnte pina acum dovedesc puterea ei curativă neîntrecută.. Adoptată de toate spiralele din țară pentru tratamentul: Rachidismulu, Scrofulelor, Oaselor moi, Anemia și Poate albe a Femeilor, Inofizigă sau Tubertulosa, in Bitonchife și Tuse Învechite ________wyeeVA WJM4L și Surmenafi și pentrr u Ciu’ăfi’ea 8 ingerul SMcai ffiodul de wtceÖunztaBe aeaud ta pe cape vacon t&e vinzare in toate farmaciile și dragneriile din România. Steuiri flaconului=3isi 70& Seriit-vâ de contrafaceri și substituțiunii Federali Cooperative et Silești 101. — CALEA VICTORIEI. — ÎOI TELEFONI 3567 Reamintește numeroasei sale clientele că in vederea Sărbătorilor s’a aprovizionat îndeajuns cu : VINIJIU de mană si de desert, albe si negre din cele mai renumite podgorii. ȚINA de prune si RACHIU de tescovină. ÍM proaspăt si sopt. MNIURA LUNCA aia Fraga. MISCHIU, SLĂNINĂ i și COSTIȚE afumate. BÂNZETURI din țară și streinătate. 3336 PĂSĂRI tărie și curățite. FRUCTE Atiumții COZON VCI moldovenești OUA proaspete, DULCEȚURI, magiun etc. Mărfurile fini aduse duce de la producători avem posibilitatea de a vinde mai eltiu ca ori tinde. Iar SE EXPEDIAZĂ ȘI LA DOMICILIU