Universul, aprilie 1913 (Anul 31, nr. 89-116)

1913-04-01 / nr. 89

Târgul financiar și comercial din țară și din străinătate EFECTE. , BOTSA âis SOCOBEȘTI împrumuturi de stat București, 30 Martie; ^ îîenfoiț amort. 5 la sută din anii 1894 Interne . . . 102—101s/* 1.905 de 183 milioane 1.04—1037? TI­ev Iff amort. 1 la sută­­ din anii Interne 327? milioane 92.10—92 1890 de 50 milioane. . 92.10—9? 1­ 890 de 274 milioane 967?—957: 1891 de 45 milioane 92—917. 181u de 20 miloane . 92—917: 1894 de­­ 20 milioane . 92-917­ 1896 de 96 milioane 91.90 c. prec. 1905 Seria A. B. 100 in. 907*—90.10 1905 Convertită . . * 907«—90 1903 de 70 milioane . 907«—90 1910 de 128 milioane . 907?—90 1910 Păduri 91—90 Bonuri de tezaur 1913 . —.— OBLIG. JUD. ȘI COMUNALE ÎMPRUMUTURI de SOCIETĂȚI 5% Scris fonc. rur. 98.65 inch. 4% Idem...............917?—917« 8% Urb. București . 98.40—98.20 5% Urbane Iași . . 957?—957« 5% Bonuri casa rur. 100.10—99.90 5% Locuința eftine . ■ — 8% Camera com. Buc. 100—99 /? 5 °/o Buzău­-Nehoiaș.. .957?—95 5% Ob. ipot. B. Agr. 5% 977«-97­­,% Oblig. Munte Pietate 103-102 ACȚIUNI Banca Națională . » 5500—^5470 Banca Agricolă . . 605 inch. Casa Rurală .... 1­555 inch. Banca of. R­nia L­tech. 240 inch. Buca de scont Bucur. 650 inch. Marmorosch Blank Co. 914—910 Banca de credit român 1051­ inch. Banca pop. Pitești » 245—230 Banca gen. română . 2200—2190 Banca Românească « 740 inch. Adero acțiuni nominal . 715—712 Emisiunea II . » 288 inch. B­anca Ilfov . „ , 535 —530 Banca „Fortuna“ »­­ — Banca Uniuneî com­. , « ««4 Soc. „Dacia România“ 1818 inch. Soc. „Naționala“ • 1240 inch. Soc. „Generala“ . 1335-1330 Soc. com. a tramv. Buc. 1500—1480 Soc. „Speranța“ . . 1150—1105 Soc. „Govora-Călim.“ . 220—210 Loc. ..Sinaia“ . _ 470 inch. Soc. petrol „Orion”­ 2670—2650 SCHIMB Liverpool. 29 Martie. Grâu Main .­­ 20.89 urc. 0.04 Gr­aitt Iulie . 5 20.47 scad. 0.02 Porumb Iulie .. 14.34 „ 0.31 Porumb Main . 14.17 0.03 Paris, 29 Martie. Gratt Mait­-August 28.40 — — Gratt Sept.-Dec. 26­.90 urc. 0.05 Făină Mai-August 38.15 scad. 0.05 Făină «Sept.-Decemb. 35.65 -----.— Ulei Aprilie . . 72.— urc. 0.50 Ulei, Maiu . . 72.­­ . „ 0.50 Ulei Maiu­-August 71.25 . 1.— Ulei ,Sept.-Decemb. 70.75 .. ..— Anvers, 29 Martie, Grâu Maiuz ? . . Gratt Iulie Gratt Septembrie Orz Main . . . Orz «Septembrie Orz Decembrie , Porumb Main , Porumb Iulie . Budapesta, Grâtt pred. Aprilie Grâtt pred. Maia Grâtt pred. Octombrie Secară pred. Aprilie Secară Main . , Secară Octombrie Ovăz Aprilie .. . Ovăz Main Ovăz Octombrie Porumb pred. Main Porumb pred. luie Rapițk pred. August mm S EfiE DIM ȚARA Brăila, 29 Martie. Grâtt 80—81 kgr. 1% <:. str. 20.60 Grâtt 78—79 kgr. 4% c. str. 20.— Grâtt 75—76 kgr. 5% c. str. .19.20 ..... 12.— . . i 4 t 14.50 I I ■ , . 14.oO . . i . . 14.90­­ . . . . 12.50 Constanța, 29 Martie. Gratt 80—81 kgr. 1% c. str. —* Gratt 75—76 kgr. 5 °/o c. tr. —.— Porumb .... . —.— Grâtt 75—76 kgr. 1% c. tr. — Orz ... . . —< Ovăz IC. r—.—. Secară ........ Fasole - *­­ . . » « *•­.— Prețul oficial al cerealelor la Brăila, pe ziua de 30 Martie 1913. Grâtt roșcat (79 kgr. la hl.), 1 la sută e. str. lei 20.60. Grâtt galben (79 kgr. la hl.), 1 la sută e. str. lei 20.50. Grâtt (78 kgr. la hl.), 2 la sută e. str. lei 20.40. Grâtt (77 kgr. la hl.), 3 la sută c. str. lei 20.20. Gratt (78 kgr. la hl.), 2 ls sută c. str. leî 20.10. Grâtt bun curat roșu (80 kgr. la hl.), 1 la sută c. str. lei 20.50. Grâtt bun curat galben (80 kgr. la hl.), 1 la smtfi c. str. leî 20.35. Grâu amestecat (75 kgr. la hl.), 4 la sută c. str. lei 19.60. Secară l­a calitate (74 kgr. la hl.), leî 15.50. Secară I l-a calitate (72 kgr. la hl.), leî 15.30. Orz de toamnă (64 kgr. la hl.), leî 15.40. Orz de primăvară (60 kgr. la hl.), lei 13. Ovăz (45 kgr. la h­l.), ier 15.25. Porumb gros galben (77 kgr. la hl.), leî 13â5. Porumb cinquantin (80 kgr. la hl.), leî 16.70. Porumb colorat (78 kgr. la hl.), leî 14.50. Porumb comun nou (74 kgr. la hl.), lei 12.Ș0. Fasole leî 21.50. Matit lei 13. ——----.000«. —----­ *% Cred. jud. corn. 1007?—1007« 17a % Idem . . . 947« inch 17t% Obi. cred. Vu. 957?—95 4l!,% Corn. Buc. 1898.927.-927? 4% Oom Buc. 1903 87.90 877« i% Corn. Buc. 1906 87.90 Sf U 4% Com. Bucur. 1912 . • ■— 4% Corn. Buc. 1910 . 871/?—87 5% Corn. Buc. 1910 . 101—100 7>% Com­. Craiova 1906 95—947? 8% Com.. Craiova 1910 931/«—93 T­% Com. Ploești 1906 947?—93 /? 8% Com­. Ploești 1910 947.­937? 4‘/?% Com. Iași 1906 . 947«—94 ? 47­% Com. Ja­r 1910 . MN­JMN 8% Com. Buzău . . 9- i­—y­ 47?% Com. Brăila . 91—91 /? 6% Com­. Botoșani 1912 . —— Londra eek Paris eek Berlin eek­­ Viena eek Belgia, eek MONETE Napoleon » . 5 Marca . . . . Coroana austriacă Rubla hârtie . . . 25.75—25.70 101.80—101.60 125.70— 125.45 106.70— 106.50 101.15—100.95 . 20.80—20.70 1277?—1267? ! 108-107 . . 20.92 , . 20.87 20.60 . . 17.07 . ? 15.87 ,­­ 15.70 , . 14.45 14.02 29 Martie. Porumb Orz Ovăz j Secară Fasole BOL SEZIE STRAINS COTA EFECTELOR ROMANE Berlin, 29 Martie. Berta amort. 5 la sută din ani*. 1903 de 90 milioane . . 99.50 Beată amort. 4 la sută din anii S : 1890 de 50 milioane 1890 de 274 milioane 1894 de 120 milioane , 1896 de 90 milioane ,­­.890 de 90 milioane , 1898 de 180 milioane ? c 1005 Seria A. B. 100 mii. 1905 Convertită . . . 1908 de 70 milioane „ .. . 1910 de 128 milioane . . Obligatiuni comunale ilis % Com. Buc. din 1888 . i1la% Com. Buc. din 1885 —. Idem 1898 .....................—.­Paris, 29 Martie. Stenta română 5% . . 93.50 dem Convertită 4% 4­87.50 (Noul imp. rom. 1905 Renta rom. 4% din 1910 87.75 Cursul schimbului pe piețele streine Viena, 29 Martie. Schimb Londra . . . 24.180 Schimb Paris ? , 95.50 Londra. Schimb­­ Amsterdam Schimb Paris , 1 «Schimb Berlin Scont privat 89.40 92.50 87.60 87.40 87.80 87.20 88.70 87.50 88.20 87.60 j . 12.06 . . 25.53s/. . . 20.74­­ . 45/32 Schimb Berlin . . . 117.775 Sch­imb Amsterdam . , 199.075­­ Schimb Belgia . ... 95.— Schimb Italia . 93.50 Berlin, 29 Martie. Schimb Amsterdam . ,—,— Schimb Belgia­­ a , —,— Schimb Italia Schimb Londra . Schimb Paris . . . Schimb Elveția Schimb Viena Scont privat . . . Paris, Cek Londra Schimb Viena Schimb Amsterdam Schimb Berlin .­­ Schimb Belgia. Schimb Italia Schimb Elveția ! Scont privat . * CEREALS 0.02 0.02 0.09 0.07 0.04 BURSELE STRAIITE TOATE PREȚURILE SUNT DATE IN LEI PE SUTA DE KILOGRAME Chicago. 29 Martie. Grâu pred. Maiu 17.44 scad. 0.04 Grâu pred. Iulie 1­7.20 arc Grâu pred. Sept. 17.16 Porumb pred. Maiu 10.67 , Porumb pred. Iulie 10.83 , Porumb pred. Sept. 10.98 ,New-York, 29 Martie. Grâtt disponibil . 21.00 — —.— Grâtt pred. Main 16 90 scad. 0.02 Grâu pred. Iulie 18.62 — —­— Grâtt pred. Sept. 18.84 — —.— Porumb disponibil 11.60 — — — Berlin, 29 Martie. Grâu pred. Main 25.08 — Grâtt pred. Iulie 26.47 — — Secară pred. Main 20.92 — — Secară pred. Iulie 21.37 —— —. Porumb pred. Maia —.-----— sprum­­b prfii,­­Tuli» -i«s«r­ — —^ INFORMAȚIUNI DUMINECA . Ultimele știri sosite din străinătate confirmă în totul cele publicate de noi ai pri­vire la hotărârea Puterilor de a ceda României numai Silistra fără nimic la mare. Soluțiunea aceasta a fost ad­misă de Bulgaria. Conferința ambasadorilor se va întruni din nou proba­bil Luni, Vineri neputându-se întruni, ambasadorul Germa­niei fiind indispus. ♦ D­na Magdalena contra­amiral Eustațiu a colectat pen­tru flot națională până acum suma de 26 mlî lei. ♦ Comisiunea ofițerilor, de marină, instituită de ministe­rul de război pentru complec­­tarea utilajului flotei noastre de război, s’a întrunit zilele a­­cestea. Comisiunea­­ a hotărât cumpărarea a­­patru contra-tor­­piloare cu un tonaj de 1400 to­ne .și 27 noduri . ♦ Eri am primit la redacție vizita d-lui dr. Patiaio din Bos­ton.D-sa a reprezentat pe românii macedoneni din America la con­gresul albanez din Triest. D. dr. Pattajo­s a vizitat mai multe spitale din Capitală și zi­lele acestea se va întoarce la Boston. ♦ D. Vucina Teodrosie, actual pilot de porturi, șef la inspec­toratul general al navigațiunei și porturilor, pendinte de direc­țiunea generală a porturilor și a căilor de­ rom urica­țiu­ne pe apă. ;A fost menținut­ în serviciu până la alte dispozițiuni. ♦ S’a primit demisiunea d-lui Al.­­Ștefănescu, pe ziua de 1 Aprilie, din postul de subagent ce ocupa, la serviciul maritim. ♦ Cu începere de la 1 Aprilie, în tot timpul absenței d-lui Vic­tor Filotti, secretar general al ministerului de industrie, d. G. Juvara, director el. I al comer­țului, a fost delegat a-l înlocui în atribuțiunile sale. ♦ Societatea muzicală Doina din T.-Severin, va da azi, Dumi­nică, 31 Martie cor., în sala­­ A­­pollo, o serată muzicală cu co­rul societății. ♦ «Societatea .­Tinerimea ar­tistică“, sub înaltul patronagiu al A. S. R. Princii ziseî Mu­ia "va deschide a XII-a expoziție, anua­lă de pictură și sculptu­ră în lo­calul său (fosta panoramă Gri­­vița). Deschiderea expoziției va ave. loc azi. Duminică la orele 1î a m. M. S. Regele a acordat „Răsplata Muncii“ «cl. I-a d-lui N. C. Fin­ti, senator. ♦ luni seara- 26 Martie cu­rent, a avut loc in sălile școalei primari din ÎTorezu-Vâlce­i un bal dat în folosul clădirea unei bistu­icî in Tg.­Ilorez. Raiul a fost ■ organizat de dhnii dr. G. Popo­­vici și M. Ogrizea­nu, primarul comunei. M. S. Regate a lucrat, tîri, înainte de amiază, cu d. X. Ma­­iorescu, președintele consiliului și ministru de externe. ♦ Prin noul buget al ministe­rului de finanțe s'au înființat 50 de perceptori rurali în în­treaga țară, desființându-se în schimb 50 de posturi de agenți d­e urmărire rurali. ♦ In bugetul ministerului de finanțe corpul grănicerilor era prevăzut numai cu o cheltuială de lei 475.619.80 la art. 61, pen­tru indemnizărî pe pază vamală cum și reparații de locuințî pentru pichete și înființări și reparații de vase­­ plutitoare. Tot personalul și materialul figura insă și era plătit din bugetul ministerului de războiu. Aici trecerea, cor­pului de gră­niceri de la ministerul de răz­boia s'a­ prevăzut în bugetul a­­cestui minister o cheltuială to­tală de lei 3.016.400, din cari 591.660 la personal și restul de lei 2.424.740 la material. Plusul în total față cu chel­­tuelile din bugetul anului tre­cut este de lei 2.540.780­ . La ministerul lucrărilor­ pu­blice sa făcut următoarea miș­care : D. inginer ordinar: cl.­­ Il-a Baroni Iosif, din serviciul cen­tral de artilerie și tracțiune, a fost înaintat sub șef de secție în serviciul conductei de petrol. D. Gh. Gologan, impiegat de mișcare cl. I-a, impiegat, de bi­rou­l cl. I-a. D- Avram Pana­it, casier el. v-a, înaintat șef de gară cl. V-a, D. Bujoiu Gr. «Starteiu, meca­nic cl. IV-a în serviciul de con­­strucțiune și­ exploatare­­.urilor maritime. D. Dim­. Aurel, impiegat prin­cipal la serviciul conductei de petrol, înaintat șef de birou la lucrările noul. D. Păun­lean a fost menținut conductor, dl. l-a în serviciul de poduri și șosele. ♦ D-tiil C. Georgescu, C. Gri­­goriu­­ și Tit. Voinov, controlori fiscali, au fost­ puși în retrage­re spre a-și regula drepturile la pensie. ♦ Ziarul „Românul” din Cle­veland Statul Ohio (America de Nord) anunță că în ziua de în Mai se va face sfințirea biseri­­cei române greco-catolice, cu imamul Sf. Ion din orașul Bar­rel (Ohio). ♦ Colonia, românească din o­­rașul Girard, statul Kansas (A­­merica de Nord) a înființat Du­minica trecută sub titlul „sili­­stra Românească” o nouă soci­etate pentru apărarea naționa­lismului și a culture­i române din acea localitate. Această so­cietate a­ fost încorporată la u­­­niunea societăților române de ajutor din America de Nord ♦ _ . ȘCOLARE D. Ștefan Bilescu a­ fost nu­mit șef de culturi la școala de Viticultură din Huși. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a primit demisia d-lui D. Popescu, șef de cultură la­ școa­­­a inferioară de agricultură din Strihăreț și a d-lui Fătu, sef de cultură la școala din Ar­­mașești. Ministerul a declarat vacante aceste focuri pe ziua de 1 zi­­lie a. c. . MILITARE ♦Pe ziua de 15 Aprilie se va stabili o baterie de artilerie de munte în Curtea-de-Arges UNIVERSITARE Concursul pentru ocuparea catedrei vacante de arhheologie dela facultatea de litere din Iași pentru 1 Octombrie 1­/M, în loc de 1 Aprilife 191.­* cum se fixase înainte. . DE LA C. F. R. K­. Anstaton­­­ L­vela, sef dt gara din Comana, C. Alexan­­drescu controlor la inspecția de fi acțiune din Iași, doctor Geor­­ge Iliescu medic la­ circumscrip­­ia I din București: Ion I. Vasi­­,j ș­i casier, făcând funcția de ••­u de stațiune la Șoimii și Mar­tin Klee, revizor principal de • elegraf din stația Mogoșoaia au fost licențiați din serv­­iri pe ziua de 1/14 Aprilie, pentru regularea drepturilor la pensie ♦ .. . „ POLITICE" ♦ Membrii clubului conserva­tor din Capitală sunt convocați m­aru malt în ziua de 1 ApRhe­butul din Sneata hl loc*Ra­du­ JUDICIARE <♦ Am publicat că d. Radu D. Rosetti a dat în­­ judecată pe d. C. Stere pentru ca în conformi­tate cu art. 193 să fie obligat a publica in revista d-sa­le „Viața Româneasca” , întâmpinare răspuns. Secția II-a a trib. Ilfov a .... cut ori divergință asupra aces­tei chestiuni. Un judecător a fost pentru condamnarea d-lui Storc, iar celalt pentru achita­re. Procesul se va judeca din nou când tribunalul se va complecta cu trei judecători. ♦ Camera de punere sub acu­zare din București a respins a­­pelul făcut de Fr. Pokorny con­tra reconfirmărea mandatului său de arestare. BIBLIOGRAFII — Anul I, No. 9 din înfrăți­rea, organul „Uniunea evreilor pământeni”. — Noua revistă română, vol. XIII, No. 22. --------—0X0----------­a por- Sfitruniri-Conferințe •* Societatea „General­a“, a funcționarilor , comerciali, va re­incepe azi seria de întruniri pentru respectarea Legii repao­sului­ duminical printro întru­nire ce se va ține la orele 9 dini. în sala Eforiei. -----------OXO---------— ÉminiM mu­m" Eri, la ora 5 d.. a., s’au­ întru­nit la d. loan Brătianu membrii comitetului de p­atronaj și al comitetului de acțiune p­entru ri­­dicarea unui monument în Bu­­urești lui Spiru­ C. Ha­reț­u­. P. Gârboviceanu, casierul comitetului,­­a făcut o dare de teamă despre numărul i«v,cl­.n ipfiritc, despre sumele încasate până acum, etc m urma, s­a a:.s o comisiu­­ne compusă din d-nii dr. I­strati Finii Pangrotti, I. Duca, Alighel Saligny și C. Stere, care­­ să se ocupe cu măsurile , ce treime luate iu­ vederea întocmind­ schi­telor pentru acest­­ monument, pre I'.r, • LUNI, 1 APRILIE 1913 — 3 la chestia palatului Bursei din Brăila II. Pentru a comsplecta expune­rea făcută in precedentele două articole, asupra acestei ches­tiuni înmormântată de­­ către ac­tuala Cameră de comerț, voi­t arăta aci inutilitatea construi­rea unui palat a­l bursei pe viitor, precum și risipirea fără nici un folos a fondului, de ca­re dispunea instituțiunea ac cas­ata comercială, pentru începe­rea lucrărilor acestui mult vi­sat ,,pala­t“. Camera de comerț prin­­ clădi­rea palatului bursei urmează două scopuri: a) să-și instaleze? biurourile în niște saloane som­ptuoase și b) să-și sporească veniturile din c­hiliile ihisiniilor, a bia­­rourilor și diferitelor localuri publice cari ar­ fi preferat să se in­staleze în acest p­al­at. Cu acest gând s’a pornit pentru realiza­rea chestiunei palatului bursei. Societatea de asigurări „Ge­nerala“ care de ani de zile voia să ocupe cu bi­rourile sale, câte­v­a din saloanele palatului bursei, văzând că Camera de comerț prin modul cum proce­dează nu va fi nici­odată insu­re să-și ridice palatul, a renun­țat la ideia de a se mai muta în acest local. Și în timp ce președintele ac­tual­ al­ Camerei de comerț d. Georgel, Perseia, ,cu­­ puteri de­pline din partea tuturor mem­brilor Camerei, risipea, fondul destinat acestei clădiri, numita societate a ridicat și orașul nostru pe calea Împăratului Traian, l­ăngă sport, un impo­zant palat în valoare de aproa­pe două milioane. Casele comer­ciale­­ și biurourile cari mai îna­i­­nte fuseseră dispuse a se insta­­­la în palatul bursei, acum s'au­ mutat în palatul­­„Generales“. Prin urmar­e clădirea unui nou­ palat, fie chiar al bursei, nu va m­ai renta, căci mai toate biu­rourile s'au­ instalat în palatul deja construit, al societăței Ge­nerala. Proprietara acestui palat, vă­zând că Camera de comerț nu mai e în stare să ducă la bun sfârșit chestiunea palatului bursei, pe calea greșită pe care a apucat de a-și face mai întâi pl anu­rile și apoi să găsească terenul, mai ales­­ că nu mai dis­pune nici de fondurile necesare, a pro­p­us acestei instituțiuni să se mute în condițiuni excepțio­nale, în palatul său­, punându-i la dispoziție toate saloanele de care are nevoie, holul de ope­rațiuni de bur­ă precu­m și tot con­fortul până cân­d iși va avea clădirea sa (prospri. Cei de­­ la Camera de comerț fără să cerceteze propunerea a­u refuzat-o­­ categoric Și au­ conti­­­n­uat a merge Pe va­lea greșita, cumpărând locuri, pentru con­solidarea­­ cărora treime să se cheltuiască după t­eheerea con­siliului­­ teh­nic . superior, de două ori valoarea lor, adică vr­e-o jumătate milion, iar pla­nurile întocmite nu sunt de a­­­pl­cat de­oarece au­­ în trecut, prin modificările introduse,­­cu un milion și jumătate prevederele Camerei de comerț, cari erau de un milion și jumătate maxim unțjn, sumă care s’ar fi putut amortiza cu yeniturile­­ din chi­rii. Deci, uinde să se găsească suma de bani necesară pentru începerea lucrărilor, sumă ca­re se ridică la vre-o două mili­țime și jumătate, mai ales când nici cu chiriile palatului, în caz de construire, nu se va mai putea garanta plata anuităților, unui împrumut în vederea ace­stei lucrări. După cum am arătat mai sus, bi­rourile din or­aș s’au­ insta­lat în palatul „Generalei“ și numai din chiria misițiilor, ve­nitul va fi prea neînsemnat pen­tru palatul bursei. * Tot în timpul când Camera de comerț se interesa despre în­tocmirea planurilor stalatului bursei, proprietarii actualelor imobile, în cari sunt instalate azi misițiil­e din port, pe ambe­le laturi ale străzii Samsarilor, au­ propus Camerei de comerț, să-i vândă acele locuri,­­ca cele mai potrivite pentru ridicarea palatului bursei, de­­oarece înde­plinesc toate con­dițiunile cerute de îm­­p­rej­urări. Propunerea a fost respinsă pe motiv că acele locuri ar fi prea scumpe. Proprietarii­ acestor simobile au­ făcut atunci o altă propune­re foarte avantagioasă și anu­me: Camera de­­ comerț să intre într'o asociațiune­­ cu­ dânșii, aducând fondul de 1450.000 lei de care dispune, iar­­ proprieta­rii să aducă imobilele lor și du­pă un plan întocmit ulterior să se transforme toate acele imobi­le într'un palat al bursei, în ca­re să se instaleze Camera de co­merț cu toate biurourile sale, strada Samsarilor -cuprinsă în­tre cele d­o­­i­­ rânduri de imobi­le să se acopere cu un acoperiș de grătare cu geamuri pentru a servi de sală de operațiuni, etc. iar venitul să se împartă pro­porțional cu capitalul adus de fiecare asociat. Nici această propunere nu a fost primită de Camera de­­ co­merț care ține morțiș să-și fa­­că singură un palat. Respingând­­ toate propuneri­le și­­ ofertele, președintele Came­rei de comerț secondat și sfătuit de secretarul său­ I. C. Găgiu­­lescu, fără nici un calcul și fă­ră să țină seamă de prăpastia la­­ care duce chestiunea palatu­lui bursei, a cumpărat terenuri inutile și a angajat Camera de comerț într’un proces cu arhi­tectul Simonide din care va eși învinsă după cum ați arătat in­­ articolele precedente. Despre ireal­iz­a­rea chestiunei palatului bursei s’att convins în sfârșit, și cel de la Camera de comerț cari s’at­ grăbit să­ închi­riez» imobilele’, cumpărate pe termen de 3 ani de aci în­colo. Ne facim o datorie și suntem in asentimentul tuturor cercurilor comerciale din portul nostru, ce­rând să se orându­iască o an­chetă severă, spre a, se slăbuți cele expuse de noi:, că s'au ri­sipit fondurile publice ale Ca­merei în zadar și în urmă să se afinam și răspundere vino­vații. Am­puy ... ........­­­ POLITICA EXTERNA a Miniștrilor evrei in­ Anglia la guvernul en­gle­z saftt trei ministri evrei: Sir Kuius Isaac care­­ este „a­ttonier general , funcțiune aproape echivalenta cu acela de ministru al justiției, st. Herbert Samuel, care e mi­niștrii a­i poștelor și d. Montagu, care­­ are subsecretar de stat la departa­m­entul Indiilor. In mo­mentul de față câte și trei se a. «u­tivitatea unor comisiunii parla­mentare­­ sub incuâpațiunea ca au­ avut un amestec ciudat in unele­­ afaceri ce ating finanțele publice. Așa, spre pildă Sir Ru­fus Isaac este învinuit cam a cumpărat acțiuni ale societăței americane de­­ telegrafie fără, dr Marconii ce in legătură cu societatea Marconi englezească, care a obținut de la ministerul ■ din care Sir Rufus Isaac face parte, monopolul instalației de telegrafie fără fir în Anglia și în unele din coloniile ei. D. Her­bert Samuel este­­ acuzat că a încheiat convențiunea aceasta cu societatea Marconi deși era condusă de fratele lui Sir Rufus Isaac și deși știa că unul din colegii lui aveau­ interese băneș­ti într tnsa. Iar d-lui Montagu i se impută că a făcut în afară de r­egatele obișnuite, un con­tract pentru o însemnată furni­tură de argint necesară, guver­nului indian, cu banca Montagu et Camp al cărui mare acționar este și care e­ condusă de pro­priul­­ său­ frate Lordul Sway­­thling. Această chestiune plictisește foarte multă și cu drept cuvânt toată lumea semită. Nu e vorba, miniștrii inculpiați se pot apă­ra cu oarecare succes. Așa de pildă e stabilit, că Sir Rufus I­­s&ac și d. Herbert Samuel nu pot fi învinovățiți de in­corecit­­udine ci cel mult de indelica­­teță. Cât despre d. Montagu, el pare să fie mai mu­lt victima unui con­curs nenorocit de îm­prejurări. Dacă ar fi vorba de o altă­­ ură poate că aceste justificări ar fi pe deplin satisfăcătoare, in Anglia însă, ele continuă să râmâe o afacere regretabilă, fiindcă, chestiunile de acest fel ,Ie judecă acolo după alte criterii decât in celelate state. Ceea ce -i vrea ?»are aproape normal­­ att în orice caz nu poate să compromită pe nimeni, trece în Anglia drept ceva reprobabil. Viața­ publică, engleză, este de o așt’desăvârșită puritate de mo­­tvuit, în caz urmi miEisuti­on îi este îngăduit acolo nici mă­car să fie bănuit. Și de fapt de vremuri indemun­­gate Anglia fusese ferită de spectacolul unor miniștrii târâți pe banca acuza­țiunei. A trebuit să­ fie în guvern va f­ipai­­ miniș­­tri evrei pentru ca să înceteze aceste glorioase tradițiuni. Cum vreți ca o asemenea­ nefericită întâmplare să nu doară pe toți evrei conștienți ? Dar ei mai sunt plictisiți și din alt punct de vedere. E că­­ această chestie are să servească de temă antisemiților de pre­tutindeni în criticile lor împotri­va evreilor. Deja evreii erau­ în­vinuiți de cupiditate. Deja se spunea că ei au darui să micșo­reze și să materializeze toata chestiunile de cari se­­ ating, în­țelegeți foarte bine că după dis­plăcută pățanie a lui Sir Rufus Isaac și a d-lor Herbert Samuel și Montagu, aceste acuzațiuni nu se vor împuțina; din potrivă li se va da oarecare aparență de veracitate. Așa1 fiind, nu ne miră că cer­curile semite să se arate atât de mâhnite și să încerce prin toate mijloacele să restabilească repu­­tațiunea miniștrilor englezi. E­­vreime­a își dă prea bine seama de realitatea lucrurilor pentru ca să nu simtă ca ceea ce îi tre­­bue mai mult de­cât orice, e forța, morală și să nu înțelea­gă că precedente ca cele­­ din An­glia sunt de natură să trezească preven­ți­uni­m­potriva­ ei chiar în țările cari nu mai cunosc an­tisemitismul. De aceea suntem și noi dispuși să scuzăm tentati­vele de justificare ce pornesc din acel­­ admirabil simț de solidari­tate care a fost în­totdeauna calitatea dominantă a neamului evreesc și în care stă­­­ și astăzi principalul secret al puterei sale internaționale. I. G. D. ——------o x-----------­ ui aviator rus in Tulcea Tulcea, 30 Martie AZI a sosit in localitate con­tele Carpo Antonie Ciobanski, aviator polonez, venind din Iz­mail. Dânsul s’a prezentat, d-lui prefect și a conit­ învoirea de a face câteva sboruri în jurul Tul­cei. D. prefect a adus cazul la cu­noștința d-lui ministru de in­terne și a cerut autorizația. Din beneficiul ce va rezulta, o parte se va da aero-clubulu­i român. Contele Ciobanski­­ e însoțit in voiajul său­ de d. űr. Vasile Ivano­v, aviator, care a luat par­te la campania din Balcan­i. l( ț) o PLUG MOTO-TRaCTOR - 4500 bucăți în funcțiune - | Ară cu opt­­ brazde două Pogoane pe oră I .­A­RT-PA.RR I Nu are motor typ automobil, ci B Motor puternic MciliMric orizontal 60 cai putere efectiv I UNICUL PLUS TU6T08 CU UlUK­E PRIN ULEI­I Retired ca apă iu pluguri moto-tractoare are midie neajunsuri. Iarna motoarele răcite cu apa sunt expuse pericolului de îngheț, vara trebuesc des­c oprite, apa infierbântându-se prea mult.Numai HART-PARII lucrează fără o întrerupere de dimineață până seara și are deci cea mai mare prod­ucțiune. m UâDV PIQH es­te o mașină universală, se intre­ N­­AH 1*4 UHH buințeaza cu acelaș succes pentru: fi­erat, grăpat, secerat, tractat, semănat, transportat, etc. 1 tf PaKP nu este 0 'tfi*fina de încercare ci o mașină desăvârșită. m M mm A mm «UlH experimentată, de simplicitate uimitoare și soliditate nu intreqpțți. 9 $fir IN ROMÂNIA, în funcțiune la: I S­ l Pascal Jagărn, mare proprietar, Golească-Vlașca, 8 Bisașf sil © m­ottl, mare proprietar, Batogu, gara Dedulești , etc., etc . ]J lofkrf-Sckantg-Slaytoi-Shuttleworth a.g. I IWCUHEȘ­TI, Calea Dorobanților, 67 CRAIOVA: Calea Bucocăl, 20—26 ASERȚII IN TOATE ORAȘELE PRINCIPALE A se adresa pentru detalii și oferte la: I­BRAIL­A , B-dul Cuta, 79­­ ROSIORI-de-VEDE, Calea Verii, M BUCA ASRÎCOLA Se aduce la cunoștința ce­lor interesați că emisiunea a 10.000 acțiuni, rezervată numai vechilor acționari, a fost acoperită precum ur­mează : Subsripția iredi­i i­iii­lă 8.325 acțiuni Subscripția ireductibilă 42.844 acțiuni Atribuindu-se­ în executa­rea dreptului de preferință 8.325 acțiuni, rămân 1.675 de împărțit celor 42.844 acțiuni subscrise. Față cu imposibilitatea materia­ a de a se face o re­­partițiune pe deplin exactă, Consiliul de Administrațiune a decis a se atribui : Câte 1 acțiune subscriito­­rilor a mai puțin de 50 ac­țiuni , 4 la sută subscriitorilor de 50 până la 100 acțiuni inclu­siv , și 3 jumătate la sută subscrii­torilor a peste 100 acțiuni. Subscritorii sunt rugați a retrage garanțiile depuse și a face primul vărsământ de cei 149 pentru fie­care acțiu­ne atribuită in termenul de două zile prevăzute prin pu­blicațiine­a de deschidere a subscripțiunei. in caz con­trar, Banca va realiza va­loarea garanțților pentru­ a­­coperirea acestui vărsământ. Tot de­odată sunt înștiin­țați subscriitorii că Banca li­­berează titluri provizorii pentru acțiunile cuvenite fiecăruia. Direcțiunea generală A apărat No. I . VISTOK­fJI, LOCUL ,revisie social democrată, din al cărei bogat și variat coprins, ertă­ri­i, SoaielegSs și poltHGä; K. Kautsky: Aniversarea lui E. Marx; G. Dobrogean­u-Gherea : Cimflictul româno-bulgar ; Dr. C. Racovski: Ce zii adversarii Votului universal (1) ; Dr. C. Călin : Asigurările muncitorești , S. Chielengh­eanu : Prețul victoriilor ; P. Mircescu: Bursele munce.i. 14« teraîară s Anatole France: Domnul Thomas (nuvelă); Maxim Gorki: Familia Sentomann: Barbu Lăzăreanu : Lui Eminescu (poezie); Wanda : Noapte de vară (poezie). Polemica: O. Graur: „Tirania socialistă­” (Răspuns „Voinței Naționale**) Utis : Variații poporaniste , etc. Actl UH ist&ții Politica internă, externii, mișcarea socialista, sindicală. Revista­ revistelor, varia, Recenzii, etc. Naaiă* dubiu. Lei itfo axamplarul, la li­­­brării. , Abonament: lei 8 pe an, lei 4 jumătate ani? Abonamentele se vor trimete pe adresa ad­mîttratratorului Gh. Ooreaai, București, str. Piața Amaes 36. A­VIS * la magazinile Societății Cooperative „MERCUR“ din Bu­curești și Constanta, cam și la magazinul d-lui D. Z. Furnică, din București str. C. A. Rosetti, No. 26­ s’au pus în vânzare: ȘAMPANIE, VINURI ALBE SI NEGRE, PELIN, VERMUT, ETC. de pe DOMENIUL GO­­ROANE FRE G­ARCEA, cu prețu­rile indicate pe fiecare sticlă. țflți SERSr­CREI­ l­frnd­ calitate superioară, la pepiniera W. Arendt, T.-Severin. Catalogul se trimite gratis și franco. iSL,. A­OUMVl este timpul cel mai potrivit pentru plantarea € a?#UMOR și F#AQfLOB cele mai superioare varietăți și cu prețuri excepțional de reduse se furnizează numai 466 PEPINIERELE BUFTER file altoite Algeriene Au sosit și vor sosi în curând noul transpor­turi. Predarea vitelor se face la portul Constanta sau la Societatea Pepinierelor m­am­a &i. Tem li CEREȚI CATALOAGE GRATIS Avm îs deposit producători direcți ^ î)m­i pentru înlocuirea golurilor m O­DĂJDII pentru PREOȚI SE GĂSEȘTE uM,M"*!,e TEODOR ATANAS1U EFECTT Surprinzător SIGUR MUNTE Sț întrebuințarea excelentelor preparate: Crema, Lepte, Săpun și Um­b­ă » ide 469 îj’Mă ut pe LIM, Borcanul Lei MO !! 8.PLN BE PELIN, . .. Bucata Lei 1.5$ /. psi » „ >. » 2.00 I PUDRĂ >,Princes ® Bojiîr » » 1. (Preparată cu lapte de Pelin) întrebai:starea cea mai nouă, eficace și higienica pentru tn/ftem* setarea și distrugerea petelor și pistruilor de pe ooraz. Cereți la toate farmaciile și di­agn­eriile din »«*■» emut mat­i .sm ± multismML&WdSma Str. Gal« No. 80 DUPĂ

Next