Universul, aprilie 1913 (Anul 31, nr. 89-116)
1913-04-01 / nr. 89
Târgul financiar și comercial din țară și din străinătate EFECTE. , BOTSA âis SOCOBEȘTI împrumuturi de stat București, 30 Martie; ^ îîenfoiț amort. 5 la sută din anii 1894 Interne . . . 102—101s/* 1.905 de 183 milioane 1.04—1037? TIev Iff amort. 1 la sută din anii Interne 327? milioane 92.10—92 1890 de 50 milioane. . 92.10—9? 1 890 de 274 milioane 967?—957: 1891 de 45 milioane 92—917. 181u de 20 miloane . 92—917: 1894 de 20 milioane . 92-917 1896 de 96 milioane 91.90 c. prec. 1905 Seria A. B. 100 in. 907*—90.10 1905 Convertită . . * 907«—90 1903 de 70 milioane . 907«—90 1910 de 128 milioane . 907?—90 1910 Păduri 91—90 Bonuri de tezaur 1913 . —.— OBLIG. JUD. ȘI COMUNALE ÎMPRUMUTURI de SOCIETĂȚI 5% Scris fonc. rur. 98.65 inch. 4% Idem...............917?—917« 8% Urb. București . 98.40—98.20 5% Urbane Iași . . 957?—957« 5% Bonuri casa rur. 100.10—99.90 5% Locuința eftine . ■ — 8% Camera com. Buc. 100—99 /? 5 °/o Buzău-Nehoiaș.. .957?—95 5% Ob. ipot. B. Agr. 5% 977«-97,% Oblig. Munte Pietate 103-102 ACȚIUNI Banca Națională . » 5500—^5470 Banca Agricolă . . 605 inch. Casa Rurală .... 1555 inch. Banca of. Rnia Ltech. 240 inch. Buca de scont Bucur. 650 inch. Marmorosch Blank Co. 914—910 Banca de credit român 1051 inch. Banca pop. Pitești » 245—230 Banca gen. română . 2200—2190 Banca Românească « 740 inch. Adero acțiuni nominal . 715—712 Emisiunea II . » 288 inch. Banca Ilfov . „ , 535 —530 Banca „Fortuna“ » — Banca Uniuneî com. , « ««4 Soc. „Dacia România“ 1818 inch. Soc. „Naționala“ • 1240 inch. Soc. „Generala“ . 1335-1330 Soc. com. a tramv. Buc. 1500—1480 Soc. „Speranța“ . . 1150—1105 Soc. „Govora-Călim.“ . 220—210 Loc. ..Sinaia“ . _ 470 inch. Soc. petrol „Orion” 2670—2650 SCHIMB Liverpool. 29 Martie. Grâu Main . 20.89 urc. 0.04 Graitt Iulie . 5 20.47 scad. 0.02 Porumb Iulie .. 14.34 „ 0.31 Porumb Main . 14.17 0.03 Paris, 29 Martie. Gratt Mait-August 28.40 — — Gratt Sept.-Dec. 26.90 urc. 0.05 Făină Mai-August 38.15 scad. 0.05 Făină «Sept.-Decemb. 35.65 -----.— Ulei Aprilie . . 72.— urc. 0.50 Ulei, Maiu . . 72. . „ 0.50 Ulei Maiu-August 71.25 . 1.— Ulei ,Sept.-Decemb. 70.75 .. ..— Anvers, 29 Martie, Grâu Maiuz ? . . Gratt Iulie Gratt Septembrie Orz Main . . . Orz «Septembrie Orz Decembrie , Porumb Main , Porumb Iulie . Budapesta, Grâtt pred. Aprilie Grâtt pred. Maia Grâtt pred. Octombrie Secară pred. Aprilie Secară Main . , Secară Octombrie Ovăz Aprilie .. . Ovăz Main Ovăz Octombrie Porumb pred. Main Porumb pred. luie Rapițk pred. August mm S EfiE DIM ȚARA Brăila, 29 Martie. Grâtt 80—81 kgr. 1% <:. str. 20.60 Grâtt 78—79 kgr. 4% c. str. 20.— Grâtt 75—76 kgr. 5% c. str. .19.20 ..... 12.— . . i 4 t 14.50 I I ■ , . 14.oO . . i . . 14.90 . . . . 12.50 Constanța, 29 Martie. Gratt 80—81 kgr. 1% c. str. —* Gratt 75—76 kgr. 5 °/o c. tr. —.— Porumb .... . —.— Grâtt 75—76 kgr. 1% c. tr. — Orz ... . . —< Ovăz IC. r—.—. Secară ........ Fasole - * . . » « *•.— Prețul oficial al cerealelor la Brăila, pe ziua de 30 Martie 1913. Grâtt roșcat (79 kgr. la hl.), 1 la sută e. str. lei 20.60. Grâtt galben (79 kgr. la hl.), 1 la sută e. str. lei 20.50. Grâtt (78 kgr. la hl.), 2 la sută e. str. lei 20.40. Grâtt (77 kgr. la hl.), 3 la sută c. str. lei 20.20. Gratt (78 kgr. la hl.), 2 ls sută c. str. leî 20.10. Grâtt bun curat roșu (80 kgr. la hl.), 1 la sută c. str. lei 20.50. Grâtt bun curat galben (80 kgr. la hl.), 1 la smtfi c. str. leî 20.35. Grâu amestecat (75 kgr. la hl.), 4 la sută c. str. lei 19.60. Secară la calitate (74 kgr. la hl.), leî 15.50. Secară I l-a calitate (72 kgr. la hl.), leî 15.30. Orz de toamnă (64 kgr. la hl.), leî 15.40. Orz de primăvară (60 kgr. la hl.), lei 13. Ovăz (45 kgr. la hl.), ier 15.25. Porumb gros galben (77 kgr. la hl.), leî 13â5. Porumb cinquantin (80 kgr. la hl.), leî 16.70. Porumb colorat (78 kgr. la hl.), leî 14.50. Porumb comun nou (74 kgr. la hl.), lei 12.Ș0. Fasole leî 21.50. Matit lei 13. ——----.000«. —---- *% Cred. jud. corn. 1007?—1007« 17a % Idem . . . 947« inch 17t% Obi. cred. Vu. 957?—95 4l!,% Corn. Buc. 1898.927.-927? 4% Oom Buc. 1903 87.90 877« i% Corn. Buc. 1906 87.90 Sf U 4% Com. Bucur. 1912 . • ■— 4% Corn. Buc. 1910 . 871/?—87 5% Corn. Buc. 1910 . 101—100 7>% Com. Craiova 1906 95—947? 8% Com.. Craiova 1910 931/«—93 T% Com. Ploești 1906 947?—93 /? 8% Com. Ploești 1910 947.937? 4‘/?% Com. Iași 1906 . 947«—94 ? 47% Com. Jar 1910 . MNJMN 8% Com. Buzău . . 9- i—y 47?% Com. Brăila . 91—91 /? 6% Com. Botoșani 1912 . —— Londra eek Paris eek Berlin eek Viena eek Belgia, eek MONETE Napoleon » . 5 Marca . . . . Coroana austriacă Rubla hârtie . . . 25.75—25.70 101.80—101.60 125.70— 125.45 106.70— 106.50 101.15—100.95 . 20.80—20.70 1277?—1267? ! 108-107 . . 20.92 , . 20.87 20.60 . . 17.07 . ? 15.87 , 15.70 , . 14.45 14.02 29 Martie. Porumb Orz Ovăz j Secară Fasole BOL SEZIE STRAINS COTA EFECTELOR ROMANE Berlin, 29 Martie. Berta amort. 5 la sută din ani*. 1903 de 90 milioane . . 99.50 Beată amort. 4 la sută din anii S : 1890 de 50 milioane 1890 de 274 milioane 1894 de 120 milioane , 1896 de 90 milioane ,.890 de 90 milioane , 1898 de 180 milioane ? c 1005 Seria A. B. 100 mii. 1905 Convertită . . . 1908 de 70 milioane „ .. . 1910 de 128 milioane . . Obligatiuni comunale ilis % Com. Buc. din 1888 . i1la% Com. Buc. din 1885 —. Idem 1898 .....................—.Paris, 29 Martie. Stenta română 5% . . 93.50 dem Convertită 4% 487.50 (Noul imp. rom. 1905 Renta rom. 4% din 1910 87.75 Cursul schimbului pe piețele streine Viena, 29 Martie. Schimb Londra . . . 24.180 Schimb Paris ? , 95.50 Londra. Schimb Amsterdam Schimb Paris , 1 «Schimb Berlin Scont privat 89.40 92.50 87.60 87.40 87.80 87.20 88.70 87.50 88.20 87.60 j . 12.06 . . 25.53s/. . . 20.74 . 45/32 Schimb Berlin . . . 117.775 Schimb Amsterdam . , 199.075 Schimb Belgia . ... 95.— Schimb Italia . 93.50 Berlin, 29 Martie. Schimb Amsterdam . ,—,— Schimb Belgia a , —,— Schimb Italia Schimb Londra . Schimb Paris . . . Schimb Elveția Schimb Viena Scont privat . . . Paris, Cek Londra Schimb Viena Schimb Amsterdam Schimb Berlin . Schimb Belgia. Schimb Italia Schimb Elveția ! Scont privat . * CEREALS 0.02 0.02 0.09 0.07 0.04 BURSELE STRAIITE TOATE PREȚURILE SUNT DATE IN LEI PE SUTA DE KILOGRAME Chicago. 29 Martie. Grâu pred. Maiu 17.44 scad. 0.04 Grâu pred. Iulie 17.20 arc Grâu pred. Sept. 17.16 Porumb pred. Maiu 10.67 , Porumb pred. Iulie 10.83 , Porumb pred. Sept. 10.98 ,New-York, 29 Martie. Grâtt disponibil . 21.00 — —.— Grâtt pred. Main 16 90 scad. 0.02 Grâu pred. Iulie 18.62 — —— Grâtt pred. Sept. 18.84 — —.— Porumb disponibil 11.60 — — — Berlin, 29 Martie. Grâu pred. Main 25.08 — Grâtt pred. Iulie 26.47 — — Secară pred. Main 20.92 — — Secară pred. Iulie 21.37 —— —. Porumb pred. Maia —.-----— sprumb prfii,Tuli» -i«s«r — —^ INFORMAȚIUNI DUMINECA . Ultimele știri sosite din străinătate confirmă în totul cele publicate de noi ai privire la hotărârea Puterilor de a ceda României numai Silistra fără nimic la mare. Soluțiunea aceasta a fost admisă de Bulgaria. Conferința ambasadorilor se va întruni din nou probabil Luni, Vineri neputându-se întruni, ambasadorul Germaniei fiind indispus. ♦ Dna Magdalena contraamiral Eustațiu a colectat pentru flot națională până acum suma de 26 mlî lei. ♦ Comisiunea ofițerilor, de marină, instituită de ministerul de război pentru complectarea utilajului flotei noastre de război, s’a întrunit zilele acestea. Comisiunea a hotărât cumpărarea apatru contra-torpiloare cu un tonaj de 1400 tone .și 27 noduri . ♦ Eri am primit la redacție vizita d-lui dr. Patiaio din Boston.D-sa a reprezentat pe românii macedoneni din America la congresul albanez din Triest. D. dr. Pattajos a vizitat mai multe spitale din Capitală și zilele acestea se va întoarce la Boston. ♦ D. Vucina Teodrosie, actual pilot de porturi, șef la inspectoratul general al navigațiunei și porturilor, pendinte de direcțiunea generală a porturilor și a căilor de rom uricațiune pe apă. ;A fost menținut în serviciu până la alte dispozițiuni. ♦ S’a primit demisiunea d-lui Al.Ștefănescu, pe ziua de 1 Aprilie, din postul de subagent ce ocupa, la serviciul maritim. ♦ Cu începere de la 1 Aprilie, în tot timpul absenței d-lui Victor Filotti, secretar general al ministerului de industrie, d. G. Juvara, director el. I al comerțului, a fost delegat a-l înlocui în atribuțiunile sale. ♦ Societatea muzicală Doina din T.-Severin, va da azi, Duminică, 31 Martie cor., în sala Apollo, o serată muzicală cu corul societății. ♦ «Societatea .Tinerimea artistică“, sub înaltul patronagiu al A. S. R. Princii ziseî Muia "va deschide a XII-a expoziție, anuală de pictură și sculptură în localul său (fosta panoramă Grivița). Deschiderea expoziției va ave. loc azi. Duminică la orele 1î a m. M. S. Regele a acordat „Răsplata Muncii“ «cl. I-a d-lui N. C. Finti, senator. ♦ luni seara- 26 Martie curent, a avut loc in sălile școalei primari din ÎTorezu-Vâlcei un bal dat în folosul clădirea unei bistuicî in Tg.Ilorez. Raiul a fost ■ organizat de dhnii dr. G. Popovici și M. Ogrizeanu, primarul comunei. M. S. Regate a lucrat, tîri, înainte de amiază, cu d. X. Maiorescu, președintele consiliului și ministru de externe. ♦ Prin noul buget al ministerului de finanțe s'au înființat 50 de perceptori rurali în întreaga țară, desființându-se în schimb 50 de posturi de agenți de urmărire rurali. ♦ In bugetul ministerului de finanțe corpul grănicerilor era prevăzut numai cu o cheltuială de lei 475.619.80 la art. 61, pentru indemnizărî pe pază vamală cum și reparații de locuințî pentru pichete și înființări și reparații de vase plutitoare. Tot personalul și materialul figura insă și era plătit din bugetul ministerului de războiu. Aici trecerea, corpului de grăniceri de la ministerul de războia s'a prevăzut în bugetul acestui minister o cheltuială totală de lei 3.016.400, din cari 591.660 la personal și restul de lei 2.424.740 la material. Plusul în total față cu cheltuelile din bugetul anului trecut este de lei 2.540.780 . La ministerul lucrărilor publice sa făcut următoarea mișcare : D. inginer ordinar: cl. Il-a Baroni Iosif, din serviciul central de artilerie și tracțiune, a fost înaintat sub șef de secție în serviciul conductei de petrol. D. Gh. Gologan, impiegat de mișcare cl. I-a, impiegat, de biroul cl. I-a. D- Avram Panait, casier el. v-a, înaintat șef de gară cl. V-a, D. Bujoiu Gr. «Starteiu, mecanic cl. IV-a în serviciul de construcțiune și exploatare.urilor maritime. D. Dim. Aurel, impiegat principal la serviciul conductei de petrol, înaintat șef de birou la lucrările noul. D. Păunlean a fost menținut conductor, dl. l-a în serviciul de poduri și șosele. ♦ D-tiil C. Georgescu, C. Grigoriu și Tit. Voinov, controlori fiscali, au fost puși în retragere spre a-și regula drepturile la pensie. ♦ Ziarul „Românul” din Cleveland Statul Ohio (America de Nord) anunță că în ziua de în Mai se va face sfințirea bisericei române greco-catolice, cu imamul Sf. Ion din orașul Barrel (Ohio). ♦ Colonia, românească din orașul Girard, statul Kansas (America de Nord) a înființat Duminica trecută sub titlul „silistra Românească” o nouă societate pentru apărarea naționalismului și a culturei române din acea localitate. Această societate a fost încorporată la uniunea societăților române de ajutor din America de Nord ♦ _ . ȘCOLARE D. Ștefan Bilescu a fost numit șef de culturi la școala de Viticultură din Huși. ♦ Ministerul instrucțiunei publice a primit demisia d-lui D. Popescu, șef de cultură la școaa inferioară de agricultură din Strihăreț și a d-lui Fătu, sef de cultură la școala din Armașești. Ministerul a declarat vacante aceste focuri pe ziua de 1 zilie a. c. . MILITARE ♦Pe ziua de 15 Aprilie se va stabili o baterie de artilerie de munte în Curtea-de-Arges UNIVERSITARE Concursul pentru ocuparea catedrei vacante de arhheologie dela facultatea de litere din Iași pentru 1 Octombrie 1/M, în loc de 1 Aprilife 191.* cum se fixase înainte. . DE LA C. F. R. K. Anstaton Lvela, sef dt gara din Comana, C. Alexandrescu controlor la inspecția de fi acțiune din Iași, doctor George Iliescu medic la circumscripia I din București: Ion I. Vasi,j și casier, făcând funcția de ••u de stațiune la Șoimii și Martin Klee, revizor principal de • elegraf din stația Mogoșoaia au fost licențiați din serviri pe ziua de 1/14 Aprilie, pentru regularea drepturilor la pensie ♦ .. . „ POLITICE" ♦ Membrii clubului conservator din Capitală sunt convocați maru malt în ziua de 1 ApRhebutul din Sneata hl loc*Radu JUDICIARE <♦ Am publicat că d. Radu D. Rosetti a dat în judecată pe d. C. Stere pentru ca în conformitate cu art. 193 să fie obligat a publica in revista d-sale „Viața Româneasca” , întâmpinare răspuns. Secția II-a a trib. Ilfov a .... cut ori divergință asupra acestei chestiuni. Un judecător a fost pentru condamnarea d-lui Storc, iar celalt pentru achitare. Procesul se va judeca din nou când tribunalul se va complecta cu trei judecători. ♦ Camera de punere sub acuzare din București a respins apelul făcut de Fr. Pokorny contra reconfirmărea mandatului său de arestare. BIBLIOGRAFII — Anul I, No. 9 din înfrățirea, organul „Uniunea evreilor pământeni”. — Noua revistă română, vol. XIII, No. 22. --------—0X0----------a por- Sfitruniri-Conferințe •* Societatea „Generala“, a funcționarilor , comerciali, va reincepe azi seria de întruniri pentru respectarea Legii repaosului duminical printro întrunire ce se va ține la orele 9 dini. în sala Eforiei. -----------OXO---------— ÉminiM mum" Eri, la ora 5 d.. a., s’au întrunit la d. loan Brătianu membrii comitetului de patronaj și al comitetului de acțiune pentru ridicarea unui monument în Buurești lui Spiru C. Harețu. P. Gârboviceanu, casierul comitetului,a făcut o dare de teamă despre numărul i«v,cl.n ipfiritc, despre sumele încasate până acum, etc m urma, sa a:.s o comisiune compusă din d-nii dr. Istrati Finii Pangrotti, I. Duca, Alighel Saligny și C. Stere, care să se ocupe cu măsurile , ce treime luate iu vederea întocmind schitelor pentru acest monument, pre I'.r, • LUNI, 1 APRILIE 1913 — 3 la chestia palatului Bursei din Brăila II. Pentru a comsplecta expunerea făcută in precedentele două articole, asupra acestei chestiuni înmormântată de către actuala Cameră de comerț, voit arăta aci inutilitatea construirea unui palat al bursei pe viitor, precum și risipirea fără nici un folos a fondului, de care dispunea instituțiunea ac casata comercială, pentru începerea lucrărilor acestui mult visat ,,palat“. Camera de comerț prin clădirea palatului bursei urmează două scopuri: a) să-și instaleze? biurourile în niște saloane somptuoase și b) să-și sporească veniturile din chiliile ihisiniilor, a biarourilor și diferitelor localuri publice cari ar fi preferat să se instaleze în acest palat. Cu acest gând s’a pornit pentru realizarea chestiunei palatului bursei. Societatea de asigurări „Generala“ care de ani de zile voia să ocupe cu birourile sale, câteva din saloanele palatului bursei, văzând că Camera de comerț prin modul cum procedează nu va fi niciodată insure să-și ridice palatul, a renunțat la ideia de a se mai muta în acest local. Și în timp ce președintele actual al Camerei de comerț d. Georgel, Perseia, ,cu puteri depline din partea tuturor membrilor Camerei, risipea, fondul destinat acestei clădiri, numita societate a ridicat și orașul nostru pe calea Împăratului Traian, lăngă sport, un impozant palat în valoare de aproape două milioane. Casele comerciale și biurourile cari mai înainte fuseseră dispuse a se instala în palatul bursei, acum s'au mutat în palatul„Generales“. Prin urmare clădirea unui nou palat, fie chiar al bursei, nu va mai renta, căci mai toate biurourile s'au instalat în palatul deja construit, al societăței Generala. Proprietara acestui palat, văzând că Camera de comerț nu mai e în stare să ducă la bun sfârșit chestiunea palatului bursei, pe calea greșită pe care a apucat de a-și face mai întâi pl anurile și apoi să găsească terenul, mai ales că nu mai dispune nici de fondurile necesare, a propus acestei instituțiuni să se mute în condițiuni excepționale, în palatul său, punându-i la dispoziție toate saloanele de care are nevoie, holul de operațiuni de bură precum și tot confortul până când iși va avea clădirea sa (prospri. Cei de la Camera de comerț fără să cerceteze propunerea au refuzat-o categoric Și au continuat a merge Pe valea greșita, cumpărând locuri, pentru consolidarea cărora treime să se cheltuiască după teheerea consiliului tehnic . superior, de două ori valoarea lor, adică vre-o jumătate milion, iar planurile întocmite nu sunt de aplcat deoarece au în trecut, prin modificările introduse,cu un milion și jumătate prevederele Camerei de comerț, cari erau de un milion și jumătate maxim unțjn, sumă care s’ar fi putut amortiza cu yeniturile din chirii. Deci, uinde să se găsească suma de bani necesară pentru începerea lucrărilor, sumă care se ridică la vre-o două milițime și jumătate, mai ales când nici cu chiriile palatului, în caz de construire, nu se va mai putea garanta plata anuităților, unui împrumut în vederea acestei lucrări. După cum am arătat mai sus, birourile din oraș s’au instalat în palatul „Generalei“ și numai din chiria misițiilor, venitul va fi prea neînsemnat pentru palatul bursei. * Tot în timpul când Camera de comerț se interesa despre întocmirea planurilor stalatului bursei, proprietarii actualelor imobile, în cari sunt instalate azi misițiile din port, pe ambele laturi ale străzii Samsarilor, au propus Camerei de comerț, să-i vândă acele locuri,ca cele mai potrivite pentru ridicarea palatului bursei, deoarece îndeplinesc toate condițiunile cerute de împrejurări. Propunerea a fost respinsă pe motiv că acele locuri ar fi prea scumpe. Proprietarii acestor simobile au făcut atunci o altă propunere foarte avantagioasă și anume: Camera de comerț să intre într'o asociațiune cu dânșii, aducând fondul de 1450.000 lei de care dispune, iar proprietarii să aducă imobilele lor și după un plan întocmit ulterior să se transforme toate acele imobile într'un palat al bursei, în care să se instaleze Camera de comerț cu toate biurourile sale, strada Samsarilor -cuprinsă între cele doi rânduri de imobile să se acopere cu un acoperiș de grătare cu geamuri pentru a servi de sală de operațiuni, etc. iar venitul să se împartă proporțional cu capitalul adus de fiecare asociat. Nici această propunere nu a fost primită de Camera de comerț care ține morțiș să-și facă singură un palat. Respingând toate propunerile și ofertele, președintele Camerei de comerț secondat și sfătuit de secretarul său I. C. Găgiulescu, fără nici un calcul și fără să țină seamă de prăpastia la care duce chestiunea palatului bursei, a cumpărat terenuri inutile și a angajat Camera de comerț într’un proces cu arhitectul Simonide din care va eși învinsă după cum ați arătat in articolele precedente. Despre irealizarea chestiunei palatului bursei s’att convins în sfârșit, și cel de la Camera de comerț cari s’at grăbit să închiriez» imobilele’, cumpărate pe termen de 3 ani de aci încolo. Ne facim o datorie și suntem in asentimentul tuturor cercurilor comerciale din portul nostru, cerând să se orânduiască o anchetă severă, spre a, se slăbuți cele expuse de noi:, că s'au risipit fondurile publice ale Camerei în zadar și în urmă să se afinam și răspundere vinovații. Ampuy ... ........ POLITICA EXTERNA a Miniștrilor evrei in Anglia la guvernul englez saftt trei ministri evrei: Sir Kuius Isaac care este „attonier general , funcțiune aproape echivalenta cu acela de ministru al justiției, st. Herbert Samuel, care e miniștrii ai poștelor și d. Montagu, care are subsecretar de stat la departamentul Indiilor. In momentul de față câte și trei se a. «utivitatea unor comisiunii parlamentare sub incuâpațiunea ca au avut un amestec ciudat in unele afaceri ce ating finanțele publice. Așa, spre pildă Sir Rufus Isaac este învinuit cam a cumpărat acțiuni ale societăței americane de telegrafie fără, dr Marconii ce in legătură cu societatea Marconi englezească, care a obținut de la ministerul ■ din care Sir Rufus Isaac face parte, monopolul instalației de telegrafie fără fir în Anglia și în unele din coloniile ei. D. Herbert Samuel este acuzat că a încheiat convențiunea aceasta cu societatea Marconi deși era condusă de fratele lui Sir Rufus Isaac și deși știa că unul din colegii lui aveau interese bănești într tnsa. Iar d-lui Montagu i se impută că a făcut în afară de regatele obișnuite, un contract pentru o însemnată furnitură de argint necesară, guvernului indian, cu banca Montagu et Camp al cărui mare acționar este și care e condusă de propriul său frate Lordul Swaythling. Această chestiune plictisește foarte multă și cu drept cuvânt toată lumea semită. Nu e vorba, miniștrii inculpiați se pot apăra cu oarecare succes. Așa de pildă e stabilit, că Sir Rufus Is&ac și d. Herbert Samuel nu pot fi învinovățiți de incorecitudine ci cel mult de indelicateță. Cât despre d. Montagu, el pare să fie mai mult victima unui concurs nenorocit de împrejurări. Dacă ar fi vorba de o altă ură poate că aceste justificări ar fi pe deplin satisfăcătoare, in Anglia însă, ele continuă să râmâe o afacere regretabilă, fiindcă, chestiunile de acest fel ,Ie judecă acolo după alte criterii decât in celelate state. Ceea ce -i vrea ?»are aproape normal att în orice caz nu poate să compromită pe nimeni, trece în Anglia drept ceva reprobabil. Viața publică, engleză, este de o așt’desăvârșită puritate de motvuit, în caz urmi miEisution îi este îngăduit acolo nici măcar să fie bănuit. Și de fapt de vremuri indemungate Anglia fusese ferită de spectacolul unor miniștrii târâți pe banca acuzațiunei. A trebuit să fie în guvern va fipai miniștri evrei pentru ca să înceteze aceste glorioase tradițiuni. Cum vreți ca o asemenea nefericită întâmplare să nu doară pe toți evrei conștienți ? Dar ei mai sunt plictisiți și din alt punct de vedere. E că această chestie are să servească de temă antisemiților de pretutindeni în criticile lor împotriva evreilor. Deja evreii erau învinuiți de cupiditate. Deja se spunea că ei au darui să micșoreze și să materializeze toata chestiunile de cari se ating, înțelegeți foarte bine că după displăcută pățanie a lui Sir Rufus Isaac și a d-lor Herbert Samuel și Montagu, aceste acuzațiuni nu se vor împuțina; din potrivă li se va da oarecare aparență de veracitate. Așa1 fiind, nu ne miră că cercurile semite să se arate atât de mâhnite și să încerce prin toate mijloacele să restabilească reputațiunea miniștrilor englezi. Evreimea își dă prea bine seama de realitatea lucrurilor pentru ca să nu simtă ca ceea ce îi trebue mai mult decât orice, e forța, morală și să nu înțeleagă că precedente ca cele din Anglia sunt de natură să trezească prevențiunimpotriva ei chiar în țările cari nu mai cunosc antisemitismul. De aceea suntem și noi dispuși să scuzăm tentativele de justificare ce pornesc din acel admirabil simț de solidaritate care a fost întotdeauna calitatea dominantă a neamului evreesc și în care stă și astăzi principalul secret al puterei sale internaționale. I. G. D. ——------o x----------- ui aviator rus in Tulcea Tulcea, 30 Martie AZI a sosit in localitate contele Carpo Antonie Ciobanski, aviator polonez, venind din Izmail. Dânsul s’a prezentat, d-lui prefect și a conit învoirea de a face câteva sboruri în jurul Tulcei. D. prefect a adus cazul la cunoștința d-lui ministru de interne și a cerut autorizația. Din beneficiul ce va rezulta, o parte se va da aero-clubului român. Contele Ciobanski e însoțit in voiajul său de d. űr. Vasile Ivanov, aviator, care a luat parte la campania din Balcani. l( ț) o PLUG MOTO-TRaCTOR - 4500 bucăți în funcțiune - | Ară cu opt brazde două Pogoane pe oră I .ART-PA.RR I Nu are motor typ automobil, ci B Motor puternic MciliMric orizontal 60 cai putere efectiv I UNICUL PLUS TU6T08 CU UlUKE PRIN ULEII Retired ca apă iu pluguri moto-tractoare are midie neajunsuri. Iarna motoarele răcite cu apa sunt expuse pericolului de îngheț, vara trebuesc desc oprite, apa infierbântându-se prea mult.Numai HART-PARII lucrează fără o întrerupere de dimineață până seara și are deci cea mai mare producțiune. m UâDV PIQH este o mașină universală, se intre NAH 1*4 UHH buințeaza cu acelaș succes pentru: fierat, grăpat, secerat, tractat, semănat, transportat, etc. 1 tf PaKP nu este 0 'tfi*fina de încercare ci o mașină desăvârșită. m M mm A mm «UlH experimentată, de simplicitate uimitoare și soliditate nu intreqpțți. 9 $fir IN ROMÂNIA, în funcțiune la: I S l Pascal Jagărn, mare proprietar, Golească-Vlașca, 8 Bisașf sil © mottl, mare proprietar, Batogu, gara Dedulești , etc., etc . ]J lofkrf-Sckantg-Slaytoi-Shuttleworth a.g. I IWCUHEȘTI, Calea Dorobanților, 67 CRAIOVA: Calea Bucocăl, 20—26 ASERȚII IN TOATE ORAȘELE PRINCIPALE A se adresa pentru detalii și oferte la: IBRAILA , B-dul Cuta, 79 ROSIORI-de-VEDE, Calea Verii, M BUCA ASRÎCOLA Se aduce la cunoștința celor interesați că emisiunea a 10.000 acțiuni, rezervată numai vechilor acționari, a fost acoperită precum urmează : Subsripția iredii iiiilă 8.325 acțiuni Subscripția ireductibilă 42.844 acțiuni Atribuindu-se în executarea dreptului de preferință 8.325 acțiuni, rămân 1.675 de împărțit celor 42.844 acțiuni subscrise. Față cu imposibilitatea materia a de a se face o repartițiune pe deplin exactă, Consiliul de Administrațiune a decis a se atribui : Câte 1 acțiune subscriitorilor a mai puțin de 50 acțiuni , 4 la sută subscriitorilor de 50 până la 100 acțiuni inclusiv , și 3 jumătate la sută subscriitorilor a peste 100 acțiuni. Subscritorii sunt rugați a retrage garanțiile depuse și a face primul vărsământ de cei 149 pentru fiecare acțiune atribuită in termenul de două zile prevăzute prin publicațiinea de deschidere a subscripțiunei. in caz contrar, Banca va realiza valoarea garanțților pentru acoperirea acestui vărsământ. Tot deodată sunt înștiințați subscriitorii că Banca liberează titluri provizorii pentru acțiunile cuvenite fiecăruia. Direcțiunea generală A apărat No. I . VISTOKfJI, LOCUL ,revisie social democrată, din al cărei bogat și variat coprins, ertării, SoaielegSs și poltHGä; K. Kautsky: Aniversarea lui E. Marx; G. Dobrogeanu-Gherea : Cimflictul româno-bulgar ; Dr. C. Racovski: Ce zii adversarii Votului universal (1) ; Dr. C. Călin : Asigurările muncitorești , S. Chielengheanu : Prețul victoriilor ; P. Mircescu: Bursele munce.i. 14« teraîară s Anatole France: Domnul Thomas (nuvelă); Maxim Gorki: Familia Sentomann: Barbu Lăzăreanu : Lui Eminescu (poezie); Wanda : Noapte de vară (poezie). Polemica: O. Graur: „Tirania socialistă” (Răspuns „Voinței Naționale**) Utis : Variații poporaniste , etc. Actl UH ist&ții Politica internă, externii, mișcarea socialista, sindicală. Revista revistelor, varia, Recenzii, etc. Naaiă* dubiu. Lei itfo axamplarul, la librării. , Abonament: lei 8 pe an, lei 4 jumătate ani? Abonamentele se vor trimete pe adresa admîttratratorului Gh. Ooreaai, București, str. Piața Amaes 36. AVIS * la magazinile Societății Cooperative „MERCUR“ din București și Constanta, cam și la magazinul d-lui D. Z. Furnică, din București str. C. A. Rosetti, No. 26 s’au pus în vânzare: ȘAMPANIE, VINURI ALBE SI NEGRE, PELIN, VERMUT, ETC. de pe DOMENIUL GOROANE FRE GARCEA, cu prețurile indicate pe fiecare sticlă. țflți SERSrCREI lfrnd calitate superioară, la pepiniera W. Arendt, T.-Severin. Catalogul se trimite gratis și franco. iSL,. AOUMVl este timpul cel mai potrivit pentru plantarea € a?#UMOR și F#AQfLOB cele mai superioare varietăți și cu prețuri excepțional de reduse se furnizează numai 466 PEPINIERELE BUFTER file altoite Algeriene Au sosit și vor sosi în curând noul transporturi. Predarea vitelor se face la portul Constanta sau la Societatea Pepinierelor mama &i. Tem li CEREȚI CATALOAGE GRATIS Avm îs deposit producători direcți ^ î)mi pentru înlocuirea golurilor m ODĂJDII pentru PREOȚI SE GĂSEȘTE uM,M"*!,e TEODOR ATANAS1U EFECTT Surprinzător SIGUR MUNTE Sț întrebuințarea excelentelor preparate: Crema, Lepte, Săpun și Umbă » ide 469 îj’Mă ut pe LIM, Borcanul Lei MO !! 8.PLN BE PELIN, . .. Bucata Lei 1.5$ /. psi » „ >. » 2.00 I PUDRĂ >,Princes ® Bojiîr » » 1. (Preparată cu lapte de Pelin) întrebai:starea cea mai nouă, eficace și higienica pentru tn/ftem* setarea și distrugerea petelor și pistruilor de pe ooraz. Cereți la toate farmaciile și diagneriile din »«*■» emut mati .sm ± multismML&WdSma Str. Gal« No. 80 DUPĂ