Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)

1913-01-14 / nr. 12

5 BIM IN ROMAIO BANI IN STRAINATAK ICC MaTEr: USHH CATUWUI CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA IBNI XXXI.-ÎO. 12.-’LOBI 14 U1ó 1913 TELEGRAFICE ȘI TELEFONICĂ KiKisi si Administrația 11, str. Emoluae — Buoeesti — Vederi din Constantinopol Vederi din Constantinopol CHEIUL GALATA DEPOZITUL DE ARME HAMIDIÉ Drepturile României și datoria celor ce o conduc Tată cum încheiam un articol apărut la începutul lui Noembrie în România Ilustrată Alianței balcanice trebue să-i spunem fără nici un înconjur că, cum francheța si dragostea cu care l am ajutat să desrobească și alipească conaționalii, tot fiiéi de hotărât treime să le vnábturisilor că nu vom îngădui ca să se transforme ei in asupritorii altora și mai cu seamă a conaționalilor noștri. Prin urmare noi suntem id s, acord ca fiecare să-și alipească pe conaționalii lor acolo unde trăesc i mare majoritate, să subjuge însă alte popoare nu vom îngădui. Deci Albania și districtele locuite de Aromâni vor rămâne să formeze un stat independent. Hotărât trebue sa i spunem atât Alianței-Balcanice cât și Europei întregi că dreptul României* este sil aibă Dobrogea cum era înaintea tratatului de la Berlin și să ceară independența Albaniei cu provinciile aromâne ; «că acest drept nu-1 precupețim nici stăm la vreo tocmeală cu oricine ar fi, ci suntem ferm hotărâți a-1 impune cu arma. " Sa sperăm că toată Europa se va însufleți dela exemplul măreț — dat de România — și avântul dreptaței și al echităței va începe să bată puternic pentru binele tuturor. Dacă însă nenorocirea va voi să fie altfel ei bine atuncea să se știe și istoria să o imortalizeze că în anul 1912, România liberă s’a opus ca două națiuni să ne încătușeze și târâte în sclavie și revoltată a luat torța în mână și a dat foc acestei mumii bătrâne care trebuia să dispară, odată cu Turcia, în formațiunea ei meșiteșugiia de lastă,deși a creat, noua Europă de mâine compusă numai din state naționale, federate între ele, pentru propășirea și binele omenirei întregi. După aproape două luni, în care Alianța Balcanică a dat dovada unui nesațtu fără de margini și a celui mai nețărmurit cinism, prin cererile lor extraordinare, de expansiune teritorială, Europa, bătrâna, cumințea și civilizata Europă, prin conferința de la Londra a proclamat, de sfânt, dreptul învingătorului de a reține pentru eI tot teritoriul ocupat de trupele lui în timpul războiului. Și fiind-că această monstruozitate tot nu satisfăcea desațiul Alianței Balcanice, Europa s’a năpustit asupra nenorocitului învins, ca să mai crea și orașele fortificate Skutari, Adrianopol, etc. cari nu putuseră fi cucerite do învingători. In fruntea acestei Europe se găsește Franța, această deoorocită soră mai mare a noastră, de aceea o să-mi permit întrebarea, pe ce se întemeiază, această hotărâre? Pe principiul naționalităților de sigur că nu, atunci pace? Pe nenorocitul angajament de a servi Panslavismul chiar cu prețul de a’șî spulbera frumosul trecut și a se sinucide? Ce ar fi zis această Franță în 7* dacă s’ar fi găsit atunci o Europă ca cea de astăzi sau o Germanie ca Alianța Balcanică care să ceară să subjuge și rețină pentru dânsa tot teritoriul ocupat de armatele ei? Parisul fara latinitate!, trebuia să devină prussac. Și aici se*ai dieverește cu tărie proverbul. Când Dumnezeu vrea să piardă pe cineva, și ia mințile. De aceea, încheiam al doilea articol din Zürich arătând că în ceea ce privește pe Europa să fim liniștiți, fiindcă ea tremură sub povara păcatelor și a crimelor săvârșite în numele civilizației și al creștinătății. Astăzi zî cele întâmplate la Constantinopol, sunt dovadă fără tagade. Că am avut deplină dreptate. Astăzi Turcia conștientă de monstruozitatea faptei săvârșită de Europa i-a strigat: „Stil Nenorocitei 1... oprește-tot... la capătul povârnișului pe care te împinge Alianța Balcanică este prăpastia mormântului Euroropean și dânsă, buimăcită, tremură fără a ști încotro. 'Acum a sosit supreul moment când datori suntem, mai cu seamă noi, să pășim fără șovăire la fapte hotărâtoare. Astăzi nici un considerent de ordin strein și nimeni din afară de neam, nu mai poate și nu trebue să aibă cuvânt, hotărâtor. Astăzi noi și numai noi avem să hotărâm de soarta neamului nostru. "Țara românească fără o frontieră tare spre sud și fără o aliată naturală, care nu poate fi decât negatul Albano-aromăn, este destinată să piară. Gândească-se bine, ceî ce ne conduc, la datoria și răspunderea lor către țară și neam. Sus dar inimile, a venit ceasul datoriei cu Dumnezeu înainte pentru asigurarea propășirea Neamului românesc. București, 10 Ianuarie. D. Matak, inai/ier. -----------oxo---------- MPiiUDEITE stabilite Instinu l timp de înalta Curte de casație 1) Art. ISI e. civ. nu cere ca, în actul de subscripțiune al unui testament, mistic, judecătorul, delegat să constate identitatea testatorului, locuința unde judecătorul a instrumentat, cum și starea de boală a testatorului. Asemenea formalități pot să fie constatate și, prin deosebit proces-verbal, iar nu numai prin actul de subscripție. Prin urmare Curtea de apoi violează art 867 c. civ. și interpretă greșit art. 10 și 33 din legea autentifactelor când anulează un testament mistic, pentru singurul motiv că sus zisele formalități trebuiau constatate în actul de subscripție, iar nu în procesul- verbal de constatare a tuturor operațiunilor. Cas. I. I decizia No. 786 din 6 Noembrie 1912). .2) Dacă Ministerul public face apel atât în ce privește delictele de bancrută frauduloasă și fals în acte publice pentru care inculpatul a fost achitat de prima instanță, cât și în ce privește majorarea pedepsei, pentru delictul de bancrută simplă, instanța de apel nu violează dreptul de apărare al inculpatului când a majorat pedeapsa pentru acest din urmă delict. (Os I. II, decizia penală No. 2847, din 5 Noembrie 112). 3) Registrele comerciale ținute de colectorii loteriei de Stat trebue să fie timbrate în conformitate cu cerințele legii timbrului. (Cas. s. IIt decizia cu No. 414 din 10 Octombrie 1912, Jurisprudență constantei... Acțiunea naționslistă s. sf >*deu V' Lor accdo.rmnVa Comitetul anume ales in ședință de- aialtă erî * a societății stu.de,.filor macedo-români din Capitală pentru întocmirea unui program de acțiune naționalistă, potrivit împrejurărilor actuale, și-a depus Vineri seară raportul. Membrii societății, întruniți din nou cu acest prilej, au luat în discuție proectul de program întocmit de comitet și au hotărât: --- Societatea studenților macedo-români va întreprinde o acțiune paralelă și hi unire cu societatea de cultură „Frăția aromânii"', și „Liga Iuliu raid'', atâta timp cât între ea și acestea din urmă va fi un perfect acord de vederi. — Va adresa un apel tuturor societăților studențești române și străine din țară și străinătate să dea sprijinul lor cauzei aromâne. Apelul va fi insolit de lucrarea d-lui. Boga privitoare la românii din Macedonia, Epir și Albania, aceasta lucrare având o deosebită importanță documentară. In acela? timp se va adresa o telegramă conferinței ambasadorilor de la Londra, reamintindu-se temeinicia cererei de autonomie a Macedoniei. — Va face să apară în București un ziar în limba românii. Pentru aceasta s'a ales și un comitet de redacție. In ceea ce privește menținerea etnicește a elementului românesc în Macedonia, societatea studenților macedo-români face rezerva să-și de-a avizul său potrivit condițiunei politice ce se va hotărâ Macedoniei ca încheere evenimentelor actuale. — Va adresa un apel publiciștilor străini și în general intelectualilor, cari ar putea lua apărarea cauzei aromâne. Va cere societății „Frăția iornând" ca din comitetul sau să facă parte și doi delegați ai societății studenților macedoromâni. — Societățile studențești din țară vor fi solicitate ca de acord cu studenții macedo-români, să organizeze meetinguri naționaliste în toată țara pentru apărarea cauzei aromâne. — S’a mai hotărât deschiderea unei liste de subscripție pentru flota națională. Ședința de Vineri seara, ca și cea precedentă, a fost foarte mimată, studențimea macedo-română fiind convinsă că va avea tot sprijinul necesar, și moral și material, atât din partea societății de cultură macedo-română, cât și din a tuturor macedonenilor români cari își dau seama de însemnătatea, mari cauze ce au de apărat. Cernățeana, —-------—6X0------------ Orisiunile aliațiior — Interpelarea din Reichstag — Berlin, 11. (Reichstag). — Interpelat fiind asupra cruzimilor aliaților în contra turcilor, albanezilor și evreilor, reprezentantul guvernului respunde că povestirile ce se fac sunt bazate pe rapoartele terțiir, pe cari consulii nu le pot verifica. Intrucât ele se bazează pe observațiunea personală, ele probează că jocurile competiție au intervenit cu toată energia și cu succes contra exceselor. Puterile nu au de gând a trimite comisiuni spre a ancheta incidentele., Petersburg 11. — Din cercurile diplomatice se anunță, că schimbarea guvernului turc nu va avea nici un efect asupra situației internaționale. Se desminte știrea. Că Rusia ar trimite 2 vase de război la Constantinopol, căci staționarul din Dardanele este suficient pentru apărarea supușilor ruși. CE SPUNE PRESA GERMANA Berlin, 11. — ..Vossische Zeitung“ scrie asupra situației internaționale :’ Puterile nu vor putea privi cu nepăsare dacă Rusia își va pune în aplicare amenințările. Marile Puteri-au fost până acum destul de împăciuitoare și s’au făcut că nu văd că Bulgaria a închis comerțului portul Varna, pentru ca nimeni" se nu poată vedea" ca Rusia calcă zilnic principiul neutralităței transportând voluntari și muniții. Dar și călcarea neutralităței are o limită care încetează acolo unde Rusia începe să-și realizeze amenințările. Contrar Franței, Anglia nu a luat parte la demersul Rusiei la Constantinopol . Angliei i-a fost imposibil să se asocieze acestui demers, dar dacă Rusia va trimite trupe în Turcia, va fi sarcina Angliei să strige amicei sale: Știi mâinile! De asemenea Anglia nu se va asocia cu atitudinea unilaterală a Rusiei în chestia Dyr< ^lor lor. S’a mai întâmplat odată la 1871. că Anglia a închis Rusiei drumul la Constantinopol și acum lucrul s'ar putea repeta, dacă Rusia va socoti că e momentul să devine dubla cruce pe moscheia Sf. Sofia. Și Austro-t Ungaria ? In momentul când Rusia va face demersuri contra Turciei, granița sârbă și sandjacul nu vor mai putea rămâne /Voii me tangere. Si nu e cu putință ca Snir’un asemenea caz monarhia să rămână liniștită. In ce privește Italia, guvernul italian nu va ezita să-și păstreze insulele ocupate. IN ASEMENEA ÎMPREJURĂRI RĂZBOIUL EUROPEAN, PE CARI PUTERILE VOR SA-L EVITE, NU VA MAI PUTEA FI EVITAT DIN MOMENTUL CE ! RUSIA SE VA AMESTECA IN CONFLICTELE DIN ORIENT. 1 EFECTUL EVENIMENTELOR I ASUPRA BURSEI Paris, 11. ,— La Bursa cel mare de aici hârtiile străine ai scăzut. Scăderea a fost mai mar la hârtiile balcanice și rusești. A făcut o impresie îngrijitoare faptul, că marele bănci franceze nu au intervenit. De aici se deduce că suntem la pragul unor evenimente. Hârtiile turcești au scăzut cu 3 la sută, cele rusești cu 2 1a sută, hârtiile industriale ruse și au scăzut cu 108 la sută. Cercurile financiare sunt Îngrijorate ATITUDINEA PRESEI ENGLEZE Londra. 11. — Times sfătuește pe aliații balcanici ca în propriul lor interes și al Europei să nu facă nici un pas precipitat pentru a evita o atitudine care să aducă sciziune intre Puteri. Dacă Talaat și comitetul se bizue pe eventualitatea unei atari sciziuni și tind a reînoi războiul, e de datoria puterilor n a-i lumina asupra acestei erori în calculele de acest fel. Daily News spune: Daca Puterile vor arăta același acord ele cari;. ar fost inspirate în aceste timpurii,poate că să ar putea convinge Turcia că o îim potrivire ulterioară ar fi să risepească vieți de oameni fără nici UN ORDIN DE ZI AL COMANDANTULUI MARINEI AUSTRO-UNGARE Viena. 11. —• Amiralul Montecuccoli, comandantul marinei Austro-Ungariei, a adresat un ordin de zi spunând că comandantul este încredințat că flota, sub conducerea eficace și conștiincioasă a inspectorilor flotei, sprijinită de zelul devotat al ofițerilor și echipagiilor, își va face în orice împrejurare datoria. va reîncepe în Balcanî CIRCULARA LUI TALAAT BEY Constantinopol, 11. — Talaat bey, ministrul interimar la interne, a atrasat autorităților provinciale trepe și circulare spunând : „Cabinetul Kamiî a decis să abandoneze întreg vilaietul Adrianopsîe și o parte din insule, și a convocat un simulacru de adunare pe»ima face să se aprobe aceste deciziuni. Din aceasta cauză poporul este iritat și a venit in fața Porții. In urma unei demonstrațiuni, cabinetul și-a dat demisiunea. Drepturile sfinte ale patriei vor fi apărate. Reînceperea războiului fiind probabilă, populațiunea trebue să fie invitată a-i da sprijinul moral și material“. SULTANUL NU VOIA SA CEDEZE ADRIANOPOLUL Vie..a. 11. —Din cercurile competente se ■ anunță, că tinerii turci erau de mai înainte informați, că Sultanul a consimțit la cedarea ■Adrianopolului numai forțat, căci nu de mult declarase că nu va ceda acest oraș. Tinerii turci cunoșteau atitudinea sultanului și din declarațiile IvT au înțeles, că sultanul ar co fi simți Id o schimbare de guverne in favoarea tinerilor turci. De aici lovitura de Stat. AMANAREA INTRUNIREI DELEGAȚILOR BALCANICI Londra. 11. — Agenția Reuter află că întrunirea delegaților balcanici de azi a fost [UNK] amânată pentru 24 de ore, unii din delegațî neprimind depline instrucțiuni de la guvernele lor asupra ultimei șase a situațiuni. Delegații socotesc evenimentele din Constantinopol ca un răspuns neoactiv la nota puterii-. ÎNTREVEDEREA DINTRE DANEW ȘI SIR GREY Londra, 11. — D. Danew nu avea azi după amiază o întrevedere cu Sir Grey. în urmă vor ține conferință spre a decide ca acțiune trebue începută. ECCHAREA ARMATEI SÂRBEȘTI Semiin. 11. Guvernul sârb a comandat 100000 perechi opinci pentru armată. Toată comanda va fi efectuată în Croația și Ungaria. Aceasta este a doua comandă a guvenului sârb, prispa, a fost de 1OOCl0 perechi. Comanda va trebui executată în cel mai scurt timp, căci în cazul reînceperea ostilităților armata sârbă nu va putea opera liricindu-I Încălțămintea.. TRUPELE SÂRBEȘTI DE LA ADRIANOPOL, VOR FI ÎNLOCUITE Belgrad. 11. — Deoarece armata sârbă ce se află la Adrianopole într’o situație foarte rea, ministrul de război a hotărât ca, in cazul când războiul va continua, să recheme aceste trupe spre a le înlocui cu alteia PORTUL PIREU E SUBMINAT Budapesta. 11. — Autoritățile portului Fiume au fost avizate de către guvernul grec, că intrarea în portul Pireu nu va fi permisă decât între orele 7 dimineața și 3 după amiazi, din cauza minelor așezate în port. Intrarea vapoarelor fără pilot fiind periculoasă, este interzisă. ----------------oxo-------------- 4 0sfe conslație navală la Constantinopol Paris. 11. „Le Temps“ anunță că în ceea ce privește demonstrația navală a marilor Puteri la Constantinopol, Puterile triplei înțelegeri sunt pe deplin înțelese. Germania și Austro-Ungaria încă nu au răspuns, se crede insă că marile Puteri vor lua parte în comun acord la această demonstrație. MARILE PUTERI TRIMIT VAPOARE IN DARDANELE Viena,. 11. — In urma ultimelor evenimente din Constantinopol, marile Puteri vor trimite din nou vase de războiți în Dardanele, ca astfel să asigure paza europenilor. CUIRASATE ITALIENE IN APELE TURCEȘTI Roma, 11.—Guirasatale „Saint Marc“ și „Pisa“ au primit ordinul de a se duce îndată In apele turcești. ÎNTREVEDEREA DINTRE D-NII MIȘA ȘI DANEW Londra, 11. — Agenția Reuter află că d. Mișa a avut o întrevedere cu d. Danew după asMa zi și l-a informat că nu a primit încă instrucții de la București, dar ca se așteaptă pe mâine, când va avea loc o nost întrevedere, Situația la Constantinopol - Guvernul discută chestiunea războiului și a păcei ,mpi,cărei fii la timp.Ște se cu trei Constantinopol. 11. — (Orele 12 din 1i). — Se confirmă că în timpul tumultului de ori de la Poartă ministrul de războiu Nazim a fost ucis de Un foc de revolver. Se pretinde că ministrul a fost victima uoii erori: adjutantul ministrului trăsese, zicese, asupra lui Enverbey spre a-l împedica de a intra in sala consiliului de miniștri, din care cauza un necunoscut a tras focuri de revolver ncizând pe ministru și pe adjutant. Moartea lui Nazim a fost comunicată astă noapte de către Muktar bey tuturor ambasadorilor. Noul cabinet s’a constituit după lista ce s’a telegrafiat. iradeaua de sancționare a apărut azi dimineață. Ambasadorii s'au întrunit la d. Pallavicini.• Constantinopol, 11. — Cabinetul căzut este internat la Poartă. Miniștrii Încercaseră să ceară prin telefon trupe de poliție, dar nimeni nu a alerg că. Garda Porții nu s'a împotrivit unioniștilor, deși s'a tras asupra ofițerilor de gardă. Directorul cailor ferate anatoliene se afla tocmai in camera consulilor în compania primului dragoman al ambasadei germane când au pătruns unioniștii la Poartă. Un glonț a atins pe ministrul de război J. Nazim, care a căzut mort la picioarele directorului sus numit. Miniștrii toți erau consternați, afară de Kiamis și de Noradunghian cari și-au păstrat sângele rece.* Constantinopol, 11. — înmormântarea lui Nazim pașa a avut loc de dimineață cu onorurile militare, în prezența lui Mahmud Sefket. LA CONSTANTINOPOLE LINIȘTE Paris, 11.— După ultimele știri la Constantinopol domnește ziniște și ordine.. Cu toate acestea guvernul ca să preîntâmpine eventuale tulburări, a postat patrule și polițiști în punctele mai principale ale orașului. Răspunsul la nota colectivă a Puterilor va suferi o întârziere. Astăzi a fost un consiliu de miniștri, care nu s'a putut insă acupa de răspunsul acesta. Se crede că Poarta va răspunde hi notabularilor la mijlocul săptămânei viitoare. * Constantinopol. 11. — Evenimentele de ori continuă a prieinui în orașe imensă sensație. O mulțime de mai multe mii de oameni umpleau după prânz stradele din Stambul cari duc la Poartă spre a vedea trecând cortegiul Seikul-Islamului. * Toți ziariștii și foștii deputați și funcționari sunt turci aflați în închisoare pentru delicte de presă au fost liberați. In genere in centrele publice apar figuri de juni turci cunoscute cari dispăruseră de multă vreme. [ Ambasadorii Franței, Germanieî și Rusiei au conferit îndelunga zi dimineață. Ceremonia. Selambhuluî a trecut fără nici un incident. MASURILE DE ORDINE Constantinopol, 11.Mari măsuri de ordine au fost luate. Astă noapte circulau puternice patrule pe stradele Stambilului S’au operat câteva arestări, între cari a șefului redactor al lui Huzum, Kenud, și a fostului deputat de Gumulgina, Ismail SPERANȚELE ZIARULUI „SABAH“ „Sabah" speră că cabinetele europene, apreciind că națiunea otomană își apără dreptul ei la viață, vor adopta către Turcia o politică conformă cu neutralitatea, este firesc că toată lumea să respecte manifestațiunile de patriotism. » NOUL MARE VIZIR Rescriptul care numește pe Mahmud mare vizir îl numește și mareșal conferindu-i rangul de mare vizir. CENZURA Până în prezent singur dintre ziare a apărut „Sabah“ care spune: Discursurile pronunțate eri au relevat că națiunea desaprobă politica cabinetului Kiamil care a decis să abandoneze pământul sfânt al patriei și câteva sute de mii de compatrioți. Censura se exercită în mod sever asupra presei și depeșilor. DEMONSTRAȚIILE DE ERI Se asigură că demonstrațiunile de eli au fost pricinuite de către ofițerii sosiți de la Ceatalgea care au declarat că armata voește în mod absolut războiul. FELICITĂRILE ADRESATE LUI ENWERBEY Constantinopol, U. Enwerbey și Mahmud Sefket pașa au primit mai multe telegrame de felicitare din întreg imperiul otoman, în care sunt sărbătoriți, ca eroi și salvatori ai patriei. Ofițerii de la Ceatalgea și Gallipoli le au adresat telegrame entuziaste... Sukin pașă, comandantul Adrianopolului, printr’o radiotelegramă anunță că va avea tăria să reziste și în viitor, până când patria va fi salvată. ELIBERAREA LUI KIAMIL PAȘA Constantinopol. 11. — Fostul mare vizir Kiamil pașa, care se afla arestat la Porta s-a reîntors la Gonak. CAMERA VA FI CONVOCATA Constantinopol. 11. — Camera observata de guvernul Kiamil pașa va fi în curând din nou convocată. ISSiffld Constantinopol, 11. — Miniștrii s’au dus la prânz la palat. D. Noradunghian a fost rugat să vie spre a da informatiuni; despre situațiunea internațională. Guvernul in primul consiliu , ce va ține după amiazi va delibera asupra unui răspuns, convenabil la nota Puterilor. Constantinopol, 11,.— Noul cabinet se compune pe deantregul din,, membri marcanți al comitetului sime-turc. Președintele consiliului de stat Said. Halim, ministrul de interne Adil, al cacufurilor Halm, avuseseră chiar portofolii în cabinetul Said. Ministrul de instrucție $ukri a fost secretar la interne sub junii turci. Ministrul de lucrări publice Batzaria, senator valah, a devotat comitetului și a apărat întotdeauna politica acestuia în Senat și în presă. In cabinet mai este încă un creștin, ministrul poștelor, armeanul Oshan. Cercurile ministrului de externe asigură că cabinetul nu trebue să fie socotit că va inaugura o politică de aventuri și ruperea imediată a negocierilor păcii. Cabinetul cunoscând situațiunea militară și morală va face pace numai cu concesiuni onorabile. Se zvonește că cabinetul va propune pacea pe baza concesiunilor deja făcute de plenipotențiarii tnrei la Londra. In orice caz nu va ceda Adrianopolul Orele 7 seara. — MINIȘTRII AU DEPUS JURĂMÂNTUL ȘI S’AU ÎNTRUNIT LA POARTA SPRE A DISCUTA CESTIUNEA RĂZBOIULUI SI PĂCII PRECUM ȘI RĂSPUNSUL LA NOTA PUTERILOR. SE CONFIRMA IN SFERELE COMPETINȚI CA GUVERNUL VA CAUTA O ÎNCHEIERE REPEDE A UNEI PACI ONORABILE. SE VOR DA INSTRUCȚIUNI PLENIPOTENȚIARILOR.» Constantinopol. 11. — După prânz a avut loc la Poartă cu solemnitatea obicinuită și cu onoruri militare citirea rescriptului care numește pe fostul director al departamentului Fetvis Mahmed-Essad ca Șeik-ul- Islam. Rescriptul confirmă numirea de eri a lui Mahmud Sefket. Acesta asista Împreună cu toți miniștrii. RĂSPUNSUL PORTEI LA NOTA PUTERILOR Budapesta. 11. — Corespondentul din Berlin al ziarului „Budapesti Tsialap“ ’anunță, că răspunsul Portei la nota Puterilor nu a sosit Încă, cu toate acestea însă, se crede că situația nu s’a schimbat. Europa nu poate aștepta decât un răspuns favorabil la nota Puterilor, care va cuprinde renunțarea Turciei la Adrian apoi. Este natural că în vederea împrejurărilor actuale noul guvern tânăr turc nu va putea răspunde negativ, dar nici nu va putea să se supună dorinței marilor Puteri, fără să încerce a trage foloase pentru Turcia. *Se crede că la urma urmei tinerii turci vor ceda, cu atât mai mult cu cât în caz contrariu ar însemna să piardă încrederea și simpatia marilor Puteri. Dacă tinerii turci nu-și vor perde rațiunea, se crede că vor tare concesiuni. Se spune că răspunsul va fi redactat în termeni cu mult mai energici, decât acela al lui Kiamil pașa și că nu va prezenta atâtea concesii ca acesta, dar în defintiv va fi satisfăcător. Tinerii turci vor fi în tot cazul precauți și nu vor da un răspuns în urma căruia tratativele de la Londra să fie întrerupte în care caz se pot naște complicațiuni neprevăzute. Cercurile competente consideră ca exclus, ca Rusia pe tema cedăreii Adrianopolului să recurgă la forță-- ■ pi------OX9-