Universul, februarie 1913 (Anul 31, nr. 30-57)

1913-02-01 / nr. 30

PENTRU NUNȚI și logodne aibouri minunna­te CU PREȚURI DE EXGROS În CERCEI CU DIAMANTE DEASOARINGE ȘI LANȚURI VERIGHETE ȘI BRATARI SER­VICE De CEAI, VIN, CAFEA EXPOZIȚIE PERMANENTA FRAȚII ROLLER Strada Simura an. 35, Etaj­ul 2 Turnisor­i Cârjei Regale KALODONT PASTA de DINȚI de vânzare la: PARFUMERIE,FARMACII DROGU­­RI! etc. F. A-LARG’® SCHN& CSJ Jena-Berlin-Paris. Repräsentant! S*m. Lillel, l­ietresti. # FURNISORUL CURȚII REGALE 47 C­ASA FONDATA IN 187» DOBRICEANU ■ CIOCOLATA-CACAO ** OM BOR­IVE-FRUCTE CU64 VICTORIEI mOR­EȘTI-----TELEPÍN SAMANȚA PENTRU D-nii AGRIGUTORI BAZ­ARE ver­de­­,, uZARE _____ galbenă VICTORIE da calitate superioară, toate varietățile repfil F­oloagă, FASOLE Inturt LATA, ROTUNDA si diferite specialități VBZ ° VAZ LIGOVO, MEIA, Ulli S nuanță de In, Să­­m­ânțA de Floarea Soarelui, i­nițial brun vânzare la, și galben, de SEMINȚERIA AGRICOLA M. WEITZENHflFFER — BÄAILA La cerere se trimite probe și lista­­ ie prețuri_____ 90 Publicațiune Direcțiunea șantierului de con­­strucțiuni navale din­­[­­Severin, adu­ce la cunoștința generală că, in ziua de 15 Februarie 1913, o­­rele 3 p. m. se va ține licitațiune publică pentru aprovizionarea șantierului, cu grinzi de brad și scânduri de brad și molift. Condițiunile de licitațiune, ta­bloul pentru aprovizionarea lem­năriei și caetul de sarcini, sunt publicate In Monitorul Oficial No. 228/913 ,paginile 10564—­ 10568. 83. BOAURIX CANALULUI si BĂȘICI­UDULUI. SOASELE SECRETE­­ sifilitice)BLENORAGIA, STRICTURILE se vindecă repede și fără durere prin electricitate. BOALILE de FEM( Goale nervoase, fisiloîele si ulcerele cronice l­a tratează radical prin pro­­cedee electrice si fără durere Se tie examene microscopice si en‘ R IZF.LE­X la INSTITUTUL de Electroterapie nr. 1.1. Cossta Bu­RESCU FOCȘANI, Str­­ăm 263 k Târgul-Jiu (Gorj) Str. Tudor Vladimirescu Biroul teh­nic de ingineria Silvică in Itotarnică, executa conform codului vii vio: Amenajamente și Regulamente de exploatare a pădurilor supuse re­gimului silvic : Expertize; Contencios Slvic; Hotărnicii etc. sub conducerea: VIRGINIU C. STOîUFICII INGINER SILVIC și HOTĂRNICI li­ențiat in drept ;Autorit*1 de Onor. Casa Pădurilor din ministeru 1 Domeniilor­. 2.1 COMERCIANȚI cumpără eftiu Hârtie albă și ziare ÎNTREGI ȘI CURATE Mei mai la* administrația 11 UluiGl r­aruhsi indrn PENTRU COMENZI mai mari *e FAGE REDUCERI. OVĂZ UGOVO pentru sămânță, se gă­sește la Administrația Mo­șiilor Ioan C. Agarici, Gara GALBENI. 93 PERTUSSIN este un remediu ino­fensiv și eficace contra, tuturor boale er de res­pirație, in special cont a tusei convulsive, cataruri și radheei artere, catarului bronh­ial acut și cronic și in contra astmei. Este considerat ca nep­efuit de autorită­țile medicale ale Vimei. Se găsește in toate farmaciile și droguaru­ri. 2300 Distrugerea Părului­­ DE PROBRAZ prin electroliză, execută Doctorul ROSEN SPECIALIST in îngrijirea feței Consult, 11—12 a. m. și 2—5 p. m- Str. SOARELUI 3 (Covaci)-Telefon 25­77 9X5« CALAȚI 1.500.000 cărămizi de bună calitate se află de vânzare numit în gros din cărămidăria Bădălan. Adresa: Ioan Drages, comerciant, str. Tecucii, 8. Galați.__________________107 DOCTOR UII, FISCHER-SALUȚI Fost operator al clinicei profesor Fuchs din Vien«* Soare «le OCHI Consult.3-5. Duminica 10- 1 3 București, 10 Str. Covaci Dr­ Bogdanovici Fost intern și­ chirurg al spitalelor ț­i paternităței­m­a m­o­ș Boale chirurgicale și operațiuni Telei- Teilor 64. Ore 3—1, 7—3­71 Dr. Ic. Mayarselm­ Laureat a­ facultatat de medicinii din Paris Elev ai profesorului Sebileau Spacr iist pentru Boala și Oparațiunfli ds Mas, cât șiOrect Calea Moșilor 97. colț ca str. Sfin­ților. Consult 2~6 p.m­ Telefon 2­83 3080 Se caută da către o societate petroliferă din Buștenari, montatori pen­tru­ părțile mecanice ale sonde­lor precum și mai mulți strun­gari și lăcătuși pentru atelier. A se adresa la ziar sub ..Ex­ploatare”. 100 41 VINERI, 1 mUttcúÁ wm — 2SSB Atitudinea pe care a avut-o și o are încă Rusia cu România de la Petru cel mare, primul împărat rusesc care a intrat în relație cu statele Europene Occidentale ȘI Relațiile pe care Moldova Muntean nu le-au­ avut cu Rusia în­cep de la Petru cel Mare, la în­ceputul secolului al 18-lea, dân­sul fiind întâiul împărat al Rusiei, care a căutat să se pună mai mult în contact cu puterile europene și care, în acest scop, a și strămutat capitala Rusiei de la Moscova, unde se afla mai înainte, la Petersburg, oraș fon­dat de dânsul pe coastele mării Baltice, în golful Finlandei, împrejurările care au­ silit pe Petru cel Mare să recurgă la aceste două State române au­ fost următoarele: Acest împărat in timp de 12 ani și mai bine, fiind un răz­boiu­ cu regele Suediei Carol al XII, războiu­ în care, deși necon­tenit învins, prin stăruința lui Petru cel Mare, armata rusă, organizată de dânsul ca­ arma­tele permanente ale marilor pu­teri occidentale, a reușit să în­vingă și la dânsa armata sue­deză, la bătălia de la Pultava. In urma acestei bătălii Carol al Xll-lea silit ar-și părăsi linia sa de operație, a trecut cu restul armatei sale prin România, chiar prin București, unde a clădit turnul Colței, un turn care de­și dărâmat în parte de cutremurul cel mare care a fost in acest or­aș în anul 1832, a fost dărâmat cu desăvârșire mult mai târziu. Prin stăruința regelui la înal­ta Poartă, Turcia a declarat războiul Rusiei, de­și Petru cel Mare reușise mai înainte să în­cheie cu Turcia o pace­­ pen­tru 30 de ani. Turcia a trimis o­ ar­mată puternică, de 150 mii de oameni sub comanda marelui vizir Baltagi Mahomet. 1). Ori armata pe care o avea Petru cel Mare ,de­și fusese vic­torioasă la Furtava, fiind insă decimată și nmmericeșt­e foarte slabă, în raport cu armata tur­cească, dânsul s-a adresat Prin­ților Cantemir și Constantin Brâncoveanu, Domnitorul Mol­dovei și al Munteniei, ca să îi vină în ajutor cu oștirile lor­, oștiri care erau organizate, du­pă cum istoria ne arată, ca armatele permanente. Domnitorii Moldovei și ai Munteniei au venit îndată, cu armatele lor, cn­ ajutorul împă­ratului Rusiei Petru cel Mare, fără a ține seamă de numeroa­sa oștire pe care o trimetea Tur­cia și poate fără a avea cunoș­tința­ exactă de forța numerică a armatei rusești. Armatele: rusească, românea­scă și moldovenească s’au întâl­nit cu armata turcească, pe lân­gă Prut­­a Bender, unde s’a dat memorabila bătălie cu acest nu­me ,în care armatele creștine au fost făcute prizoniere de către armata turcă împreună cu imparatul Petru cel Mare. Notez că Petru cel Mare, în războaele lui, era însoțit și de împărăteasa Caterina, o fostă ță­rancă,­ soția unui soldat suedez devenită prizonieră și răscumpă­rată de către generalul rusesc Mencinkoff pentru frumusețea ei, și pe care acest împărat al Rusiei, văzând-o ca servitoare, la masă la acest general, s'a a­­morezat de dânsa și a și luat-o, peste puțin timp, ca soție. 2) Ori împărăteasa, Caterina, prin influența ei, către coman­dantul șef al armatei turcești, a reușit ca dânsul în schimbul unei nouă sume de bani, să pri­mească să in­dice pace și­­ astfel împăratul Petru cel Mare și Domnitorii Moldovei și ai Mun­teniei, Cantemir și Brăncovea­­nu, împreună cu armatele lor, să n­-»fie de a fi reținuți ca pri­zonieri. Batalia de la­ Bender, se poate asemăna istoricește cu­ bătălia de la Sedan din Octombrie 1870 între armata franceză, coman­dată de mareșalul Mac-Mahon, unde se afla și împăratul Na­poleon al III și armata germană comandată de împăratul Wil­helm al II-lea, cu deosebire că Petru cel Mare și armata sa, datorită vncuriei și corupției marelui vizir ,care s-a lăsat să fie cumpărat cu bani și a con­simțit a încbeca pacea, a putut scăpă din situația critică în care s’a aflat, pierzând numai stabi­limentele făcute la Azof, pe care le dobândise cu multa greutăți si vărsare de sânge. 3) Pentru noi­ românii insă, re­zultatul acestei bătălii și ale a­­cestei alianțe ne-au fost fatale. Domnitorul Moldovei­ cu întrea­ga Sa, familia a emigrat în Ru­sia, iar aceluia al Munteniei, Constantin Brâncoveanu, cu toți copiii lui, afară de cel mai mic, li s’au­ tăiat capetele la înalta Poartă, și ambele țări, fără a se mai ține seamă de privilegiile pe care Moldova și Muntenia le aveau­, după vechile capitulări încheiate cu înalta Poartă oto­mană­, au­ fost nesocotite și am­bele principate au rămas pradă lăco­miei guvernului turcesc, timp de mai mult de un secol, până la revoluția lui Tudor Vla­s). Istoria­ Imperiului Otoman ori Samaier, fost Interm­ențiu al Austriei la Canstantinopol. ah Dicționarul Universal, istoric, critic și bibliografic, tipărit la Paris tu apus 1SlO. 31. Histoire de Russie et de­­ Pierre le­ Grand, de generalul com­­te de Sé­sur, uvragiu tipărit la 182». dimirescu din 1821. In tot tim­pul acesta, tronurile ambelor principate au fost puse la ate­­zat și toți românii rămași prada rapacităței Domnilor ziși Fana­rioți, de tristă memorie , perioa­da cea mai umilitoare a istoriei noastre naționale, în care nea­mul românesc s’a aflat intr o stare de decrepitudine și de a­­morțire aproape completă și a trebuit forța sa de rezistență ca r­eam, ei să nu-șî piardă ființa sa etnică. .. . In tot timpul acestei pelibație nefaste, școalele românești înce­taseră mai cu totul, inființân­­du-se școale grecești. Plutocra­­ția fanariotă, compusă din greci formați la școalele bizantine din Fanar, fiind degradate morali­cește și sufletește și fără nici un scrupul, nici un alt scop sau imbold de­cât jaful, se substi­­tuise păturei guvernante a ve­chilor boeri români. Această pe­rioadă formează o pagină nea­gră în istoria neamului nostru și a lăsat, pot zice, încă urme, in ceea ce privește mai ales tă­ria, și lealitatea caracterelor vechi românești. Sub acest regim, Rusia, drept răsplată, că pe la începutul se­­­colului al 18-lea ne-am aliat cu dânsa, a răpit Moldovei Basara­bia la 1812, neavând, la acea e­­pocă, cine să se împotrivească. De atunci încoace, în toate războaiele, pe care Rusia le a­­vea cu Turcia, Moldova și Mun­tenia devenise grânarul, adesea gratuit al armatelor sale, cu atât mai mult că, în timpul cât durau aceste războaie, șefii ar­matelor Rusiei, puneau de fapt mâna și pe guvernul ambelor țări. Intr’un cuvânt Moldova­­ și Muntenia, pâ­nă la pacea de la Paris din 16 Aprilie 1856, în timp de un secol și jumătate, au fost sărăcite de către Rusia, prin ne­contenitele invasiuni ale arma­telor sale. .Abia de la acest an ambele a­­ceste principate au început să să poată guverna prin ele în­și­ne, și să se poată desvolta in liber­tate pe toate căile. De la 1859, săvârșindu-se de fapt unirea ambelor țări surori și invaziile armatelor rusești turcești și chiar Austr­iace din anul 1854 până la 1856, încetând cu desăvârșire, România, ajunsă în sfârșit a­ fi cu totul stăpâ­nă pe ea însăși, a putut îna­inta, fără nici o piedică, pe calea propășirei sale, cu o miș­care impulsivă vertiginoasa, pot zice, mai ales de la­ anul 1866, după alegerea ca Domniilor a Scumpului nostru Rege Carol I-iI, astfel ca în o jumătate de secol, să poată face progresele ce le-a săvârșit, datorită înțe­lepciune­ și stăruinței Majestă­­ței Sale. Ca un trimis al Provi­denței, Majestatea Sa a ridicat România, atât timp «buciumată în trecut, la rangul la care se află astăzi intre Statele­ din m­­­­ienstrul Europei, făcând din Ro­mânia o a doua Belgie a Orien­tului. Zic, că schmmul nostru Rege este și va fi considerat pentru Români, ca un adevărat trimis al­ Providenței, căci coinciden­ță istorică unică în feiul ei, este faptul că cu 470 de ani mai îna­inte, cu mai mult de patru se­cole și jumătate, sub domnia lui Mircea Vodă, un strămoș al Ma­­jestăței Sale, anume contele de Zorlem, împreună cu cavalerii săi feudali, a luat parte la bă­tălia de la Nicopole, pe care ro­mânii i-au avut-o cu turcii in a­­nul 1396, sub Domnia sultanului Bayazez al II-lea, supra­numit l­ilderim (fulgerul). In acțiunea binefăcătoare­­ a M. Sale Regelui, Majestatea Sa Regina, prin bunătatea fără margini a inimei sale și prin ac­tele de binefacere ce le-a săvâr­șit și le săvârșește, prezidând și încurajând toate societățile de binefaceri, ca o adevărată mam­ă a românilor, și-a atras aseme­nea dragostea tuturor și prin scrierile sale geniale, sub pseu­donimul Carmeh-Sylva, a ajuns să fie apreciată in toate țările ca o mare scriitoare și astfel a creat o aureolă Coroanei de oțel a scumpului nostru Rege, rău­­cucerit de 1« turci in războiul nostru pentru independență din anul 1877-1878. General de divizie.­­I. I. Anghelescu, veteran. (Va urma). —oxo- Petrescre cu lămbălău­ l demimondenă provoacă un enorm scandal . Un enorm scandal a fost pro­vocat eri noapte in cabina u­­nui restaurant din­ Capitală, de cunoscută demimondenă înso­țită de câți­va obicinuiți ai lo­calurilor de noapte. Scandalul s-a terminat cu stricarea oglinzilor și mobilie­rului, și numai în urma inter­venției a două persoane necu­noscute, cari au­ plătit pagubele, lucrurile s’au liniștit pentru mo­ment. Origina scandalului e ameste­cul unei persoane din lumea a­­leasă din provincie în viața’ in* Rezultatul general­­ al subscripțiilor lansate prin ziarul nostru „CĂMINUL STUDENȚILOR BA­­SARABENI** Listele încredințate au dat ur­mătoarele rezultate: Lista No. 2 d. G. P. Alexan­­drescu, Loco, lei 55. Lista No. 3 d. Mircea Dumitres­­cu, Loco, lei 30. Lista No. 10 I. P. S._S. Mitro­politul Primat, lei 128,50. Lista No. 12—14 I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen, lei 243. Lista No. 15, idem, lei 10. Lista No. 16, idem, lei 32. Lista No. 29—39 I. V. Praja, Iași, lei 200. Lista No. 45 St. V. An­dreescu, Galați, lei 17. Lista No. 47 C. Olănescu, Ro­man, lei 143. Lista No. 55. G. Lăzărescu, Tg. Jiu, lei 103. Lista No. 58, Com­an Marines­­cu, Pucioasa, lei 228.50. Lista No. 61, Mihăilescu, Ban­ca comerțului, Craiova, lei 140. Lista No. 62, V. Vasiliu, Doro­­hoi, lei 32. Lista No. 67.68 N. I. Mih­ăiles­­cu, frizer, Galați, lei 161.50. Lista No. 70, Dr. Mangiurea, T.­Severin, lei 45. Lista No. 72, I. Cernătescu, Brăila, lei 40. Lista No. 73, Eraclea Maniu, T.-­Severin, lei 25. Lista No. 74, Lina Stoenescu, Focșani, lei 69. Lista No. 75, Econ. Preoțescu, Pitești, lei 367, Maior Tulea, Iași, lei 10. Total Lei 2.084,50. Suma din urmă lei 3.367,50. Total general lei 5.452. FLOTA NAȚIONALA AERIANA DE RĂZBOI Inițiativa Ligei naționale ae­­riane: Gh. C. Gussi, Brăila, lei 500. Victor­ Morărescu, Buzău, 50.­* G. N. Cordea, inginer. Soco­lei 12.20. N. Mucenic, Pașcani, lei 1. G. Lișneanu, Pașcani, lei 1. Al. Darie, Pașcani, lei 1 . Oct. Dumittrescu­, Pașcani 1. 7. Mavridin, Pașcani, lei 1. Total lei 567.20. Suma din urmă, înaintată Li­­gei națio­nale aeriene în ziua de 27 Septembrie 1912, lei 918.55. Total 148.7S. RIDICAREA UNUI BUST LO­COTENENTULUI CARANDA Subscripția Dan V. Nicolae, Băile Vulcania, lei 13. Personalul consiliului de răz­boi, Constanța, lei 9,35. Marioara Simiescu Soco lei 5. Suma din prma 563,80. Total general lei 5905. Sumă pusa și dispoziția direc­ției­­ revistei infanteriei, însăr­cinată oficial de către ministerul de razboiu pentru strângerea subscripțiilor pentru lt. Ca­r­randa. FAMILIA GH. BASUREANU, LOCO Simionescu, Lotto, lei 20. C. Ștefănescu­, Bacău, lei 1. Suma din urmă lei 205. Total general lei 226. ---- -------- • oxo­­­r— —: Dsla Româniai de peste munți IN CHESTIA INSPECTORILOR ȘCOLARI Budapesta, 29. —. Ziarul „Ke­leti Értesítő " comunică, că epar­­h­iile gr. or. rom, organizaseră de mult posturi de inspectori școlari, cari insă nu fuseseră completate din cauza lipsei de fonduri. Când ministerul cultelor a mărit subvenția școlară, a­ epar­­h­iilor gr. or. romanești, aceste posturi au­ fost completate, fără insă ca sinoduHle eparohiale să fi fost consultate. Acest fapt din urmă, se consi­deră ca o călcare a autonomiei bisericești și e probabil, că, va­ da naștere la­ mari discuții in si­noadele ce se vor ține după Paști. -----------------0X0-----------------­ DIN CAMERA AUSTRIACA Viena. 29. — Camera Deputa­ților. — Ministrul apărării na­ționale, George, răspunzând mai multor interpelări, rispin­ de plângerile făcute cu privire la locuința și la echiparea rezer­viștilor chemați sub drapel. Ex­pune măsurile luate în favoarea trupelor teritoriale și constată că aceste trupe sunt convenabil adăpostite, bine hrănite, bine e­­chipate și apărate în­ contra fri­gului. Armata teritorială este prevăzută cu tot cei trebuește Deputații pot fi convinși că toa­te autoritățile militare sunt con­știente de întreaga răspundere în ce privește îndeplinirea dato­riilor în mod ireproșabil. Depu­tații au primit expunerea minis­trului cu vii aplauze, afară de socialiști cari au întrerupt pt­­ministru prin zgomot. Propune­rea socialiștilor de a se deschide discuția asupra expunerii făcu­tă de ministru este respinsă cu 175 voturi contra 121. LANSAREA UNUI CUIRASAT Pin­­nie. 29. — Cui­rasatul „Na­varra­” construit în șantierul­ „Danubius” va fi lansat la 15 Februarie cor. VIZITA ARHIDUCELUI MOȘ­TENITOR Triest. 29. — Arhiducele Fran­cis Ferdinand moștenitorul tro­nului austriac va sosi la 23 cor. împreună cu familia pentru un timp m­ai îndelungat la Mira­nda­re. SerViciUL TELEGRAFI AL ZIARULUI „UNIVERSUL» UlMML KOJÎÂMI-BILIÎAK Acțiunea diplomatică a Puterilor triplei alianțe Londra. 29. — „Daily Tele­graph“ află din București că gu­vernul român, a cerut guverne­lor Puterilor Triplei­ alianțe să m­ij tocească la Sofia tratativele pentru aplanarea diferendului româno-b­ulgar. Viena, 20. Guvernul român s’a adresat în Viena, Londra, Berlin și Roma cerând o inter­venție la Sofia, pentru ca Bul­­garia să renunțe la tactica ei de tărăgănare în chestia rectificare! graniței și să cedeze cererilor României, de­oarece România nu mai poate aștepta în această chestiune. Viena. 29. — Ziarul „N. Fr. Presse1” scrie: Guvernul român a­ întreprins un demers la Viena in scopul ca Austro-Ungaria, din proprie inițiativă să obție la Sofia gră­birea tratativelor asupra preten­țiilor teritoriale ale României la Dunăre și Marea Neagră. Austro-Ungaria­ va răspunde acestei dorințe și va fi sprijini­tă, fără îndoială și de Germania in acțiunea ei. Opinia publică a­ monarhiei dorește ca cele două state cari aparțin celor mai puternice ele­mente­ culturale din Balcani și dau dovadă de atâta capabilita­­te de viața serioasă de stat, să ajungă la o înțelegere poliiică și să­ termine un conflict, a că­rui influență­­ ar putea restrân­ge asupra Europei întregi. Sim­patia se îndreaptă, insă in mod special către-­ amica România, care și-a câștigat, în­ trecut ca și in prezent, mari merite față de statele balcanice și are dreptul la satisfacerea cererilor ei. Budapesta. 29.­­ Corespon­dentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap“ comunică după informațiuni autentice: Știrea că Austro-­Ungaria va întreprinde în curând demersuri energice la Sofia pentru grăbi­rea tratativelor româno-bulgare, nu corespunde adevărului, sub forma aceasta. Fapt este că monarhia spriji­nă în continuu cauza României și vrea să grăbească terminarea tratativelor. Ministrul nostru la Sofia se folosește de orice prilej pentru a convinge cercurile gu­vernului bulgar că cererile ro­mânești sunt îndreptățite și a obține o cât mai repede rezolvire definitivă a acestei­ chestiuni, rezolvire care este și în intere­sul păcei europene. Viena, 29. —. De­oarece trata­tivele directe intre România și Bulgaria nu au da­t până acum un rezultat definitiv, guvernul român s'a adresat la Viena cu rugămintea ca Austro-Ungaria să influențeze la Sofia pentru ca tratativele să fie grăbite și cererile. Rcm­onici împlinite­. Se așteaptă in curând un de­mers oficial al Austro-Ungariei la, Sofia­, demers­­ ce va fi spriji­nit și de Germania și Italia, de­ci o acțiune­ diplomatică a tri­plei alianțe in favoarea cererilor României. După prima victorie a trupe­lor bulgare la Birkilise și­ Sutr­i­­ar­gas, România, și-a anunțat­­ cererile ei. Când s'a încheiat ar­mistițiul la Ceatalgea, d. Du­­nev in drumul său spre Londra da oprit la București, unde a discutat cererile României. D. Take Ionescu a­ plecat și e­l la Londra unde­ a avut­ repetate conferințe cu d. Da­new. Mai târziu­ conferințele au­ continuat intre Danew și Mișu, minstrul României la Londra, dar nu a dus la­ o apropiere între punctele de vedere­­ ale celor două state in­teresate. De atunci tratativele stagnea­ză.După­ cum se știe, România­, cere teritoriul dintre Silistra și Balcic, inclusiv cele două locali­tăți, in total o fâșie de vre-o ,%00 de Mm., în vreme­ ce Bulga­ria, până acum, nu s'a declarat dispusă dee­cât pentru o mică rectificare de graniță, sub motiv că marea Sobranie nu va apro­ba nici­odată, o cedare de­ teri­toriu mai mare. Puterile triplei alianțe vor în­cerca acum o intervenție diplo­matică pentru înlăturarea­ neîn­țelegerilor. CONTINUAREA TRATATIVE­LOR Sofia. 29. — D. Chica minis­trul României ăi aici continuă tratativele preliminarii în vede­rea tranșare­! diferendului româ­­no-bulgar. S’a hotărât ca tratativele să fie continuate după sosirea de la Kirkslisse a lui Danev. ROMANIA IȘI MENȚINE PRE­­TENȚIILE Vie­na. 29. ■ [UNK] Ziarul „Neues Wiener Tageblatt“ în baza unei informatiuni din sursă autoriza­tă, anunță, că toate știrile răs­pândite în străinătate, că Româ­nia ar avea de gând să renunțe la Silistra, sunt lipsite de orice temei. România și-a formulat mini­mumul pretențiunilor sale ce­rând teritoriul Silistra-Balcic, care, bine înțeles, cuprinde și a­­ceste două orașe. România nu renunță la aceas­­tă pretențiune a sa cu nici un preț. —---------exo---------­nu plecăm capul de­cât în fața Atotputernicului. “ „Rugăm pe compatrioții noș­­trii, ca după moartea noastră să îngrijească d­e ai noștri. Dacă ne întoarcem avem multe de spus asupra rezultatelor ce le­­am obținut, așa însă nu trimi­tem­ decât notițe scurte și unun­­ciul nostru mortuar.“ Notițele poartă data de 25 Martie 1912 și sunt semnate Scott. Cadavrele expediționiștilor au fost îngropate de Atkinson. Cadavrul lui Oate însă nu a fost regăsit, cu toată căutarea. Se afirmă, că expedițiunea, ar fi avut mai ales excelente suc­­cese geologice. -------------------Q7------------------­ Asasinarea deputatului socialist Sch­uhm­ayer Viena, 29.­­ Deputatul socia­list Schuhmayer a căzut victimă unui atentat, astă-seară la o­­rele 10.37. Deputatul fusese astă-seară la o adunare electorală a socialiș­tilor din Stockerau unde a rostit o cuvântare. El se întorcea cu ultimul tren, când pe peronul gărei de nord-vest fu întâmpinat de un om în haine de muncitor, care punându-i revolverul în piept, a tras asupra lui zicând: „Aceasta este răzbunarea mea“. Schnhmayer fără a zice un cu­vânt căzu la pământ, murind pe foc. Doai funcționari au apucat pe atentator și !<-au predat comi­sariatului gărei. Poliția a închis gara imediat oprind atât intrarea cât și eșirea. Ancheta a stabilit că atentato­rul se numeșe Paul Hunsb­ac, e în vârstă de 40—50 ani și e lu­crător metalurgist. Se bănuește că ar fi rudă apropiată cu frun­tașul creștin-social și consilier comunal cu acelaș nume. Un martor ocular povestește următoarele: ,,Trenul in care­ se­ afla și Schuchmayer era ultimul care vine din Stockerau, și sosise în gară, la­ orele 10.37. In tren se aflau­ cel mult 10—10 persoane. Pe peronul gărei un om in costură muncitoresc veni spre Schuhmayer cu revolverul în­dreptat spre el, și cu cuvintele: „Ți-am spus că mă­ voi răzbuna’’ trase de la o depărtare abia de două pași asupra lui­ Schuhmayer, fără­ a scoate vre­un cuvânt căzu la pământ. Moartea i-a fost fulgerătoare. Schuhmayer fusese lucrător­ strungar și chiar pe când era simplu lucrător a avut multe conflicte cu autoritățile politice. El s’a ridicat la demnitatea de șef social-democrat foarte reji­v de. In Came­ră s’a adeverit a fi un excelent orator, care se bu­cura de multe simpatii, chiar în rândurile adversarilor săi poli­tici, grație humorului sau dras­tic și adevărat vien­ez. El era e­­ditorul proprietar al ziarului social-democrat­ „Wolfelribune’’. Schuhmayert moare în vârstă de 49 ani, lăsând în urma sa două copii. ----- —..... exo------—. catastrofa expediției lui Scoit Londra, 29. — însemnările că­pitanului Scott conțin date refe­ritoare la cauzele, cari au de­terminat pioprea expedițiun­ei. Scott susține că dezastrul nu a provenit din greșeli organice ale expedițiunei. '■Gda dintâi lovitură a fost că în scurt timp toți caii polong au pierit, așa că expedițiunea a fost pusă în imposibilitate de a­ inain­ta repede, după cum își propu­sese. Din această cauză provizii­le de alimente au scăzut uimi­tor. La întorcere, Scott avea de gândă să accelereze înaintarea dar a întâmpinat greutăți de neînvins; zăpada se mutase așa că nu mai suporta greutatea u­­nui om, iar mersul era foarte anevoios. Această piedică a fost învinsă. Toate dispozițiile luate referitor la hrană, îmbrăcăminte și com­bustibil pentru drumul de 700 mile, s’a dovedit ca bune și co­­r­espu­n­zătoa­re î­mpre­j­urărilor. Expedițiunea atingea cu sigu­ranță Gletscherul, dacă în drum cel u­ai robust membru al expe­­dițiunei, matelotul Evan, nu se îmbolnăvea și nu cădea victi­mă acestei boale, murind. Dar poate că nici cazul acesta nu zădărnicea reîntoarcerea, da­că natura nu ar fi lucrat în con­tră întreprinderea. La bariera polului era o temperatură ne mai pomenită. Așa la 85 și 80 grade lati­tudine barometrul arăta un ger de 30—35 grade Celsuus, pe când la 82 grade de latitudine gerul, era de 40—45 grade Celsius. Pe lângă­­ această lovitură a m­­ai venit și aceia a morței lui Oaie și din cauza gerului con­sumarea extraordinară a com­­bus­tibilului. ..Cu alimente ce vor ajunge a­­bia 2 zile și combustibil pentru 4 zile este imposibil să mai în­­naintăm continuă Scott, sân­tem­ atât de slabi în­cât abia pu­tem, scrie“. „Suntem însă englezi și ca a­­tare suportăm cu sânge rece ori­ce lovitură, chiar și moartea și RODIN­ TRATATIVE «de pace Budapesta. 29. — Corespon­­dentul din Viena al ziarului ,­Budapesti. Hírlap“ comunică, că­ cercurile diplomatice vieneze nu speră in reușita unor noi­ tratative de pace, de­și Turcia ar dori ca Puterile, să intervină pe lângă Bulgaria, ca aceasta să înceapă noul tratative și se declară­ gata a ceda bulgarilor Adrianopolul, menținându-și suzeranitatea numai asupra­ mormintelor califilor. Este cert insă, că Puterile a­­vând în vedere răspunsul Por­ții la nota lor colectivă, nu vor putea interveni, cu atât mai mult, că Bulgaria nu se mai mulțumește astăzi cu orașul A­­drianopol ci pretinde întreg vila­­etul, și aceasta in vedere că are interese vitale ca să obțină por­tul Rodosto. Sofia. 29. — Turci­ și bulgari! continuă tratativele de pace, luând exemplu de la italieni, cari ț­ eî aă tratat pacea pe când războiul continua cu furie. Ideea a fost a turcilor. Se a­­firmă că tratativele vor conti­­­ua la Nizza. Se crede că, călă­toria europeană a fostului mare­­vizir Hakki-pașa ar fi în legă­tură cu aceste tratative. -----------0X0 Diferendul franco-bulgar Paris, 29.—Bulgaria refuzând a neutraliza un cartier din A­­drianopol spre a adăposti pe străini în decursul asediului, ori să autorizeze pe străini să pără­sească orașul, Franța a stăruit din nou în mod presant ca na­ționalii să­ să fie autorizați să iasă din Adrianopol. ----oxo - o întâmplare nostima la CINEMATOGRAF Roma, 29. — In fața unui ci­nematograf binic vizitat s’a pre­­zu­risat erl unui domn elegant, ca­re a­ cerut portarului , să­­ fie lă­sat a intra. Portarul însă, s’a opus și a­ început o luptă cu individul. Respectivul a amenințat pe portar cu împușcarea dacă nu-l va lăsa să intre, căci în sală se află nevasta sa cu amantul. Pr­opr­ietaru­l cinem­atog­rafului bflând de scandal a intrat în sală ,a făcut lumină și a spus: „Domnilor afară e un bărbat gelos carie vrea să intre sub mo­tiv că soția lui este în sală în societatea amantului“ și ară­tând spre o ușă laterală a spus: „Gel cu musca pe căciulă săi ia­să pe această ușă după ce voi stinge lămpile“. Făcându-se întuneric s’au au­zit mișcări de scaune, iar după ce se făcuse iarăși lumină s’a constatat, că sala rămăsese a­­proape goală. GREVA GENERALA Budapesta, 29. — Lucrătorii fabricei de muniț­iune a lui Weiss Manfred, de pe insula­­ Csepel de lângă Budapesta, au procla­mat greva generală. Această fabrică este una din cele mai mari de felul acesta in Ungaria. Ea din ocupație la 7000 lucrători. . Asupra cauzei grevei se comu­nică următoarele: Lucrătorii pro­ectai), de mult greva generală, poliția ca să prevină eventali­­tatea a trimis 2 agenți secreți, ca să spioneze pe­ lucratori. Lucrătorii unei secții au­ ce­rut înlăturarea spionilor și de­oarece cererea lor nu a­ fost sa­tisfăcută au ■ [UNK]proclamat greva. Direcțiunea fabricei a comuni­cat că declară ca concediați pe greviști, din care cauză întreg personalul a proclamat greva generală. Directorul, fabrice, declară, că greva a izbucnit din , cauza, că direcțiunea a refuzat să oblige pe lucrătorii nesin­dicaliști a in­tra in sindicate. A fost trimis la fabrică un detașament­ militar și întrucât greva nu va lua sfârșit în cel mai scurt timp, fabrica vei conti­nua lucrările, cu muncitori dați de către comandamentul militar adecă cu soldații, in activitate, căci altfel nu va putea satisface marele comenzi ce sc­ are. REUNIUNEA AMBASADO­RILOR Londra, 29.—Ambasadori­ s’au întrunit azi după prânz. IUBIREA ODRAȘUI PARTEA DOUA DREPTUL DE A IUBI ! Răzbunarea cocoțatei x­ reiit d-ta, că o mania ar sub­scrie de bună-voie o asemenea, transacție, în favoarea bărbatu­lui care par aduce fata dezono­rată, și impunându-i o însoțire cu un descreerat ales de el, și d­e teama lui?... D-le conte, iți aș­tept răspunsul ?.„ Contele tăcea , cocoșată reliă . — Tăcerea d-tale, echivalează cu o mărturisire; în aceasta a­­facere, eu­ nu am făcut de­c­i să in­terves lese rolul de păcălit, pe care d-ta mi-l,menaje ajb, asta <5 tot­­... Contele sta trântit pe un jeț, și cu o mână se juca cu un cuțit, de pe misă... zâmbea însă foarte ciudat... Cocoșate, simți un fior, o în­grijorare, văzându-i acel zâm­bet... — Să isprăvim odată, d-le coa­te, îî zise ea puțin enervată. -- Eu­ te ascult cu răbdare, buna mea Francoise!... ]ț răs­punse contele foarte serios. Iată ce am voit eu, d-le conte. Punândlu-m­ă în raport direct cu nevasta d-tale, asigurând întoar­cerea copilei lângă mama ei... fără colaborare i d-tale, am vrut să fim asigurați de recunoștința d-nei de Villersville, nu căzut când n ta, ai fi refuzat de - ns subscrie... — larifi-mă dacă te întrerup dar nu te mai pricep, draga, mea, Franșoise, obiectă cu blândețe d-­­e Villersville... D-ta mă ju­deci, tara, nici un drept, asupra actelor d-ntor -da Villersvile ș Mimi... îmi afirmi că ți-ar fi su­ficient să soliciți gratitudinea soției mele pentru a obține de la ®ă> milioanele cari mie ’mi sc'a*­pă... intr’un cuvânt im* ceri să-ți garantez căsătoria fratelui d-tale cu fiica, mea vitregă, să fac; vărsământul zestrei cari v’ar îmbogăți pe amândoi, și tot deodată, zici, că garanțiile aces­tea, ale mele ar fi, lipsite de te­meri... spun drept că nu știu ce vrei... Pentru că, d-le conte, d-ta, uiți că pentru a pune și eu mâna pe partea mea ele beneficiu, am ne­­voe de complicitatea d-tale... — Ce beneficiu ?­­ ■ Răzbunarea mea’... rapiica cocoșată cu un accent de ură care făcu chiar pe conte să se în­­floare... Prin urmare, dacă îmi dai, îți dau și e­l d-le conte!... Și pe Mimi nu ți-o dați, dacă în schimb rm-mî faci un act, pe cart! să­­ ți-l dictez eu cu gura mea, și d-ta să vii­ l iscălești­... acum, «ti firaî de­­cât... a ei Lt fata noastră... Sunând, porunci sa aducă hârtie, cerneală și condeiü, pe Si te așeză sub nasul de lux de villersville, și cu un ton autori­tar ii zise. — Acum scrie: „Subsemnatul, conte de Vil­­lersville,­ mă recunosc vinovat, pe a fi provocat omorul săvârșit de René Dervat, asupra persoanei marchizului Henry de Ti­ez­e­rHiau­tcou­rt...­­­a: PE a fi săvârșit 'prin măr­turisiri' false, condamnarea lui René Delval, la munca silnică, atunci când adevărul nu-1 cu­noșteam. 3-a. De a fi furat, anoî pără­sit la Paris, în strada Lamarek, ■ .--pixul lui René D­elval și al Margaretei ce Trezé d’Haut­­court. Această copilă găsită da familia Gravat, a fost­ crescută sub numele de Mimi. 1-a. De a­ fi impus prin ame­nințări de­­ șantaj d-rel - Margă­­reta de Tren« d’Hahtgoult, căsă­toria în vederea cărei săvârși­sem aceste diferite crime. 5-a. De a fi asasinat, azvâr­lind in flăcări, pe omul care prin sforțări nemaî­pomenite, izbutise a scăpa pe Mimi, din fo­cul de la. Opera comică. Iscălesc mărturisirea acestei­­ crime în deplină posesie a nain­­­ ței și voinței înde, ca să slujeas­că de justificare căruia ii vino de drept...”, — Iscălește și pune data­ pre­­tinse cocoșată. Fără nici o­­ ezitare, d. de Vi­­­lersyilie cu cea amî blândă su­punere, cu mâna sigură, își is­­c­­elei hâr­­căli numele în josul ac­eii, care constituia cu toate a­­cestea în potriva­ lui cea mai gro­zavă dovadă a infamiei lui... își iscan­ poate sentința de moarte... — Numai atât dorești, scumpa mea Francoise? o întrebă conte­­lc tot zâmbitor. Cocoșatu îi fi•■:­­ lung, adânc, și privire* eî, vroi ! să pătrundă, să scotoceastoă iu . adâpi'di. ape­l © î,gân­Vfivî care cundea­ -acea fizionomie in­­ care se ghicea, viclenia periculoasă, enigma amenințătoare, dar care rămânea de nepătruns sub mas­ca acelui zâmbet ciudat... — Te miră, fără îndoială, dra­ga mea Francoise, ușurința cu care ți-am pus în mână armă, care pentru mine echivalează cu tăișul ghilotinei, dar a mă nev­de ar fi să perdeți și d-voastră înșivă fructul compUcităței noa­stre. Nu ești și d-ta de părerea mea, dragă Maurice? — Perfect!... aprobă ,id­eta, care nu vedea nici un­­ râu, in ac­tul care întărea și mai m­ult ba­za speranțelor lui. Cocoșată insă, nu părea câ­tuși de puțin convinsă de aceas­tă tiradă, care deși spusă cu a­­cent de francheță, suna insă fals ureche!— Cu toate acestea, sigură de­ îndemână­rea ei, at Him se­­ ha­ilia­­m­ „patru, o ascunse la sân și răspunsă și ea: — Alătur și aprobarea, mea lângă acetea a lui d-le conte!... Acum, să faceți așa ca mâine de dimineață, Mauri­ce să se afle la d-ta, să-ți ție de urât, și pe d-ta te rog să nu eși de loc din casă, toată ziulica.... fiindcă, Mimi are să fie adusă mâine... — Mâine? strigă Maurice ne­ma­i putând de bucurie. — Ești sigură? Întrebă și «I. de Villersville tresărind de bucu­rie... D-le conte, nu pot să-ți spui mai mult de­cât­ Mâine! afirmă cocoțata cu siguranță. — Atunci pe mâine!.. și mulțu­mesc scumpa m­ea Franțoise, zi­se contele. Se despărțiră de conte, care mergea cu capul în sus, cu fața foarte zâmbitoare, $1 cântând: — E! e! această cocoșată mică nu ii proastă..., mi-a sugerat, o z­­ile” minunată!... din nenorocire, ave curații de’ a c­ule cu­dli­ a'hâr­­tioare, și-aceasta e'o mânie,-tic care mori foarte rănâi­!... geau în susul stradei Vivienne;­­deodată Françoise se opri, în­trebând: — Dar pe unde o fi telegraful­ -- Uite colo! îi arătă­, fratele o fi deschis acum, • Ia ora asta? — Toată noaptea stă deschis! Dar cum vrei să depeșezi? — Ai să vezi! In adevăr, în biuroul telegra­fului care­­ era pustiu, cocoșată scrise : „D-na de Villersville -a pus po­liția­­ pe urma d-voastră.... ve­ghează asupra micuței Mimi... Tremolo­­ Ia, spune-mî, Francoise, ai t­ebunit?J­e întrebă Maurice... ce însemnează acest avertis­ment?... eu această iscălitură? Deodată însă, vorba, îî râma­se în gât, se înecă... căscă gura, ochii se măriră de mirare, căci sora­ lui scria,­­adresa destinar», rulum: _IV* um»)

Next