Universul, mai 1913 (Anul 31, nr. 117-147)

1913-05-01 / nr. 117

Campania sufragetelor engleze Sufragetele engleze au sufer­it zilele trecute o înfrângere. Ca­mera Comunelor a respins pro­punerea d­-lui Dickinson de a în­cuviința­ dreptul de vot la 6 mi­lioane de femei. Freed­ul­­ a dat naștere la o vie și foarte intere­santă discuție, cu­­ atât mai demnă da luare amint­e cu cât ne-a dat și prilejul să asistăm la un spectacol unic, primul mi­­nistru și ministrul de externe susținând de pe banca ministe­rială­ două teze opuse. D-mi Asquith a combătut cu înverșu­nare extinderea dreptului de vot la femei, Sir Edward Grey din Potrivă a rostit în favoarea lui o caldă și elocventă pledoa­rie. Se­­­ știe că de mult d. As­quith luase hotărârea de a lăsa în această, chestiune­ colegilor și partizanilor săi cea mai de­ plină libertate de acțiune, așa în­cât Cam­er și Comunelor s’a despărțit, nu după criteriul nor­mal al divisiunea dintre partid­ ci după părerile individuale ale fie­căr­ui deputat în parte. S'a constituit astfel o majoritate și o minoritate de ocazie în care ■ adversarii cei mai hotărâți s’­au­ întâlnit în aceeaș tabără pe când amb­ii cei mai credincioși se­ räzlxrtau între dânșii. In a­­ceastă privință netăgăduit că a­­­ceastă­ desbatere ne-a dat o fru­moasă dovadă ele respectul pe care Englesiî îl poartă libertății convingerilor. In nici o țară n’am fi putut vedea ceea ce am văzut cu acest prilej în Anglia. Pretutindeni disciplina de par­tid ar fi cerut sacrificiul convin­gerilor personale. Nicăeri nu s’ar fi putut concepe ca miniștri sâ se combată în parlament fă­ră­ ca prin aceasta unitatea gu­vernului să fie c­outpromisâ sau ca cel puțin în raporturile lor personale să subsiste oarecare amărăciune. Adesea când ne gândim nu­­mai la contrastul brutal dintre diferitele clase sociale din R­e­­gatul Unit, sau când ne măr­ginim­ să urmărim mersul o­­bi­șnuit al vieței publice engle­zești, ne scapă din vedere toată măreția acestui popor. Trebuie să fie o ședință ca aceea a Camerei Comunelor ca să ne pătrundem de superiorita­tea britanică. In momente ca a­­celea se desvăluie în toată în­tinderea lor însușirile care fac splendoarea civilizației engleze. Dar dacă ședința din Camera Comunelor ne-a îngăduit să ne încredințăm încă odată de mă­reția Angliei, ea nu va fi che­mată să aibă o influență hotă­râtoare asupra chestiunei femi­nine în sine. Intr’adevăr chestia dreptului de vot al femeilor este în An­glia o chestiune mare fiindcă «e­razimă pe niște temelii pu­ternice și reale. In insulele bri­tanice numărul femeilor depă­șesc pe al bărbaților iar viața socială este astfel întocmită în­cât nu numai multe femei sunt sustrase de la menirea lor natu­rală care este de a fi mame și de a croia familii, dar ete mai sub­t și nevoite să 'și câștige viața întocmai ca bărbații și să poarte în lupta aprigă pentru trai povara acelorași greutăți. In asemeni condițiuni și în atmosfera de înalta cultură ce domnește în Anglig, femeile nu mai pot fi menținute față de băr­bați în starea d­e inferioritate legală in care se află astăzi. A­­ceasta este cu neputință. Femei­le au acolo prea multe datorii sociale ca să fie înlăturate de la ori­ce­ drepturi și tratate ca în țările în care, femeile sunt scutite de greutățile luptei­­ pen­tru trai. Că dobândirea acestor drep­turi reprezintă o prefacere prea adâncă pentru ca ea să se poată opera cu repeziciunea cu care sufragetele ar dori-o, este o­­ altă chestiune. Că mai ales intro ța­ră in care desvoltarea istorică a­ creat puternice tradițiuni și a lăsat în urma ei numeroase prejudecăți, o asemenea schim­bare să întâmpine și m­­ai multe împotriviri ca aiurea, nimici nu e m­ai firesc. Dar ar fi să-ți lip­sească simțul realităților ca să negi temeinicia și , progresele cauzei fem­eniste. Ea evoluiază cu încetineala caracteritică tuturor­­ transfor­mărilor din Anglia, dar se în­dreaptă cu o implacabilă fata­li­­tate către o neîndoelnică iz­­bândă. De aceea voturi ca cele ce le-a provocat proectul Dickinson nu pot avea altă semnificare de­cât aceea a unor date trecătoare dintr’o evoluție neisprăvită. Poate chiar că sforțările sufra­­getelor ar ajunge, mai repede la termenul lor final dacă toam ales în urmele timpuri campania lor n’ar fi luat, o formă atât de violentă. Sufragetele se înșeală dacă­ își închipuesc că prin a­­tentate și mijloace ,mariike vor grăbi înfăptuirea idealului lor. Din potrivă, prin asemeni proce­­d­euri ele vor spori resistența și își vor înstreina simpatiile. Până acum violențele sufra­ge­tel­or erau­ mai mult niște ma­­nifestaț­iunî ide tignariitafto. As­tăzi au­ devenit niște adevărate acte de nesocotință. N’am vrea întru nimic să jignim pe apără­torii înfocați ale drepturilor fe­meii, dar pare-nici să ca­ pr­opagan­­­da lor a ajuns la un stadiu, în care ar avea nevoie de luminiie și de sfaturile bărbaților. Des sigur că din înălțimea ex­perienței lor îndelungate, ei ar putea da femeilor inexperimen­tate câteva poveți cari n’ar fi decât spre folosul cauzei lor. Din nefericire astăzi patimile s’au deslănțuit cu atâta furie in­cât nu vedem cine va fi în­drăznețul care se va încumeta să mai dea­ femeilor convinse de superioritatea lor câteva modeste lecțiuni de tactică po­­lítică, sau care va cuteza să se reamintească unei­ aforisme a­­supra primejdiei exagerărilor. " I. G. D. r*â IIADOUIUBM localului băncei federala regionale „Crina-Vodă“ din Turnu Măgurele ■ T.­Măgurele, 28 Aprilie Eu o deosebită solemnitate a avut loc azi inaugurarea noului focal­ al bănc­ii federale regiona­le „Cuza Vodă” din acest oraș. La ora 9 și-a făcut apariția în sală d. Ștefănescu-Priboi, subdirectorul casei centrale a băncilor populare­, însoțit de d-nii Vârcvîicî controlor și Mor­­covescu agimnom. Protoereul ju­dețului H. Constantinescu, în­conjurat de preoții Eftimiu, Ilie Ionescu și St. Marinescu, a ofi­ciat serviciul divin sfințind lo­calul. D. I. Ionescu președinte și di­rector al băn­cei a rostit o cu­vântare ocazională, arătând că această federală s’­a construit la 29 Noembrie 1909 din 19 bănci populare, începând să funcțione­ze în Ianuarie 1910, având un capital subscris de 39100 lei și vărsat lei 6010; cu acest început modest, își închee primul an de activitate cu un capital subscris de 45600 și vărsat 33900 lei, a­­vând 25 bănci federate cu 1 o da­nșa că mișcarea generală a tu­turor conturilor la finele celui de al Tîl-lea an, a­­ atins cifra de M 3.968.830,30. Terminând darea de seamă, d. lonascu, arată d-lui sub director ca­­ trebuie să se bucure de înflo­rirea și propășirea acestei fede­rale, împreună cu organele de inspecție și Control,­­căci dacă­­ membrii i-au dat naștere, d. di­rector și d-sa a îndrumat-o și a ajutat-o ca să poată trăi, în­deplinind aceleași servicii pe cari le îndeplinește inima căci sfaturile părintești nici­odată nu le-a lipsit, au fost ascultate și pe cât a fost­­ cu putință a cău­tat sa ie îndeplinească, pentru care membrii băncei sunt recu­noscători. D. Ștefănescu-Priboi, sub­di­rectorul casei centrale a băn­cilor populare aduce elogii d-lui Ionescu și membrilor cari con­duc banca, pentru osteneala de­­s interesată ce au­ depus spre binele muncitorilor, te­leurmă­torie da M 23517.10 față de’casartren,varfSei­fH,c ca di dir­ect ° r centrală, garantată­­ cu suma fi»*i a Jlia parte la inam garantată cu suma de' lei 372.308, capitalul subscris al acestor bănci. ■ Mișcarea generală a conturi­lor la finele anului a atins cifra de lei 791663.15. ■ La finele anului al doilea nu­­măr­ al băncilor federate a cres­­­cut la 44, cu capital subscris de­ lei' ©.500 și vărsat lei 56.645.15, în total având lei 90805.15 văr­sați. Depunerile spre fructificare aui crescut față de­­primul an cu lei 60.387,40, fiind în total lei­ 77.563,85. Contul curent la casa centrală ia fost de lei 130 mii, sumele ridicate de lei 238.999,40, iar­ cele depuse lei 188100, așa că datoria băncei la 31 Decembrie 911 era de lei 50899, și tot la această dată mișcarea tuturor conturi­lor pe al doilea an a atins cifra de 1.316.155,08. Operațiunile financiare pe al treilea an, cu toate evenimen­tele, au­ fost și mai îmbucură­toare; astfel, capitalul subscris s'a ridicat la 1­45.600 lei, vărsân­­du-se mai mult de­cât atât cu lei 25.474,35, așa că întregul ca­pital vărsat, la 31 Decembrie 912 este de la­ 161.074,35. Depunerile spre fructificare este de lei 318.379,30, din, care restituind­u-se lei 204.336,60, se mai află lei 114.042,70. Pentru federala locală și pen­tru cea din Bălăci, a fost un cont curent deschis de lei 950 mii, dint • care a ridicat 1.156.611, și 75 și-­a depus lei 208.400, așa,­­că, la 31 Decembrie 912 exista o datorie de lei, 948.211,75 garan­tată, de cele 59­­ bănci federate în localitate, cu un capital sub­scris de lei 1.109.020,30 și­ văr­sat de lei 2.348.128,78, plus ca­pitalul celor 29 bănci­­ federale la Bălăci, iar din situațiunea. tu-. d­atată la 31 Decembrie 912. se ! PIH-8­ mai poate extrage, locui si.im...- -a-9. bitul care costă jei 19.582.85.­­ fortî. --------—--OXO-—-—— gurars, fiind dus la Calafat Pentru cumpărarea unei moșii de către o obștie. D-sa va­­ părăsi orașul cu cele mai vii impre­­siunî asupra destoiniciei aces­tei banci, împărtășind și d-lul director mulțumirile sale. . Mai departe d. sub director, relevă în­­ mod foarte clar sco­pul băncilor populare și fede­ralelor, arătând că numai prin cele pot scăpa, sătenii de micii samsari­­ cari cutreeră satele și le ia produsul pe prețuri de ni­mic. D. Florian­­ Cristescu, institu­tor și delegat al băncei popula­re din Segarcea, spune­­ că se bucură că intră în casa nouă, casa celor 59 bănci populare. Pe frontonul căreia stă scris „Federala Cuza Vodă”, deci poartă numele marelui Domni­tor Român Alexandru Cuza, întem­sătorul Țarei Românești. Pr. Drăghici din com. Prin­cipe!« Ferdinand arată­­ ea pe lângă cei ,ce merită a ii se adu­ce prinosul de recunoștință este și simpaticul controlor și vice președinte de­­ onoare al băncei d­. G. Vârgolici, neobositul avo­cat onorific al băncilor. In turmă d-nii invitați trec în sală unde s’a servit șampanie, cu­­ care ocazie d. R. Popescu- Voivoda, directorul p­refectural și d. Nicolae Racola, mare pr­o­­prietar, toastează pentru pros­peritatea băncei, apoi cu toții sunt fotografiați înn fotograful N. Popescu. La ora­­ 2 d. a., delegații s'au­ întrunit spre a discuta mai mul­te chestiuni cu ordinea­ zilei. D-NA STEINHEIL SE CASA 70’­­­RESTE CU UN LORD Londra. 2v Zianil „Rein­­hold­s Newsh­iper” anunță din­­•.‘•no: •'•'ioin.'xcil io va in scurt­ timp cu un pentru fondul flotei naționale Din partea unui comitet de doamne din orașul­ Babadag jud. Talcec. Natalia și Dimitrie Nestor lei 1­00, Laurence și Dr. Vasi­le Ior­­gulescu 2O, Maria și I. N. Ganef 40, Alice M. Manoilescu 00, Ian­cu Grupper, 20, Banca, Dunărea 211, Banca pop. „Babadag”­ 20, Gheorghe loan 15, W. Bömhes 10, User Leibovici 10, loan Ca­­rapetru 10, Andrei Sizanof 10, Iacob Lizanof 10, Aron M. Lipo­­vici 7, Alexandru Costini 7, Pa­nel­ și Vâlcel 10, Mendel Lipovici 5, C. Consta­n­tinescu, 5, Avram M. Bunei 5, I­. L. Horenbain 5, Ecaterina I Arghirescu 5, Ion Di­nestul 5, Ioan M. Corcan 5, Iu­­lius Grad 5, Stoian Vasiliu (ve­terani 5, Solomon Somn­er 5, Stoicu Nicoloi 5, Guran Cialk­­­of 5, Noroi­ și Panaitescu 5, Iancu Haimovici 5, Jecu Ivanof 5, Iosif Bergman 5, Osman Salt 5, I1K­ Solomon 5, Nicolae Bă­­nicescu 4, Metode Vâlciu 4, Strul American 4, Leiba Taior >1­, Costache Cristian (veteran) 4, Chiri­ac Panaite 4, C. D­rentei 4­, Ștefan Cristea 3, Va­hram Melconia­n 3,­Ștefan Grigoriu 2, Ii­ ® Mihăilescu 2, Mihail Kris­tof 2, Nicolae Dragomirescu 2, Pan­ait Economii 2, Maria Cris­tescu 3, Gh. J. Muntean­u 2, N­. Vasilieff 2, Abel Carufeld 2, Victor Velter 2, Satmari (sta­giar) 2, Calman David 2, Efti­­mie David 2, Dobra Caramba 2, Dimitrie Gh. Dumitru 2, Iovi I. Moroi 2, Ivanciu Mincel 2, Ovanes Tamasian 2, Vâlcu Po­pov 2, Bereu Grupper 2, Nadin Țancu 2, Haim­legher 2, Dumi­tru Popa (veteran) 2, Alexandru Piele-Lungă 2, C. T. Blahoianu (veteran) 2, Omar Bacargean 2, Gospodin Gh. Gospodin 2, Nico­­laia Dumitrescu 2, Ion Peiu (ve­teran) 2, A. Athanasiu 1, Evrenti Efimoof 1, Radus Theodorof 1, Iosif M. Lipovici 1, A. Demirof 1, Ion Manole 1, Sotir Ion 1, Stefan Cralin 1, Ștefan Arnăutu 1, Hie Șumen 1, Tămase Șerbă­­nescu 1, Anastase Milanof 1, Obrescu Standof 1, Dobri Nico­loi 1, Wolf Waimberg 1, Iancu Chiriac 1, Ivan Angh­el 1, Iancu Ion 1, Manole Dimitriu 1, Madin Amet 1, Elena Mereuță 1, Alex­andru Neculai bani 50, Spiridon Avram 50, Iordan Bacevarof 50, Ștefan Jecu 50, Toaidler Jaravete 50, Artimu Iam­os 50, Chevere Agopian 30, Ion Veliche 30, Ilie Ignat 20, Silvestru Cârjă veche 20, Coliu Mihail 15, Stava­­rache Pușcă 30, Peteu Ioan 30. Total. .. Lei 556,75 Din inițiativa personalului Spitalului Obedent (Vlașca). Doctor I. D. Mumuianu lei 100, Const. Georgescu 5,­­Vasile Iepure 5, Ștefan Cristu 20, M. Marinescu 30, Ion Spiri­donescu 20, C. Popescu 20, Radu Nicu- I­lie 7, Micu­ Oprea 5, Iul­a­res­cu­ 5, I. Frățiiescu 5, Lița Mihail 5, Nich­lae Ionescu 5, Dumitru Ionosan 5, Stan Dinu Soare 4, 1. Predescu 4, I­l­ie Vasilov 3, Ma­rin Tudor 3, Marin Geo­rgescu 3, N. Dumitrescu 2, Mihai Ilie 2, Carol Covaci 3, X. Vătuiu­ 2, Ivan Dinea 2, V. Vasailescu 3, Marin Ștefănescu 2, Ion 1. iiie 2, Elorea Vasilescu 2, Sultana Di­­dulescu 2, Radu I­. Mic 1, Ecate­­rina Necșulescu 1, Șerban Radu 1, Ilie Ștefănescu 1, Stan R. Si­­mion 1, Ioana I. Bobe 1, Petre Iliescu 1, Iulian Marinescu 1, Ștefan Băidan 1, Dumitru R. Dan 1, Elena, Vlădescu 1. Total . . . Lei 275 inițiativa d-lor: Florian P. Vlădescu, Petre P. Grigo­­rescu, Vlad­oti Temistocle Sta­­vre D. Ghid­u și Rădulescu Theodor toți din Zimnicea, s’a dat o serbare școlară din care a r­amas un beneficiu, de Lei 80. Deja. sc. No. 4 de băeți­­ din Capitală: N. Ștefănescu institutor și di­rector lei 5, Const. C. Popovici- Tașcă institutor 5, Alexandrina Berbhier institutoare 5, Elena I. Ionescu institutoare 5. Elevii clasei IV de la școala No.­­4 de băeți, prin institutorul clasei d. N. Ștefănescu Lei 9,25. Elevii clasei III de la aceiași școală prin institutoarea clasei cî-ra Alexandrina Berbhier- Lei 9,60; El­evii clasei II prin instituto­rul clasei d. C. C. Popovici-Taș­­că Lei 5,45. Elevii clasei T­i prin institutoa­­rea clasei d-na Elena I. Ionescu Lei 6,65. T­otal Lei 50,95. Institutorii și elevii școalei primare de băeți din Urlați: Lei 20.40. Elevii școalei primare din co­muna Giuvărăști, jud. Român­nați. Lei 4.30. Total Lei 987,40 Sama din urmă Lei 153.109,29 Total general lei 154.096,69 MAIU 1913 tul constitutiv la judecătoria lo­cală. Diverse. — Știrile aduse de telegramele „Universului“ rela­tiv la semnarea protocolului prin care Silistra a f­ost cedată României, au făcut mare impre­sie iici! La vitrinele unde s’au afișat telegramele diferite comentarii se făceau de grupurile de curi­oși care spunea că armata va intra­ în Silistra­ la 10 Mai. Ziarul „Universul“ a fost in­suficient la depositarul nostru. TG. JIU Societate. —­ In orașul nostr­u a luat ființă societatea funcțio­narilor publici cu începere de la Decembrie pentru revendicarea drepturilor ce urmăresc cu pri­vire la stabilitat­ea soartei lor. Consiliul de administrație a ho­tărât scoaterea unui ziar sub de­numirea­ unui ziar care acurd­ului numirea, d­e „Lupta“, care va a­­­pare odată ,pe lună. Mușcată de câine turbat. — din 27 Aprilie a fost înaintată institutului de ba­cteriologie din București femeia Ioana N. Mol­dovean­u din localitate, care a fost mușcată la mâna dreaptă de un câine turbat. „Universul“ IN PROVINCIE ALEXANDRIA Moșia orașului.­­ Conform le­gei bunurilor de mână moartă, domeni­u­l orașului Alexandria, era amenințat să fie vândut în loturi. Orășenii însă au­ întoc­mit­ un memoriu, prin care ce­reau să nu se vândă moșia, pe motivul că ea fiind cumpărată de părinții cetățenilor de azi, a fost lăsată moștenire fiilor lor spre folosința orașului, deci nu poate fi socotită ca bun de mână moartă. Memoria a găsit răsunet în cercurile diri­guitoare și regretatul G. Gr. Cantacuzino clase toată asigura­rea că dorința Alexandrenilor va fi împlinită. Cu moartea marelui om, îngrijorarea ia cu­­prins iarăși inimile orășenilor. Ei au întocmit o petit­une iscă­lită d­e sute de cetățeni, căreia i-a­u­ alăturat actul constitutiv al orașului și de proprietate a­­supra moșiei. Cu această petiție se va d­uce o delegațiune s-o prezinte d-lul ministru al agri­cultural și domeniilor C. C. A­­rion. De la cercul cultural. — La cercul cultural al institutorilor din acest oraș, d-na Ana Anto­­nescu a ținut o conferință, tra­tând despre procesul apercep­­țiunei1. Pescuirea unei victime a­ d­­­iastrofei șalupei „Teleorman“— In dreptul tabatorului comunal s’a pescuit azi cadavrul soldatu­lui grănicer Păun Ion, unul din victimele catastrofei șalupei „Teleorman“, — care după cum se­­ știe s’a înecat cu 50 soldați grăniceri astă toamnă în fața portului nostru. Cadavrul și îmbrăcămintea­ e­­ra în complectă descompunere și numai dup­ă numm­ăr­ul seriei de la baion­etă s’a putut stabili identitatea lui. CERNAVODA Mutări de trupe. — Sâmbătă 27 cor. la orele 8 dimineața a sosit cu un tren militar reg. 36 infanterie „Vasile Lupu­“ din Ga­lați, care și-a stabilit definitiv garnizoana în localitate, insta­­lându-se în noile cazărmi cons­truite în acest scop. Din acest regiment ,rămâne însă­­ în loca­litate numai batalionul I, bata­lionul II, fiind mutat la Ostrov, unde înlocuește batalionul I din reg. 35 „Matei Basarab” stră­mutat la reședința regimentului de aici. Escursia elevilor școalei de cavalerie.­­ Sâmbătă 27 cor. la ora 7 dimineața au sosit in escursie de studii 45 ofițeri e­­levi și 60 elevi ai școalei de ca­valerie din Ti­ viște, sub condu­cerea d-lui maior Olteanu. Au vizitat monitorul „I. C. Brătianu”, care staționează în portul c­e aici, stațiunea telegra­fiei fără fir, de asemenea și for­tificațiile din jurul Cernavodei, unde li s’au dat toate explicați­ile necesare de către locotenen­tul Victor Oprescu din batalio­nul de asediu din localitate. La ora 12 au­ pornit călări în spi­­e R­asova, Cuzgun, Ostrov, urmând a­ vizita toate punctele de frontieră. .. FOCȘANI întrunire pentru flota națio­nală. — In ziua­ de 28 Aprilie la­ ora 3 di a., s’a ținut, în sala biliotacei publice din str. Ma­re,­­o întrunire a comitetului constituit, pentru adunarea fon­dului flotei naționale. Au mai participat și alți cetă­țeni din oraș, donatorii și sub­­scriitorii pe listele întocmite în acest scop. D. Irimiță Pană, unul dintre inițiatorii și păstrătorii sumelor adunate a făcut o dare de seamă asupra­ activităței sale in aceas­tă direcție. Au mai luat cuvântul, făcând diferite propuneri d-nn­ dr. ge­neral I. Macridescu, St. Gogo­nea, comerciant, Gh. Panfil, profesor, Dr. Solomon, consilier comunal, Andrei Ignat și Gh. Antonescu. întrunirea viitoare s’a­­ fixat pentru ziua de 5 Mai. PAȘCANI Frământările din populația israelită. — In sânul populației israelite se observă de cât­va timp o vie agitație. Am căutat a mă interesa mai de aproape spre a afla care este cauza. Iată rezultatul: In anul 1910 a fost clădită noua școală israelită română „Unirea”, având atuncia comi­tetul compus din d-nii A. Cro­pper, Samuel Ochsenberg, etc. După ce clădirea a fost pe deplin terminată, vechiul comi­tet a demisionat și a fost ales un alt comitet în frunte cu d. Moses Ferr­er. Acest comitet școlar care con­ducea comunitatea israelită, a făcut o sumă de cheltueli din care cauză nu a achitat vechile datorii, așa că nu mai are cu ce întreține școala. Ast­fel corpul didactic nu și-a primit leafa pe două luni. Din cauza aceasta populația­­­ este foarte agitată. ROȘIORII DE VEDE Atentat. — Feme­ia- Lița Ivan Gâlcan din­­ comn. MăMăeul­­a când lucra afară pe prispa ca­sei sale, a fost împușcată în pi­cior, de către baia­tuli Ionică Micioacă. La alarma­ dată de către victimă criminalul­­ a fost prins de către geandarmi;­­el este în etate de 18 ani. Declară că a săvârșit fapta mânat de ura ce o avea asupra Sitei Gâlcan. Barbarie. •— Tot în aceeași co­mună în seara de 23 c., au fost tăiate de necunoscuți și șase oi ale locuitorului, Măriniță. De la conf. comunal. — Consi­liul comunal a votat facerea u­­nui împrumut de 650.000 lei, su­mă ce se va întrebuința, pentru construirea unor localuri de ju­decătorie, băi, uzină electrică și alte necesare comunei- PANCIU Starea timpului. — De trei zi­le plouă cu intermitență. La munte s'a zărit dimineața puțină zăpadă, care însă nu s’a putut menține până la miezul zilei. Viile se prezintă foarte bine până acum, promițând, dacă timpul s'ar menține propice — o recoltă abundentă. CALARASI SLOBOZIA Cooperativă. — Societatea co­operativa „Viitorul" din comu­na Amâna (Ialomița) și-a auten­tificat. Sâmbătă statutele și ac­ CURTEA DE ARGEȘ Ba!. .— Sâmbăta, seara a fost în­ saloanele hotelului Regal ma­rele bal de elită dat­ în.­ .folosul societarei corespondenților de ziare din IM­.ești sub conducerea d-lui V­asile J'urcarean­u -pyo- OTi­r „Ziarul Călătoriilor“ „Științelor Populare“ de Marți, 23 Aprilie 1913 1) Progresele astronomiei de Victor Anestin. 2) Jean Baptiste de Lamarck (cu portretul). 3) Insulele Filpine — La Ma­nila de Ștefania Cohen. 4) Pomul cu iarbă (o gravură) 5) Electricitatea, obținută din aer. 6) Putem întârzia bătrânețea? Cărăbuși de apă. Dr. D. 7) Cocoși cu coadă de 6 metri (cu o gravură). 8) Tăria vieței furnicilor de A. Anastasia. 9) iuțeala cu care sosește pri­măvara de Veterinar Antonescu. 10) Oamenii cari omoară șoa­recii cu dinții. 11) Karl Hagenbeck. 12) Co­ncursul elevilor școale­­lor secundare. 13) Superstițiunl de Veterinar Antonescu. 14) Tramvai aerian (cu o gra­vură). 15) Noutăți științifice: Sky senapers­, Sbor planat cu capul în jos, Tempera,turra­­ stel­elor, Ozonul și sănătatea, Japonezii și vegetarianul etc. 16) Invențiunile moderne: Bu­­toaiele de plută. 17) Tatuajul (cu o gravură). 18) Extrageri de rădăcini cu milioane făcute în câteva secun­de. 19) Cum se recunoaște o come­tă de Gh. Balaban. 20) Copilul și pisica (cu 2 gra­vuri). 21) Rubrica cititorilor: Elec­tricitate, fotografie, geografie, ceasornicul, caratul, bolid, etc. 22) Fastă ori băiat. 23) Isprava unui crete. 24) Inteligența animalelor­­ de Lecriș. 25) Pământul văzut din Lună. 26) Jocuri distractive, poșta, redacției, etc. Un număr 10 bani. Abonamentul 5 iei 20 bani pe an. și ai -----------sn o------------­ Sporirea capitale­»! Băncei Agricole Dezvoltarea operațiunilor băn­­­cei agricole, în raport necesar cu desvoltarea economică a țării, impunea, în mod firesc, o nouă sporire a capitalului a­­cestei bănci. Ca urm­are, acționarii băncei, întruniți în adunare generală extraordinară ori, înainte de a­­miaza, în sala de sus a palatu­lui Eforiei spitalelor, sub pre­ședinția d-lui Al. G. Băicoianu, au decis sporirea capitalului ac­tual cu suma de 3.250.000 lei prin emisiunea a 10.000 de ac­țiuni NSOUĂ. Deriziunea a fost luată fără discuție, —­­pe baza raportului consiliului­­ de administrație,­­ cu majoritatea voturilor acțio­narilor prezenți, cari reprezen­­tau acțiuni în valoare de peste 7.500.000 lei. Nouăle acțiuni vor fi de câte 350 lei fiecare, se vor emite in­ga pe cursul de 500 lei, cu do­bândă de 5 la sută . Acesta acțiuni vor fi atribu­ite acționarilor actuali, câte o nouă acțiune pentru fiecare cinci acțiuni vechi. Primul vărsământ se va ho­tărî de consiliul de administra­ție.♦ Adunarea generală de ori a acționarilor bănceî, și-a expri­mat și dorința ca banca să fie autorizată a-și mări succesiv capitalul, în mod nelimitat, prin emisiune de noul acțiuni, in raport cu necesitățile sale, și aceasta numai prin deriziunea adunărilor generale ale acțio­narilor. In susținerea acestui dezide­rat, se aduce a­rgum­enUl­ că, întru­cât — prin modificarea adusă în 1912 legei de consti­tuire a băncei — s’a stabilit că durata acestei bănci e nelimi­tată, e drept să nu mai rămâ­nă limitat nici capitalul social, ■astfel ca instituțiunea aceasta să fie în măsură a da operați­unilor sala toată desvoltarea posibilă.­ ­OXO­ Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic Luni 3.9 Aprilie. 1913 In țară­­: Puțină ploaie a mai căzut ori către amează în mai multe localități din partea de sus a țărei ,și numai pe alocuri în cea de jos; după um­ează ce­rul s’a înseninat m­ai pretutin­deni și­ timpul continuă a fi li­niștit dar rece. Temperaturele maxime au fost copti­nse între 18o (la Stre­­haia) și 12“ (in mai multe lo­calități isolate) iar cele minime intre 9“ (la Sulina) și 0 ° la Ru­car­, unde a căzut brumă iar pe munți a nins. Presiunea atmos­ferică a crescut cu 2—3 mm, fiind în mijlociu către 761 mm. -O­X­o- ^ iviții , sunt cele mai gustate și apreciate București C— VICTORIEI 971 AUTOMOBILE srr« x /%. md ___i*lîCDEI din noul model 30 HP leger tip IH­ ter Landaulet-Limousine-Torpedo și Copeuri-Dorsay ultima, creație de caroserii închise DE 15 și SO­HP, se găsesc în depozit la GARAJUL MOȘILOR 321 1 497. (2) CRISTEA & ȚĂRANI Sub­ agenții Societăței Leonida & C-ie Podgoreni Vinurile din aiuri acesta din cauza toamnei plo­ioase sunt contaminate cu bacterii a diferitelor boale, astfel că prind mucegai, se îngălbenesc sau se înegresc, se băleșesc și se întind, etc., etc.­ Aceste vinuri sunt expuse a se strica cu desăvâr­șire dacă nu sunt îngrijite în mod rațional din timp CEREȚI LA: Societatea Pepinierelor Bernard & Co. — TECUCI — Broșura specială: „Cum trebue tratate și îngrijite vi­nurile“ o veți primi gratis și vă veți salva recolta. 239 Arome Naturale Garantat FRAGI­LMEURA VIȘINE LAMAE LIMONADE GAZOASE și SIRIFIJRI VINDE JFA.3BMICA. Dr. A.URBEANU BsiCH?ești, Vaselor 49 633 Tele £«se 14­­ £ 8 pentru MINISTERUL DE RĂZBOI (Direcția 7 intendență) PUBLICAȚIE Se aduce la cunoștința pro­prietarilor, arendașilor d­e moșii și comercianților i c­are se ocupa, cu vânzarea cerealelor că, la mi­­ministerul de räzboiu (direcția 7-­ lintendință)­ se­ primesc în fiecare zi de lucru până la 6 Main. a. c. ora 10 a. m. oferte­ închise de grâu, necesar manu­tanței centrale­­a armatei, la care dată se vor deschide în prezența concurenților, iar după deschiderea ofertelor primite, nu se vor mai primi altele. Ofertele vor fi pentru cantități de la cinci vag­isine și vor fi în­soțite de probe în greutate de cel puțin două kilograme. In oferte se va arăta : a) Cantitatea de grâ­i ca ©­­feră în kilograme. b) Greutatea la hectolitru și corpi streini la sută. c) Prețul pe suta de kilograme. Predarea se va face la maga­zia manutanței unde există li­nie ferată până în curte, în sacii vânzătorului, căruia i se vor înapoia în 15 zile de la predare, rezultatul ofertelor se va comu­nica în­ cel mult zece zile d­e la primirea lor. p. ministru, Directorul super, al intendenței Intendant general (ss) Zaharia No. 959—20 Aprilie 1913. Direjotorul intendenței Intedant colonel (ss) Ursachi p. conformitate Șeful biroului i Int. căp. Th. Stănciulescu. 64 6 CAPITALIȘTI 3 © CILVLtă pentru înființarea unei fabrici de ciment ți­var hidraulic, (în regiunea cea mai favorabilă a­­cestei industrii) pe o mare ca­rieră situată pe malul Dunării, lângă­ Cernavodă. Oferte serioase sub Capital- Ciment,­­administrația ziarului „Universul". 641 VINATOAREA PENTRU TOȚI MARELE MAGAZIN DE ARME S. D. ZISMAN 0­0 BUCURȘTI 44, calea Victoriei, 44 Furnisorul Curței Regale Dorind să populariseze frumosul si igienicul sport al vânătoarei și figuri cu putință fie­căruia cumpărarea unei arme de vânătoare care să întrunea­scă condițiunile indispensabile unei arme bune, a pus în vânza­r pentru, sezonul 1913 g^r PUȘTI de MINATOARE POPULARE cu prețuri modeste și care nu lasă absolut nimic de dorit ca soliditate, tir bun, mare durabilitate și construcțiune frumoasă. Model­­ Vp. 3812.-Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau­­ 16, edeea de deschidere sus între cocoașe, șina de legătură prelungindu­­se în­cuiată, țevile de oțel . . . . ... Lei. 50— Model No. 1O 012.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, indentică cu precedență, însă cu oțelurile înainte, patentate Lei 60 — Model Rio. 11,700.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, indentică cu precedenta, însă cu triplu zăvor de siguranță Gree­ner. Armă superioară: . * • . - - Le» 75.­Fiepei* Model 25.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, de la renumita fabrică Piepei*-Bayard țevile de oțel foarte fin Bayard, triplu zăvor de siguranță «Greener», armă ireproșabilă ca bună construcțiune, tir depărtat, mare penetrațiune, soliditate și elegantă. Armă absolut superioară. . . • ■ . hei OO.— Pieper* Model 26.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16 Pieper-Bayai­d, cu patru zăvoare de siguranță, încercată și ga­rantată putând trage cu iarbă neagră cu fum, precum și cu pulberea fără fum, țevile de oțel foarte fin, armă splendidă. . . Lei 116.— Piepier Model 27.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, Pieper-Bayai­ d, țevile de damasc veritabil, foarte fine, tri­­plu zăvor de siguranță „Greeneri". Armă fină și recomandabilă Leî lOO.— Gladiator marca Elefant.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16. «Gladiator», marca Elefant, țevile de oțel foarte fin, cu 4 zăvoare de siguranță (Greener combinat cu Scott),­­ încercată și garantată mitând trage atât cu pulbere neagră cu fum, cât și cu pulbere fără fum. Armă cu un tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care o recomandăm stăruitor onor­ noastre c­entele. . . Lei 150. Pieper-Hammerless, Model 1913, fără cocoașe (cocoașele inte­rioare invisibile este o pușcă de vânătoare, cu două țevi, calibru 12 sau 16 fără cocoașe. Această armă este tot ce s’a făcut mai nou și mai bun în industria arnurieriei. Este neîntrecută în soliditate, tir și eleganță. Încărcând arma, se pun­e dngură la piedica de siguranță.—Posedă două in­dicatoare, care arată dacă arma este încărcată sau nu.—Armă solidă, bună și ușoară având țevile de la fabrica de tunuri Krupp-Essen, încercată și garantată pentru tragerea cu iarbă neagră și­ fără fum.. . Lei 200— Aceiași armă, însă de lux, frumos gravată . .Lei 250.­— Expedițiuni în toată țara DE VANZARE LOC de vie de replantat, po­­liție admirabilă, casă, maga­zie. Slom., plasa Budești. In­termediarii admiși. Str. Vasile Lascar 72. 643 MAGAZINUL DE MODE Eugenia Kalasi face cunoscu­t clientelei sale că mărindu-și maga­zinul, s’a mutat în Bule­vardul Elisabeta ÎS. 612 DISPUN DE LEI 10.000 si mai mult eventual. Caut asociație afacere SERI­OASA industrială sau co­mercială. V. X. Post-Res­­tante, Loco. Se Vindist CASELE din str. Renas­te­rei No. 3, cu licitația d­a Trib. «Iov, secția­­<­va­­riat, in ziua de ? Mai.“STÍ luctate la Credit. P­iano de ocazie, cumpăr, in burta stare, notați prețul. I. K­., Ziarul „Universul ‘. Comenzile se vor prescrie numai după’acest anunț, indi­când modelul armei dorite și calibrul, prețurile fiind absolut fiixe și se înțeleg numai cu bani gata sau contra ramburs. PORUMB SEMANAT­A Ari sist­ă egală în condițiunile cerute pentru o germinațiune bun^ nume^ ^jel^a^ r R­AS *1 Cu prâșitorul­ cultivator mecanic, cel mai nou­ model. 7—8 pogoane pe zi cu 1 om și 1 pereche de vite, construcțiune de riedi RARITAT .(Nosoroit) cu nouyffi’n­ă de otel «/?«</• Sack» ultima noutate 1913 In­trebuințarea acestor mi­pltG perfecționate, permite­­ e­ îcultură rațională a porumbului pe cale mecanică _________/­Jr» naiYiPB ¥ . îm­lpQrxacfif» .s&Ufale o economie însemnată de oameni, __gi [accelerează lucrările dând și o recoltă .­ fiefcât acea obținută până acum. tru informațiuni și cataloage a se adresa 1­1­­ * W. STARDECKER București, str. Smardan 20 , Brăila, Craiova, Botoșani Citit­ astăzi MARȚI ___ Sarai Călătoriilor înlesnește mai mare la

Next