Universul, martie 1913 (Anul 31, nr. 58-88)
1913-03-01 / nr. 58
$|rișoare soi la Badivoală?if8s?s soi la Badisoa Podg '■!' —.——oa reni Vinurile din anul acesta din cauza toamnei ploioase, sunt contaminate cu bacterii a diferitelor boale, astfel că prind mucegai, se îngălbenesc sau se inegresc, se băloșesc și se întind, etc., etc.^ Aceste vinuri sunt expuse a se strica cu desăvârșire dacă nu sunt îngrijite în mod rațional din timp. CEREȚI LA: SoGfaficii Pepinierelor Ierurii So. — TECUCI — Broșura speciala: „Cum trei/ue tratate și îngrijite vinurile“ o veți primi gratis și vă veți salva recolta. 239 de com oisiunii E Recunoscută cea lua hum 147 cu 25 încăperi, situată în strada Cosma No. 18, fost Institutul ■ de fete Moteanui. — Amatorii a se adresa str. Cosma No. 18. £ 55 m Mci însâf W“ O CBSĂ, de la 23 Aprilie 1813 m are FURNISORUL CURȚII REGALE CASA FONDATA IN 187» WWW DOBRICEANU n CIOCOLATA-CACAO — BOIHBOANE-FAGTE Cibci VICIOIl I SI 91-----LUGlREȘTI-----TELEFON «8( „LiberM și Trifoi de Proietice“ garantată fără cuscuta și analizată de Onor. stațiune Agronomică, precum și alte semințe superioara de mm, mmmipis si rum V 1 Ni Îi E BVODBSțTZ, STB. SBEABDAN PHELONOITA Ko. 2 — Vis-a-vis de Biserica Rusească — ^ele £ oiknJL 20/ÚS, JSsgțetlisiumî în toată țara. Catalogul se trimite gratis și franceaza AS*«FM € IU Aducem la cunoștința onor. public, că am înființat o fabrică cu abur pentru cherestea în comunna Găgești jud. Futna. Unde executăm traverse speciale, tocuri pentru uși și ferestre, grindărie toate dimensiunile, precum și scânduri toate esență stejar. Osebit avem de vânzare în gara Odobești o mare cantitate de araci de stejar despicați. . . Pentru orice informațiuni a se adresa d-lor Mendel Predingher și I. Popoivici, inginer Plorști. 2578 © cântărm Desenator tânăr Oferte a se adresa la Societatea „ARGEȘ" din Curtea de Argeș. . gsg I devamsabe pentru sămânță, Mazăre VICTORIA Cartofi de Moldova și Fasole ameliorată, pentru furaj, Dughie u și Fân. Adresa: Leon Morărel ,Gara Boboc, 259 j VUle de vânzare (diferite mărimi cu 6, 8 ,10 și 12 încăperi, și dependințele trebuincioase, curte și grădiniță. In fiecare imobil bac. Apă și cuvette de scurgeri la etaje și bucătărie. Scări de stejar, parchete, sobe faianță sau calorifer, mosaic la bac, closet și bucătărie. Poziția cea mai înaltă a oașului, pe Aleea Suter, fost Valul Băicoianu, în fața parcului Carol, tramvai 11 Iunie. De vânzare imobile mari de rentă, cu mai multe apartamente, înlesniri de plată. Adresa: Oscar Suter, B-dul Maria 55 sau pe șantier. 21 si ANALIZE MEDICALE vetchimice, microscopice, serologice. Reart nea Wassermann pentru sifilis Dr. P. DANILA Șeful laboratorului spitalului Filantropia. Șef de lucrări laboratorul Patologie generală. 146 Dr. ERIT CUESTEI Vechi si freiic ?l Eforiei Spitalelor Dinte SPECIALIST în EGALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 ’și 5-7. 22. Str. Bibescu-Vodă. Teief: 25170 243 BaMHSBLaBBHB Papideraie pomi fructiferi BREBIJ (Prahova) Vinde pomi fructiferi altoiți, diferite specii, cu prețuri foarte reduse, precum Meri, Peri, Cireși, Vișini, Nuci, Caiși, Persici, Duzi, Brazi (Molifți). Piniele. Dela 30 bani bucata, până la 1 leu 80 de bucată pe alei, prețurile se socotesc după etatea altoiului. Pentru orice informațiuni și comenzi se vor adresa D-lui S.VYCKJ ARDAVANÎ Comuna Brebu, prin Oficiul Telega wmmm 220 eS0^ISOT«KKKÎI Kai B BaSB3 SE »SINGITORI AfiLICG&II By ROMÂNI TRANSILVĂNENII scliîiți demobilizare, în grupe] de minimum HO, limp 7 luni. I Informații: IMN FISAHCBL dO. I — FOCȘANI — 201 © AMTI Biîaâ-îsrlâmi lovici-Sufrin Boli de FEMEI și de OCHI ConsultlO — 2 a. m. 2—5 p. m STR. TECUCI 19 (Intrarea prin Brătianu 24) 102 B ® oferit BirÂi 5ef de clinică cerurgicala la Facilitatei fost chirurg al Spitalelor Eforiei Consultațiuni chirurgicale boli de femei 3-5 și 7-8 seara Str. știrbey Vodă 17, osti ca Renaștere! 170. Telefonul i SS CAUTĂ spre cumpărare imediat, un loc mare de 20.000—25.000 m. p. situat pe lângă una din gări, sau lângă linia c. f. r. Adresa: CONST. P. BIACONESCU, str. Deporățennu 29 prin Grivița. 268 f mes^mmtmmmiessmsmiisaimassmzsismit^ai Trupele sârbești spre Scutari Budapesta. 26. — Corespondentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap“ anunță că soldații sârbi debarcați la San Giovani di Media imediat după debarcare au Început marșul spre Scutari. Speranțele, că pacea va fi încheiată înainte ca trupele sârbești să ajungă sub zidurile acestei cetăți, au dispărut deci cu desăvârșire.* Belgrad, 26. — Ziarul „Politika“ anunță, că ministrul austro- Ungariei, Ugron, a vizitat pe Passici, protestând in numele Monarchei contra trimiterei de noul ajutoare la Scutari. Passici a răspuns, că Serbia își face pur și simplu datoria, căci este obligată — conform înțelegerii dintre aliați — a da acestora tot concursul posibil. In urma acestei declarații Ugron n'a mai întreprins alt demers.• Viena, 26. — Politische Korespondentz află din Salonic : La 19 cor. au sosit aci 27 de vagoane cu infanteriști sârbi cu efectele lor și au plecat cu vapoare grecești spre Albania. In zilele de 20 și 21 au sosit alte 5 batalioane. îmbarcarea pentru Durazzo s-a făcut a doua zi pe 5 vase grecești. Autoritățile militare sârbești au contractat aci furnizarea de carne, pâine și unt pentru 20.000 oameni. Furnitura va trebui executată până în 11—20 zile și e destinată pentru trupele sârbești ce pleacă prin Salonic în Albania. Salonic, 26. — îmbarcarea trupelor sârbești pentru Albania continuă. Roma, 26.—In cercurile diplomatice de aci se afirmă că ministrul Serbiei la Roma a fost însărcinat să declare marilor Puteri că trupele sârbești pleacă spre Scutari și că se vor reîntoarce în patrie imediat după căderea cetăței. Garnizoana din Durazzo nu va fi întărită. Sârbii nu se gândesc să zădărnicească hotărârile conferinței din Londra cu privire la Durazzo.• Belgrad, 26. — Ziarul guvernului Samuprava răspunde pe larg declarațiilor apărute in numărul de la 22 cor. al ziarului vieltes N. Fr. Presee. Ziarul declară că atitudinea Serbiei față de Bulgaria și Muntenegru e dictată de obligațiile ei ca aliată și de citarea de război. Trimiterea trupelor sârbeștii la Scutari e o necesitate născută de război. Grija szarului N. Fr. Presse că atitudinea Serbiei va da prilej la neînțelegeri cu monarhia, nu e întemeiată. Acțiunea Serbiei nu reprezintă decât împlinirea dapriei ce o are față de aliații ei și nu poate da loc la îngrijorare. Tot atât de nemotivată este grija în ce privește raporturile dintre Serbia și Muntenegru. Pentru că aceste doua state nu sunt numai aliate ci și înfrățite. UN DEMERS AL PUTERILOR Londra, 26. — Ministrul de externe austro-ungar a făcut conferinței ambasadorilor propunerea, ca marile Puteri să intervină la Belgrad întrebând ce urmărește Serbia cu debarcarea de trupe la Durazzo, căci marile Puteri nu vor putea tolera, ca Serbia să ocupe vre-un port la Adriatică. Se crede, că conferința s'a ocupat în ședința de astăzi cu această chestiune. ----------------0Y0-----------— IMPOZIT ASUPRA CĂRBUNILOR IN GERMANIA Berlin, 26.—Centrul va propune în Reichsrat, ca să se alcătuiască un proect de lege pentru înființarea impozitului asupra cărbunilor, care va fi, 1 marcă de tonă. UN ROMAN CARE FACE OCOLUL LUMEI PE JOS . Moscova. 26. — Aci a sosit românul Jenesen care face pa jos călătoria împrejurul lumii. VIZITA REGELUI SAXONIEI LA SALZBURG Salzburg, 26. — Friedrich, August regele Saxoniei sosește Vineri dimineața spre a face o vizită principesei Alice. Regele își va continua în aceeași zi călătoria spre München. Se afirmă că această călătorie a regelui nu are nimic comun cu faptul că Luiza, fosta principesă moștenitoare a Saxoniei, se stabilește definitiv în Austria. RUSIA INTERVINE CONTRA ACTIVITATEI POLONILOR IN AUSTRIA Lemberg, 26. — Kurier Lwow:ky află, că guvernul rus ar fi cerut celui austriac să pună stavilă activitățea societăților poloneze, căci aceste prin legăturile ce se întrețin cu polonii din Rusia periclitează prietenia celor două state. Se zice că despre aceasta ar fi fost vorbă și în audiența la împărat a guvernatorului Doborzhcky. SINUCIDEREA UNUI BANCHER Manopera. 26. — Bancherul Adolf Baer s’a sinucis, pentru că a fost declarat în stare de faliment. Pasivul este de 230 mii mărci, iar activul e nul. Bancherul lupta de 2 ani cu mari greutăți financiare, fără rezultat. VINERI, 1 MARTIE 1913 — 2» CONFLICTUL din BALCANI ALIAȚII au primit madiațiunea Sofia, 26.—,,Mir“ declară că aliații au decis să primească mediațiunea Puterilor. Negocierile dece vor urma prin mijlocirea Puterilor pe baza condițiilor expuse la Londra, adăugând cererea de despăgubire de război a pe care aliații nu au avut timpul să o ridice la conferința păcii dar asupra căreia vor stărui. Totuși ostilitățile nu vor înceta, iar desfășurarea lor va influența firește mersul negocierilor, deoarece nouile sacrificii cer noul compensation. Remiterea răspunsului aliaților către Puteri se va face probabil mâine. DE LA CONFERINȚA AMBASADORILOR Londra, 26. — Conferința ambasadorilor a ținut astăzi ședință. Se aștepta pentru astăzi răspunsul aliaților la propunerea de mediație. Răspunsul n’a sosit însă. MARELE VIZIR A HOTARAT SA INCHEE PACEA Constantinopol, 26. — Svonul despre destituirea or demisia generalisimului Izzet pașa nu se confirma până acum. Izzet pașa și Hadi pașa, șeful statului major, ar fi supus marelui vizir un raport recomandând încheerea unei păci onorabile. Raportul ar fi produs indignare în câteva cercuri ale comitetului, ceea ce a dat naștere svonului despre putința trilocuirii lui Izzet și Hadi pașa prin bărbați mai războinici. Se asigură că raportul a fost deschpitat în consiliul de miniștri de alaltăeri. Izzet pașa a plecat d la Gallipoli. Hadji Adil, ministru de interne nu vine la minister de două zile. Se asigură că ministrul, care reprezintă tendințele extreme ale comitetului, are neînțelegeri cu marele vizir în ce privește pacea. Marele vizir, cu toată opunere a câtorva factori suni turci, ar fi decis a încheia pacea. UN AVERTISMENT AL RUSIEI Petersburg, 26.—Presa oficioasă rusă ocupându-se de conflictul din Balcani, atrage atențiunea aliaților că au ajuns să enerveze prea mult opinia publică și că ar trebui să se gândească serios a pune capăt războiului. Cum Rusia a dat întotdeauna sfaturi statelor balcanice, și a fost ascultată, cercurile diplomatice din Petersburg interpretează aceasta ca un avertisment și în acelaș timp ca un simptom îmbucurător pentru apropiata încheere a păcei. TURCIA NU POATE ACORDA DESPĂGUBIRI DE RAZBOIU Petersburg. 26. — „Petersburger Zeitung“ primește deja corespondentul sau din Constantinopol următoarea comunicare în chestia despăgubirilor de război cerute de aliații balcanici. Este exclus că opunerea Turciei in contra despăgubirilor de război cerute de aliații balcanici să poată fi învinsă. In vreme ce în contra, cedărea Adrianopolului ia atitudine numai o parte a armatei și elemente nemulțumite, toți factorii sunt contra despăgubirilor de războiu. După actuala situație, marele vizir Mahmuth Șefket pașa nu poate îndrăzni să impue națiunea sacrificiul despăgubirilor de război, fără a se expune pericolului de a fi isgonit de nemulțumirea generală. SITUAȚIA GUVERNULUI TURC Constantinopol, 26. — Guvernul tinerilor turci se convinge din ce în ce că nu va putea atrage de partea sa masele populației, așa că se așteaptă la schimbări radicale. Spre a preîntâmpina un atac al armatei de la. Ceatalgea,—care trimite, zilnic deputațiuni la Sultan și marele vizir cerând pedepsirea asasinilor lui Nazim pașa,—a concentrau la San Stefano, sub comanda lui Enverbey, forțe considerabile. IANINA SUB DOMINAȚIUNE GRECEASCA — Declarațiile lui Essad pașa__ Atena. 26. — Essad pașa, fostul comandant al Ianinei a declarat, că nu dispunea decât de 8000 soldați regulați, căci albanezii sau abandonat după lupta de la Grehova. El recunoaște, că artileria greacă prevăzută cu tunuri moderne a fost la înălțimea che mărei și deci un avantaj față de cea turcească, care nu avea decât tunuri vechi. Până acum, au fost aduși la Preveza 800 ofițeri turci făcuți prizonieri. Autoritățile turcești din Ianina au fost înlocuite cu cele grecești; numai demnitarii bisericei au fost lăsați în serviciu. In curând vor sosi la Ianina 300 polițiști destinați pentru menținerea ordinei. ÎNFIINȚAREA UNUI PATRIARHAT SÂRBESC Belgrad, 26.—Guvernul plănuește separarea bisericei sârbești de patriarhatul, ‘ecumenic" din Constantinopol și înființarea unui patriarhat sârbesc la Veskuel. NOUĂ MONETE SÂRBEȘTI Belgrad. 26. — Consiliul de stat a hotărât să bată monete în valoare de 15 milioane și anume: monetele V*, 1 și 2 dinari în valoare de zece milioane, și monete de nichel de 5—10 parale, pentru restul de 5 milioane. Emisiunea aceasta a devenit necesară din cauză că în teritoriile ocupate se simte mare nevoie de monete de schimb. Comanda a fost dată monetăriei din Honnöczbanya (Ungaria).----------------0X0---------------0 FICA A ȚARULUI BOLNAVA Petersburg, 26. — Serbările triperutenarului familiei Romanov au fost încheiate, așa că familia imperială urma să se întoarcă la Țarskoie Selo, dar n’a putut pleca, din cauză că Tatiana, a doua fiică a țarului s’a îmbolnăvit. Medicii susțin că, cauza boalei este frigul din Petersburg, căruia constituția fragedă a marei ducese nu a putut rezista. 20 SUE.IOANE PENTRU FLOTA AERIANA GERMANA Berlin, 26.—Comandantul armatei va cere Camerei un credit de 20 milioane pentru construirea unei Boze aeriene, compusă din baloane dirijabile de diferite sisteme. ____ UN INCIDENT CARACTERISTIC Bruxelles. 26. — Contele Pourtale a lnvizat pe principele Napoleon Victor la o vânătoare pe moșiile sale din Alsacia. Guvernatorul din Stnssburg, conform dispozițiunilor legel — care interzice francezilor dreptul de a vâna — a refuzat însă să elibereze prințului cuvenitul permis, adresându-se în acelaș timp împăratului Wilhelm pentru ridicarea acestei restricțiuni față de principe, împăratul a refuzat să satisfacă cererea guvernatorului". VIZITA PRINCIPELUI DE WALLES LA CURTEA DIN BERLIN Londra, 26. — După cum accentuează ziarele, nu trebue să se atribue o importanță politică vizitei principalul de Walles la Berlin. Se poate deduce însă ușor ca pericolul total nou război nu poate fi mare, de vreme ca regele Angliei trimite pe fiul sau în vizită la o Curte străină. In definitiv e vorba de o vizită particulară a principelui moștenitor englez la ruda sa imperială. RAPORTURILE DINTRE GERMANIA ȘI FRANȚA Berlin. 26. — Ziarul „Berliner Tageblat“ scrie asupra raporturilor dintre Germania și Franța: E adevărat că agitația șovinistă, pornită de câteva luni de presa franceză și numeroși politiciani francezi, a produs o foarte rea impresie și în cercurile guvernamentale germane. Această impresie se putea exprima în altă formă decât aceea aleasă de „Kölnische Zeitung”. Ziare de agitație sunt și în Germania dar sunt mai puțin citite ca ziarele șoviniste franceze, și ziarele germane serioase cari sunt conștiente de răspunderea lor condamnă această acțiune și restabilesc astfel echilibrul. La Paris însă nu există un singur ziar care să aibă curajul a condamna această acțiune periculoasă și criminală. Ziarele doritoare de senzații și miniștrii și politicianii setoși de popularitate exploatează agitația în propriul lor interes, și atacurile și neadevărurile se răspândesc în țară nedezmințite. Poporul e astfeil amețit cu poveștile planurilor de atac ale Germaniei. BOALA GENERALULUI SÂRB JÎVKOVICI Belgrad, 26. — Generalul Jivkovici, care a jucat un important rol în actualul război, se îmbolnăvise, după cum se știe, de tifos. Restabilit în timpul din urmă el urma să plece în străinătate în convalescență. Generalul însă nu a putut pleca, din cauză că boala a revenit. Medicii și-au pierdut orice speranță de a-l mai putea salva. AGITAȚIE CONTRA ȘAHULUI PERSIEI . Piersburg, 26. — Ziarele află din Odessa că 13 persani între care și un supus rus au fost arestați din cauza agitațiunilor politice în contra șahului precum și din cauza contrabandei de arme pentru Persia. Epidemia tifosului, foametei, a isbucnit la Berezow în gubernia Tobolsk. ------------,--OXO--------------- Citiți în VESELIA dă azi radicarea vizimilor c.ctco --------------0Î0-------------. 3n terview ca Dîmbovița, deă ■ ---------—OXO------------— Săptămâna postului la Bulgari și la... Turci Abonamentul 260 pe an. ■— Un număr 5 bani — « \em U UNIVERSUL“ în provincie Prin poștă dela coresp. noștri BOTOȘANI Alegerile județene. — Cu începere de mâine, 27 Februarie cor., se fac alegerile celor 18 consilieri județeni, vacante prin disolvarea fostului consiliu județean, ce fusese compus din șase conservatori democrați, șase conservatori și șase liberali. Alegerile vor urma astfel: La 27 Febr. col. I, la 1 Mart. col. II, și la 3 Martie col III. Se observă o vie mișcare în sânul celor trei partide politice, fiecerro lucrând în numele său propriu, adică: conservatorii democrați de o parte, cei purn de alta și liberalii formând opoziția. Opoziția, conservatorii democrați au pus liste, iar conservatorii n’au pus, au votat insă o moțiune prin care au hotărât a exclude din rândurile lor pe ccela care ar fi primit să figureze pe lista guvernului sau sI vor da concursul pe orice cale. Sesiunea Curței cu juri. La 2 Martie cor. va începe in sala Curții cu juri a palatului de juxstuție sesiunea de primăvară a Curței Se vor judeca următoarele procese: La 2 Martie. D-tru Sălăvăstru, proces transferat pentru revizuiri. La 1 Martie, Iorgu C. Prodan din Tg. Ștefănești pentru omor cu voință-La S Marile. Const. I. Andrei, și Mihai I. Andrei din Dumbrăveni pentru omor cu voință. Curtea va fi prezidată de către d. Buzdugan consilier pe lângă curtea de apel din Iași. Nenorocire----- Eri, pe la orele 4 d. n. ciobanul Ioan Pop, zis Gostea de 24 ani, de la stâna d-lui N. Costin, pe când Se ducea cu o haraba încărcată cu pae, harabaua s’a răsturnat prinzându-l dedesubt. Nenorocitul a fost găsit ceva mai târziu mort. Bătrân mort de mizerie. In satul Ungureni, pe teritoriul moșiei Vicol, trăia ca servitor un bătrân fără familie, bolnav și neputincios, în vârstă de 62 ani. Ne mai fiind bun de treabă t. fost concediat, din slujba ce făcea, așa că în starea in care era trăia zile și săptămâni întregi fără iapă și mâncare, de câte ori nu putea e și să cerșească. Erî a fost găsit mort într’un bordei de pe zisa moșie. BECHEf Situația cerealelor. — In urma intervenirei Camerei de comerț, rezultă din statistica trimisă de notarul comunei că, comercianții din localitate au magazionate cantiatea de 18870 hectolitri grâu și 140 hectolitri ovăz. In ce privește porumbul magazionat, atinge cifra de 1.4000 hectolitri. BACAU Sinucidere. — Locuitorul Ion D. Fiorescu, din Tescani, fiind bolnav de pelagră și ne mai putând suporta chinurile acestei boale, s’a aruncat într’o fântână unde s’a înecat iluminatul orașului cu electricitate. — Lucrările pentru extinderea firului electric pe străzile mărginașe ale orașului sunt terminate, așa că peste câteva zile trei părți din străzile orașului vor fi iluminate cu electricitate, înlocuind astfel felinarele cu petrol care dau o lumină destul de slabă. MIZXL De la corporație. Casa centrală a meseriilor a numit în comisiune de judecată pe următorii meseriași, din partea patronilor: Victor Litinschi, mecanic ; Vasile S. Gavrilașcu, cojocar; Grigore sin Grigore, croitor; Anghelache Georgescu, franzelar; AL Dinescu, cismar; Gheorghe I. Ivan, ferar, iar din partea lucrătorilor: Vasil Iliescu, cismar; Ion Gavrillencu, cojocar; Vasile Mihăilescu, croitor; Gh. N. Paraschivescu, tâmplar; Ion Moisescu, tinichigiu și D. Dobrescu, tabacar. Această comisiune urmează să se prezinte de urgență judecătoriei respective spre a se constitui și aproape judecarea proceselor dintre meseriași. ROȘIORI-DE-TE DE Un condamnat arendaș. — Astăzi după amiază, s’a împărțit în foi volante prin oraș, certificatul penitenciarului" districtului Teleorman No. 266 din 24 Februarie a. c., prin care se constată că d. Sterie Ianulide, fost arendaș, a executat o pedeapsă de două luni pentru escrocherie, fiind încarcerat la No. 116 din 4 Septembrie 1878, și liberat la 5 Noembrie, acelaș an, în baza mandatului de arestare al d-lui procuror de Teleorman cu No. 3316-1878. Faptul a produs mare senzație în localitate întrucât condamnatul e bine cunoscut și mai ales că, fiind de origină grec, a reușit sä fe chiar împământenit, deși făcuse o pedeapsă infamantă. VASLUI Casă incendiată. — Era un incendiu s’a declarat la locuința lui G. A. Văltavului, din comuna Negrești, arzând acoperișul casei cu 3000 kgr. porumb, 100 kgr. fasole, 250 grâu, 50 kgr. slănină și alte lucruri care se aflau în podul casei. Incendiul a luat naștere de la niște copii care se jucau cu foc pe afara. Rănire. Nichifor Gurgiu, din com. Oșești, luându-se la ceartă cu consăteanul său Ioan I. Neghină, a rănit pe acesta cu un cuțit în obraz. Pacientul sa află internat în spital. Furt. — Pavel Andrei și Dumitru Petru, prin efracție introducându-se în cârciuma lui Al. Neculau, din com. Dobrovăț, au furat 4 sticle cu rom și una cu coniac. S’au luat cuvenitele măsuri. Numiri. — D. Gh. Petrăchescu, copist protocolist la serviciul județean, a fost înaintat referent statistic în locul d-lui A. D. Deleanu Aftimescu, decadat, iar d. Al. Moleș, ajut. registrator arhivar, a fost avansat copist protocolist în locul d-lui Gh. Petrăchescu. CURTEA-DE-ARGEȘ Accident. — Băiatul Ion SL Ciocârlan, lucrător la exploatarea Pădurei Milcu Albești, pe când mergea erî cu boii de funie cari trăgeau un vagon cu lemne, boii au luat-o o goană. El împedecându-se, a căzut jos, cu piciorul pe linie, iar roatele vagonului trecându-l peste picior i l’a fracturat Intr’o stare gravă a fost internat în spitalul din Curtea-de- Argeș. Furt. D. Die Manafu, șeful secției de jandarmi, mergând în inspecție la șoseaua Valea Sasului, a prins pe Petru Florea, din Aref cu o legătură de lucruri furate. El a fost Înaintat parchetului. ZIMNICEA Licitație. — In zilele de la 1 —10 Martie inclusiv a. c, se va ține licitație publică, la primăria orașului nostru, pentru Închirierea șatrelor de măcelărie, pentru vânzarea de carne de oai, berbec, miel, ied, râmător, și anume șatrele cu No. 6, 7, 8, 9, 10 și 11. In ziua de 1 Martie a. c. se va ține licitație pentru închirierea pe timp de un an, începând de la, 1 Aprilie a. c., până la 3 Martie 1914 a șatrelor cu No. 1 «și 2 spre a se vinde întransele carne de bou, vacă și viței. Licitația va fi orală și va începe la ora 10 dimineața și se va închide la ora 5 seara. Concurenții spre a fi admiși la licitație vor depune ca garanție lei 1000 pentru fiecare șatră un numeroaiu sau efecte garantate de stat. T. MĂGURELE ,împușcat din greșeală. — Copiii, Costică T. Neacșu și surdomutul Marin I. Ciobanul din Viișoara, jucându-se cu un revolver, arma s’a descărcat și a lovit pe cal dintâi în palma stâloă, iar pe al doilea în brațul drept. Ambii au fost transportați la Piatra Olt, în căutarea medicului circumscripției. FOCȘANI Furturi. — Eri noapte s’au săvârșit în com. Făurei. Mai multe furturi cu spargeri. Îs comerciantul G. V. Constantinescu și Mamalache V. Manta. In aceeași noapte diferiți găinari, profitând de faptul că lumina electrică e stinsă din cauza unui defect al acumulatorului uzinei au intrat prin curțile d-lor I. Dumitriu și N. Constantinescu din str. Profetul Samoil furându-i păsările. ODOBEȘTI Cutremur. — Marți, la ora 5, și 45 dimineața, s’a simțit la‘ noi o zguduitură ușoară în direcția verticală, care era însoțită de zgomote subterane. fiii. In chestiunea apei. — Orașul nostru care urmai să fie alimentat cu apă până în luna Decembrie trecut, însă din cauza ploilor de astă toamnă nu s’a putut termina lucrările așa că, la sfârșitul lunei Mai, a. c., orașul va fi complet alimentat cu apa de munte. . MANGALIA Moarte provocată prin otrăvuri. Locuitorul Petre A. Peiu din Mangalia, ducându-se erî în satul Vanlăc la o rudă a sa, din greșeală a luat 2 hapuri ce conțineai probabil stricnină. Această teribilă otravă era pusă într’un tub de cartușe ce s’a găsit de gazdă la frontiera bulgară. După câteva minute numitul a încetat din viață în cele mai groaznice chinuri. S’a anunțat parchetul. Adunare generală. — Membrii băncei populare „Avram Iancu” din localitate s’au întrunit șîi au aprobat cheltuelile și gestiunea anului trecut. In consiliul de administrație al scăncei au fost aleși d-nii: Ion I. C. Stoian, N. N. Roșculeț și Ilie Stănescu; censori d-nii: N. Brătianu, D. Biju și G. Georgescu, iar ca supleanți d-nii Nie. G. Ajder, Petre Nencu și Ioan D. Doine. • CARACAL Sinucidere. — Locuitorul Toma Dumitrescu din Broșteni, fiind bolnav de pelagră, și-a făcut niște medicamente, cu cari intoxicându-se, a murit în mai puțin de 5—6 ore. S’a anunțat parchetul Bătie mortală. — Vi © Fierea Doșie din Dobrotești, prinzând pen tru M. St. Goanță cu niște porumbel ca-i furase, l’a bătut așa de grav încât Goanță a încetat din viață. Criminalul a fost arestat. Furturi. — Necunoscuți au spart casa lui Niță Ion Mihai din Găvănești, care plecase la Caracal, și au furat obiecte de casă în valoare de 500 lei și o sobă în valoare de 200 lei. — Cârciumarului Ioniță Dumitrașcu din Drăghiceni, i s’a furat prin spargerea prăvăliei mai multe articole și din tejghea 300 lei. Convocare. — Absolvenții gimnaziului Ioniță Asan din Caracal, promoția anului 1903, anunță jubileul de 10 ani, ce se va serba în luna Iunie Sta. Caracal. Sunt rugaț! cel care aderă a se adresa d-lui Ștefan N. Mărcuilescu-Fritz, la „librăria Românească” din Caracal FĂLTICENI Furt. — Necunoscuți s’au introdus astă-noapte prin spargere în casa locuitorului Vasile Petrea Sofia, din cătunul Brusturi, furându-i haine și 300 lei dintr’o ladă. Moarte subită. — A murit subit iert în locuința sa Dumitru Filip de 65 ani, din cătuna Manale, suferind de mai mulți ani. Sinucidere. — Locuitorul Marin Maxim, de 53 ani, din cătunul Bunești, fiind pelagros, s’a sinucis astă-raoapte strangulându-se în grajdul vitelor, unde a fost descoperit astăzi de dimineață. Balul constructorilor meseriași. — Meseriașii constructori din localitate, constituiți în comitet, au dat în seara de 23 cor. un bal în sala teatrului în folosul flotei naționale. Acest bal a fost vizitat între alții, și de d. Nicu Catargi, prefectul județului. Produsul a întrecut așteptările. VĂLENII DE MUNTE Arestare. — Poliția locală a prins pe dezertorul Mazarache Gheorghe din batalionul 3 vânători din Ploești. Numitul a fost Înaintat odată cu actele la batalion. NIGOREȘTI Furt de vin. — Necunoscuți s’au introdus noaptea în pivnița d-lui Ifrim Rugină ce o are la viața din satul Grozăvești și au furat 3 butoae pline de vin. Cazul se anchetează. VARCIOROVA Crimă. — Luni 25 Februarie, pe la orele 7 dimineața, locuitorul Constantin Gurgiu, hamal, în gara locală, a reclamat postului de jandarmi, că pe fratele său Alexandru Achimescu, necăsătorit, care locuia în aceeași casă cu familia sa, s’a găsit, mort în dimineața acelei zile, —»■ declarând tot deodată, că nu știe nimic despre cauza morței lui. Șeful postului încunoștiințând parchetul de Mehedinți, a sosit, astăzi in Iocalitate d. prim- procuror, însoțit de d. medic al plăișei Ocolul, care făcând autopsia cadavrului, a constatat că moartea a survenit din pricina hemoragiei produsă în creer, în urma unei lovituri puternice aplicate în partea dreaptă a capului. In consecință, au început cercetări minuțioase asupra descoperirei autorului crimei. i CAMPINA Poliția a arestat pe individul Vasile Ion Petre din Măgureni,, având un mandat de arestare contra lui. El era ascuns ln som dele din localitate. | ----------------exo----------, ! Regulamentarea băncilor la Franța Paris. 26. — In scopul de a proteja economia franceză, Camera a adoptat un amendament, la legea finanțelor, sprijinit de comisie și de guvern, interzicând sub pedeapsa unei mari amenzi și Închisoare, de a deschide o banca de schimbar. similară oricărei persoane care a fost osândită pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals și ban, cruță. } —--------------os»— I Citiți romani .mmmiuv Forța ziarului VWIFEUSU3L 13 )j. v • *-■ —oxo-------------Roma?.®! net crime III Dar, în acea seară, când rămase singur cu aceea de care fin curând trebuia să se despartă pentru mai mulți ani, poate ,pentru totdeauna, fu cuprins *De-o mare emoțiune. Ceruse d-lui Perrin-Bridant, ce amintim, voia de a arata Antonici iubirea pe care inima lui Ijo hărăzea pentru ea. Până la sfârșitul zilei, neliniștăt așteptase momentul plimbărilor lor familiare, pentru a descoperi acest secret copilei , care știa destul de bine că este ubită. J&Jtoskki plimbarea se va sfârși, fără să fi scos vre-un cuvânt, Etienne își luă inima în dinți. . ■—1 Antoine! spuse ei cu o voce care tremura din pricina emoțiunii. Tânăra fată tresari, Presimnția că va auzi lucruri grave. — Etienne răspunse ea mai mult șușotind. Se priviră. Ochii lor erau plini de lacrimi, delicioase. . . Antonie, începu încet Etienffie,dacă ai ști cât te iubesc!... Este singura mărturisire pe care i-o igoMun, sau nu arăta nimic fetei lui Perrin-Bridant. Se știa iubită de mult timp și se bucura de a fi, dar nu auzise încă pronunțându-se acest cuvânt. Te iubesc. Când acest cuvânt ajunse la urechile sale, simția că totul se învârtește împrejurul ei, ca și cum ar fi fost atinsă de o beție subită. Ii fu frică să nu cadă, și pentru a se susține se lăsă mai greu pe brațul care-i servea de rezematoare. Și cum prietenul ei, aștepta fără îndoială ca ea să-i răspundă, Antoine nu putu pronunța decât numele lui de două ori — Etienne! Etienne! ■— Antoine, reîncepu Etienne cu curaj, buzele mele ard de dorința de a te săruta. Ești așa de tânără încât nu îndrăzneam.. Dacă aș încerca azi, este cam cerut voe d-lui Perrin-Bridant., tatăl tău. Unchiul meu a primit. — Ah! întrerupse copila, al cărei obraz își reluară seninătatea de la început. Este cu voia sa... atunci vrea ca Se opri pentru a lăsa să vorbească pe acela pe care-l credea logodnicul sau. —- Vrea, cel... întrebă Etienne neliniștit. — Să-ți spun și eu că te iubesc, spuse ea privindu-i. Etiene o contemplă cu o privire, care nu s’ar putea descrie. Nu știți, răspunse el, dacă dă vóe să-mi spui aceasta, căci nu mi-a promis de-a mi acorda mâna ta. — Cum? strigă Antonie. Era chiar mi-a spus că este dorința lui cea mai vie. * Ți-a spus aceasta? Fără îndoială, chiar era! câte ori trebue să-ți spun? — Vai! se gândi Etiene, a fost aceasta! dar azi! Reluă cu mari Sforțări, dimineață am avut o întrevedere cu tatăl tău. Și se poate ca această întrevedere să-i schimbe intențiile pe care le-a avut: - Ce este asta? De ce? — Nu mă întreba nimic. N aș putea să-ți răspund. Dar ascultă un lucru pe care nu l am spus nici mamei, nici Cecilei, și pe care nu trebue s’o presupus nici una, nici cealaltă. Tatăl tău găsește, de altfel cu dreptate, că suntem prea tineri să ne cununăm, și a aprobat proiectul pe care mi l’am făcut de-a călători puțin, pentru a-mi sfârși studiile máe, înainte de a căuta să-mi formez o clientelă la Paris. — Vrei să pleci! Unde te vei duce? — Nu știți încă... In Germania fără îndoială. „ Pentru 6 luni sau un an. — Atâta! —•. Știi, bine că ieste greu să precizez ziua întoarcere!. Orî-Asculta-mâ Anomie AiV rip önina £ £. 2&*n. lEUtri&.ie De Erî răsese fără să-ți arăt voința cea mai scumpă a inimii mele acea de a fi bărbatul tău, și fără să-ți cev a mă aștepta la întoarcere, și să nu mă uiți așa mult în lipsa mea. Pot copta pe tine ? Antonia! Frumoasa fată, căreia i se adresau aceste vorbe, cu o emoție dulce, se opri, întrerupând astfel plimbarea pe care fără să vrea o prelungise, vorbind. Nimeni nu trecea pe lângă ei, își luă Anomia brațul de pe acela al prietenului său, și-i întinse mâna pentru a da mai multă mărire, angajamentului pe care voia să-l ia. — Etienne, spuse ea, du-te pentru că trebue. Dar, oricât ar dura și oricare ai fi cauza absenței tale, poți să te bizui pe iubirea mea, după cuiv, și eu mă bizui pe-a ta. Am să te iubesc mereu, cum te iubesc astăzi. Voi fi soția ta, sau a nimănui. Mânâlfi Jgp. .«.. Apoi fără să mai spună o vorbă se reîntoarseră lângă M-me Noël și d. Penin-Bridant la care Maurice și Cécile se și întorseseră. Porțile Luxemburgului trebuiau să fie închise. Trebuiau să se întoarcă. După câteva minute erau lângă casa de pe bulevardul Observatoire. Maurice își luă bună seara de la M-me Noëi și de la Cécile. Apoi, se întoarse către Etienne. — Aide, vino. — Nu, răspunse tânărul doctor, sunt cam obosit, voesc să mă culc. Adevărul este, că el era încă sub impresia emoțiunilor pe care le simțise, și i se părea c’ar comite un sacrifer, dacă s’ar fi lăsat să fie dus cine știe unde, în compania prietenilor, își spunea apoi, că neavând încă decât puțin timp pentru a rămâne la Paris, și la ideea de a părăsi pe cei care îiubește maii multe tot voi aumar,dă nici un moment de-a fi in societatea lor. Ajunși, la etajul al doilea, d. Perrin-Bridaut se opun, în Ioc să se urce până la el, cum fi era obiceiul. — Să mai vorbim puțin în balcon, spuse d-nei Noi. In acest timp Etienne are să despacheteze niște lucruri pe care le știe, și pe care am spus să ni le aducă, în timp ce noi vom face plimbarea obicinuită. Etienne nu mai putea de bucurie, căci nu spera să arate surorei sale marele cadou pe care voia să i-l facă de nunta sa. — Da, da spuse el repede. Rămâneți un balcon. Cécile și ca mine, o să despachetăm împreună. Vă vom chema când totul va fi gata. Cécile voia să știe de ce e vorba. »Va urma j, <13