Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)

1913-06-01 / nr. 148

% CUPON IO. SS pentru a concura !j Marile PREMII ce acordăm cititorilor și abonaților noștri pe luna 20 Mai— 20 Iunie FOTO-SPLENDID NI3UZDUGAN ======= ■— Briii elisabeta m Nu treceți ♦ * cu vederea BibtlißSU ARANJAMENT SPECIAL PENTR­­U STRIGI I Pspisărie și Biliarde se servește zi și noapte Vinuri, Spirtóse, Bere și gustări PRETURI MODERATE Strada Vasile Lascar 10’i 866 Provinciali! Cu ocazia serbărilor din București Vizitați Magazinul de CSIHOZO&RE „LA VIOLONCEL“ 107, Calea Oriviței, 107 (Lângă Piața Maladhe Măcelaru) VÂNZARE IN RATE Prețuri curente pentru instru­­mente musicale. Gramofoane și cării poștale ilustrate se trimit i­atis în Provincie. Pentru comer­­cianți rahat mare.__________ Moșie de vânzare întindere 350 pogoane. In Jud. Bacău, pe stânga Sire­tului, mai toată arabilă, a­­fectată la Credit. Adresa la ziar sub: „Moșie, Bacău“. 844 BOLNAVILOR care suferă de „Hemoroizi (trânjî) or ce fel de bube, um­flături, mâncărime, arsuri, exe­­mă (spurcăciune), ori­ce boală de piele, se recomandă cel mai sigur medicament:" „Crema Beatrice« absolut preparată fără substan­țe toxice. Farmacia Cureți Regale, „La­­ Cerb’ Calea Victoriei 78 și la toate farmaciile și drogueriile din țară. 848. Dr. EBACLIE STERI­AX Vechio medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST In EGALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7. 22. Str. Bibescu- Vodă. Telef.25­70 765 . A1JL.® TecMr­ GMol La Sanatoriul doctorului Toli­­ca, locuință confortabilă, per­­siune aleasă, băi în curte. Ce­_____ 825 Cea mai buni copii secretă ■i-nod­* Recunoscută din partea celor mai mari maeștrii in arta modelor din Paris, Lon­dra și Viena. rarontott ca nu ruginește. Uululllul că nu tae ața, triplu argintat sau admirabil lă­cuit cu găuri spe­ciale patent. Cqîn mai taali © și li­nke distincțiunil. Observați la­ cumpă­rare marca de garan­ție «JK1N». De vânzare la principalele ma­gazine de mercerie și furnituri de croitorie. 691 DE VÂNZARE F­ABRICA de i­ Briquette „ISMM lângă gara DOI­CEȘTI, județul Dâmbovița. ’ In­­formațînm la Societatea în Comandită Weil, Joseph , Co., Succ. București, Strada Smărdan 5 _______________ 813 Mede român la Karlsbad GRIGOREBRAUER Sprudeisir. @chwe<Rsches-Haas 670 Garantat DOCTOR CELE MAI UȘOARE CELE MAI SOLIDE CELE MAI SIMPLE Secerătoare simple sau legătoare Suanu Ca ui kin șisară de Manila este Original „STANDARD” ȘI SE GĂSEȘTE LA "" ComerțuL Românesc București — Calsa Rahovei No. 3. Craiova *­ Strada Kogălniceanu. Brăila — D. L. Kirschen represent­ant, Strada Radu S. Campiniu No. 38. Tulcea - D. B. H. Aradic. Constanța — Strada Carol No. 214 Iași — D. A. Thaly representant. ggo DE ÎNCHIRIAT CALEA VICTORIEI colț cu Bulev. ACADEMIEI (Casa Greceanu) In vederea reclădirea imobilului cu tot con­fortul modern, se va ține seamă de cerințele chiriașilor în studiul proiectului, sub anu­mite condițiuni de închiriere și garanție Clădirea va fi gata la Octombrie’ IOT I. A se adresa fără Intermediar in termen de «Re D-Iu» PAUL GRECEANU, Strada Țăra­nilor No. 108. 863 Urmările atentatului Berlin, 29. — Legațiunea lur­ed declară, că din știrile sosite asupra atentatului nu se poate deduce dacă este vorba de un­ atentat politic sau­ de o răzbuna­re personală. Este de temut că atentatul va avea o înrâurire gravă, asupra situației interne turcești și even­tuale complicațiuni nu sunt ex­­cluse. Guvernul turc a luat cele mai întinse măsuri de siguranță ca pacea și liniștea să fie menț­inu­­le în capitala­ ■--------------exo--------------­ Adăpostul „Doch­ia“ pentru turiști, de pe muntele Glahlău din județul Neamț. Turismul a luat în țară la noi o desvoltare care tinde zil­nic să egaleze pe cea luată de acest exercițiu salutar în țările occidentale, în special la ger­mani. Societatea de turiști din București și cele din provincie, între care și secția de turistică și sporturi din Iași, împing și ajută tinerimea română escur­­sionistă să viziteze frumoasele piscuri ale Carpaților, creând adăposturi pe aceste înălțimi. Astfel, secția de la Iași, a luat inițiativa construirei unui ase­menea­­ adăpost pe cel mai fru­mos munte din Moldova, dân­­du-i numele de „Doch­ia”, după o veche legendă locală. Comite­tul instituit în acest scop, com­pus din persoane de vază. Ca foști miniștri, avocați, deputați, profesori, medici, comercianți, militari, ingineri, etc., este pus sub președinția de onoare a I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei. S’a decis construirea adăpostu­lui din beton armat, singurul care poate să reziste furtun­elor din timpul iernit la aceste înăl­țimi și nu va putea fi distrus de rău­făcători. Subscripții importante s’au­ primit deja în acest scop : jud. Neamțu și sec. de turiști din București, câte 2000 lei; sec. Română de gimnastică din Iași 480 lei; primăria Capitalei 600 lei; primăria Iașilor 500; primă­ria Piatra N. 300; ministerul de interne 600; Casa Bisericei 300 ; din serbări 2300; d-nii colonel Langa și căpitan Rl câte 100 lei d-na principesa Maria Moruzzi și inginer G. Balș câte 50 lei; D. D. Stan 40 lei; din București: profesor Udrischy, Em. Brăescu, M. Balș câte 20 lei; d-nele Adina Stirbey, Elena Cantacuzino câte 10 lei; din Piatra-N.: prințul Caradja, D. Vicol câte 20 lei; soc. textilă: Buhuși, G. Slătineanu, Al. Maxim, câte 10 lei; Din Iași: profesor Hurmuzescu, prof. A. Popovici, prof. V. Buțureanu, R. Fritz, G. Moțoc, maior Bas­­ceanu, câte 10 lei. C. Meisner 20 lei, soc. econom. Vaslui 20 lei, Banca de credit Român 10, lis­tele dr. Pavelescu 100, dr. Ces. Popovici 73, prof. Buțureanu 54 etc. etc. Toate subscrierile se vor publi­ca la timp. Construirea adăpostului a și început de anul trecut; greuta­tea ridicarea materialului la 2000 metri și clădirea la acea înălți­me sunt foarte mari: materia­lul se ridică numai pe cai câte 40—60 kgr.; lucrătorii au fost a­­lungați toamna trecută de­ ploi­le nesfârșite. Totuși funda­țiile sunt deja turnate de a­­­nul trecut, soclul este ridi­cat și mare parte din mate­rial, acel care putea rezista ier­­nei a fost suit pe munte. In acest an­ se va urca cimentul și vor începe lucrările de beton, ime­diat ce se va topi zăpada pre­cum și lucrările de ferărie, co­­frajii și tencuelele așa că se poa­te spera ca adăpostul să fie ina­ugurat la 6 August zi de mare serbare anuală locală pe vârful Ceahlăului, când se adună sute de locuitori din împrejurimi și Transilvania. Cum însă comitetul este încă descoperit cu câteva mii lei, a­­dresează un ultim apel persoane­lor cari au primit liste de sub­scripție sau carnete cum și tu­turor oamenilor de inimă și do­ritorilor de desvoltare fizică și patriotică, să trimită orice sume vor binevoi a colecta pe adresa delegaților comitetului: prof. T. Praja și D. Cădere la Iași sau colonel dr. Vicol la București (str. Witing No. 9), X­C­X Consiliul de miniștri Un consiliu de miniștri și a ți­nut Miercuri la ministerul de in­terne sub prezidenția d-lui Titu Maiorescu. Primul ministru a comunicat consiliului că guvernul bulgar a numit comisiunile care împreu­nă­ cu­ comisiunile României vor începe executarea protocolului de la Petersburg. D. Maiorescu a­ citit alcătuirea com­isiunilor bulgare. Consiliul a discutat apoi asu­pra locului unde­vi­, să ur­meze lucrările com­isiunilor și a­ rămas ca d. Take Ionescu, ca­re a­ plecat Mer­curi seara la Constanța, să ia­ și avizul M. S. Regelui, asupra­ locului. D. Take Ionescu va­ comunica telegrafic d-lui prim- ministru, înțelegerea luată cu M. S. Regele. Consiliul, după ce a expediat uri­ele afaceri curente, a luat cu­noștință de telegramele sosite din străinătate asupra eveni­­­ment­elor­­ din Balcani și, a discu­tat apoi asupra situației poli­tice interne. I SAMBATA, 1 IUNIE 1913 — 2 mm După greva de la „Tișița“ •* înțelegerea scrisă. - Telegrama administratorului fa­­bricei către „Universul“. - Pentru confrații noștri -­ iată textul telegramei trimisă de d. Back, administratorul fa­bricei „Tișița“, ziarului nostru: „Universul“ București Mărășești, 25 Mai­. Redactorul d­r. d. Iliescu a lu­crat cel mai inteligent, la apla­narea grevei lucrătorilor noștri și, prin aceasta, la misiunea sa plină de răspundere, a reușit din nou ca purtător al cultural. Prin­ aceasta aducem, în nu­mele .,Tișiței“, cordialele noas­tre mulțumiri reprezentantului marelui ziar „Universul“. (ss.) Back iată acum și textul „protoco­lului“ de la „Tișița“, înțelegerea scrisă care s’a stabilit după o conferință care a început la cea­surile 10 seara și s’a încheiat după orele 2 noaptea. Ca reprezentant al unei între­prinderi an înaintea ochilor nu numai interesele societăței, ci și de a păstra buna ordine a lu­crătorilor printr’o îngrijire pă­rintească. Aceasta îmi este însă numai atunci posibil când lu­crătorii îmi aduc la cunoștință, eventualele lor doleanțe. Cum însă aceasta nu s’a în­tâmplat în cazul de față, n’am avut posibilitatea de a curma lucrurile, astfel că lucrătorii sunt nedrepți cu plângerile și cererile lor cari mi le arată prin greva declarată. Pătruns de sentimentele unei îngrijiri adevărate părintești nu pot privi de­cât cu multă durere când împrejurările silesc de a se proceda Cu forța armată contra lucrătorilor greviști. Fac deci aci următoarele ire­vocabile propuneri: Primesc mâine pe lucrătorii cari vor veni la lucru. Si e vala­bilă prezenta convențiune timp de 3 luni. Toți lucrătorii cari in ■acest timp vor da dovadă de sâr­­guință și coștiinciositate, vor primi avansări de salarii. Toți acei cari lucrează numai trecă­tor precum și cei nemeritoși nu vor primi îmbunătățiri de sala­rii. Lucrătorii trebue să fie punc­tuali la lucru și să se poarte fa­ță de superiorii lor și cu colegii lor cuviincios, nedând ocazii la certuri. Recomand tuturor lucrătorilor ca orice fel de plângeri, cereri sau­ reclamațiuni ce vor avea, să se supună în fiecare Duminecă comisiunea compusă din 12 lu­crători și 12 funcționari cari se vor alege sub aprobarea mea. Cazurile trebuesc Sâmbăta adu­se la cunoștința comisiunea spre a se putea compune din timp programul de discuțiune. Aceas­tă comisiune va fi prezidată de mine și voi supune și ea even­tualele mele cereri de pedepse. Angajamentele ca și concedie­rile vor fi făcute de mine pe când amenzile în bani vor trebui su­puse comisiunea spre aprobare. Cine va bate vre­ un lucrător va trebui să fie imediat conce­diat. Recunosc pe d. Popovici ca re­prezentant al lucrătorilor, cu care stau cu plăcere de vorbă oricând. Tișița, 28 Mai, 1913. 2 noaptea (ss.) F. Back, ac­torul fabricei Acceptat de mine, secretarul comisiunei generale a sindicate­lor: (sl.) C. Popovici Martori: Leontin Iliescu, S. Czaczkcs, dr. Auerbach, Ioan M. Dumitrescu, Al. Eremia. Pentru confrații noștri Cu părere de rău am constatat că, afară de ziarul partidului social-democrat „România Mun­­citoare”, care a înregistrat fap­­tele așa cum s’au petrecut, nici un alt ziar n’a reprodus cele în­tâmplate la Tișița, așa cum au fosti Dacă fapta trimisului special al „Universului” se răsfrânge a­­supra ziarului însuși, nu e mai puțin adevărat că această faptă aparține întregei­ corpo­rațiuni de­ ziariști. Aci nu mai este vor­­­ba de ziar și ziar, ci e vorba de presă, care trebue să semnaleze publicului orice întâmplare care ■atrage după sine înălțarea­ pres­tigiului nostru profesional. Persoana trimisului nostru dispare în fața acestei manifes­­tațiuni a prestigiului profesio­nal,­ pentru că se dovedește că ziariștii înțeleg chemarea lor socială și că pot fi solicitați cu succqi­ori,fie câte ori experiența lor poate sluji la lămurirea u­­nor situațiuni încurcate. Leontin Iliescu Lipsa de vagoane Ni se scrie din Galați. O îngrijorare domnește ia­răși printre comercianții din portul Galați din cauza lipsei complete de vagoane și de loco­motive. Comerțul de import, stagnează cu desăvârșire iar a­­gricultorii și comercianții din interior sunt siliți să vină la Galați să ridice mărfurile ce au fost depuse pe adresa lor în dri­curile și gara de mărfuri locală spre transportare, și să le ducă în interiorul țărei cu căruțele, după cum lucrul se practica în timpurile când nu aveam cale ferată. Faptul s-a petrecut zilele tre­cute cu niște comercianți și vi­ticultori din Focșani cari vă­zând că nu se mai sosește cu calea ferată piatra vânătă pen­tru stropitul viilor ce coman­dase la Galați cu câteva săptă­mâni înainte, și-a­u adus amin­te de felul cum înaintașii lor își executau transporturile și în fruntea taberei de căruțe au pornit-o din Focș­­anî spre sche­lă, unde ajungând s'au prezen­tat gărei și docurilor și au ce­rut să li se predea marfa la Ga­lați, căci dacă St­atul n’a­re va­goane și mașini au ei căruțe ca să-șî încarce mărfurile. Gara și docurile s’au executat iar­­ căruțele încărcate cu măr­furi reconstituite în cârd­­ au pornit-o spre Focșani, Panciu, Nicorești și în ale direcții. Camera de comerț și industrie din Galțî, în urma plângerei co­mercianților, a intervenit tele­grafic la direcția generală C. F. R. și la ministerul industriei și comerțului rugând să se ia mă­suri urgente, spre a se evita în­că un dezastru economic de da­ta aceasta provocat din cauza lipsurilor C. F. R. Iată telegrama adresată direc­­țiunei generale­­ a C. F. R.­­ D.-lui director general al Căi­lor Ferate Române București. Lipsa complectă de vagoane pentru transportul mărfurilor în interiorul țărei este așa de mare, în­cât negustorii și agri­cultorii din Focșani și alte ora­șe sunt­ nevoiți să­ transporte mărfurile din Galați cu căru­țele. Această stare de înapoiare a primului port de import al ța­rei, aduce mari prejudicii co­merțului, industriei și agricultu­rei din țara întreagă. Rugăm a încuviința cercetare­­a­ fața locului și a lua măsurile necesare de urgență spre evita­rea­ încă a unui an de desastru­ economic, de data aceasta pro­vocat de lipsurile C. F. R. G. Fermie, președintele Camerei de comerț și industrie, Galați. In adevăr situația la Galați a devenit din această cauză foarte critică și dacă acum se simte o așa­ de mare lipsă de vagoane, când importul este relativ slab, este ușor de prevăzut ce se va întâmpla în scurtă vreme când va începe transportul recoltelor noastre ce promit a fi abunden­te -și când din Galați pornesc către interior grosul mărfurilor im­­portate pentru­ nevoile țărei. Această stare de lucruri, cre­dem că există și în­­ alte părți, căci efectuarea transporturilor pe C. F. R. din cauza insufici­enței de material, vagoane și mașini,­­a devenit o calamitate pentru întregul organism eco­nomic al țărei și dacă nu se vor lua măsuri din vreme, dezas­trul economic prevăzut de Ca­mera de comerț din Galați, va fii inevitabil. ----------------—OXO-------------------­ k AGITAȚIA funcționarilor comerciali , In ședința de Mercur­ seara a șoc. Generala, a funcționarilor comerciali, s’a luat iarăși în dis­cuție cazul nedreptăței săvârși­te față de cei doi vechi controlori de la Banca Generală Română, cari timp de 15 ani, au dat do­vadă de o activitate cinstită și rodnică, și constatându-se cu amărăciune, că nici până­­ acum nu s’a dat­ nici o rezoluție dife­rendului ivit, comitetul în una­nimitate a hotărât, ca o comi­sie să se prezinte din nou­ d-liu vice-președinte al Băncei, Th. Rosetti, președintele­­­ Senatul­ui, spre a-i cere răspunsul așteptat iar pe de altă parte să se tri­mită o­­ adresă energică de so­mație către direcția Băncii Ge­nerale Române, arătându-se că în caz de nouă tăcere, se va fa­ce apel la simțul de umanitate al acționarilor, cari se vor în­truni la 12 iunie a. c. cu ocazia Adunărei generale extraordina­re. Se va trimite apoi o adresă de protestare la Direction der Dis­­conto Gesellschaft, Berlin, iar Societăței Funcționarilor de­ bancă din Ber­lin,, o expunere de reprobare a nedreptății în­durate d­e cei douî controlori concediați. --------------exo--------------­ Grecii crlpniti de Bulgari refugiați In România Mangalia, 30 Maiti. Un calc cu­­ refugiați greci din Vasilîcos a­ ancorat in por­tul Mangalia. Refugiații au pă­răsit acea localitate din cauna persecuției bulgarilor. -oxo­ „UNIVERSUL" IN PROVINCIE — Prin poștă dela corespondenții noștri particulari — ALEXANDRIA f­loarea roz. — D-nele și d-rele din comitetul societăței de ajutor a elevilor săraci „Spri­jinul” au vândut ori și azi „floa­rea roz“ pentru mărirea fondu­lui societății. Fotograful școlar, I. Braeck­­t­aus, care în baza autorizației Ministerul a fotografiat elevii școalei primare din acest oraș, încă de la 1 Aprilie, cu această o­­cazie a strâns sute de lei de la elevii spre a le trimite fotografii și nici până azi nu le-a trimis. Directorii școalelor s’au plâns poliției bucureștene și ministe­rului Instrucțiuni­i de necinstitul fotograf. Delegați. — D-nii I. Antones­­cu și I. Zamfirescu au fost dele­gați cu examinarea elevilor de curs primar­ rural. CURTEA DE ARGEȘ . Militare.,— Astăzi au sosit în localitate 14 ofițeri de stat major și 60 de soldați sub conducerea d-lui colonel Georges Teodor, cari fac studii topografice. De aci vor pleca cu un tren special la București. Serbare. — Elevii școalei mi­litare din București vor da pe ziua de 2 Iunie a. c., o mare ser­bare militară în saloanele școa­­lei de băeți. Produsul acestei serbări se va da pentru flota națională. CERNAVODA Pescuirea unui cadavru. — D. Alex. Ionescu, polițaiul orașu­lui, împreună cu d. Th. Dumi­­tresch­, agent special al brigăzii de siguranță, făcând o ra­zie în­tre Cernavoda și Rusova cu șa­lupa acestei brigăzi, au pescuit în dreptul comunei Cochirleni cadavrul unui necunoscut, în etate de 20—25­­ ani, legat de mijloc și de gât cu o funie. Bănuindu-se că la mijloc ar fi o crimă, s'a anunțat parchetul de Ialomița, locul unde s’a pes­cuit cadavrul căzând în terito­­rul acestui județ. Cercetările se fac de către si­guranță din localitate. Societate de sport. — Sub pre­zidenția d-lui Sachetti, direc­torul fabricii de ciment din lo­calitate, s’a constituit o socie­tate de jocuri sportive, URZICENI Incendiu. — In noaptea de 28 spre 29 corent, ora 1 jum. a isbucnit un incendiu la locu­ința văduvei Leanca Tudor Bă­­ttinescu din Coșereni, arzându-i cu desăvârșire casa împreună cu tot­ ce se afla în ea, ca mo­bilă, trusou, serviciu de masă și 600 lei în hârtii de bancă. Focul a isbucnit odată din toa­te părțile locuinței. Femeea a fost scoasă pe fereastă. Pagu­bele se urcă la 5000 lei Se bănuește ca focul să fie pus de niște dușmani ai vădu­vei. M.­MAGURELE Omorâtă de urs. — Fata Ma­ria, de­ ? ani, a lui Vasile Ion din Pulmeni, a fost apucata de un urs al unui alt țigan, care i ,a sfărâmat capul. Fata a murit pe foc. Alimentarea cu apă a orașu­lui. — Azi s’a ținut licitația pentru alimentarea și canaliza­rea orașului nostru. S’au prezentat doi concurenți: d-nii inginer I. Moțoî­a Res­­chowischi din București, cari s’au pri­mit să execute lucrările pe prețul de lei 1.107.667, pre­cum și d. inginer G. Roiu, tot din București, a cărei ofertă a fost de lei 1.093.581, — numai pentru alimentarea cu apă. Mort din cauza accidentului. — Am comunicat la timp cu­ d. avocat Al. Stănculescu a fost călcat de o căință dela țară. Din cauza rănilor pricinuite, numi­­tul a încetat din viață­­ astă sea­­ră. S'a deschis ancheta. PANCIU Monstru. — Femeia Ioana Ta­­nasache Scurtu din comuna Crucea, de jos, acest județ, a dat naștere unui conPil-monstru, ale cărui cap și urechi semăna per­fect cu o maimuță. Monstrul a fost născut mort, mama este sănătoasă —----------PITEȘTI -------­Furt cu spargere. — Astă­­noapte făcători de rele spăr­gând ușile din fața prăvăliei comerciantului Hristodorescu, din Bascov, au furat mai mul­tă marfă și bani. Ion Cristea Prada și Dobre S. Teodorescu, din Chich­inețu, știind de acest fapt și mai știind că ele luaseră de la cârciumar plata, a­u eșit înaintea lău’>arilor la mijlocul drumului Chichine­­țu-Smirna, și prin amenințări și loviri i-au jefuit de suma de 60 lei ce aveau asupra lor. Ioa­der Zamfir, lovit rău la cap, a fos­t internat în intermeria din Cioara. VARGIOROVA Dispozițiuni vexatorii. — De câtva timp, călătorii,­­cari vin în trăsuri din Orșova și Hercules­­bad, sunt nevoiți să parcurgă pe jos distanța de un­ kilometru, de la vama ungară Vodicza până la, gara locală. Aceasta, din cauza oprirei trăsurilor la graniță, în urma unei dispozițiuni luate de autoritățile ungare superioare, în vederea împedicării eventua­lei înstrăinări a cailor ,rechizi­ționați pentru nevoile armatei. Cu toate astea, ar fi bine, mai cu seamă pentru cei suferinzi care se înapoiază de la băile Hercu­­lan­e, să se facă excepțiune, pe cât e posibil, de la regula gene­rală. De asemenea și pentru fa­miliile cu copii mici și bagaje grele, care se văd trecând aproa­pe zilnic, prin acest sat, fiind îm­povărate cu cele necesare în ata­re împrejurări, ceea ce este foar­te costisitor, mai ales pe vreme rea. HARLAU Rectificare. — Din eroare s'a pus în corespondența mea de ori, că escursiunea școlară a ele­­vilor și elevelor școalelor noas­tre primare s’a făcut sub condu­cerea d-nei și d-luî Romanescu. Elevii școalelor din Hârlau au fost sub conducerea d-lui Const. Popa, directorul școa­lei de băeți din localitate. La Delenii-Ghi­ca, au fost în­tâmpinați de școala din acea co­mună sub conducerea soților Ro­manescu. Uniunea evreilor pământeni, secția Harlau, a ținut o întruni­re în localul școalei „Cultura“ la care au luat cuvântul d-nii A. Aronsohn, B. Fildestein, Ad. Mi­­hăilescu și M. Gâtlan. BARLAD Un cadavru in putrefacție, pescuit pe Prut. —• Astăzi a fost pescuit pe Prut la punctul nu­mit „Golia“, teritoriul comunei Rânzești, cadavrul locuitorului Dumitru Munteanu, în etate de 55 ani, d­efel din cătunul Bog­­dănești, comuna Fălciu. Cada­vrul e in putrefacție și a fost recunoscut după îmbrăcăminte de către soția sa. S’a stabilit că înecatul, încă în luna Februarie a. c., voind să treacă Prutul, și rupându-se ghiața, s’a înecat. Agresiune. — Dimache Bălica și fimi sau Neculai din Costești, fiind găsiți păscând boii, pe o­­gorul lui Gh. C. Râpă, și acesta voind să le ia vitele, a fost grav rănit cu o sapă la piciorul stâng. Rănitul a fost adus l­a spitalul local. Falsificator de acte.­­ Șeful postum­ din com­. Schineni, în urma cercetărilor făcute in legă­tură cu furtul mai multor vite din județul Fălciu, a găsit la primăria comunei Schineni mai multe falsuri făcute în condicile de bilete de vite, pe anul 1912— 1913. Autorul falsurilor e secre­tarul numitei comuni anume Toader Gh. Mihordin, care a e­­liberat bilete indivizilor Niculai D. Roșu și Cosma Neagu autorii mai multor furturi, in complici­tate cu alții și cari acum se gă­sesc arestați­ înecat. — Astăzi copilu­l Ște­fan L. Gălățanu, de 9 ani, din Ghidigeni, voind să alunge niște masculi peste apa râului Bâr­lad, a fost apucat de un atac de epilepsie și căzând în apă, s-a înocat­ sala Creditului Oltean din loca­litate cu compt curent. Comerciantul nu era spărgă­tor, căci a scos marfă care era proprietatea lui din magazia pe care o avea închiriată și plătite de el. Porumbul nu s’a pus în maga­zia lui Ion Stoian și Nicolae I. Stoian, ci în magazia lui Stan Motroc care era Închiriată din ziua de 1 Aprilie a. c„ de către Sterghie Giuvara. Ancheta s’a făcut de către­­­ jude­țui ocolului Plenița. _ BACAU Moarte subită. ^ — Italianul Ansette David,, de 74 ani, de loc din Dărmănești, a murit subit. Bătaie gravă. — Din cauza li­nei certe intra doi copii, la o ho­ră în Berzin, locuitorul Ioan D. Sboica a bătut grav pe fe­meea Sofia A. Ștefăn­ariu, din care cauză a trebuit să fie in­ternată în spitalul diin Tg.­Oc­­nia. Nenorocire. — Locuitorul Io. I. Bobeică, din Comănaști, pe când lucra în pădure a fost grav lovit, de un butuc. In stare­a disperată a fost transportat în spitalul din Moinești. TECUCI Nenorocire. — D. Răducan Muscă, administrator la via d-lui Teodor Cincu, din Nicore­ști, căzând de pe un cal, și-a fracturat piciorul stâng. Mort subit. — Astăzi a murit subit intendentul cimitirului lo­cal, D. Mironescu. Moartea se a­­tribue unei boli de inimă­ înecat. — Băetanul Constan­tin Varduca, fiul d-lui Ion Var­­duca, din Tecuci, scăldându-se azi în Siret la punctul plute Cozmești, s’a înecat. Cadavrul încă n’a fost pescuit. D’ale meseriașilor. — Lucră­torii tâmplari din Tecuci, având astă seară o întrunire, au hotă­rât că dacă până în ziua de 4 Iunie a. c., nu li se vor acorda reducerea orelor de lucru la 10 pe zi și alte reforme, să declare grevă. BURDUJENI Incendiu. — Astăzi diminea­ță, pe la 9, un incendiu a iz­bucnit la locuința săteanului Dumitru Magaziu. Focul fiind alimentat de vânt a cuprins în­treaga gospodărie, și cu tot a­­jutorul dat n’a putut fi stins de­cât numai după ce a consu­mat, tot, avutul acestui sătean. Pagubele se urcă la suma de 3—4000 lei. Casa și dependințele nu sunt asigurate la nici o so­cietate. Muncitorești­ —­ A sosit în lo­calitate d. Brăeșteanu, inspector al Casei centrale a meseriilor, luând dispozițiuni spre­ a se con­stitui o breaslă a meseriașilor. In acest scop sa format, după in­­formațiunile date de autoritatea comunală, o listă, de numărul total al meseriașilor pe bresle, din care sa va constitui comi­tetul. -oxo- URLAȚI Un șarpe boa dispărut din menagerie­ . De la o mică me­nagerie a d-lui Luca Ban, ce ve­nu­­se cu animale sălbatice în bâlciu de înălțare, din cauze neprevăzute a scăpat un șarpe boa. Patronul a plecat desnădăj­­dit, însă șarpele a fost găsit­ în pivnița comerciantului C. Gri­­gorescu, unde la vederea lui a produs mare panică și frică. Șarpele a fost prins și s’a te­­legrafiat după patron sp­re a-l lua. VIZIRU (Brăila) Tâlhărie.­­ Lăutarii Toader Zamfir și Constantin Mihai Io­nică, din Smirna, erau angajați să cânte sărbătorile la cârciu­ma din Chichinețu, iar a doua zi se duceau la casele lor. P.­NEAMȚ Edifice.­­ Comisiun­ea insti­tuită pentru alegerea terenului unde se va construi noul palat al justiției a opinat pentru lo­cul minorilor N. Brădescu cu al căror reprezentant județul a in­trat în tratative. BECHET Din port.­­ In port au mai sosit pentru încărcat cereale șle­purile austriace No. 67122, 194 și 6743. încărcarea cerealelor se face fără întrerupere de la deschide­rea navigațiunei. CALAFAT O filia­lă a societ. femeilor ro­mâne la Calafat.­­ In orașul nostru se va tine în curând o în­trunire a d-nelor din societ. Ca­­lafateană spre a se pune bazele unei filiale a soc. ortodoxe a fe­meilor române. Inițiativa este luată de d-na Ana Căp. M­artinescu cu concur­sul cunoscutei filantrope, d-na Maria Ștefan I. Marincu, soția veneratului primar de Calafat Ștef. I. Marincu. CETATE Afacerea Giuvara. — Colegul meu din Calafat a vorbit despre afacerea comerciantului cerna­­list Sterghie Giuvaraș din Ce­tate. Din anchetă a reeșit că porum­bul nu era gajat, ci că Sterghie Giuvara luase bani de la sucur­ O federală a băncilor populare la Slobozia Slobozia, 30 Maiü. încă din luna Aprilie aspirat, din inițiativa d-lui învățător Die Lupu, președintele băncei populare „Nădejdea“ din orașul nostru, s’au pus bazele organi­zări unei federale a băncilor populare din județul Ialomița. In urma mai multor consfă­tuiri ținute în localitate, la care a participat un însemnat număr de învățători conducători ai băncilor populare din județul nostru, s’a constituit în orașul nostru o federală a băncilor po­pulare sub denumirea „Federala Matei Basarab“. Până acum au aderat 12 bănci populare din județ cu un capital de 267.000 lei. Iată numele acestor bănci: Banca „Desrobirea țăranului“ din Căzănești, banca „Viitorul din Reviga, banca „Nădejdea“ din Slobozia, banca „Viitorul“ din Ciulnița, banca „Viitorul Perieților“ din Perieți, banca „Mircea cel bătrân“ din Miloșești, banca „Unirea“ din satul Brătianu, com­. Iazu, banca „Credința” din satul Tra­ian, com. Smirna, banca „Ion Bote­zătorul“ din Balaciu, banca „Grivița“ din Grivița, banca „U­­nirea principatelor” din Albești, și banca „ Pisc­u-C­a­r­aoa­ni lui“ din Bordușelu. Consiliul de administrație al federalei se compune din d-nii Tlie Lupu, Grigtore Popescu, G. Bojocescu, Cristea lonescu, Șer­ban Popescu, Vasile Teodorescu și I. Bărbulescu; cenzori d-nii N. Stănescu, C. Ștefan și Ștefan Mitrănescu, Constantin Vasile, Irimia Mihai și Vasile Dinescu, supleanți. Federala „Matei Basarab“ îșî, va avea sediul în­­ Slobozia, și are de scop a înlesni operațiu­­n­ele tuturor băncilor populare cari fac parte din această fede­rație, va putea organiza asigu­rarea vitelor potrivit unui regu­lament, aprobat de adunarea generală. Delegați cu autentificarea sta­tutelor și a actului constitutiv au fost d-nii Iiie Lupu și Cristea Ionescu, cari s’au prezentat la judecătoria locală. FOIȚA ZIARULUI «UNIVERSUL* 13­­0X0 Otrăvitoarea JrA.UT.SSA. II* TA ZA. VII Judele și Procurorul — Alt­cineva? O alta?.. strigă repede d. Drieux, vrei poate să vorbești de d-na de Sauvetat. A­­m­ dragul meu, văd că nenor­o­­cira familiei prietenului «l-tale, fiind compromisă, te face să-ți pierzi mintea... înebunești... Ci D-na de Sauvetat! Ia stai! Aide să vorbim serios amândoi.!... Ce interes ar fi avut d-na de Sau­vetat a se scăpa, de soțul ei? — Cred și eü, respunse de Boutm. Procurorul urmă* — D. de Sauvetat nu i-a refu­zat nici­odată nimic; îi înde­li­­nea toate­ dorințele; ea primise, al doilea loc în casa ei,poate din apatie, poate pentru că știa­­ că e de prisos a lupta în­potriva unui om pe care îl cunoștea des­tul de bine și îl știa atât de hotărât. Toată lumea știe că îșî iubea bărbatul, și nici­odată , nu sa­­ orbit nimic pe șocoteala . ejf. Gat­­ despre vreo­ răsbun­are,' nici se­n&.iP'H .Auru­m.; cinstea ei nu i-a îngăduit nici odată să pă­trundă misterul care există intre tutorul și pupila sa. ■­­ Al doilea loc, in casa ei?...' replică d. de Boutin, dar te în­șeli, Mariana vedea de casă, pen­tru că d-na de Sauvetat o voise și pentru că nu îi plăcea să își vadă de casă; dar Blanșa, era stăpână absolută,1, crede-mă, și ea era în primul rând ori­un­de. — D-ta ești în dezacord cu toate persoanele cari au intrat în familie și cari asigură că Mariana era unica, absoluta stăpână în toate lucrurile, și că i­ *­nai ce zicea ea, se făcea; dar­­ peste astea sa trecem, vom mai reveni mai târziu. — Un cuvânt mai mult: dacă d-na de Sauvetat nu avea nici umbră de nemulțumire în casă, pentru ce s’o presupui fără mo­tiv capabilă de o faptă mai mult de­cât­­ comună. La sfârșit test« 'meritul uni­c este cel din urmă ar­gument și cel mai serios în­po­triva protejatei d-tale? — Testamentul? Dar d-ta Tat văzut? — Da, er­ a fost depus la gre­fă și l’am cetit cu­ deamănuntul. D. de Sauvetat lasă toată averea direct fiicei sale. Nevestei sale nu îi lasă nimic, nu e vorbă, ea e destul de boga­tă, și puțin îi pasă. Lasă Marianei cinci­zeci­­ mii de franci și sfârșește prin a cere ca Margareta să se mări­te cât mai de grabă. In cazul când căsătoria se va amâna, nu­mește ca tutor legal pe vărul său Jacques Descat. — Ți s’a spus că d-na da Sau­vetat a protestat în contra cl­an­­sei din urmă? : ----- D-na de Sauvetat este­ un înger. Toată­­ viața s’a supus voin­țelor stăpânului său; nu are să­­ protesteze tocmai acum, când ■est­e adâncită în disperarea și nenorocirea, ei. Și afară de asta «u te gân­dești ce greutăți ar întâmpina cu administrația unei asemeni averi. ■ — Toate acestea îmî par foarte ciudat­ îngână rudele. — Eu găsesc, din potrivă toa­te foarte limpede și ușor de des­lușit, respinse celalt. D. de Sauvetat plictisit de in­sistențele Marianei, probabil s'a îmbolnăvit. Cei doi amanți­ s’au împăcat atunci. •Numai de­cât, d. de Sauvetat potrivește afacerile, îndeplinind dorința amantei sale. Adică, ii lasă cinci­zeci de mii de franci care o lasă liberă până la căsă­toria ei, și tutela fiicei sale o trece lui Jacques. Scopul Marianei este ajuns; nu ii mai rămâne de­cât a gră­bi desnodământul care o va a­­propia de Jacques Descat. Și cu o mână de fer, anihilează toate sforțările d-lui Delorme. D-ta nu o vezi, cum i­ntr’o­ noapte, în umbră, toarnă moar­tea aceluia care a­ trădat pen­tru ea ,pe o femee adorabilă. Procurorul­ se opri, părea că așteaptă să­ îî spună ceva; jude­le însă era în prada unei adânci preocupări. In sfârșit­­ după câteva clipe, ridică capul și ii răspunse: —Nu ai reușit să mă con­vingi. Eu­ cunosc pe Mariana, o stimez mai presus de orice fi­ință D. de Sauvetat a fost cres­cut cu mine: cred că eu eram cel mai bun prieten al său, sau­ cel care l-a cunoscut mai bine.­Sentimentele în contra conse­cinței pe care i le atribui, el nu le-a cunoscut. "Pe patul sau de moarte, în mijlocul agoniei sale, el mi-a zis: Veghează asupra copilei mele, veghează asupra Marianei. La amintirea iubită a Marga­retei, n’ar fi asociat acea a unei fete care n'ar fi fost tot atât de curată ca și ea; nu dragul meu, el nu m­iî-ar fi recomandat pe a­­manta lui... nu, de o milie de ori nu Simt, vai! că­ nu pot să-ți im­pun convingerea mea, eu am toată încrederea în aceea pe ca­re o acuzi; și sunt sigur că cu un singur cuvânt, dânsa va dis­truge toate învinuirile ce adu­ceți în­potriva ei, și în acest scop, da-mi voe să te rog să mer­gem amândoi la oțelul de Sau­vetat, unde vom vorbi cu amân­două femeile. D. Drieux atât aștepta, ca să înceapă cât mai curând anche­ta.Fiecare clipă care trecea, î se părea un veac procurorului. — Sunt la ordinele d-tale, d-le jude, să plecăm. X Blanșa d’Anvray După ce trecură piața prin­cipală din Rocqueberre, cei doi magistrați sunară la poarta o­­teîului de Sauvetat. — D-na nu primește, ca­ e­­ foarte bolnava, raspunde fecio­­­rul, când îî zise d. Drieeux, ca să îi anunțe. — Sărmana femee! zise pro­curorul- Spune-i că este pentru o afacere foarte gravă ; trebuie să ne primească, numai de­cât­­ uite, dă-i cărțile noastre. Bertrand feciorul, se înclină și urcă o scară care ducea la eta­jul de sus. După o clipă de aș­teptare reapăru și zise : —­ D-na roagă pe d-nii să poftească sus; d-na vă roagă să o scuzați, căci fiind bolnavă, îi este cu neputință a se da jos în salonaș. Cei doi magistrați se înclina­ră și urmară pe bătrânul servi­tor printr’un coridor lung, apoi o ușe mare se deschise în fața lor, intrară și găsiră pe Blanșa d’Auvray singură. Ea sta în­tinsă pe o canapea, palidă și se încălzea la căldura sobei. țve uro*}»

Next