Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-01 / nr. 148
% CUPON IO. SS pentru a concura !j Marile PREMII ce acordăm cititorilor și abonaților noștri pe luna 20 Mai— 20 Iunie FOTO-SPLENDID NI3UZDUGAN ======= ■— Briii elisabeta m Nu treceți ♦ * cu vederea BibtlißSU ARANJAMENT SPECIAL PENTRU STRIGI I Pspisărie și Biliarde se servește zi și noapte Vinuri, Spirtóse, Bere și gustări PRETURI MODERATE Strada Vasile Lascar 10’i 866 Provinciali! Cu ocazia serbărilor din București Vizitați Magazinul de CSIHOZO&RE „LA VIOLONCEL“ 107, Calea Oriviței, 107 (Lângă Piața Maladhe Măcelaru) VÂNZARE IN RATE Prețuri curente pentru instrumente musicale. Gramofoane și cării poștale ilustrate se trimit iatis în Provincie. Pentru comercianți rahat mare.__________ Moșie de vânzare întindere 350 pogoane. In Jud. Bacău, pe stânga Siretului, mai toată arabilă, afectată la Credit. Adresa la ziar sub: „Moșie, Bacău“. 844 BOLNAVILOR care suferă de „Hemoroizi (trânjî) or ce fel de bube, umflături, mâncărime, arsuri, exemă (spurcăciune), orice boală de piele, se recomandă cel mai sigur medicament:" „Crema Beatrice« absolut preparată fără substanțe toxice. Farmacia Cureți Regale, „La Cerb’ Calea Victoriei 78 și la toate farmaciile și drogueriile din țară. 848. Dr. EBACLIE STERIAX Vechio medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST In EGALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7. 22. Str. Bibescu- Vodă. Telef.2570 765 . A1JL.® TecMr GMol La Sanatoriul doctorului Tolica, locuință confortabilă, persiune aleasă, băi în curte. Ce_____ 825 Cea mai buni copii secretă ■i-nod* Recunoscută din partea celor mai mari maeștrii in arta modelor din Paris, Londra și Viena. rarontott ca nu ruginește. Uululllul că nu tae ața, triplu argintat sau admirabil lăcuit cu găuri speciale patent. Cqîn mai taali © și linke distincțiunil. Observați la cumpărare marca de garanție «JK1N». De vânzare la principalele magazine de mercerie și furnituri de croitorie. 691 DE VÂNZARE FABRICA de i Briquette „ISMM lângă gara DOICEȘTI, județul Dâmbovița. ’ Informațînm la Societatea în Comandită Weil, Joseph , Co., Succ. București, Strada Smărdan 5 _______________ 813 Mede român la Karlsbad GRIGOREBRAUER Sprudeisir. @chwe<Rsches-Haas 670 Garantat DOCTOR CELE MAI UȘOARE CELE MAI SOLIDE CELE MAI SIMPLE Secerătoare simple sau legătoare Suanu Ca ui kin șisară de Manila este Original „STANDARD” ȘI SE GĂSEȘTE LA "" ComerțuL Românesc București — Calsa Rahovei No. 3. Craiova * Strada Kogălniceanu. Brăila — D. L. Kirschen representant, Strada Radu S. Campiniu No. 38. Tulcea - D. B. H. Aradic. Constanța — Strada Carol No. 214 Iași — D. A. Thaly representant. ggo DE ÎNCHIRIAT CALEA VICTORIEI colț cu Bulev. ACADEMIEI (Casa Greceanu) In vederea reclădirea imobilului cu tot confortul modern, se va ține seamă de cerințele chiriașilor în studiul proiectului, sub anumite condițiuni de închiriere și garanție Clădirea va fi gata la Octombrie’ IOT I. A se adresa fără Intermediar in termen de «Re D-Iu» PAUL GRECEANU, Strada Țăranilor No. 108. 863 Urmările atentatului Berlin, 29. — Legațiunea lured declară, că din știrile sosite asupra atentatului nu se poate deduce dacă este vorba de un atentat politic sau de o răzbunare personală. Este de temut că atentatul va avea o înrâurire gravă, asupra situației interne turcești și eventuale complicațiuni nu sunt excluse. Guvernul turc a luat cele mai întinse măsuri de siguranță ca pacea și liniștea să fie menținule în capitala ■--------------exo-------------- Adăpostul „Dochia“ pentru turiști, de pe muntele Glahlău din județul Neamț. Turismul a luat în țară la noi o desvoltare care tinde zilnic să egaleze pe cea luată de acest exercițiu salutar în țările occidentale, în special la germani. Societatea de turiști din București și cele din provincie, între care și secția de turistică și sporturi din Iași, împing și ajută tinerimea română escursionistă să viziteze frumoasele piscuri ale Carpaților, creând adăposturi pe aceste înălțimi. Astfel, secția de la Iași, a luat inițiativa construirei unui asemenea adăpost pe cel mai frumos munte din Moldova, dându-i numele de „Dochia”, după o veche legendă locală. Comitetul instituit în acest scop, compus din persoane de vază. Ca foști miniștri, avocați, deputați, profesori, medici, comercianți, militari, ingineri, etc., este pus sub președinția de onoare a I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei. S’a decis construirea adăpostului din beton armat, singurul care poate să reziste furtunelor din timpul iernit la aceste înălțimi și nu va putea fi distrus de răufăcători. Subscripții importante s’au primit deja în acest scop : jud. Neamțu și sec. de turiști din București, câte 2000 lei; sec. Română de gimnastică din Iași 480 lei; primăria Capitalei 600 lei; primăria Iașilor 500; primăria Piatra N. 300; ministerul de interne 600; Casa Bisericei 300 ; din serbări 2300; d-nii colonel Langa și căpitan Rl câte 100 lei d-na principesa Maria Moruzzi și inginer G. Balș câte 50 lei; D. D. Stan 40 lei; din București: profesor Udrischy, Em. Brăescu, M. Balș câte 20 lei; d-nele Adina Stirbey, Elena Cantacuzino câte 10 lei; din Piatra-N.: prințul Caradja, D. Vicol câte 20 lei; soc. textilă: Buhuși, G. Slătineanu, Al. Maxim, câte 10 lei; Din Iași: profesor Hurmuzescu, prof. A. Popovici, prof. V. Buțureanu, R. Fritz, G. Moțoc, maior Basceanu, câte 10 lei. C. Meisner 20 lei, soc. econom. Vaslui 20 lei, Banca de credit Român 10, listele dr. Pavelescu 100, dr. Ces. Popovici 73, prof. Buțureanu 54 etc. etc. Toate subscrierile se vor publica la timp. Construirea adăpostului a și început de anul trecut; greutatea ridicarea materialului la 2000 metri și clădirea la acea înălțime sunt foarte mari: materialul se ridică numai pe cai câte 40—60 kgr.; lucrătorii au fost alungați toamna trecută de ploile nesfârșite. Totuși fundațiile sunt deja turnate de anul trecut, soclul este ridicat și mare parte din material, acel care putea rezista iernei a fost suit pe munte. In acest an se va urca cimentul și vor începe lucrările de beton, imediat ce se va topi zăpada precum și lucrările de ferărie, cofrajii și tencuelele așa că se poate spera ca adăpostul să fie inaugurat la 6 August zi de mare serbare anuală locală pe vârful Ceahlăului, când se adună sute de locuitori din împrejurimi și Transilvania. Cum însă comitetul este încă descoperit cu câteva mii lei, adresează un ultim apel persoanelor cari au primit liste de subscripție sau carnete cum și tuturor oamenilor de inimă și doritorilor de desvoltare fizică și patriotică, să trimită orice sume vor binevoi a colecta pe adresa delegaților comitetului: prof. T. Praja și D. Cădere la Iași sau colonel dr. Vicol la București (str. Witing No. 9), XCX Consiliul de miniștri Un consiliu de miniștri și a ținut Miercuri la ministerul de interne sub prezidenția d-lui Titu Maiorescu. Primul ministru a comunicat consiliului că guvernul bulgar a numit comisiunile care împreună cu comisiunile României vor începe executarea protocolului de la Petersburg. D. Maiorescu a citit alcătuirea comisiunilor bulgare. Consiliul a discutat apoi asupra locului undevi, să urmeze lucrările comisiunilor și a rămas ca d. Take Ionescu, care a plecat Mercuri seara la Constanța, să ia și avizul M. S. Regelui, asupra locului. D. Take Ionescu va comunica telegrafic d-lui prim- ministru, înțelegerea luată cu M. S. Regele. Consiliul, după ce a expediat uriele afaceri curente, a luat cunoștință de telegramele sosite din străinătate asupra evenimentelor din Balcani și, a discutat apoi asupra situației politice interne. I SAMBATA, 1 IUNIE 1913 — 2 mm După greva de la „Tișița“ •* înțelegerea scrisă. - Telegrama administratorului fabricei către „Universul“. - Pentru confrații noștri - iată textul telegramei trimisă de d. Back, administratorul fabricei „Tișița“, ziarului nostru: „Universul“ București Mărășești, 25 Mai. Redactorul dr. d. Iliescu a lucrat cel mai inteligent, la aplanarea grevei lucrătorilor noștri și, prin aceasta, la misiunea sa plină de răspundere, a reușit din nou ca purtător al cultural. Prin aceasta aducem, în numele .,Tișiței“, cordialele noastre mulțumiri reprezentantului marelui ziar „Universul“. (ss.) Back iată acum și textul „protocolului“ de la „Tișița“, înțelegerea scrisă care s’a stabilit după o conferință care a început la ceasurile 10 seara și s’a încheiat după orele 2 noaptea. Ca reprezentant al unei întreprinderi an înaintea ochilor nu numai interesele societăței, ci și de a păstra buna ordine a lucrătorilor printr’o îngrijire părintească. Aceasta îmi este însă numai atunci posibil când lucrătorii îmi aduc la cunoștință, eventualele lor doleanțe. Cum însă aceasta nu s’a întâmplat în cazul de față, n’am avut posibilitatea de a curma lucrurile, astfel că lucrătorii sunt nedrepți cu plângerile și cererile lor cari mi le arată prin greva declarată. Pătruns de sentimentele unei îngrijiri adevărate părintești nu pot privi decât cu multă durere când împrejurările silesc de a se proceda Cu forța armată contra lucrătorilor greviști. Fac deci aci următoarele irevocabile propuneri: Primesc mâine pe lucrătorii cari vor veni la lucru. Si e valabilă prezenta convențiune timp de 3 luni. Toți lucrătorii cari in ■acest timp vor da dovadă de sârguință și coștiinciositate, vor primi avansări de salarii. Toți acei cari lucrează numai trecător precum și cei nemeritoși nu vor primi îmbunătățiri de salarii. Lucrătorii trebue să fie punctuali la lucru și să se poarte față de superiorii lor și cu colegii lor cuviincios, nedând ocazii la certuri. Recomand tuturor lucrătorilor ca orice fel de plângeri, cereri sau reclamațiuni ce vor avea, să se supună în fiecare Duminecă comisiunea compusă din 12 lucrători și 12 funcționari cari se vor alege sub aprobarea mea. Cazurile trebuesc Sâmbăta aduse la cunoștința comisiunea spre a se putea compune din timp programul de discuțiune. Această comisiune va fi prezidată de mine și voi supune și ea eventualele mele cereri de pedepse. Angajamentele ca și concedierile vor fi făcute de mine pe când amenzile în bani vor trebui supuse comisiunea spre aprobare. Cine va bate vre un lucrător va trebui să fie imediat concediat. Recunosc pe d. Popovici ca reprezentant al lucrătorilor, cu care stau cu plăcere de vorbă oricând. Tișița, 28 Mai, 1913. 2 noaptea (ss.) F. Back, actorul fabricei Acceptat de mine, secretarul comisiunei generale a sindicatelor: (sl.) C. Popovici Martori: Leontin Iliescu, S. Czaczkcs, dr. Auerbach, Ioan M. Dumitrescu, Al. Eremia. Pentru confrații noștri Cu părere de rău am constatat că, afară de ziarul partidului social-democrat „România Muncitoare”, care a înregistrat faptele așa cum s’au petrecut, nici un alt ziar n’a reprodus cele întâmplate la Tișița, așa cum au fosti Dacă fapta trimisului special al „Universului” se răsfrânge asupra ziarului însuși, nu e mai puțin adevărat că această faptă aparține întregei corporațiuni de ziariști. Aci nu mai este vorba de ziar și ziar, ci e vorba de presă, care trebue să semnaleze publicului orice întâmplare care ■atrage după sine înălțarea prestigiului nostru profesional. Persoana trimisului nostru dispare în fața acestei manifestațiuni a prestigiului profesional, pentru că se dovedește că ziariștii înțeleg chemarea lor socială și că pot fi solicitați cu succqiori,fie câte ori experiența lor poate sluji la lămurirea unor situațiuni încurcate. Leontin Iliescu Lipsa de vagoane Ni se scrie din Galați. O îngrijorare domnește iarăși printre comercianții din portul Galați din cauza lipsei complete de vagoane și de locomotive. Comerțul de import, stagnează cu desăvârșire iar agricultorii și comercianții din interior sunt siliți să vină la Galați să ridice mărfurile ce au fost depuse pe adresa lor în dricurile și gara de mărfuri locală spre transportare, și să le ducă în interiorul țărei cu căruțele, după cum lucrul se practica în timpurile când nu aveam cale ferată. Faptul s-a petrecut zilele trecute cu niște comercianți și viticultori din Focșani cari văzând că nu se mai sosește cu calea ferată piatra vânătă pentru stropitul viilor ce comandase la Galați cu câteva săptămâni înainte, și-au adus aminte de felul cum înaintașii lor își executau transporturile și în fruntea taberei de căruțe au pornit-o din Focșanî spre schelă, unde ajungând s'au prezentat gărei și docurilor și au cerut să li se predea marfa la Galați, căci dacă Statul n’are vagoane și mașini au ei căruțe ca să-șî încarce mărfurile. Gara și docurile s’au executat iar căruțele încărcate cu mărfuri reconstituite în cârd au pornit-o spre Focșani, Panciu, Nicorești și în ale direcții. Camera de comerț și industrie din Galțî, în urma plângerei comercianților, a intervenit telegrafic la direcția generală C. F. R. și la ministerul industriei și comerțului rugând să se ia măsuri urgente, spre a se evita încă un dezastru economic de data aceasta provocat din cauza lipsurilor C. F. R. Iată telegrama adresată direcțiunei generale a C. F. R. D.-lui director general al Căilor Ferate Române București. Lipsa complectă de vagoane pentru transportul mărfurilor în interiorul țărei este așa de mare, încât negustorii și agricultorii din Focșani și alte orașe sunt nevoiți să transporte mărfurile din Galați cu căruțele. Această stare de înapoiare a primului port de import al țarei, aduce mari prejudicii comerțului, industriei și agriculturei din țara întreagă. Rugăm a încuviința cercetarea fața locului și a lua măsurile necesare de urgență spre evitarea încă a unui an de desastru economic, de data aceasta provocat de lipsurile C. F. R. G. Fermie, președintele Camerei de comerț și industrie, Galați. In adevăr situația la Galați a devenit din această cauză foarte critică și dacă acum se simte o așa de mare lipsă de vagoane, când importul este relativ slab, este ușor de prevăzut ce se va întâmpla în scurtă vreme când va începe transportul recoltelor noastre ce promit a fi abundente -și când din Galați pornesc către interior grosul mărfurilor importate pentru nevoile țărei. Această stare de lucruri, credem că există și în alte părți, căci efectuarea transporturilor pe C. F. R. din cauza insuficienței de material, vagoane și mașini,a devenit o calamitate pentru întregul organism economic al țărei și dacă nu se vor lua măsuri din vreme, dezastrul economic prevăzut de Camera de comerț din Galați, va fii inevitabil. ----------------—OXO------------------- k AGITAȚIA funcționarilor comerciali , In ședința de Mercur seara a șoc. Generala, a funcționarilor comerciali, s’a luat iarăși în discuție cazul nedreptăței săvârșite față de cei doi vechi controlori de la Banca Generală Română, cari timp de 15 ani, au dat dovadă de o activitate cinstită și rodnică, și constatându-se cu amărăciune, că nici până acum nu s’a dat nici o rezoluție diferendului ivit, comitetul în unanimitate a hotărât, ca o comisie să se prezinte din nou d-liu vice-președinte al Băncei, Th. Rosetti, președintele Senatului, spre a-i cere răspunsul așteptat iar pe de altă parte să se trimită o adresă energică de somație către direcția Băncii Generale Române, arătându-se că în caz de nouă tăcere, se va face apel la simțul de umanitate al acționarilor, cari se vor întruni la 12 iunie a. c. cu ocazia Adunărei generale extraordinare. Se va trimite apoi o adresă de protestare la Direction der Disconto Gesellschaft, Berlin, iar Societăței Funcționarilor de bancă din Berlin,, o expunere de reprobare a nedreptății îndurate de cei douî controlori concediați. --------------exo-------------- Grecii crlpniti de Bulgari refugiați In România Mangalia, 30 Maiti. Un calc cu refugiați greci din Vasilîcos a ancorat in portul Mangalia. Refugiații au părăsit acea localitate din cauna persecuției bulgarilor. -oxo „UNIVERSUL" IN PROVINCIE — Prin poștă dela corespondenții noștri particulari — ALEXANDRIA floarea roz. — D-nele și d-rele din comitetul societăței de ajutor a elevilor săraci „Sprijinul” au vândut ori și azi „floarea roz“ pentru mărirea fondului societății. Fotograful școlar, I. Braecktaus, care în baza autorizației Ministerul a fotografiat elevii școalei primare din acest oraș, încă de la 1 Aprilie, cu această ocazie a strâns sute de lei de la elevii spre a le trimite fotografii și nici până azi nu le-a trimis. Directorii școalelor s’au plâns poliției bucureștene și ministerului Instrucțiunii de necinstitul fotograf. Delegați. — D-nii I. Antonescu și I. Zamfirescu au fost delegați cu examinarea elevilor de curs primar rural. CURTEA DE ARGEȘ . Militare.,— Astăzi au sosit în localitate 14 ofițeri de stat major și 60 de soldați sub conducerea d-lui colonel Georges Teodor, cari fac studii topografice. De aci vor pleca cu un tren special la București. Serbare. — Elevii școalei militare din București vor da pe ziua de 2 Iunie a. c., o mare serbare militară în saloanele școalei de băeți. Produsul acestei serbări se va da pentru flota națională. CERNAVODA Pescuirea unui cadavru. — D. Alex. Ionescu, polițaiul orașului, împreună cu d. Th. Dumitresch, agent special al brigăzii de siguranță, făcând o razie între Cernavoda și Rusova cu șalupa acestei brigăzi, au pescuit în dreptul comunei Cochirleni cadavrul unui necunoscut, în etate de 20—25 ani, legat de mijloc și de gât cu o funie. Bănuindu-se că la mijloc ar fi o crimă, s'a anunțat parchetul de Ialomița, locul unde s’a pescuit cadavrul căzând în teritorul acestui județ. Cercetările se fac de către siguranță din localitate. Societate de sport. — Sub prezidenția d-lui Sachetti, directorul fabricii de ciment din localitate, s’a constituit o societate de jocuri sportive, URZICENI Incendiu. — In noaptea de 28 spre 29 corent, ora 1 jum. a isbucnit un incendiu la locuința văduvei Leanca Tudor Băttinescu din Coșereni, arzându-i cu desăvârșire casa împreună cu tot ce se afla în ea, ca mobilă, trusou, serviciu de masă și 600 lei în hârtii de bancă. Focul a isbucnit odată din toate părțile locuinței. Femeea a fost scoasă pe fereastă. Pagubele se urcă la 5000 lei Se bănuește ca focul să fie pus de niște dușmani ai văduvei. M.MAGURELE Omorâtă de urs. — Fata Maria, de ? ani, a lui Vasile Ion din Pulmeni, a fost apucata de un urs al unui alt țigan, care i ,a sfărâmat capul. Fata a murit pe foc. Alimentarea cu apă a orașului. — Azi s’a ținut licitația pentru alimentarea și canalizarea orașului nostru. S’au prezentat doi concurenți: d-nii inginer I. Moțoîa Reschowischi din București, cari s’au primit să execute lucrările pe prețul de lei 1.107.667, precum și d. inginer G. Roiu, tot din București, a cărei ofertă a fost de lei 1.093.581, — numai pentru alimentarea cu apă. Mort din cauza accidentului. — Am comunicat la timp cu d. avocat Al. Stănculescu a fost călcat de o căință dela țară. Din cauza rănilor pricinuite, numitul a încetat din viață astă seară. S'a deschis ancheta. PANCIU Monstru. — Femeia Ioana Tanasache Scurtu din comuna Crucea, de jos, acest județ, a dat naștere unui conPil-monstru, ale cărui cap și urechi semăna perfect cu o maimuță. Monstrul a fost născut mort, mama este sănătoasă —----------PITEȘTI -------Furt cu spargere. — Astănoapte făcători de rele spărgând ușile din fața prăvăliei comerciantului Hristodorescu, din Bascov, au furat mai multă marfă și bani. Ion Cristea Prada și Dobre S. Teodorescu, din Chichinețu, știind de acest fapt și mai știind că ele luaseră de la cârciumar plata, au eșit înaintea lău’>arilor la mijlocul drumului Chichinețu-Smirna, și prin amenințări și loviri i-au jefuit de suma de 60 lei ce aveau asupra lor. Ioader Zamfir, lovit rău la cap, a fost internat în intermeria din Cioara. VARGIOROVA Dispozițiuni vexatorii. — De câtva timp, călătorii,cari vin în trăsuri din Orșova și Herculesbad, sunt nevoiți să parcurgă pe jos distanța de un kilometru, de la vama ungară Vodicza până la, gara locală. Aceasta, din cauza oprirei trăsurilor la graniță, în urma unei dispozițiuni luate de autoritățile ungare superioare, în vederea împedicării eventualei înstrăinări a cailor ,rechiziționați pentru nevoile armatei. Cu toate astea, ar fi bine, mai cu seamă pentru cei suferinzi care se înapoiază de la băile Herculane, să se facă excepțiune, pe cât e posibil, de la regula generală. De asemenea și pentru familiile cu copii mici și bagaje grele, care se văd trecând aproape zilnic, prin acest sat, fiind împovărate cu cele necesare în atare împrejurări, ceea ce este foarte costisitor, mai ales pe vreme rea. HARLAU Rectificare. — Din eroare s'a pus în corespondența mea de ori, că escursiunea școlară a elevilor și elevelor școalelor noastre primare s’a făcut sub conducerea d-nei și d-luî Romanescu. Elevii școalelor din Hârlau au fost sub conducerea d-lui Const. Popa, directorul școalei de băeți din localitate. La Delenii-Ghica, au fost întâmpinați de școala din acea comună sub conducerea soților Romanescu. Uniunea evreilor pământeni, secția Harlau, a ținut o întrunire în localul școalei „Cultura“ la care au luat cuvântul d-nii A. Aronsohn, B. Fildestein, Ad. Mihăilescu și M. Gâtlan. BARLAD Un cadavru in putrefacție, pescuit pe Prut. —• Astăzi a fost pescuit pe Prut la punctul numit „Golia“, teritoriul comunei Rânzești, cadavrul locuitorului Dumitru Munteanu, în etate de 55 ani, defel din cătunul Bogdănești, comuna Fălciu. Cadavrul e in putrefacție și a fost recunoscut după îmbrăcăminte de către soția sa. S’a stabilit că înecatul, încă în luna Februarie a. c., voind să treacă Prutul, și rupându-se ghiața, s’a înecat. Agresiune. — Dimache Bălica și fimi sau Neculai din Costești, fiind găsiți păscând boii, pe ogorul lui Gh. C. Râpă, și acesta voind să le ia vitele, a fost grav rănit cu o sapă la piciorul stâng. Rănitul a fost adus la spitalul local. Falsificator de acte. Șeful postum din com. Schineni, în urma cercetărilor făcute in legătură cu furtul mai multor vite din județul Fălciu, a găsit la primăria comunei Schineni mai multe falsuri făcute în condicile de bilete de vite, pe anul 1912— 1913. Autorul falsurilor e secretarul numitei comuni anume Toader Gh. Mihordin, care a eliberat bilete indivizilor Niculai D. Roșu și Cosma Neagu autorii mai multor furturi, in complicitate cu alții și cari acum se găsesc arestați înecat. — Astăzi copilul Ștefan L. Gălățanu, de 9 ani, din Ghidigeni, voind să alunge niște masculi peste apa râului Bârlad, a fost apucat de un atac de epilepsie și căzând în apă, s-a înocat sala Creditului Oltean din localitate cu compt curent. Comerciantul nu era spărgător, căci a scos marfă care era proprietatea lui din magazia pe care o avea închiriată și plătite de el. Porumbul nu s’a pus în magazia lui Ion Stoian și Nicolae I. Stoian, ci în magazia lui Stan Motroc care era Închiriată din ziua de 1 Aprilie a. c„ de către Sterghie Giuvara. Ancheta s’a făcut de către județui ocolului Plenița. _ BACAU Moarte subită. ^ — Italianul Ansette David,, de 74 ani, de loc din Dărmănești, a murit subit. Bătaie gravă. — Din cauza linei certe intra doi copii, la o horă în Berzin, locuitorul Ioan D. Sboica a bătut grav pe femeea Sofia A. Ștefănariu, din care cauză a trebuit să fie internată în spitalul diin Tg.Ocnia. Nenorocire. — Locuitorul Io. I. Bobeică, din Comănaști, pe când lucra în pădure a fost grav lovit, de un butuc. In starea disperată a fost transportat în spitalul din Moinești. TECUCI Nenorocire. — D. Răducan Muscă, administrator la via d-lui Teodor Cincu, din Nicorești, căzând de pe un cal, și-a fracturat piciorul stâng. Mort subit. — Astăzi a murit subit intendentul cimitirului local, D. Mironescu. Moartea se atribue unei boli de inimă înecat. — Băetanul Constantin Varduca, fiul d-lui Ion Varduca, din Tecuci, scăldându-se azi în Siret la punctul plute Cozmești, s’a înecat. Cadavrul încă n’a fost pescuit. D’ale meseriașilor. — Lucrătorii tâmplari din Tecuci, având astă seară o întrunire, au hotărât că dacă până în ziua de 4 Iunie a. c., nu li se vor acorda reducerea orelor de lucru la 10 pe zi și alte reforme, să declare grevă. BURDUJENI Incendiu. — Astăzi dimineață, pe la 9, un incendiu a izbucnit la locuința săteanului Dumitru Magaziu. Focul fiind alimentat de vânt a cuprins întreaga gospodărie, și cu tot ajutorul dat n’a putut fi stins decât numai după ce a consumat, tot, avutul acestui sătean. Pagubele se urcă la suma de 3—4000 lei. Casa și dependințele nu sunt asigurate la nici o societate. Muncitorești — A sosit în localitate d. Brăeșteanu, inspector al Casei centrale a meseriilor, luând dispozițiuni spre a se constitui o breaslă a meseriașilor. In acest scop sa format, după informațiunile date de autoritatea comunală, o listă, de numărul total al meseriașilor pe bresle, din care sa va constitui comitetul. -oxo- URLAȚI Un șarpe boa dispărut din menagerie . De la o mică menagerie a d-lui Luca Ban, ce venuse cu animale sălbatice în bâlciu de înălțare, din cauze neprevăzute a scăpat un șarpe boa. Patronul a plecat desnădăjdit, însă șarpele a fost găsit în pivnița comerciantului C. Grigorescu, unde la vederea lui a produs mare panică și frică. Șarpele a fost prins și s’a telegrafiat după patron spre a-l lua. VIZIRU (Brăila) Tâlhărie. Lăutarii Toader Zamfir și Constantin Mihai Ionică, din Smirna, erau angajați să cânte sărbătorile la cârciuma din Chichinețu, iar a doua zi se duceau la casele lor. P.NEAMȚ Edifice. Comisiunea instituită pentru alegerea terenului unde se va construi noul palat al justiției a opinat pentru locul minorilor N. Brădescu cu al căror reprezentant județul a intrat în tratative. BECHET Din port. In port au mai sosit pentru încărcat cereale șlepurile austriace No. 67122, 194 și 6743. încărcarea cerealelor se face fără întrerupere de la deschiderea navigațiunei. CALAFAT O filială a societ. femeilor române la Calafat. In orașul nostru se va tine în curând o întrunire a d-nelor din societ. Calafateană spre a se pune bazele unei filiale a soc. ortodoxe a femeilor române. Inițiativa este luată de d-na Ana Căp. Martinescu cu concursul cunoscutei filantrope, d-na Maria Ștefan I. Marincu, soția veneratului primar de Calafat Ștef. I. Marincu. CETATE Afacerea Giuvara. — Colegul meu din Calafat a vorbit despre afacerea comerciantului cernalist Sterghie Giuvaraș din Cetate. Din anchetă a reeșit că porumbul nu era gajat, ci că Sterghie Giuvara luase bani de la sucur O federală a băncilor populare la Slobozia Slobozia, 30 Maiü. încă din luna Aprilie aspirat, din inițiativa d-lui învățător Die Lupu, președintele băncei populare „Nădejdea“ din orașul nostru, s’au pus bazele organizări unei federale a băncilor populare din județul Ialomița. In urma mai multor consfătuiri ținute în localitate, la care a participat un însemnat număr de învățători conducători ai băncilor populare din județul nostru, s’a constituit în orașul nostru o federală a băncilor populare sub denumirea „Federala Matei Basarab“. Până acum au aderat 12 bănci populare din județ cu un capital de 267.000 lei. Iată numele acestor bănci: Banca „Desrobirea țăranului“ din Căzănești, banca „Viitorul din Reviga, banca „Nădejdea“ din Slobozia, banca „Viitorul“ din Ciulnița, banca „Viitorul Perieților“ din Perieți, banca „Mircea cel bătrân“ din Miloșești, banca „Unirea“ din satul Brătianu, com. Iazu, banca „Credința” din satul Traian, com. Smirna, banca „Ion Botezătorul“ din Balaciu, banca „Grivița“ din Grivița, banca „Unirea principatelor” din Albești, și banca „ Piscu-Caraoani lui“ din Bordușelu. Consiliul de administrație al federalei se compune din d-nii Tlie Lupu, Grigtore Popescu, G. Bojocescu, Cristea lonescu, Șerban Popescu, Vasile Teodorescu și I. Bărbulescu; cenzori d-nii N. Stănescu, C. Ștefan și Ștefan Mitrănescu, Constantin Vasile, Irimia Mihai și Vasile Dinescu, supleanți. Federala „Matei Basarab“ îșî, va avea sediul în Slobozia, și are de scop a înlesni operațiunele tuturor băncilor populare cari fac parte din această federație, va putea organiza asigurarea vitelor potrivit unui regulament, aprobat de adunarea generală. Delegați cu autentificarea statutelor și a actului constitutiv au fost d-nii Iiie Lupu și Cristea Ionescu, cari s’au prezentat la judecătoria locală. FOIȚA ZIARULUI «UNIVERSUL* 130X0 Otrăvitoarea JrA.UT.SSA. II* TA ZA. VII Judele și Procurorul — Altcineva? O alta?.. strigă repede d. Drieux, vrei poate să vorbești de d-na de Sauvetat. Am dragul meu, văd că nenorocira familiei prietenului «l-tale, fiind compromisă, te face să-ți pierzi mintea... înebunești... Ci D-na de Sauvetat! Ia stai! Aide să vorbim serios amândoi.!... Ce interes ar fi avut d-na de Sauvetat a se scăpa, de soțul ei? — Cred și eü, respunse de Boutm. Procurorul urmă* — D. de Sauvetat nu i-a refuzat niciodată nimic; îi îndelinea toate dorințele; ea primise, al doilea loc în casa ei,poate din apatie, poate pentru că știa că e de prisos a lupta înpotriva unui om pe care îl cunoștea destul de bine și îl știa atât de hotărât. Toată lumea știe că îșî iubea bărbatul, și niciodată , nu sa orbit nimic pe șocoteala . ejf. Gat despre vreo răsbunare,' nici sen&.iP'H .Aurum.; cinstea ei nu i-a îngăduit nici odată să pătrundă misterul care există intre tutorul și pupila sa. ■ Al doilea loc, in casa ei?...' replică d. de Boutin, dar te înșeli, Mariana vedea de casă, pentru că d-na de Sauvetat o voise și pentru că nu îi plăcea să își vadă de casă; dar Blanșa, era stăpână absolută,1, crede-mă, și ea era în primul rând oriunde. — D-ta ești în dezacord cu toate persoanele cari au intrat în familie și cari asigură că Mariana era unica, absoluta stăpână în toate lucrurile, și că i *nai ce zicea ea, se făcea; dar peste astea sa trecem, vom mai reveni mai târziu. — Un cuvânt mai mult: dacă d-na de Sauvetat nu avea nici umbră de nemulțumire în casă, pentru ce s’o presupui fără motiv capabilă de o faptă mai mult decât comună. La sfârșit test« 'meritul unic este cel din urmă argument și cel mai serios înpotriva protejatei d-tale? — Testamentul? Dar d-ta Tat văzut? — Da, er a fost depus la grefă și l’am cetit cu deamănuntul. D. de Sauvetat lasă toată averea direct fiicei sale. Nevestei sale nu îi lasă nimic, nu e vorbă, ea e destul de bogată, și puțin îi pasă. Lasă Marianei cincizeci mii de franci și sfârșește prin a cere ca Margareta să se mărite cât mai de grabă. In cazul când căsătoria se va amâna, numește ca tutor legal pe vărul său Jacques Descat. — Ți s’a spus că d-na da Sauvetat a protestat în contra clansei din urmă? : ----- D-na de Sauvetat este un înger. Toată viața s’a supus voințelor stăpânului său; nu are să protesteze tocmai acum, când ■este adâncită în disperarea și nenorocirea, ei. Și afară de asta «u te gândești ce greutăți ar întâmpina cu administrația unei asemeni averi. ■ — Toate acestea îmî par foarte ciudat îngână rudele. — Eu găsesc, din potrivă toate foarte limpede și ușor de deslușit, respinse celalt. D. de Sauvetat plictisit de insistențele Marianei, probabil s'a îmbolnăvit. Cei doi amanți s’au împăcat atunci. •Numai decât, d. de Sauvetat potrivește afacerile, îndeplinind dorința amantei sale. Adică, ii lasă cincizeci de mii de franci care o lasă liberă până la căsătoria ei, și tutela fiicei sale o trece lui Jacques. Scopul Marianei este ajuns; nu ii mai rămâne decât a grăbi desnodământul care o va apropia de Jacques Descat. Și cu o mână de fer, anihilează toate sforțările d-lui Delorme. D-ta nu o vezi, cum intr’o noapte, în umbră, toarnă moartea aceluia care a trădat pentru ea ,pe o femee adorabilă. Procurorul se opri, părea că așteaptă să îî spună ceva; judele însă era în prada unei adânci preocupări. In sfârșit după câteva clipe, ridică capul și ii răspunse: —Nu ai reușit să mă convingi. Eu cunosc pe Mariana, o stimez mai presus de orice ființă D. de Sauvetat a fost crescut cu mine: cred că eu eram cel mai bun prieten al său, sau cel care l-a cunoscut mai bine.Sentimentele în contra consecinței pe care i le atribui, el nu le-a cunoscut. "Pe patul sau de moarte, în mijlocul agoniei sale, el mi-a zis: Veghează asupra copilei mele, veghează asupra Marianei. La amintirea iubită a Margaretei, n’ar fi asociat acea a unei fete care n'ar fi fost tot atât de curată ca și ea; nu dragul meu, el nu miî-ar fi recomandat pe amanta lui... nu, de o milie de ori nu Simt, vai! că nu pot să-ți impun convingerea mea, eu am toată încrederea în aceea pe care o acuzi; și sunt sigur că cu un singur cuvânt, dânsa va distruge toate învinuirile ce aduceți înpotriva ei, și în acest scop, da-mi voe să te rog să mergem amândoi la oțelul de Sauvetat, unde vom vorbi cu amândouă femeile. D. Drieux atât aștepta, ca să înceapă cât mai curând ancheta.Fiecare clipă care trecea, î se părea un veac procurorului. — Sunt la ordinele d-tale, d-le jude, să plecăm. X Blanșa d’Anvray După ce trecură piața principală din Rocqueberre, cei doi magistrați sunară la poarta oteîului de Sauvetat. — D-na nu primește, ca e foarte bolnava, raspunde feciorul, când îî zise d. Drieeux, ca să îi anunțe. — Sărmana femee! zise procurorul- Spune-i că este pentru o afacere foarte gravă ; trebuie să ne primească, numai decât uite, dă-i cărțile noastre. Bertrand feciorul, se înclină și urcă o scară care ducea la etajul de sus. După o clipă de așteptare reapăru și zise : — D-na roagă pe d-nii să poftească sus; d-na vă roagă să o scuzați, căci fiind bolnavă, îi este cu neputință a se da jos în salonaș. Cei doi magistrați se înclinară și urmară pe bătrânul servitor printr’un coridor lung, apoi o ușe mare se deschise în fața lor, intrară și găsiră pe Blanșa d’Auvray singură. Ea sta întinsă pe o canapea, palidă și se încălzea la căldura sobei. țve uro*}»